UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ȘTIINȚE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ

ECONOMICĂ

Lucru individual
La disciplina CONTABILITATEA BANCARĂ

TEMA : Contabilitatea operațiunilor efectuate cu ajutorul

cardurilor bancare
 Chișinău – 2019

CUPRINS
Introducere …………………………………………………………………………………...… 3

1. Esența și clasificarea cardurilor bancare în cadrul sistemului bancar de plăți …………. 4

2. Procedura de emisiune și utilizare a cardurilor în Republica Moldova …………………. 7

3. Contabilitatea operațiunilor cu carduri prin intermediul automatelor bancare ………... 9

Concluzie ………………………………………………………………………………………. 11

2
Introducere

Acest referat reprezintă o analiză a esenței, impactului și a operațiunilor cu cardurile bancare în

cadrul sistemelor bancare.
Actualitatea tematicii derivă din seria de avantaje a instrumentelor de plată fără numerar în
comparație cu utilizarea numerarului, și anume : economia de timp, comoditate, lipsa
comisioanelor la cardurile de plătitor etc.
Scopul cercetării constă în fundamentarea teoretică și cercetarea câtorva cazuri concrete ce
prezintă câteva din operațiunile efectuate prin intermediul cardurilor bancare .
Pentru realizarea acestui scop, ne-am propus să soluționăm următoarele sarcini : să analizăm
literature de specialitate pentru a determina esența noțiunii de card bancar, precum și pentru a
determina tipurile de carduri bancare. Totodată, ne-am propus să identificăm cîteva situații de
caz care ar exemplifica operațiunile cu carduri bancare în cadrul băncii, pentru a înțelege mai
bine natura acestor operațiuni, cît și pentru a cunoaște conturile care se folosesc în sfera acestor
operațiuni.

3
 1. Esența și clasificarea cardurilor bancare în cadrul sistemului
bancar de plăți

Cardul este o inovaţie revoluţionară care a putut fi aplicată datorită progreselor deosebite în
domeniile informatic şi electronic în măsură să faciliteze schimbul de fonduri prin tehnici
electronice între partenerii de tranzacţii prin intermediul băncilor.
Cardul – instrument cu ajutorul căruia se poate efectua plata pentru un produs sau serviciu
utilizându-se sisteme specifice de transfer a fondurilor bănești.
Cardul bancar este un suport de informaţie standardizat şi personalizat prin intermediul căruia
deţinătorul, de regulă, cu utilizarea numărului personal de identificare al său şi/sau al altor coduri
care permit identificarea sa, are acces la distanţă la contul bancar în vederea efectuării anumitor
operaţiuni prevăzute de banca emitentă. Cardul conţine elemente de securizare şi de
individualizare încorporate pe suprafaţa sa, care să asigure următoarele caracteristici obligatorii:
 suport fizic din material plastic şi cu dimensiuni standard;
 aversul care conţine elemente confecţionate în relief (numărul cardului redactat în cifre
arabe, numele şi prenumele posesorului redactat cu caractere latine, data expirării
valabilităţii conform calendarului gregorian, card internaţional sau local) şi elemente
destinate informării (sigla proprietarului de marcă, denumirea sau sigla emitentului,
eventual o hologramă de securitate, tridimensională, vizibilă la lumina naturală);
 reversul care conţine o bandă magnetică standard pentru înregistrare cu cel puţin trei piste
şi/sau un microprocesor integrat (chip); un panel de semnătură, având elemente de
siguranţa în desen care să îngrădească posibilitatea ştergerii sau modificării semnăturii;
 pentru asigurarea interoperabilităţii sistemelor de plăţi electronice, emitenţii trebuie să
folosească numai standarde EMV (Europay, Mastercard, VISA).
În practică, există o mare diversitate de carduri, care răspund cerinţelor tot mai complexe ale
clienţilor. Aceste carduri se pot împărţi în mai multe tipuri, în funcţie de următoarele criterii:
modul de păstrare a informației, provenienţa mijloacelor în cont, emitentul, zona de
acceptabilitate, scopul utilizării.
1. În funcţie de modul de păstrare a informaţiei, există :
 card cu microprocesor
 card cu bandă magnetică
 carduri mixte(hibrid)
Cardurile cu microprocesor, cunoscute şi sub numele de SMART CARDS sau chip-carduri,
sunt cele dotate cu o memorie (circuite integrate) încorporată într-o capsulă de dimensiuni mici.
Cardul cu microprocesor prezintă avantaje certe faţă de cardul cu bandă magnetică:
1) securitatea pe care o oferă în sensul reducerii la minim a riscului falsificării şi întăririi
controlului în momentul folosirii;
2) capacitatea de a primi şi stoca date într-un volum destul de mare pentru a permite extinderea
serviciilor electronice.

