Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Preşedinte de onoare
Petre ŢUŢEA
Preşedinte fondator
Ionel Cioabă
Director
Claudiu Dumitrache-Costeşti
Director marketing
Radu Buțu
Redactor şef
Iva Lăcrămioara
Consiliul ştiinţific
Pr.Univ.Dr. Ion Popescu Brădiceni
Conf Univ. Lazăr Popescu
Prof. Dr. Mitel Pasăre
Dr. Albinel Firescu
Autori titulari
Florin Dobrescu
Mihai Floarea
Cătălin Pleșu
Andrei Popete Pătrașcu
• ARTICOLE ŞI STUDII
07-74
________________________________________________________________________
© Editura eParadigme
“În sec. IX d. Hr. Chiril și Metodiu, doi călugări din Grecia, au mers în Moravia(azi
Slovacia), au creat un alfabet și au tradus Biblia în limba slavă veche. De aici Biblia a fost
dusă în regiuni care în prezent fac parte din Bulgaria, Serbia, Muntenegru, România și
Rusia. Probabil că, fără alfabetele neobosiților misioanari, popoarele din Europa de Est nu
Va continua!
Dus de torţionar pe câmpul dintre Ceamurlia şi Beidaud, a fost pus să-şi sape singur
groapa, iar apoi împuşcat.
de Adrian Petreanu
Constantin Brâncuși s-a născut ca cel de-al șaselea copil al lui Radu Nicolae Brâncuși
(1833-1885) și Maria Brâncuși (1851-1919). Copilăria sa a fost marcată de dese plecări
de acasă și de ani de ucenicie la în ateliere de boiangerie, prăvălii și birturi, făcându-și
cunoscută îndemnarea la lucrul manual,în timpul unei perioade de ucenicie în Craiova,
prin construirea unei viori din materiale găsite în prăvălie, urmarea fiind că se înscrie cu
bursă la Școala de Arte și Meserii din oraș.
După terminarea școlii (1894-1898), vine la București unde absolvă Școala de bellearte în
1902, în primul an de studenție (1898) lucrarea sa Bustul lui Vitellius obținând „mențiune
onorabilă”, Cap al lui Laocoon din 1900 obținând medalia de bronz, iar Studiu din
1901 câștigând medalia de argint. Cu ajutorul doctorului Dimitrie Gerota, timp de doi ani,
între 1900 și 1902, realizează Ecorșeu, un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc,
lucrare căreia i se atribuie o medalie de bronz. Precizia detaliilor acestei lucrări face
ca Ecorșeul să fie folosit în școlile românești de medicină, după ce s-au făcut câteva copii;
Marcel Duchamp a inclus fotografia Ecorșeului în expoziția organizată la sfârșitul anului
1933 la Galeria Brummer din New York City.
În drumul spre Paris, s-a oprit o vreme la Viena, unde a lucrat ca decorator de mobilier, în
timpul liber vizitând muzee cu opere inaccesibile în România. Aici a cunoscut sculpturile
egiptene care i-au influențat opera mai târziu în viață.
În 1904, pleacă din Viena spre Munchen, dar după șase luni o pornește pe jos prin
Bavaria și Elveția și până la Langres, în Franța. În apropriere de Lunéville, capătă o
pneumonie infecțioasă și, după perioada de recuperare într-un spital de maici, face cu
trenul restul drumului spre Paris.
Statul român a refuzat să primească moștenirea lăsată de Brâncuși – atelierul său parizian
–, considerându-l pe sculptor un reprezentant al burgheziei decadente. Atelierul lui
Brâncuși a revenit statului francez.
De la ora 11,30 și până la ora 15,30, bucureștenii au protestat în preajma Liceului Mircea
Vulcănescu, cerând conducerii și profesorilor, reuniți în consiliu profesoral, să nu cedeze
presiunilor politice și să nu decidă schimbarea numelui liceului. Protestul a fost autorizat
de Primăria Capitalei la cererea Fundației Ion Gavrilă Ogoranu. Peste 100 de oameni au
participat, cu drapele tricolore, cu portrete și cărți ale martirului, cu lumânări, citind
Acatistul mărturisitorilor din temnițele comuniste. Au luat cuvântul reprezentanții Frăției
Ortodoxe Sf Gheorghe, asociațiilor Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei, Calea Neamului,
Starea de Libertate, Noua Dreaptă, grupările NOI, Camarazii s.a., senatorul Claudiu
Târziu și alții. Deputatul Antonio Andrușeac și senatorii Sorin Lavric și Diana Șoșoacă au
fost primiți să prezinte consiliului profesoral puncte de vedere în favoarea păstrării
denumirii liceului. În zilele anterioare, Fundația Ion Gavrilă Ogoranu pusese la dispoziția
conducerii și cadrelor didactice o expertiză istorico-juridică, demonstând denaturarea
grosolană a adevărului prin care Institutul Național pentru Studiul Holocaustului în
România – Elie Wiesel a dezinformat constant Liceul Vulcănescu, Primăria Sectorului 4,
Prefectura Capitalei și Ministerul Educației, instigându-le la luarea de decizii abuzive.
