EXISTEN TA LUI DUMN EZEU

Simon Blackburn es te nascut pe 12 Iulie 1944 in Marea Britanie. Aces ta a

terminat Colegiul Clifton. A obtinut diploma de licenta in filosofie in 1965 la
C olegiul Trinity, Cambridge. D e as emenea, si-a obtinut doctoratul in 1970 la
C olegiul Churchill, Cambridge.
A ces ta es te profes or universitar la Catedra de Filosofie a U nivers itatii din
C ambridge, fiind cunoscut pentru munca sa in metaetica s i in filosofia limbii,
de as emenea in prezent a castigat o mare audienta prin efortul sau de a
populariza filos ofia.
In filosofie es te cunoscut pentru propunerea cvasi-realismului in metaetica si
viziunii neo-humeana pe o varietate de subiecte.
Anterior aces ta a fos t tutor al Colegiului Pembroke din Oxford s i profes or al
Univers itatii din Carolina de Nord.
P rintre cele mai cunos cute carti s cris e de acesta s e numara : S preading the
word( 1984), Ess ay in Ouas i-Realis m(1993), The Oxford D ictionary of
P hilosophy(1994). Aces ta a fost editor al revistei Mind( 1984-1990).
El este s eful unei as ociatii umanis te britanice numita “H umanists UK”.
A ceas ta es te o as ociatie caritabila care promoveaza umanis mul, dar in maniera
ateista. Atunci cand Blackburn a fos t pus sa defineas ca ateismul, el a preferat
s a-l numeasca infidelitate.
Textul incepe prin a evidentia doua tipuri de gandire in legatura cu partea
spirituala. Primul vizeaza religia ca fiind foarte importanta, iar oamenii isi
coordoneaza viata pe baza ei, iar a doua vizeaza religia ca fiind un lucru
inutil.
In subcapitolul denumit “Credinte s i alte lucruri” s e prezinta ideea ca
oamenii religios i s i cei nereligiosi nu impart aceleas i invataturi; fiecare dintre
aces tia incercand sa demonstreze ca opinia lor este adevarata, si de as emenea
s e spune ca religia nu es te bazata pe adevaruri clare.
Urmatoarea supozitie spune ca religia ar putea fi mai degraba neces ara
pentru implinirea emotionala sau sociala, aceasta trans mitand o bucurie. C a
exemple avem nasterea, maturizarea s au moartea.
In text s e pune o intrebare absurda si anume:”Este o ceremonie de casatorie
adevarata?” s au “De ce merge un om la inmormantare?”. In cazul ultimei
intrebarii raspuns ul nu e formulat de maniera:”Pentru a afla anumite
adevaruri” ci mai degraba:”ca sa-l planga pe raposat s au s a mediteze la viata
lui “etc. As tfel de intrebari s e pot pune si in cazul religiei.
Exis tenta lui Dumnezeu nu poate fi tes tata ca o formula matematica s au
tes tata pe baza unor experiente reale, ci mai degraba se pot analiza s tarile
mentale specifice fiecarei religii.
D aca s e abordeaza o as tfel de gandire, religia va putea fi asociata cu orice alt
lucru care nu poate fi vizibil, dar poate fi explicat prin incercarile din fiecare
zi de a demonstra de ce acel lucru s e produce in acest univers.
Exista oameni care afirma literalmente ca ei cred intr-un anumit lucru(in text
ni s e ilus treaza exemplul cu invierea din morti) s i aces tia sus tin aces t lucru
pana la capat.
P e parcursul capitolului este des cris a o credinta argumentata, rationala s i
probata, pe care majoritatea filos ofilor o aproba. Ins a exista si filos ofi(ex.
F riedrich N ietzs che) care sunt impotriva anumitor obiceiuri specific divers elor
religii(umilinta, injosirea sau mila).
Ideea principala pe care S imon Blackburn o va prezenta in continuare es te
aceea ca nu exista credinte religioas e adevarate. Va atinge subiecte precum:
argumentul ontologic, argumentul cos mologic, argumentul “proiectului
inteligent”, alte temeiuri legate de relevatie si miracole. D e asemnea, spre
final va vorbi des pre natura credintei religioas e si ce ins eamna sa impartasim
s au s a adoptam un anumit set de opinii si credinte.
Urmatorul subcapitol vizeaza “A rgumentul lui A nselm: Zburatori s i curcani”.
In cadrul acestui subcapitol ni se prezinta o povestioara des pre un guru care
le-a demons trat oamenilor adunati, ca D umnezeu exis ta, intrucat se afla intr-
un dictionar explicativ acest cuvant, iar in cazul lui Mos Craciun sau al
zanelor s e specifica clar ca aces tea sunt creaturi mitologice. Ceea ce ar trebui
s a intelegem noi din aceasta povestioara es te faptul ca exista o diferenta intre
a da o definitie unui concept s i a stabili daca acel concept exista in viata
reala.
