EUROPA ORTODOXĂ
Nr. 5,
Supliment al revistei MAGAZIN CRIT IC
Editorial Am avut un vis
22 ianuarie 1973, S.U.A., Roe vs. Wade
20 ianuarie 2023 – Washington D.C., March for
Life (organizat în preajma zilei infame din 1973, cînd
Curtea Supremă a preferat ideologia adevărului)
Acum că am trăit momentul (incredibil!) cînd Cur-
tea Supremă a îndreptat greșeala istorică din 1973,
mai e de actualitate Marșul pentru Viață în State? Pr.
Shenan J. Boquet explică pe hli.org de ce e nevoie
de Marș mai mult ca oricînd.
Dar visul meu nu acesta este, deși mă uimesc cînd
mă uit peste un răspuns mai vechi de pe Facebook
la întrebarea: Ce aș face dacă aș fi o zi președintele
SUA? Aș abroga Roe vs. Wade.
Eu am visat că România va proteja prin Constitu-
ție dreptul la viață al celor nenăscuți.
Am visat că Referendumul va trece (cîndva, se va
repeta oare?) și țara noastră va proteja familia ade-
vărată. Că vom respinge ideologia de gen și toată
mizeria adusă de val odată cu ea. Că unele corpora-
ţii nu ne vor ataca ideologic, ci îşi vor vedea doar de
afaceri. M-am înşelat!
Privim }i în]elegem lumea An I1,
în lumina Ortodoxiei Februarie 2023
Am visat că nu vom mai înota în sînge de prunc,
cu zeci de milioane de avorturi. (E doar o chestiune
de timp pînă la suta de milioane de copii aruncați
la tomberon.) Am visat că această monstruozitate e
reversibilă, dezvoltînd o cultură a vieții care să prețu-
iască fiecare om, indiferent de vîrstă, sex, dizabilita-
te, stare de sănătate, dacă e în uter sau în afara lui…
Am visat că avortul, ilegal ori ba (ce e permis juri-
dic nu e musai şi moral), va deveni indezirabil, de ne-
Continuare în pagina 2
CUPRINS
Citim din Biblie ................................................................................ 2
Poezie de LEAC .............................................................................. 3
Radu Gorj ......................................................................... 3
Mihai MERTICARU .......................................................... 3
Monahia Teodosia-Zorica Laţcu ...................................... 4
Ismail Sorin ....................................................................... 4
Mihai Eminescu ............................................................... 4
Tudor Arghezi ................................................................... 4
Ion Popescu-Brădiceni ..................................................... 4
Sinuciderea omului alb ................................................................. 5
Frica ................................................................................................ 6
Demonizatul ajuns sfânt, Evmenie, ucenicul... ............................. 8
Grădini (Monica Buțu) .................................................................... 11
Biblica. Atlasul Bibliei. O prezentare socială... (1) ........................ 11
2 An 2, nr. 5, februarie 2023
Am avut un vis
urmare din pagina 1
gîndit. Că o mamă, orice mamă, va avea puterea să
lupte pentru copilul din pîntece, neplecînd urechea la
,,binevoitorii” ce o îndeamnă sau presează să ucidă.
Includ aici și presa pro-avort, jurnaliștii/activiștii cu
mîinile/penița pline(ă) de sînge, fie că sunt profesori
universitari, fie că nu, moașele independente, cetă-
țenii funky și toată tabăra dreptului la avort, juridic
inexistent! Cu ei orice discuție argumentată e fără
sens, e pierdere de timp – există ZERO argumente
care să stea în picioare pentru avort, cu atît mai puțin
pentru legalitatea avortului. Poate voi reveni cu un
articol pe larg despre asta.
Am visat că orice femeie, devenită mamă deja la
concepția pruncului, nu după naștere, nu va trebui
să aleagă între carieră și copil, între „iubirea” tatălui
iresponsabil al copilului ce vrea să-și ucidă odrasla
și dragostea necondiționată a celui/celei din burtică.
Nu va fi presată să aleagă între binele ei și al co-
pilului. Cele două nu se exclud, ci se completează
Citim din Biblie
Sfânta Evanghelie dup@ Matei,
Capitolul 5
1. Văzând mulţimile, Iisus S-a suit în munte, şi aşezându-se,
ucenicii Lui au venit la El.
2. Şi deschizându-şi gura, îi învăţa zicând:
3. Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor este împărăţia cerurilor.
4. Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia.
5. Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul.
6. Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia
se vor sătura.
7. Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui.
8. Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumne-
zeu.
9. Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor
chema.
Supliment al revistei MAGAZIN CRITIC
Se distribuie gratuit, revistă cu apariție la 3 luni
Fondatori: Pr. Ionel Cioabă, Radu Buțu, Marian Iliuși
Editor: EURO EDUCATION FEDERATION
Sediu social: Bld. Ecaterina Teodoroiu, nr. 4, bl. 4, sc. 2, ap. 16, Tg-Jiu, Gorj
Telefon: +40758.01.01.01
(dacă doriţi să sprijiniţi financiar apariţia revistei sau mărirea tirajului)
E-mail: contact@asociatiadart.org
Website: europaortodoxa.blogspot.com
facebook.com/ortodoxia.eu
Revista apare cu sprijinul Asociaţiei Down Art Therapy, asociatiaDART.org
ISSN: 2821 – 5443 ; ISSN-L: 2821 – 5443
Redacția:
Lăcrimioara Iva Monica Buțu
Mihai Floarea Claudiu Dumitrache
Tiberiu Grigoriu – DTP
Tiraj: 60 exemplare.
