UNIVERSITATEA “ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

SPECALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

COMUNICARE
ECONOMICO-
FINANCIARĂ
Proiect
cash-flow-ul

 Teslariu Roxana Alexandra

  CIG, AN III, GRUPA 3

CUPRINS
1.Introducere...............................................................................................2

2. Descrierea tipului de buget.....................................................................2

3. Elaborarea Machetei (excel și/sau Power BI )......................................5

4. Fundamentarea raportului.....................................................................5

5. Concluzii...................................................................................................6

1
 1.Introducere
Societatea comercială S.C. Dabima SRL este o entitate care desfășoară o activitate
bazată pe comercializare de marfuri la preț cu amanuntul. Activitatea de comerț a firmei se
desfășoară în mai multe orașe din țară, toate punctele de lucru folosesc același adaos comercial și
anume 25%, aceeași furnizori, nu au politici economice diferite în funcție de zona geografică.
S.C. Dabima SRL își desfășoară activitatea din anul 1998 având codul unic de înregistrare
RO8455481 și numărul de înregistrare la registrul comerțului Suceava J33/418/1998. A fost
înființată de către doua persoane, acestea asociindu-se în anul 1998 cu scopul de a crea o entitate
puternică din punct de vedere financiar care să le genereze beneficii viitoare pe un termen mai
mare de timp. Acționarul majoritar este Bumbescu George detinând 60% din capitalul social al
firmei și Cristescu Eugen care deține la rândul lui restul de 40%. Capitalul social al firmei este
de 250000 lei divizat în 1000 de acțiuni a căror valoare nominal este de 250 lei pe acțiune.
Datorită situației activelor și cifrei de afaceri a firmei, ea îndeplinește condițiile pentru a fi
trecută în registrul firmelor plătitoare de TVA și impozit pe profit. În cadrul S.C. Dabima SRL.
lucrează 30 de angajați, toți fiind încadrați cu o normă de 8 ore și salariul brut individual de 1000
lei. Cei doi asociați au în vedere faptul că până în prezent și-au creat un brand destul de
cunoscut, doresc să își dezvolte activitatea prin deschiderea unor noi puncte de lucru, țintind deja
anumite zone cu vad comercial destul de promițător, mai dorind să creeze o rețea de distribuție a
mărfurilor bazată pe comenzi online, bineînteles dezvoltând și un magazin online. Pentru
finanțarea acestor proiecte de investiții, cei doi se gândesc să contracteze un credit bancar cu o
rentabilitate financiară optimă, nu exclude totuși și ideea cooptării unui nou actionar în firmă,
care odată cu disponibilitățile bănești ar aduce și un suflu nou activității. Pricipalele cheltuieli ale
firmei sunt:
- Cheltuielile privind stocurile;
- Cheltuielile serviciile prestate de terți;
- Cheltuielile cu personalul;
- Alte chetuieli de exploatare;
- Cheltuieli financiare.
Toate aceste cheltuieli efectuându-se cu scopul de a obține venituri din vânzarea
mărfurilor.
Compartimentul financiar contabil reprezintă o structură organizatorică în cadrul entității
economice. Inițial această activitate se realiza în cadrul firmei de către unul din angajații firmei,
ulterioar, în a doua jumătate a anului 2019, acest serviciu fiind externalizat, apelându-se la un
agent economic specializat în servicii de contabilitate. Conform legii contabilității, contabilitatea
se ține în limba română și în monedă națională.

2. Descrierea tipului de buget

Pentru prezentul proiect am ales ca subiect de analiză Cash-flow-ul. Ce este cash-flow?
Că este greu să fii antreprenor știm cu toții. Mereu apar tot felul de provocări și situații
neprevăzute care te pun în dificultate, iar cele financiare sunt cele mai stresante și solicitante.
Poate ai fost în situația în care te-ai întrebat de ce afacerea ta pare că este profitabilă, însă
conturile tale bancare zic altceva. Asta se întâmplă pentru că profitul se bazează deseori pe
angajamente de plată, nu pe încasări reale. Pe de altă parte, dacă îți faci un plan de cash flow, vei

2
putea face o corelație directă cu conturile bancare pentru a avea o situație financiară clară asupra
firmei tale.

