ANUL ÎNFIINŢĂRII UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Începuturi

Actualul Liceu Teoretic Vasile Goldiş din Arad a fost compus din mai multe
unităţi de învăţământ.

Cele trei şcoli au avut o evoluţie separată până în anul şcolar 2010-2011 când a
avut loc comasarea.(ANEXA I)

Cea mai veche instituţie din ansamblul Liceului este Şcoala de pe Calea 6 Vânători nr.
55, care a funcţionat ca şi şcoală de cartier. Registrul Matricol consemnează faptul că ea şi-a
deschis porţile în anul şcolar 1939-1940, iar din data de 1 septembrie au început înscrierile la
noua unitate de învăţare aflată în subordine Ministerului Educaţie Naţionale din Regatul
României. Înscrierile s-au desfăşurat până la 9 septembrie, anul şcolar începând la 12
septembrie. (ANEXA II)

La data de 11 septembrie 1939 a avut loc sfinţirea sălilor de clasă, care s-a realizat de
către preotul Mureşanul. (ANEXA III)

Construirea clădirii s-a efectuat prin muncă voluntară de către cetăţenii din cartier.

Clădirea fostei Şcoli Generale Nr. 4, ,,Ioan Slavici” Arad, a fost inaugurată la 15
septembrie 1963,(ANEXA IV) dar ideea construirii acestui edificiu în strada numită atunci
Constantin Dobrogeanu Gherea (azi str. Ştefan Augustin Doinaş) nr.33-37 a prins contur încă
din vara anului 1961, fiind susţinută şi argumentată prin tema de proiectare elaborată de
Direcţia de Sistematizare, Arhitectură şi Proiectarea Costrucţiilor Banat-Filiala Arad (Anexa
V).

Pe terenul din strada amintită mai sus erau amplasate, printre altele, clădirea Grădiniţei
Nr. 1, cu orar redus şi ruinele unei case bombardate în timpul celui de al doilea război
mondial, teren expropriat în favoarea statului (ANEXA VI ).

În subordinea Şcoli Generale Nr. 4, ,,Ioan Slavici” Arad, a intrat începând cu anul
şcolar 1975-1976, Şcoala Generală cu clasele I-IV nr. 15 situată pe Calea 6 Vînători nr. 55.
 Într-o perioadă în care se construia ,,socialismul multilateral dezvoltat” şi în care erau
necesare instituţii specializate în realizarea acestor idealuri, apărea la Arad o şcoală a cărui
profil era pregătirea forţei de muncă specializată. Aşa lua naştere viitorul Liceu Teoretic
,,Vasile Goldiş” din oraşul nostru, care în decursul timpului a avut o evoluţie specifică.

S-au parcurs următoarele etape:

A. Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Arad a întocmit la

propunerea Inspectoratului şcolar al judeţului Arad o solicitare cu adresa nr. 1360/II C
50/1971 prin care solicita Ministerului Învăţământului din Republica Socialistă România
înfiinţarea în oraşul de pe Mureş a unui liceu cu profil de construcţii.

B. Ministerul Învăţământului răspunde favorabil acestei propuneri şi emite ordinul nr.

4317 din 15 mai 1971 care dispune înfiinţarea Grupului Şcolar de Construcţii în oraşul Arad,
în subordinea Consiliului popular al judeţului Arad. Ordinul a fost semnat de adjunctul
ministrului învăţământului din acea perioadă, Alexandrescu. (ANEXA VII)

Viitoarea instituţie de învăţământ trebuia să funcţiona conform prevederilor art. 74, 82

şi 86 din legea nr. 11/1968 privind învăţământul în Republica Socialistă România, precum şi a
prevederilor decretului nr. 1171/1968 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Învăţământului.

Ordinul elaborat de Ministerul Învăţământului din Republica Socialistă România mai

prevedea:

- Grupul şcolar era compus din şcoală profesională, şcoală de specialitate postliceală şi
şcoală de maiştri.

- Direcţia generală a învăţământului profesional şi tehnic din Ministerul

Învăţământului împreună cu Inspectoratul şcolar al judeţului Arad vor aduce la îndeplinire
dispoziţiile prezentului ordin.