4
 Băncile sunt cele mai interesate în extinderea acestui nou tip de card, întrucât reduce riscul de
falsificare şi deci pierderile care s-ar înregistra în asemenea situaţii, inclusiv disconfortul în
relaţiile cu clienţii determinat de apariţia falsurilor, iar pe de altă parte, cresc posibilităţile de
extindere a gamei serviciilor faţă de clienţi.
Cardurile cu banda magnetică sunt cele care au pe verso o bandă magnetică prin care se
realizează procesul de citire şi de transmitere prin linie telefonică a datelor (codul BIN – engl.:
Bank Identification Number, codul PIN – engl.: Personal Identification Number, numele si
prenumele deţinătorului, caracteristicile cardului – debit, credit, cu/fără PIN, data expirării, alte
date privind securitatea cardului). La centrul de autorizare, există un cititor de carduri care
introduce automat în reţea informaţiile cuprinse în bandă. Astfel, viteza de procesare este destul
de mare şi se înlătură inconvenientul întârzierii tranzacţiei. Cardurile cu bandă magnetică
prezintă dezavantajul că pot fi furate sau falsificate şi utilizate în mod fraudulos, ceea ce
reprezintă un risc pentru posesor. Codul PIN este un număr atribuit de emitent pentru
identificarea deţinătorului şi se utilizează de acesta atunci când foloseşte cardul la un terminal. În
cazul în care plata se face prin transfer electronic, PIN are rolul de semnătură electronică a
destinatorului cardului.
Cardul hibrid (engl. dual card) este cardul care conţine atât bandă magnetică, cât şi
microprocesor şi care permite efectuarea unor operaţiuni combinate, specifice fiecărui tip de
card. În funcţie de emitent, deosebim:
 carduri bancare care se emit în unităţi monetare;
 carduri comerciale care confirmă achitarea, în prealabil, a unor mărfuri sau servicii şi
presupun cumpărarea ulterioară a acestora. (ca exemplu poate servi cartela de telefon).

2. În funcţie de provenienţa mijloacelor băneşti disponibile în cont, se disting următoarele tipuri

de carduri bancare:
 card de credit, prin intermediul căruia deţinătorul dispune de mijloacele băneşti oferite
de bancă sub forma unei linii de credit revolving. Limita de creditare se stabileşte la
emiterea cardului în funcţie de solvabilitatea clientului;
 card de debit, prin intermediul căruia deţinătorul dispune de mijloacele băneşti; -
depozitate la bancă pentru efectuarea plăţilor sau retragerilor de numerar. Cardurile de
debit se emit atât în lei pentru tranzacţii locale, cât şi în valută pentru tranzacţii în
străinătate, dar există şi unele carduri în lei valabile şi în străinătate, conversia leu/valută
făcânduse automat la centrele de procesare (VISA). Cardurile de debit sunt cel mai
frecvent utilizate;
 card de debit cu facilitate de overdraft, prin intermediul căruia deţinătorul dispune de
mijloacele băneşti depozitate la bancă, iar în cazul insuficienţei acestora, de mijloacele
băneşti oferite de bancă sub formă de overdraft (descoperire de cont). Se foloseşte în
cazul cardurilor pentru salarii care se alimentează direct cu sumele virate periodic de
firmele angajatoare. Descoperitul de cont pentru salarii se limitează la circa 75% din

5
 salariu şi se rambursează la virarea salariului în luna următoare. Garanţia rambursării este
asigurată de firma angajatoare a salariatului.