Lichiditățile reflectă realitatea

Atunci când vine vorba de afaceri, lichiditățile reflectă realitatea. În teorie, ar trebui să fie
ușor – este compania ta, deci știi exact ce se întâmplă cu ea. Și totuși, sunt manageri care nu
reușesc să acorde destul de multă atenție cifrelor, iar unul dintre motive este că planurile de cash
flow sunt destul de greu de citit și de înțeles pentru o persoană care nu are cunoștințe financiare.
Primul lucru pe care trebuie să îl reții este că lichiditățile îți țin firma în viață, iar cash
flow-ul este un element esențial când vine vorba de a-i pune acesteia un ”diagnostic” financiar.
Pe de altă parte, ca să îți dezvolți compania, ai nevoie de oameni, de un loc unde aceștia
își pot desfășura activitatea, de echipamente ș.a.m.d — iar pentru toate acestea nu poți plăti cu
profitul pentru că profitul nu reprezintă banii disponibili în cont. Ceea ce ne conduce la
următoarea idee: Profit ≠ Lichiditate. De ce? Ei bine, pentru că banii pot veni din diferite surse,
fie că e vorba de un împrumut sau de o investiție, acei bani nu vor apărea în contul de profit și
pierdere, dar se vor regăsi în cash flow.
Între profit și cash flow există diferențe, iar una dintre ele constă în faptul că profitul este
un rezultat global, calculat în funcție de totalitatea veniturilor și cheltuielilor (realizate, dar și
planificate), iar cash flow-ul este un rezultat parțial care include doar încasări și plăți realizate.
Profitul reflectă întotdeauna promisiunea clienților de a plăti (poate exista un decalaj între
momentul înregistrării contabile venitului și momentul încasării acestuia), în timp ce cash flow-
ul reflectă situația tuturor tranzacțiilor efectuate.
Înțelegerea diferenței dintre acești doi indicatori financiari este importantă pentru a
măsura succesul unei firme, o afacere sănătoasă având nevoie de ambele.

Analiza de cash flow poate fi ușoară

Cash flow-ul (fluxul de numerar) se referă la banii care circulă în firmă, ce reprezintă
suma încasărilor și plăților curente. Acesta poate fi pozitiv, atunci când încasările sunt mai mari
decât cheltuielile sau negativ, atunci când plățile sunt mai mari decât intrările de numerar. Ca să
fie mai ușor de analizat, planul de cash flow este împărțit în 3 componente: cash flow
operațional, cash flow de investiție și cash flow financiar.

Activități operaționale
Această secțiune include intrările și ieșirile din activitățile operaționale ale firmei tale.
Încasările din vânzări, plățile către furnizori și angajați, achiziții de inventar sau alte cheltuieli,
toate acestea vor reflecta sumele de bani reale pe care firma ta le primește sau le plătește pentru
operațiunile sale.
O activitate operațională sănătoasă arată capacitatea firmei de a transforma profitul în
capital de investit în activitatea operațională. Mai mult decât atât, reflectă faptul că firma poate
crește intern, acoperind nevoile de finanțare și cele de investiții.

Activități de investiție
Această categorie din planul de încasări și plăți implică, în general, investiții pe termen
lung, realizate de companie, nu de manageri. Pe scurt, se referă la banii generați la nivel intern:
investiții în active fixe, cum ar fi clădiri, terenuri, echipamente și câștiguri provenite din

3
vânzarea acestora. De exemplu, este posibil să vrei să achiziționezi echipamente noi pentru birou
(laptopuri, imprimante) pentru noii angajați – acest gen de investiție reprezintă o ieșire, așadar va
avea un impact negativ asupra cash flow-ului tău în momentul în care vei calcula creșterea netă a
încasărilor. Cu toate acestea, această investiție se va amortiza în timp. Sau să spunem că vei
vinde mașina firmei – nu uita că acesta este un alt gen de venit; cu toate că va reflecta o creștere
în cash flow, nu îl poți considera ca fiind profit pentru că nu provine din activitatea de bază a
firmei tale.
Această categorie reflectă cât de mult cheltuie compania ta pentru dezvoltări viitoare.