C. Inspectoratul şcolar al judeţului Arad întocmeşte un referat înregistrat cu nr. 2673

din 16 septembrie 1971 prin care înştiinţa Comitetul executiv al Consiliului popular al
judeţului Arad de înfiinţarea Grupului Şcolar de Construcţii din Arad începând cu 1
septembrie 1971 conform ordinului emis de Ministerul Învăţământului.
 D. Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Arad elaborează decizia nr.
636 înregistrată în 27 septembrie 1971, care era în conformitate cu art. 47 din legea nr.
57/1968 privind organizarea şi funcţionarea consiliilor populare. (ANEXA VIII)

Această decizie prevedea:

Art. 1. Înfiinţarea pe 1 septembrie 1971 Grupului şcolar de construcţii, care trebuia să

fie în subordinea Consiliului popular al judeţului Arad, având sediu în municipiul Arad, str.
Săvineşti nr. 6, fiind alcătuit din şcoală profesională, şcoală de specializare postliceală şi
şcoală de maiştri.

Art. 2. Se acordă calitatea de ordonator terţiar de credite Grupului Şcolar de

Construcţii din municipiul Arad.

Art. 3. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei decizii se încredinţează Inspectoratul

şcolar al judeţului Arad.

Art. 4. Prezenta decizie se va supune ratificării Consiliului popular al judeţului Arad

în prima sesiune.

Decizia prezentată mai sus a fost semnată de preşedintele Consiliului popular din acea
perioadă, Andrei Cervencovici.

În consecinţă liceul îşi deschidea porţile începând cu anul şcolar 1971-1972, având
sediul pe strada Săvineşti nr. 6, iar denumirea instituţiei era de Grup Şcolar de Construcţii,
fiind compusă din şcoală profesională, şcoală cu specializare postliceală şi şcoală de maiştri.
Acest ordin a fost pus în practică de Direcţia generală a învăţământului profesional şi tehnic
din Ministerul Învăţământului împreună cu Inspectoratul şcolar al judeţul Arad.
 Clădirea de pe Calea 6 Vânători

Clădirea de pe Strada Ştefan Augustin Doinaş

Clădirea de pe Calea Victoriei
CONSTANŢA RELATIVĂ A PROFILULUI

NOI ROLURI ŞI FUNCŢII

 Evoluţia instituţiilor

Pentru a înţelege istoria şcolii reamintim că instituţia este formată din următoarele clădiri
distincte care s-au comasat începând cu 1 septembrie 2010.

Şcoala situată pe Calea 6 Vânători este cea mai veche şi a avut dea lungul timpului o
evoluţie aparte, fiind construită în cartierul menţionat mai sus, schimbându-şi denumirea în
existenţa sa. Iniţial funcţiona sub denumirea de Şcoala Generală Nr. 19, având clase între
nivelele I-VI.

La mijlocul anilor ,,60” ai secolului XX, instituţia si-a schimbat denumirea în Şcoala
Generală Nr. 15, iar pentru o perioadă de timp, în anii ,,70” clădirea a purtat numele de Şcoala
Genarală Nr. 7, pentru a reveni din nou la denumirea de Şcoala Generală Nr.15, denumire pe
care a păstrat-o până la comasarea cu fosta Şcoală Generală Nr 4 ,,Ioan Slavici”.

Primul director al şcolii a fost Sirca Cornel.

Şcoala a fost construită pe un singur nivel, având iniţial trei săli de clasă, o curte cu un
teren de sport, iar într-un colţ al curţii se afla toaleta şi o magazie de materiale. Cladirea şcolii
beneficia şi de un separeu care servea ca şi locuinţă pentru directorul şcolii. Clădirea este
acoperită cu ţigle.

Clădirea Şcolii Generale Nr. 4 a avut următoarea evoluţie:

Construcţia şcolii avea la bază un proiect tip (SC-75-59), adaptat pentru şcoli cu 16 săli de
clasă. După avizele favorabile obţinute din partea Ministerului Învăţământului în octombrie 1962 şi a
Comitetului de Stat pentru Construcţii, Arhitectură şi Sistematizare de pe lângă Consiliul de Miniştri,
în noiembrie acelaşi an, tema de proiectare a fost aprobată apoi şi de Comitetul de Stat al Planificării,
lucrarea fiind cuprinsă în planul de investiţii pe anul 1963, cu o valoare de 2.523.000 lei.

Edificiul se ridică mai retras cu 15 m faţă de linia trotuarului stradal, iar spaţiul rezultat,
delimitat de stradă printr-un gard, a servit la amenajarea unei zone verzi.

Clădirea formată din parter şi două etaje a fost racordată la toate utilităţile, astfel că şcoala
răspundea nevoilor şi exigenţelor unui învăţământ modern. Terenul aferent în suprafaţă de peste
8000m2, este închis între şcoală şi clădirile vecine printr-un gard de sârmă prevăzut cu porţi, iar in
spate şi lateral a fost împrejmuit cu gard prefabricat din beton armat. La sistematizarea incintei s-a
prevăzut loc pentru amplasarea unei săli de sport, a cărei construcţie avea să întârzie mai bine de 10
ani.

