Fișă de lucru - Rezistența anticomunistă clasa a VIII-a

Ion Gavrilă Ogoranu, liderul rezistenţei din munţi

S-a angajat ca luptător anticomunist în facultate, la Cluj. S-a încadrat cu întreaga viață deplin și pentru
totdeauna în Rezistența armată anticomunistă din România, conducând șapte ani Grupul Carpatin Făgărășan.
Pentru activitatea sa a fost condamnat, în contumacie, la moarte. Timp de 29 de ani, organele securității nu au
putut să-l captureze. Prins în 1976, a fost salvat de la execuție cu ajutorul soției sale Ana Gavrilă Ogoranu, când
aceasta a cerut în scris intervenția directă a președintelui american, Nixon.

Ion Gavrilă-Ogoranu, pentru că lumea ştie cine a fost şi că reprezintă unul dintre cele mai puternice simboluri
ale luptei împotriva regimului comunist. Este unul dintre puţinii dizidenţi care a reuşit să scape de fosta
securitate, care îl condamnase la moarte. Ion Gavrilă-Ogoranu s-a născut în anul 1923, într-o familie ţărănească
cu 6 copii, în satul Iasi-Făgăraş. A urmat Liceul Radu Negru din Făgăraş, unde a făcut parte din Frăţia de Cruce
Negoiul. Şi-a executat stagiul militar la vânătorii de munte, la Şcoala Militară Abrud şi la Câmpulung-Muscel.
Combatant pe front, până la alungarea armatei maghiare din Munţii Apuseni.

Pentru activitatea anticomunistă este inclus, în lipsă, în „Procesul marii trădări”, din 1948, proces înscenat de
comunişti la comanda KGB-ului. Este, de asemeni, condamnat în contumacie la 15 ani în procesul celor 200 de
studenţi din Centrul studenţesc Cluj. Tot în contumacie este condamnat la „moarte prin împuşcare” de
Tribunalul Militar din oraşul Stalin, în iunie 1951. După anihilarea Grupului Carpatin, deşi a fost căutat cu
înverşunare, nu a fost prins de Securitate peste 20 de ani. Cea mai mare parte a acestei perioade a stat ascuns în
satul Galtiu, comuna Sântimbru, la Ana Săbăduş, văduva doctorului Petru Săbăduş, şi el detinut politic, mort în
închisoarea Gherla, cea care avea să-i devină soţie.

Ion Gavrilă Ogoranu a murit în 2006, la 83 de ani. „Atunci când ultimii comunişti, persoane şi idei, vor
dispărea, istoria se va rescrie. Dar eu nu voi mai trăi acei ani”, îi mărturisea înainte să se stingă colaboratoarei
sale apropiate, jurnalista Lucia Baki, împreună cu care a scris cel de-al treilea volum din „Brazii se frâng, dar
nu se îndoiesc”, în care sunt relatate teribilele întâmplări trăite alături de camarazii săi.
Fișă de lucru - Rezistența anticomunistă clasa a VIII-a

Toma Arnăuţoiu

 A fost liderul grupului de rezistenţă de la Nucşoara, numit şi „Haiducii Muscelului", format în 1949.

Sublocotenent în timpul războiului, el a fost rănit în luptele din Ungaria, din decembrie 1946, iar un an
mai târziu este avansat la gradul de locotenent. Împreună cu col. Gheorghe Arsenescu, organizează
grupul de rezistenţă anti-comunistă de la Nucşoara, care avea, într-o primă fază, 16 membri. Timp de
nouă ani, grupul de la Nucşoara a fost urmărit şi filat, având loc confruntări directe cu Securitatea; unii
membri au fost arestaţi, alţii au fost ucişi. La 20 mai 1958, fraţii Arnăuţoiu ajungeau la casa lui Grigore
Poinăreanu (fost coleg de şcoală cu Toma), pentru a-şi lua proviziile de care aveau nevoie, însă
Poinăreanu (care fusese şantajat de căpitanul Pleşiţă) i-a adormit cu un tranchilizant pus în ţuică. Cei
doi au fost arestaţi imediat de Securitate.
Represiunea a fost cumplită şi extinsă, mai multe loturi au fost judecate de Tribunalul Militar Bucureşti în
1959, acordându-se 16 condamnări la moarte, inclusiv Toma Arnăuţoiu, dar şi numeroşi ani de temniţă.
Grupul de rezistenţă Toma Arnăuţoiu a fost considerat printre cele mai importante din România, lungi
perioade de timp fiind pus de Securitate chiar în capul listelor privind „bandele din munţi”.
Mama sa, Laurenția, a fost arestată de mai multe ori pentru că a „uneltit contra ordinii sociale”. În 1949
a fost condamnată la 6 ani de închisoare. La întoarcerea în casa pe care o împărțea cu Ion Arnăuțoiu a
găsit microfoane montate de Securitate. După capturarea celor doi fii, Toma și Petre, la 20 mai 1958, a
fost din nou arestată și condamnată la 10 ani pentru că nu a denunțat fugarii. S-a stins din viață în 1962
într-o închisoare din Miercurea Ciuc.
În august 2016, Elena Ion Arnăuțoiu, sora anticomuniștilor Toma și Petre Arnăuțoiu a fost decorată de
președintele României alături de alți doi deținuți politici
Fișă de lucru - Rezistența anticomunistă clasa a VIII-a

Maria Plop 
A fost singura femeie, membră a grupului de partizani, care a rezistat în munţi de la înfiinţarea lui,
până în mai 1958, când fraţii Arnăuţoiu au fost prinși. În cei nouă ani, a avut aceleaşi sarcini ca şi
bărbaţii din grup, remarcându-se, scria site-ul EroinedinNucşoara.ro, „prin abnegaţie, curaj, spirit de
sacrificiu şi reuşind să supravieţuiască celor mai grele situaţii şi condiţii de trai”.
Trimisă să aducă alimente partizanilor, Maria Plop nu s-a mai putut întarce acasă, deoarece Securitatea
începuse să facă arestări în Nucșoara, iar ea era una dintre persoanele vizate pentru a fi arestată.
La 22 mai 1958 Toma și Petre Arnăuțoiu au fost arestați, datorită ajutorului dat Securității de Grigore
Poenăreanu, unul dintre susținătorii grupului. Somată să se predea, Maria Plop a coborât din
ascunzătoarea de la Rîpele cu brazi ținându-și copilul în brațe.
20 mai 1958.Zona „Râpele dracului“ din Munţii Făgăraş e împânzită de miliţieni. Maria Plop, o femeie
firavă şi slăbită, e somată să coboare, pe o scară împrovizată, dintr-o grotă camuflată în munte. În braţe
o ţine pe fiica sa de 2 ani, Ioana, care se născuse chiar în teribila ascunzătoare.
Deţinuţi de-atunci încă-şi mai amintesc strigătele copilei:„Mami, mami“. Peste aproximativ trei luni,
Ioana e trimisă într-un leagăn de copii din Câmpulung.
Maria Plop a fost anchetată timp de un al la sediul Securității din Pitești și în urma procesului a fost
condamnată de Tribunalul Militar la muncă silnică pe viață.
Despărțită de copilul ei, fără să știe ce s-a întâmplat cu acesta, a decedat la 31 ianuarie 1962 în
închisoarea de la Miercurea Ciuc, din cauza condițiilor mizere de detenție.
Fișă de lucru - Rezistența anticomunistă clasa a VIII-a