3. Din punct de vedere al emitentului, cardurile bancare pot fi :

 Carduri emise de bănci (carduri bancare). Băncile emit o gamă largă de carduri şi
intră în competiţie pentru câştigarea unui segment cât mai mare de piaţă. Pentru a
facilita accesul clienţilor, băncile încheie între ele convenţii de plăţi prin carduri,
astfel că un client al unei bănci poate apela la bancomatele altor bănci cu care banca
sa are încheiată o convenţie.
 Carduri emise de comercianţi (cărţi private). Marile firme comerciale emit propriile
cărţi de plată clienţilor lor pentru a permite sau facilita plăţi în vederea achiziţionării
de bunuri sau servicii exclusiv de la comercianţii emitenţi fără a acorda accesul la un
cont bancar. Aceste carduri sunt însă valabile numai în magazinele sau lanţul de
magazine ale comerciantului sau ale unui grup de comercianţi.
 Cardul co-branded este emis de o bancă împreună cu o entitate care, de regulă, are
ca obiect principal de activitate comerţul sau prestările de servicii.
 Carduri emise de alte instituţii sau organizaţii. Pe lângă bănci şi comercianţi,
există numeroase alte instituţii care emit carduri, ca, de exemplu: instituţiile
internaţionale specializate în carduri, instituţiile de credit, companiile de transporturi,
în special cele aeriene, agenţiile de turism, cluburi etc. Acestea emit carduri cu
acceptabilitate redusă, specifice domeniului lor de activitate, cu excepţia instituţiilor
internaţionale de specialitate şi a instituţiilor de credit care emit carduri cu
acceptabilitate largă.
4. În funcție de zona de acceptabilitate , dinstingem următoarele tipuri de carduri :
 Carduri naţionale – carduri care au o valabilitate numai pe teritoriul naţional şi se
pot emite de băncile locale, fie sub marca şi firma lor, fie sub marca şi denumirea
unei instituţii internaţionale specializate. Cardurile au o utilizare tipică, adică pentru
eliberări de numerar şi efectuarea de plăţi din disponibil sau din credite.
 Carduri internaţionale.
Asemenea carduri se emit de instituţiile internaţionale sau de băncile locale care au
devenit membre ale sistemelor internaţionale pentru carduri, dar numai sub marca şi
firma sistemului internaţional folosit. Cele mai cunoscute sisteme internaţionale sunt
VISA INTERNATIONAL şi EUROPAY INTERNATIONAL, sisteme folosite şi în
ţara noastră. Cardurile se folosesc la retrageri de numerar, plăţi din disponibil sau din
credite, în funcţie de tipul cardului, atât pe plan naţional, cât şi internaţional.
5. În funcție de scopul utilizării, distingem :
 carduri personale, titularii cărora sunt persoanele fizice;
 carduri de afaceri (business), titularii fiind persoanele juridice. Astfel de carduri
sunt carduri multifuncţionale, cunoscute şi sub denumirea de carduri corporative.

6
 2. Procedura de emisiune și utilizare a cardurilor în Republica Moldova
Cardul este un instrument de plată fără numerar prin care titularul poate achita contravaloarea
unor bunuri sau servicii nemijlocit la punctual commercial ce îl acceptă sau să retragă banii în
numerar la automatul bancar, reprezentanțele și filialele băncilor.
Sistemul informațional privind circuitul cardurilor este organizat la nivel național și
internațional conform procedurilor cunoscute.
Pentru a obține un card, persoanele fizice și juridice depun la bancă o cerere de solicitare a
cardului unde în urma aprobării ei semnează un contract privind drepturile și obligațiunile
părților privind primirea și utilizarea cardurilor. În baza cererii, banca deschide un cont de card
( 2258 “Conturi curente ale persoanelor juridice pentru operațiuni cu carduri bancare” și 2259
“Conturi curente ale peroanelor fizice pentru operațiuni cu carduri bancare”) și eliberează cardul,
efectuând următoarea întregistrare contabilă :
Debit contul 1001 “Numerar în casierie”
Debit contul 2224 “Conturi curente ale persoanelor juridice”
Debit contul 2225 “Conturi curente ale persoanelor fizice”
Credit contul 4902 “Venituri din operațiuni cu carduri”
Ieșire 7621 “Carduri în depozit”
Intrare 7503 “Diferite valori și documente expediate și eliberate în gestiune”