Participanții au strigat profesorilor care se aflau aprinsă: “Nu cedați! Rezistați!”, “Mircea
Vulcănescu”, “Jos Comunismul!”. În urma unor îndelungi dezbateri, consiliul profesoral
s-a încheiat fără luarea unei decizii finale, aceasta fiind amânată până la viitorul consiliu.
Mulțumim tuturor celor care și de această dată au fost alături de memoria lui Mircea
Vulcănescu, rupându-și câteva ore din ziua de muncă sau de studiu, pentru a fi prezenți să
mărturisească împotriva terorismului cultural abătut asupra României.
Florin Dobrescu
Moto: ,,Cel mai trist lucru de pe pămînt este ca pîntecele maicii tale să îți devină
mormînt.” (Ioan Alexandru)
Din cartea despre cum bărbații exploatează femeile prin avort a lui Brian E. Fisher, am
aflat de filmul acesta, Maafa 21. L-am văzut zilele trecute pe canalul de YouTube al
LiveAction1 și nu regret deloc cele aproape 2 ore jumătate petrecute urmărindu-l în
engleză.
Filmul a fost ca o revelație, căci știam puține despre genocidul negrilor pus în aplicare și
azi de albi, deși sclavia a fost abolită.
Dacă sclavia nu ar fi existat, Planned Parenthood nu era nici el azi. PP este cel mai mare
furnizor de servicii de sfîrtecat prunci nenăscuți. Că a semnat scrisoarea unor ONG-uri
criminale pentru avort decontat nu mă miră deloc.
Maafa este un termen din limba swahili și e din perioada comerțului cu sclavi,
însemnînd ,,tragedie teribilă”. 21 vine de la secolul al XXI-lea, căci Maafa nu a încetat
pînă azi.
,,Maafa 21 – genocidul negrilor din America secolului al XXI-lea” este titlul complet al
documentarului produs de Life Dynamics Inc. Așa cum menționează Live Action, el arată
cum eugenia și controlul populației au fost sistematic folosite pentru reducerea nașterilor
în rîndul populației de culoare.
Deși nu vor recunoaște în ruptul capului, mișcarea pro-avort și cea pro-eugenie sunt
legate de la bun început. Cum altfel să scazi numărul de afro-americani sau hispanici,
decît prin contracepție (avortivă, mai ales) și avort? Cum altfel decît păcălindu-i și
vînzîndu-le gogoși ca: avortul e dreptul femeii de a alege, drepturile sexuale și
reproductive sunt esențiale, întreruperile de sarcină sunt legate de corpul meu, alegerea
1
https://www.youtube.com/watch?v=I6XfU8KVkzI
Urmașii de azi ai stăpînilor de sclavi și-au schimbat doar blana, dar năravul, ba. Ei se
comportă la fel și tratează populația non-albă ca pe buruieni de plivit. Buruieni umane,
vorba lui Margaret Sanger. Despre ea sunt multe referiri și în film și la cît rău a făcut ea
sau Galton sau Darwin sau mișcarea eugenetică, Dumnezeu să aibă milă de sufletele lor!
Există oare legături între eugeniștii americani și Hitler? Sau cine a produs gazul cu care
erau uciși evreii în lagăre?
Urmașii de azi ai KKK (Ku Klux Klan) și-au rafinat metodele de ucidere a negrilor. Nu îi
mai linșează, ci construiesc clinici de avort predominant în cartierele majoritar hispanice
sau afro-americane. Țintesc cu diverse campanii de educație sexuală pro-avort și pro-
contracepție școlile unde albii sunt minoritari. Interesantă și investigația LiveAction
privind donațiile către PP. Poți direcționa banii pe care îi dai lor exclusiv către avorturi
ale mamelor de culoare și PP nu are o problemă cu asta. Oficial, zic că aceea nu e politica
lor, ci doar părerile angajaților ce apar în investigație. Ne iau de proști pe toți?
Există, oare, vreo legătură între legalizarea avortului în SUA în 1973 și eugenie? Cît mă
bucur că am trăit ziua de 24 iunie 2022! A fost îndreptată o eroare judiciară colosală,
întemeiată pe minciună – decizia Curții Supreme, care a costat milioane de vieți din 1973
încoace.