Deşi noua clădire era concepută pentru a răspunde nevoilor unei şcoli elementare de 8 ani,
ea avea să adăpostească iniţial o şcoală medie de unde şi denumirea ei de ,,Şcoala Medie Nr. 5” ce
funcţiona cu clasele I-XI.

În toamna anului 1965 unitatea a dobândit denumirea de ,,Şcoala Generală Nr. 19” intrând
atunci şi rămânând definitiv în categoria de acest gen din municipiul Arad.

O dată cu intrarea în vigoare a noi legi a învăţământului din 1968 care prevedea prelungirea
duratei învăţământului general obligatoriu de la 8 ani la 10 ani şi în plus atragerea în clasa I a copiilor
care împlineau vârsta de 6 ani până la începerea anului şcolar, ,,Şcoala Generală Nr. 19” are acum
clase I-X, până în anul şcolar 1974-1975, după care se revine la clasele I-VIII.

S-a încercat la început mutarea Grădiniţei cu Program Normal Nr. 1, care ocupa două săli în
incinta unităţii, dar în urma sesizărilor repetate, în februarie 1971, Serviciul Social – Cultural de pe
lângă Consiliul Popular Judeţean Arad, a transmis Institutului de Proiectări al Judeţului comanda
pentru proiectarea lucrării de extindere, cu 8 săli de clasă, valoarea investiţiei s-a ridicat la 1.100.000
lei. Extinderea s-a făcut spre curte, obţinându-se orientarea claselor în direcţia sud şi a coridoarelor
spre nord. Execuţia lucrării a revenit Întreprinderii de Construcţii Montaj a Judeţului Arad şi s-a
produs în cursul anului 1972. Noul edificiu (suprafaţa construcţiei 337m2), cuprinde 8 săli de clasă,
încă o clasă pentru atelierul de croitorie şi grupuri sanitare pe fiecare dintre cele 3 niveluri, intră în
exploatare la 15 noiembrie 1977. Ea a întregit în mod armonios şi deosebit de util localul şcolii,
mărindu-i aria construită la 1140m2, terenul aferent, liber de orice sarcini, măsura 8362m2.

În februarie 1974 au început lucrările la sala de sport, recepţia definitivă s-a produs în
septembrie 1975 şi amplasată în curtea unităţii, lungă de 19m şi lată de 9m fără vestiare şi grupuri
sanitare, acestea au fost construite în anul 2007.

Întregită în urma extinderii şcoala dispunea de 24 de săli de clasă, 2 laboratoare utilate

(pentru fizică şi biologie-chimie), 2 ateliere (pentru prelucrarea metalelor şi activităţi gospodăreşti), o
sală de sport, bibliotecă precum şi încăperi cu alte destinaţii (cancelarie, birou directorial, birou
secretariat etc.).

Prin schimbarea numerotării unor instituţii de învăţământ din municipiul Arad, unitatea din
str. Ştefan Augustin Doinaş nr. 33-37 a devenit în septembrie 1975,, Şcoala Generală Nr. 4” Arad. De
acum va funcţiona numai cu clasele I-VIII, având competenţe administrative lărgite prin
subordonarea ,,Şcolii Generale cu clasele I-IV Nr. 15” din Arad, Calea 6 Vânători nr. 55, ce dispunea
de 4 săli de clasă.

În anul şcolar 1992-1993 unitatea de învăţământ îşi schimbă denumirea în ,,Şcoala cu clasele
I-VIII nr. 4”, revenind la vechia denumire ,,Şcoala Generală Nr. 4”, din septembrie 2001, iar apoi din
noiembrie 2002 Şcoala Generală nr. 4 ,,Ioan Slavici”.

În 2003 la aniversarea a 40 de ani de existenţă s-a dezvelit bustul scriitorului Ioan Slavici,
mentor spiritual al şcolii, în parcul din faţa şcolii.

În timpul celor 47 de ani de existenţă, indiferent de epoci sau conjuncturi, instituţia prin
slujitorii săi, şi-a urmat crezul, acela de a asigura copiilor care i-a trecut pragul o cât mai solidă bază
pentru ceea ce urmau să devină în viaţă. Rezultatele înregistrate au individualizat-o printre celelalte
instituţii de profil.