Activități de finanțare
Ultima secțiune a planului de cash flow îți va oferi o viziune de ansamblu asupra banilor
care provin din surse externe precum creditori, acționari sau investitori. De exemplu, dacă
trebuie să acoperi o pierdere reflectată în cash flow, ai putea să aplici pentru o linie de credit,
această fiind o opțiune viabilă în cazul în care ai nevoie să acoperi cheltuieli de capital.
Dacă vei ține sub observație această categorie, vei putea observa cât de mult depinde
compania ta de surse de finanțare externe.

Să recapitulăm:
✓ O companie are nevoie atât de analiza profitului, cât și a lichidităților, deoarece, în
timp ce acestea sunt diferite, o afacere sănătoasă le necesită pe ambele;
✓ Cash flow-ul este cel care menține compania în viață;
✓ Activitățile operaționale indică capacitatea companiei de a finanța intern o creștere
sănătoasă a acesteia;
✓ Activitățile de investiții arată cât de mult cheltuie compania pentru a investi în viitorul
său;
✓ Activitățile de finanțare arată cât de mult depinde compania de finanțarea externă.

A avea profit nu înseamnă neapărat că business-ul tău se descurcă bine. Există

posibilitatea de a avea profit, însă cash flow-ul să fie deficitar, iar asta se traduce prin
imposibilitatea de a efectua plăți curente. Acest lucru poate interfera cu activitatea firmei, poate
afecta vânzările, chiar și viitorul companiei. Ca manager, atenția ta trebuie să fie direcționată
către plățile care asigură sprijinul afacerii (salarii, furnizori).
Fie că este vorba despre strategia de creștere, fie despre menținerea unei activități
sustenabile, cash flow-ul este cel mai bun indicator al performanței afacerii tale și a ceea ce poți
sau trebuie să faci pe termen scurt. Pentru a face lucrurile mai ușoare, poți gestiona cash flow-ul
afacerii tale utilizând o soluție care include toate operațiunile necesare și generează rapoartele de
care ai nevoie în timp real.

4
 3. Elaborarea Machetei (excel și/sau Power BI )