Altă idee a mișcării pro-avort (a se citi și pro-eugenie. Eu nu mai fac, după film, diferența
între ele!) a fost cooptarea de pastori de culoare pentru avansarea planului lor de
eradicare a negrilor. Le-a reușit și asta. Să slujești, însă, lui Dumnezeu și să predici
avortul ca drept e de neconceput. De aceea, nu mă mir cînd cei pro-avort din România au
mereu cîte ceva de reproșat Bisericii. E principalul dușman de răpus în lupta lor nebună
pentru mai mult avort, mai mult sînge nevinovat de vărsat. (Mai mult avort au cerut, de
O mamă ce vrea să-și lichideze copilul sau una care l-a ucis deja are nevoie de iubire, de
iertare, de consiliere, de un duhovnic și de Taina Spovedaniei ca medicament și balsam
pentru rana de moarte a sufletului său (Eu unul nu știu să existe vindecare reală post-
avort în afara Tainelor Bisericii. Pentru cei necredincioși, ajută, însă, mult și consilierea
specializată prin programe specifice. Le numeri pe degete la noi în țară, din păcate. Ce
bine ar fi să existe consiliere obligatorie înainte de avort și centre pentru mamele în criză
de sarcină, cel puțin unul în fiecare județ!).
E nevoie de fiecare om, de fiecare dintre noi în lupta pe viață și pe moarte pentru
viitorul nostru și copiii României!
Radu Buţu
Timpul tace.
cu ochi mari,
Şi cuvinte,
repetate în rugă:
Ea – umbră purtată
de Dumnezeu în palmă.
negri ca noaptea,
și plânsul ascuns
în mâini murdare
și frigul părăsirii
Niciun tremur,
nicio grijă,
nicio frământare.
Atâta senin.
și case crescute
Doar ea – cerșetoarea
în haine murdare,
cu ochi curați,
aprinde în spuneri
lumini:
Atâta senin
Monica Buţu
Într-o zi, fără margini, când răsăritul se va opri în loc și se vor scrie încă Epistole, mă voi
pleca peste gânduri și fapte, ca cel ce nu vrea să audă glas de ,,aramă sunătoare și chimval
răsunător”.
Ieri am găsit un bătrân ce scotocea prin câteva plase goale. Nu știu ce căuta, ce ar fi putut
găsi. Nu sunt curioasă din fire, dar ceea ce făcea el nu avea cum să nu te lase nedumerit.
Nu puteam să-i văd nici ochii. Ca și când s-ar fi strecurat pentru totdeauna în acele plase.
Îi ținea mereu în jos, ca și când privirea lui, la fel de goală, nu mai putea să se ridice spre
alți ochi.
Iubesc să-i privesc pe oameni în ochi; este atâta nemărginire în orice privire, atâtea taine,
atâtea povești.
Sunt atât de ușor de găsit acești oameni, fără casă, fără familie, fără nume.
Privirea și numele lor sunt ascunse în zdrențe, pașii lor neputincioși rămân mereu în
pantofi tociți, rupți, strâmți sau prea largi.
Mâinile lor murdare, pierdute, strigă, din când în când, spre sufletele trecătorilor, milă.
Dar acest bătrân nu voia bani. Nu și-a dat seama nici că umbra mea i s-a strecurat ușor în
suflet. Nici că îmi doream o binecuvântare de la el, ca de la un preot.
Nu puteam să-i spun ceva. Nu reușeam decât să mă gândesc la săracii care, în fața lui
Dumnezeu, nu sunt niciodată pierduți și singuri, căci El pune în inima lor, în fiecare zi,
ospățul cel bogat al Duhului Sfânt.
Într-o zi fără margini, voi avea timp să caut acești oameni, înalți până la cer, cu răsărit în
priviri.
Ei îmi vor pune în mână pomană și mă vor mângâia pe creștet. Se vor apleca spre mine și
mă vor ajuta să trec, prin porțile milei, spre lumină.
30 octombrie 2022
Monica Buţu
Nu știam că jumătate
Merge spre moarte cu acte,
Căci de n-o iubești întruna,
Jumătatea nu-i nici una.
Să o fi furat pe toată
Pe-a pământului nepoată,
Nu să bat în toba vieții
Să fac zgomot dimineții.
Ismail Sorin
-Studiu de specialitate-
BIBLIOGRAFIE
AVRAM Mioara – Gramatica pentru toţi – ed. a II-a,Ed. Humanitas, 1997
AVRAM Mioara – Probleme ale exprimării corecte - Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti,
1987
BELDESCU George – Ortografia în şcoală - E.D.P., Bucureşti, 1973