La deschiderea contului , persoana respectivă depune suma minimă inițială (10 euro) pe contul
său bancar în corespundere cu tarifele în vigoare, ceea ce se va contabiliza prin următoarea
formulă contabilă :
Debit contul 1001 “Numerar în casierie”
Credit 2259 “Conturi curente ale persoanelor fizice pentru operațiuni cu carduri bancare”
Pentru a înțelege mai exact cum au loc aceste înregistrări contabile la bancă, se propune
următoarul exemplu :
1. Persoana fizică Croitoru Cristina, în baza ordinului de încasare a numerarului nr. 19
din 20 aprilie 2019 a depun în casă numerar în sumă de 3 500 lei pentru alimentarea
contului de card bancar 22594225683.

În contabilitatea băncii respective operațiunea se va înregistra în baza înregistrării contabile :

Debit contul 1001 “Numerar în casierie” – 3 500 lei

Credit contul 22594225683 “Conturi curente ale persoanelor fizice pentru operațiuni cu carduri
bancare” – 3 500 lei.

Pentru administrarea cardului, banca percepe de la client o taxă lunară de administrare a

cardului, care ulterior se trec la veniturile băncii respective, înregistrându-se următoarea formulă
contabilă :
Debit contul 2258 Conturi curente ale peroanelor juridice pentru operațiuni cu carduri bancare
Debit contul 2259 Conturi curente ale persoanelor fizice pentru operațiuni cu carduri bancare

7
Credit contul 4902 Venituri din operațiuni cu carduri

Totodată, pentru păstrarea mijloacelor bănești pe contul de card, banca calculează și achită o
dobândă zilnic la soldul contului dat.
Calculul dobânzii se contabilizează de către bancă prin următoarea formulă contabilă :
Debit contul 5258 Cheltuieli cu dobânzi la conturile curente ale persoanelor juridice pentru
operațiuni cu carduri bancare
Debit contul 5259 Cheltuieli cu dobînzi la conturile curente ale persoanelor fizice pentru
operațiuni cu carduri bancare
Credit 2719 Dobînda calculată la depozitele la vedere ale clienților

Achitarea dobânzii se va contabiliza în felul următor:

Debit contul 2719 “Dobînda calculată la depozitele la vedere ale clienților”
Credit contul 2258 “Conturi curente ale persoanelor juridice pentru operațiuni cu carduri
bancare”
Credit contul 2259 “Conturi curente ale persoanelor fizice pentru operațiuni cu carduri
bancare”

În cazul pierderii cardului, clientul trebuie să anunțe imediat despre aceasta la banca emitentă în
scopul blocării cardului respectiv din motivul securității banilor clientului. Astfel, clientul scrie o
Cerere de blocare a cardului. În acest caz, el va trebui să achite o sumă de bani în calitate de
penalitate și în cazul în care va dori, va solicita alt card.
La expirarea termenului cardului, clientul care va dori să prelungească acest card, va trebui să
prezinte la bancă o Cerere de prelungire a cardului , serviciu pentru care de asemenea va achita
un commission.