In continuare ni se prezinta exemplu despre Zburatorul, un partener de viata
cu anumite caracteris tici care s-ar putea s a nu existe in lumea reala, intrucat
fiecare pers oana poate alege atributele acestuia. Ceea ce rezulta es te ca am
definit practic un concept care are un sens, dar care nu reprezinta nimic in
realitate.
De asemenea, nu s-ar s chimba cu nimic s ituatia daca am scrie calitatile , iar
la s farsit am adauga calitatea “de a exista”, intrucat un om care are acele
caracteris tici, gandeste atunci cand le citeste, deci practic exis ta.
 Alti filosofi cons idera ca atributul “de a exista” e diferit fata de celelalte,
concluzia fiind ca depinde foarte mult de lumea in care traim, ea ne stabileste
daca acel Zburator exis ta sau nu in realitate.
In continuare se prezinta argumentul ontologic care a ajutat la cons olidarea
argumentului lui Decartes . Argumentul ontologic se bazeaza pe psalmul 14,
acolo este vorba de un nebun care nu crede in existenta lui Dumnezeu, ins a
daca aces te nebun intelege, ins eamna ca Dumnezeu exis ta.
Acelas i lucru il spune s i autorul s i anume, daca un lucru es te bineinteles ,
atunci Dumnezeu exista intelectual.Apoi Ans elm spune ca daca Dumnezeu
exista doar intelectual, putem s a ne cream un Dumnezeu mai maret, lucru care
nu es te pos ibil, intrucat nu exis ta nimic mai maret decat Dumnezeu, iar tot ce
a spus anterior es te fals(gandirea ateilor).
Intrucat Dumnezeu este considerat o fiinta perfecta, acesta trebuie sa
existe.G aunilo este impotriva acestui argument, intrucat in aces t fel orice
lucru perfect poate fi socotit ca exis ta, ni s e da ca exemplu in text o insula
perfecta.
Ans elm spune, pe de o parte, ca daca Zburatorul este bineinteles, exista in
intelect, iar pe de alta parte daca putem gas i in realitate un iubit mai presus de
Zburator reies e o contradictie, intrucat noi ne-am s tabilit Zburatorul ca
intruchipare a iubitului abs olut.
In realitate poate exis ta un adversar care ar putea dori pozitia
Zburatorului.Introducem as tfel un nou pers onaj si anume D iavolul, care este
intruchiparea raului absolut, in cazul lui existenta nu mai este o calitate, ci o
imperfectiune.
Unii filosofi cons idera argumentul ontologic foarte sus pect prin incerarea de
a gas it o fiinta reala care s a-l ilustreze pe Zburator, rezolvarea fiind gasita in
teoria cuantificarii.
P arerea autorului este ca aceasta problema consta de fapt in dificultatea de a
compara realitatea cu conceptia in sine. A ceste aspect este mai greu de realizat
decat o comparatie din realitate, spre exemplu cand compari doua regiuni
geografice etc.
In continuare ni se prezinta un exemplu de comparatie intre greutatea unui
curcan real si greutatea unui curcan imaginar. A ceas ta poate avea doua
conotatii: fie ca acei curcani imaginari cantares c mai mult decat orice curcan
real, fie ca nu au gramaj, intrucat nu exis ta in realitate.
Din punctul de vedere al lui D umnezeu, prin intermediul Zburatorului, s-a
ajuns la concluzia ca realitatea este mai buna decat imaginatia, insa aceasta
concluzie nu demons treaza nimic impotriva definitiei anterioare.
 Alt exemplu este legat de o profes oara care ii cere unui copil s a-si imagineze
un curcan mai greu decat cei din realitate, ca la final sa nu-i dea nicio nota
deoarece acel curcan nu exista in realitate si nu poate fi cantarit.
C oncluzia exemplului cu Zburatorul si acelui cu acel curcan imaginar este
aceea ca Dumnezeu nu trebuie comparat cu ceva din realitate.Insa de fapt aces t
lucru il cere argumentul ontologic.
Urmatorul subcapitol se numes te “Elefanti s i testoas e”. Acesta incepe prin
prezentarea celui mai mare teolog si filosof al Evului M ediu: S f. Toma
D’Aquino. A cesta nu era de acord cu argumentul ontologic s i spunea ca
existenta lui D umnezeu es te un adevar care nu trebuie demonstrat, iar prin
intermediul Lui s e pot descrie alcatuirea U nivers ului sau al
C osmos ului(argumentul cosmologic).