Directorii şcolii

Nr. crt. Nume şi prenume Perioada

1 Dascăl Ecaterina Sept. 1963- Oct.1969
2 Novacovici Emilian Nov.1969-Apr.1983
3 Pava Erica 1983-1984 şi 1990-1993
4 Filimon Mircea 1984-1990
5 Florea Dorina Georgeta Nov. 1993-Iul1998
6 Mureşan Ioan Iul.1998-Aug.2010

Directorii adjuncţi

Nr. crt. Nume şi prenume Perioada

1 Ponta Ştefan 1964/1965-Aug1974
2 Lucian Viorel 1975/1976-Apr1978
3 Mihali Ioan Apr.1978-Dec.1979
4 Riviş Elisabeta Ian 1980-Aug1980
5 Klemsch Alexandru Sept 1980-Aug 1989
6 Kertesz Estera Sept 1989-Aug 1993
7 Pătruţ Emilia Mart 1994-Iul 1998
8 Popa Emilia Aug 1998-Mart 2003
9 Tăut Marcela Apr 2003-Aug2007
10 Tomşa Daniela Sept 2007-Nov2007
11 Pellegrini Lilla Dec 2007
 Şcoala are în componenţă 28 de săli de clasă, între care un laborator de informatică câte unul
de biologi, chimie, fizică, limba şi literatura română, dotate cu materialele necesare unei bune
desfăşurării a actului educaţional, o bibliotecă cu 12655 volume, un cabinet medical cu dotările
adecvate, o sală de sport cu vestiare şi grupuri sanitare. Curte mică asfaltată şi bănci pe o latură, iar
curtea mare betonată, amenajată cu terenuri de sport, iar în faţa instituţiei se află un parc cu bustul
lui Ioan Slavici.

Cea mai nouă Instituţie din ansamblul şcolar care compun Liceul actual este clădirea situată
pe Calea Victoriei.

Şcoala, în decursul existenţei sale a funcţionând sub mai multe denumiri : Grup Şcolar de
Construcţii, Liceul de Construcţii nr.1, Liceul Industrial nr. 6.

Prima locaţie a Liceului a funcţionat pe strada Săvineşti nr 6, actuala stradă Ludovic Szantay.

În 1972 şcoala îşi mută sediul în actuala clădire de pe Calea Victoriei 1-3, în fosta clădire a
şcolii de strunguri.

După revoluţia din decembrie 1989, şcoala a trecut prin mai multe transformări în
conformitate cu noile necesităţi ale statului democrat. În 1990 îşi schimbă profilul în liceu teoretic
având ca şi specializări: matematică-fizică, fizică-chimie, informatică, filologie, în vreme ce
specializările din construcţii merg în lichidare. Instituţia îşi schimbă din nou numele în Grup Şcolar
Industrial ,,Vasile Goldiş”. La 25 noiembrie 1993 a fost dezvelit bustul ,,patronului spiritual” al
liceului, Vasile Goldiş, în prezenţa vlădicii locului, Î.P.S. Timotei Seviciu.

În anul 1994 şcoala primeşte în rândurile ei clasele de liceu teoretic ale fostului Grup Şcolar
Sanitar din Arad, înfiinţat în perioada postbelică, a cărui scop era pregătirea cadrelor medicale şi care
între timp s-a desfiinţat, iar din anul 1995 şi-a luat denumirea de Liceul Teoretic ,,Vasile Goldiş” Arad
având ca şi profile secţii de umanism şi de real. Fostele clase de construcţii au fost mutate în cadrul
Liceului Industrial nr. 7, care între timp devine Colegiu de Construcţii.

Anul 1998 a dus la înfiinţarea claselor de gimnaziu, care avantaja şcoala în pregătirea şi
recrutarea elevilor pentru o perioadă mai îndelungată.

Şcoala a pregătit în decursul anilor mai multe generaţii de absolvenţi, care s-au remarcat în
diferite domenii, contribuind astfel la progresul urbei de pe valea Mureşului.
 În prezent Liceul Teoretic ,,Vasile Goldiş” este o şcoală reprezentativă pentru elevii din
această parte de ţară iar absolvenţii acestei instituţii sunt recunoscători corpului didactic care i-a
pregătit, dar totodată şi bine pregătiţi.

Directorii instituţiei

Şcoala a avut în decursul existenţei mai mulţi directori care şi-au pus amprenta asupra
dezvoltării liceului din Arad.