8
 3. Contabilitatea operațiunilor cu carduri prin intermediul
automatelor bancare
Decontările bancare se efectuează prin intermediul sistemului electronic de transfer al
mijloacelor bănești. Utilizarea cardurilor prin intermediul bancomatelor (automatelor bancare)
presupune parcurgerea următoarelor etape :
 Introducerea cardului în bancomat și tastarea numărului personal unic de identificare
(PIN);
 Introducerea prin tastare a datelor cerute pe ecranul aparatului și confirmarea operațiunii
sau a sumei cerute;
 Primirea de către utilizator a unei “chitanțe justificative” (în cazul în care acesta a
solicitat-o) privind operațiunea efectuată;
 Restituirea cardului bancar deținătorului.
Contabilitatea operațiunilor privind retragerile de numerar prin automatul bancar se ține la
contul 1005 „Numerar în bancomate și alte dispozitive”. Acest cont este un cont de activ. Se
debitează odată cu alimentarea cu numerar a bancomatelor și se creditează la retragerile de
numerar prin bancomate. Soldul debitor reflectă numerarul existent în bancomat.
Pentru alimentarea automatului bancar și scoaterea din el a numerarului, printr-un ordin al
conducătorului băncii se desemnează o persoană responsabilă. Alimentarea bancomatului se face
pe baza cererii scrise de persoana responsabilă. Casierul-șef, conform ordinului de eliberare a
numerarului, eliberează suma necesară, suma primită se verifică, apoi le pune în casete pe care le
închide cu cheia.
Operațiunile date sunt contabilizate de către bancă în baza următorului exemplu :
2. Persoana responsabilă de bancomatele băncii a depus o cerere către contabilul șef,
privind alimentarea bancomatelor băncii. Casierul, în baza ordinului de eliberare a
numerarului eliberează suma indicată de 50 000 lei. După verificare, persoana
responsabilă pune banii în casete.
La alimentarea bancomatului cu numerar se va întocmi următoarea înregistrare contabilă :
Debit contul 1005 „Numerar în bancomate și alte dispozitive” – 50 000 lei
Credit contul 1001 „Numerar în casierie” -50 000 lei
În baza informației sustrase din automat de către persoana responsabilă, la bancă se întocmește
ordin de încasare pentru numerarul predat în bancomat și ordin de plată pentru reflectarea pe
conturile de card ale clienților care se îndeplinesc în două exemplare : unul pentru contabilitate,
altul pentru casierie. Casierul- șef primește de la persoana resonsabilă numerarul scos din aparat,
compară soldul de numerar scos din casete cu datele din informația primită și semnează ordinul
de încasare.
Poate exista însă situația cînd rămîn cîteva casete în automatul băncii, care respectiv urmează să
fie restituit casieriei băncii. De exemplu :

9
 3. Potrivit informației extrase din bancomatul nr.13 al băncii, se contabilizează operațiunea
de încasare a numerarului din bancomat în baza cardului bancar 14859607987 în sumă
de 1 000 lei (suma neutilizată).
La suma neutilizată din bancomat ce urmează a fi restituită în casieria băncii vom contabiliza:
Debit contul 1001 „Numerar în casierie” – 1 000 lei
Credit contul 1005 „Numerar în bancomate” – 1 000 lei

Totodată, vom prezenta mai jos și un exemplu privind operațiunea de ridicare a numerarului din
bancomat :
4. Potrivit informației extrase din bancomatul nr.12 al băncii se contabilizează operațiunea
de ridicare a numerarului din bancomat în baza cardului de credit 19858398485 în sumă
de 6 000 lei de către titularul Adam Ion.
La suma numerarului eliberat în baza cardului de credit lucrătorul băncii trece la scădere suma
dată din contul titularului Adam Ion :
Debit 19858398485 „Credite acordate prin conturi de card (carduri de credit)” – 6 000 lei
Credit 1005 „Numerar în bancomate și alte dispozitive” – 6 000 lei

10
 CONCLUZIE

În concluzie , ne dăm seama că cardul reprezintă un instrument de plată fără numerar prin care
titularul poate achita contravaloarea unor bunuri sau servicii nemijlocit la punctual commercial
ce îl accept sau să retragă banii în numerar la automatul bancar, reprezentanțele și filialele
băncilor. Deci acesta prezintă atât pentru bancă, cât și pentru clinet, un mod efficient și comod de
a încheia diferite tranzații, de a retrage sau a încasa mijloacele bănești.
În urma analizei modului de emisiune si utilizare a cardului bancar, putem conclude faptul că
procedura de formare a unui card presupune anumite obligațiuni,desigur. Odată ce folosim un
card bancar suntem obligați la plata unei dobânzi lunare pentru păstrarea mijloacelor bănești pe
acesta, de exemplu. Nemijlocit, pe lângă seria de drepturi, există și o serie de obligațiuni la care
ne angajăm atunci cînd folosim un card bancar.
Cu toate astea, cardurile bancare reprezintă niște instrumente care presupun o serie de avantaje
competitive actuale de care mulți din noi beneficiază și sunt mulțumiți, ceea ce putem confirma
prin numărul tot mai mare a utilizatorilor de carduri bancare în Republica Moldova.

11