C onform argumentului cosmologic, toate lucrurile pe care noi le putem
vedea, atinge etc. sunt entitati dependente, iar mai presus de ele exista o
entitate independenta de care depind toate aces te lucruri din Univers. D eci
practic, Dumnezeu este cel care le-a creat si tot in mana Lui sta s i exis tenta
lor.
A rgumentul cauzei prime expus de Demea in cartea lui Hume spune ca un
lucru trebuie sa aibe o cauza, nu se poate produce singur. Exista doua
modalitati de parcurgere a aces tei idei de cauza-efect: fie se parcurg o
succesiune de etape la nes fars it, fie se apeleaza la ultima cauza.
Prima modalitate poate fi demonstrata astfel: exis tenta unui efect es te
determinata de cauza anterioara, dar totus i intregul nu es te cauzat de nimic,
lucru care este obligatoriu.
In cadrul aces tei etape se pot pune o serie de intrebari cu privire la existenta
aces tei succes iuni si de asemenea se poate expune orice pres upunere.
Exis ta ins a cineva care a luat parte la intemeierea tuturor lucrurilor s i de
asemenea tot acel cineva le-a dat si un sens, intrucat nimicul nu poate da
nas tere la ceva. Concluzia este ca exista o Fiinta D ivina omniprezenta si
atotcunoscatoare care a creat Univers ul.
Evident ca oricat de convingator ar fi un argument exista filosofi care sa-l
contrazica.O astfel de persoana este Russ ell care spune ca aceas ta ultima
concluzie contrazice premis ele(exis tenta D ivinitatii este impotriva premisei ca
orice lucru are o cauza anterioara).
Ins a din punct de vedere teologic D ivinitatea nu poate fi comparata cu un
obiect sau fiinta naturala, ci este acea entitate neces ara, care isi es te sies i
propria cauza.
 Tot in cadrul “D ialogurilor” lui Hume se spune ca daca am cunoaste foarte
bine existenta Divinitatii ar fi imposibil sa s ustinem ca aceasta nu exista. Insa
gandirea umana se poate schimba, s i putem socoti Divinitatea ca inexistenta,
nefiind la fel de logic ca expres ia 2x2=4.
Teoria “existentei necesare” nu are un sens coerent. Cleanthes, purtator de
cuvant al lui H ume, spune ca lumea materiala poate fi necesar s a
existe,intrucat parti din ea depind de altele. Este mai plauzibil ca lumea
materiala sa posede calitati pentru a fi o exis tenta neces ara decat Divinitatea.
Un exemplu bun care ne es te oferit in text este mintea noastra care es te
dependenta s i cere intotdeauna explicatii.Curiozitatea cu privire la Big Bang
s i de ce aces ta a avut loc in acea perioada, nu poate fi satisfacuta printr-un
ras puns banal:”fara motiv” si as tfel incercam sa gasim o explicatie care sa ne
incante urechile.
D aca alegem s a credem in Dumnezeu, apoi pot avea loc doua evenimente: fie
s a ne intrebam care es te cauza lui D umnezeu, fie sa ne oprim aici. In cazul
celei de-a doua variante s e pune problema de ce nu ne-am oprit mai devreme
cand vorbeam des pre neces itatea existentei univers ului fizic.
Un exemplu in aceasta directie face referire la un indian care a fost intrebat:
“Pe ce se sprijina lumea?” s i el a raspuns ca s e sprijina pe un elefant. Apoi a
fost intrebat: “ Pe ce s e sprijina elefantul”? s i el a ras puns ca se sprijina pe o
tes toasa. U ltima intrebare :” P e ce se sprijina testoasa?” l-a pus in dificultate
s i a ales sa s chimbe subiectul.
M ai exis ta subiecte care iau in considerare des fas urarea ordonata a
univers ului, de exemplu natura.U nii oameni s pun ca exis ta o cauza care
sustine Univers ul in armonie. D ar s i aici exista doua alternative: regres am la
infinit sau exis ta o entitate care pos eda aces te proprietati(fie univers ul fizic,
fie Divinitate).
Opinia mea cu privire la existenta lui Dumnezeu este aceea ca oricat de mult
ai incerca sa negi ca exista o Fiinta D ivina care organizeaza toate lucrurile si
care de asemenea a creat aces te lucruri, la un moment dat in viata ai ocazia s a-
i simti prezenta s i atunci poti alege daca vrei s a crezi in prezenta Lui sau in
continuare vrei s a-ti pui o sumedenie de intrebari cu privire la lucrurile care ti
s e intampla in viata ta s i care nu au o origine clara.