Aceştia au fost directorii instituţiei:

Perioada Director Director adjunct

1971-1972 ing. Păiuş Sorin ing. Stepan Ioan

1972-1973 ing. Catlabuga Teodorică ing. Stepan Ioan

1973-1974 ing. Catlabuga Teodorică ing.Goreaev Vladimir

1974-1979 ing. Goreaev Vladimir- prof. Braşovan Ioan

1979-1981 ing.Goreaev Vladimir prof. Braşovan Ioan

1981-1982 prof. Plămădeală Valerian

1982-1986 ing. Dârdală Mioara prof. Blaga Alexandru

1986-1990 prof. Doina Cheta prof. Istrate Călin

1990-1992 prof.Ciosescu Mircea prof. Verjinschi Bogdan

1992-1994 prof.Ciosescu Mircea ing. Zielinski Peter

1994-1995 prof. Tudoran Viorel prof. Lazăr Maria Rodica

1995-1998 prof. Plămădeală Valerian prof. Lazăr Maria Rodica

1998-2003 prof. Lazăr Maria Rodica prof. Doina Cheta

2003-2005 prof. Doina Cheta prof. Mirela Aldescu

2005-2008 prof. Doina Cheta prof. Diana Duca

2008 prof. Bocăniciu Eugen prof. Diana Duca

Construcţia instituţiei

Clădirea în care funcţionează astăzi Liceul Teoretic ,,Vasile Goldiş” din Arad a fost construită
din beton fiind realizată în mai multe etape. Pentru început trebuie să menţionăm faptul că clădirea a
fost destinată iniţial şcolii de strunguri, urmărindu-se realizarea unui complex şcolaro-industrial care
să se întindă de la actuala fabrică de strunguri până în zona Intim, dar nerentabilitatea acestei
instituţii i-a determinat pe reprezentanţii învăţământului arădean de atunci să-i atribuie altă
întrebuinţare.

Edificiu este compus din mai multe clădiri care au fost construite pe parcursul câtorva ani.
Prima clădire în formă de Z a fost definitivată în 1969, ea fiind continuată cu un alt corp, care se află
în prelungire, inaugurat în 1970, construit pe terenul de sport de atunci al liceului. Doi ani mai târziu
a fost construit un cămin pentru elevii acestei şcoli, fiind inaugurat în anul şcolar 1972-1973, adică
atunci când şcoala de construcţii s-a mutat în actuala clădire. În 1974-1975 este dat în folosinţă încă
un internat, unul fiind destinat fetelor, iar cel de al doilea băieţilor. Ulterior s-a mai construit un
cămin care devine mixt. Clădirile sunt construite din beton.

Tot în curtea liceului, pentru personalul şcolii s-a construit un cămin, în care locuiau cei care
nu aveau domiciliul stabil în Arad. Aici se mai aflau coteţe pentru animale şi grădini în care erau
produse alimentele necesare acelor elevi care locuiau în căminul şcolii.

Cantina actuală a fost construită după revoluţie, în anul 1993, beneficiind de o sală de mese
şi de o bucătărie.

În curte instituţiei au fost construite ateliere pentru pregătirea practică a elevi, care ulterior
şi-au schimbat destinaţia, unele dintre ele devenind depozite altele ateliere de întreţinere, iar din trei
încăperi s-a realizat o sală festivă echipată cu tehnologie necesară desfăşurării unor activităţi extra
curriculare.

La etajul unu în cadrul clădirii principale, în cabinetul de matematică s-a amenajat un

amfiteatru.
 Curtea şcolii era pavată cu pietre cubice, iar ulterior a fost asfaltată şi amenajată cu terenuri
pentru sport.

Pentru orele de sport au fost amenajate două săli mici de sport care se află la parterul
primului internat al şcolii.

Ultima mare investiţie a fost construirea unei centrale proprii de încălzire a instituţiei, care
funcţionează pe gaz, fiind pusă în funcţiune în 2008.

În prezent Liceul Teoretic ,,Vasile Goldiş” dispune de 27 de săli de clasă, trei laboratoare de
informatică, unul de chimie, unul de fizică şi unul de biologie,care sunt echipate cu materiale
necesare unei bune desfăşurări a actului educaţional, un amfiteatru, o bibliotecă în care se află peste
20000 de volume şapte cabinete pentru diferite discipline un spaţiu destinat consilierului educativ,
altul pentru informaticianul şcolii, un cabinet medical şi unul stomatologic. Şcoala mai dispune şi de
două cancelarii, o staţie de emisie pentru elevi şi de o sală festivă.

În curtea şcolii au fost montaţi stâlpi de iluminat, iar în faţa clădirii există un parc întreţinut
de personalul instituţiei.