4. Fundamentarea raportului
Urmărirea unui cashflow în cadrul unei companii este un aspect tot mai important la ora
actuală în România, dar nu numai. Am evidențiat țara noastră deoarece avem o economie în curs
de dezvoltarea, situație ce implică o monitorizare accentuată asupra stării oricărui agent
economic atât intern cât și extern. După cum bine știm, dintr-o afacere primul motiv care te poate
scoate dintr-o afacere este cash-flow-ul negativ. Incapacitatea de plată este unul dintre cei mai
monitorizați indicatori ai unei companii. Cu atât mai mult în România, economie în care creditul
comercial este tot mai important și des utilizat, creându-se o relație de dependență economică
între actorii mediului de afaceri. Astfel în cadrul firmelor care desfășoară activități economice în
5
ideea de a se dezvolta sau altfel zis în cadrul companiilor profesioniste, departamentul financiar
va aduce mereu sub atenția managementului tendințele și situația de moment a poziției
financiare. Consider că la baza oricărei decizii manageriale există și este absolut necesară
informația cu privire la poziția de moment a disponibilului și tendințele viitoare ale cashflow-
ului.
Cashflow-ul este în fond un instrument de management intern al căror date sunt utile
îndeosebi managementului superior, dar cel mai important este că aceste date trebuie să fie cât
mai protejate de utilizatorii externi de informații. De-a lungul timpului studiile de specialitate au
propus mediului de afaceri diferite tehnici și forme pe care acest instrument de gestiune
financiară le îmbracă. Rolul oricărui instrument de gestiune este să fie util, practic și să se plieze
pe specificul fiecărei companii în care se utilizează. De aceea fiecare companie sau manager
financiar pentru a a vea capacitatea de a transmite informațiile utile, dar mai important de a le
obține mai întâi, trebuie să utilizeze principiile de bază ale funcționării la care să adauge
caracteristicile proprii ale firmei care au capacitate de a influența rezultatul și care totodoată va
face ca informația transmisă să fie transparentă și ușor de înțeles.
Pornind de la această idee am conturat un sistem automat de calcul a disponibilului și
previziunii a acestuia astfel să fie util pentru firma în care îmi desfășor activitatea. În primă fază
am preluat datele cu privire la tipologia încasărilor, astfel am identificat:
 Încasări cu OP;
 Încasări cu instrumente de plată (BO și/sau CEC);
 Încasări cash estimate.
La toate acestea vom adăuga disponibilul pe care îl deține compania la momentul în care
se începe analiza previunilor financiare.
În ceea ce privește obligația de plată a agentului economic am decis să o organizeze pe
subsidiare în funcție de natura cheltuielilor generate:
1. Plati privind achizitia de combustibil;
2. Plati privind achizitia alte consumabile si obiecte de inventar;
3. Plati privind energia si apa telefonie, internet;
4. Plati privind achizitia de marfuri;
5. Plati privind chiriile;
6. Plati privind primele de asigurare;
7. Plati privind achizitia serviciilor de transport;
8. Plati privind deplasarile;
9. Plati privind comisioanele bancare;
10. Plati privind salariile si bonurile;
11. Plati privind obligatiile la bugetele de stat;
12. Plati privind sponsorizarile si donatiile.
Cel de-al doilea criteriu de prezentare a obligațiilor de plată a fost natura lor financiară,
astfel vom avea:
 Plati privind avansurile acordate furnizorilor;
 Plati privind dobanzile bancare;
 Plati privind rambursarea creditelor bancare;
 Plati privind leasingurile;
 Plati restante.
Dacă mai sus am expus principiul de aranjare a fluxului de disponibil pe vertical, foarte
important este și tehnica de aranjare pe orizontală. Desigur principiul de bază în această situație

6
este scadența, dar abia aici intervine calitatea managementului în eliminarea problemelor
finaniare, de așa manieră încât să nu existe momente de incapacitate de plată și nici să nu apară
situații litigioase cu furnizorii.

5. Concluzii
Afirmam și într-un capitol anterior că în România există o puternică dependență între
agenții economici activi. Rolul cel mai important în această dependență îl are creditul comercial,
care datorită faptului că este accesibil chiar și unor companii nebancabile, s-a extins tot mai mult
în mediul de business autohton. Exprimând o opinie naționalistă, consider că poate fi privită și ca
o acțiune benefică mediului economic românesc pentru că se optează spre a utiliza creditul
comercial în detrimental celui bancar, astfel veniturile din dobânzi nu sunt într-o creștere
continua majorând profituri la instituțiilor de credit, bani care vor ieși din masa monetară a
României ajungând în conturile externe ale conglomeratelor financiare.
În aceste condiții societățile comerciale indiferent de nivelul la care acționează trebuie
să subînțeleagă rolul acestui instrument de gestiune și anume cash-flow-ul. Capacitatea de plată a
devenit important nu doar pentru mediul intern al unui agent economic ci pentru întreaga
economie sau sector al economiei în care activează. Cu cât incapacitatea de plată a unui agent
economic apare când expunerea și volumul acestuia este mai mare cu atât efectele negative sunt
mai puternice. Cel mai nefast efect negative al acestui system este efectul de domino, care să
inducă pe rând în incapacitate de plată mai multe companii.
Gestionarea corectă a cash-flow-ului este utilă atât pentru a favorizarea continuitate
activității a fiecărui agent economic în parte cât și pentru bunul mers al economiei. Respectarea
scadențelor este una din acțiunile cele mai de droit în cadrul mediului de afaceri.