EUROPA ORTODOX~
reciproc. Fericirea mamei, a familiei, a cuplului nu
poate fi zidită pe mormîntul pruncului ucis bestial de
un doctor ce a uitat de jurămîntul depus de apărare,
ocrotire, salvare a vieții, nu de curmare a ei cu diver-
se instrumente de tortură.
Am visat că VIITORUL E PRO-VIAȚĂ. Hai ală-
turi de noi! Marșul pentru viață, 25 martie 2023
(marsulpentruviata.ro / Gorj: asociatiadart.org).
Ce poate fi oare mai frumos decît să scoți un
prunc și pe mama lui din ghearele morții și ale lipsei
de iubire?
Ajută mama și copilul! Să-i iubim pe amîndoi. Fă
voluntariat provita, donează, ajută cum poți asocia-
țiile prolife sau centrele de sprijin pentru mamele în
criză de sarcină.
Nu uita:
Fiecare om e unic, de neînlocuit, irepetabil. Viața
sa (și contribuția adusă societății) e prețioasă, din
prima clipă după fecundare și pînă la trecerea natu-
rală la cele veșnice.
Radu Buțu
10. Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia
cerurilor.
11. Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor
zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea.
12. Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în
ceruri, că aşa au prigonit pe proorocii cei dinainte de voi.
13. Voi sunteţi sarea pământului; dacă sarea se va strica, cu
ce se va săra? De nimic nu mai e bună decât să fie aruncată
afară şi călcată în picioare de oameni.
14. Voi sunteţi lumina lumii; nu poate o cetate aflată pe vârf de
munte să se ascundă.
15. Nici nu aprind făclie şi o pun sub obroc, ci în sfeşnic, şi
luminează tuturor celor din casă.
16. Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, aşa
încât să vadă faptele voastre cele bune şi să slăvească pe
Tatăl vostru Cel din ceruri.
17. Să nu socotiţi că am venit să stric Legea sau proorocii;
n-am venit să stric, ci să împlinesc.
Revista este disponibilă și pe site-ul:
europaortodoxa.blogspot.com
Tipar: TEODAMAR ART SRL, Tg-Jiu
tipografiateodamarart.wordpress.com, tel. 0727.775.093
Redacţia are dreptul luării deciziei de publicare şi stabilirii datei şi formei
de apariţie, integrale sau parţiale, după caz, a materialelor primite spre pu-
blicare.
Responsabilitatea pentru textele publicate revine în exclusivitate autorilor.
De asemenea, trebuie respectată legea dreptului de autor.
Nota Bene:
Cei care doresc să ne trimită materiale pentru numărul viitor al revistei
noastre ne pot scrie pe e-mail la: asociatiadart@gmail.com.
Trebuie respectate următoarele condiţii de redactare: maximum o pagină
jumătate, Times New Roman, mărime 12, cu diacritice.
Data-limită: 15 ale lunii anterioare apariției nr. vizat.
Vă mulțumim!
EUROPA ORTODOX~
18. Căci adevărat zic vouă: Înainte de a trece cerul şi pămân-
tul, o iotă sau o cirtă din Lege nu va trece, până ce se vor face
toate.
19. Deci, cel ce va strica una din aceste porunci, foarte mici, şi
va învăţa aşa pe oameni, foarte mic se va chema în împărăţia
cerurilor; iar cel ce va face şi va învăţa, acesta mare se va
chema în împărăţia cerurilor.
20. Căci zic vouă: Că de nu va prisosi dreptatea voastră mai
mult decât a cărturarilor şi a fariseilor, nu veţi intra în împărăţia
cerurilor.
21. Aţi auzit că s-a zis celor de demult: „Să nu ucizi"; iar cine
va ucide, vrednic va fi de osândă.
22. Eu însă vă spun vouă: Că oricine se mânie pe fratele său
vrednic va fi de osândă; şi cine va zice fratelui său: netreb-
nicule, vrednic va fi de judecata sinedriului; iar cine va zice:
nebunule, vrednic va fi de gheena focului.
23. Deci, dacă îţi vei aduce darul tău la altar şi acolo îţi vei
aduce aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,
24. Lasă darul tău acolo, înaintea altarului, şi mergi întâi şi
împacă-te cu fratele tău şi apoi, venind, adu darul tău.
25. Împacă-te cu pârâşul tău degrabă, până eşti cu el pe cale,
ca nu cumva pârâşul să te dea judecătorului, şi judecătorul
slujitorului şi să fii aruncat în temniţă.
26. Adevărat grăiesc ţie: Nu vei ieşi de acolo, până ce nu vei fi
dat cel de pe urmă ban.
27. Aţi auzit că s-a zis celor de demult: „Să nu săvârşeşti adulter".
28. Eu însă vă spun vouă: Că oricine se uită la femeie, pof-
tind-o, a şi săvârşit adulter cu ea în inima lui.
29. Iar dacă ochiul tău cel drept te sminteşte pe tine, scoate-l
şi aruncă-l de la tine, căci mai de folos îţi este să piară unul
din mădularele tale, decât tot trupul să fie aruncat în gheenă.
30. Şi dacă mâna ta cea dreaptă te sminteşte pe tine, taie-o şi
o aruncă de la tine, căci mai de folos îţi este să piară unul din
mădularele tale, decât tot trupul tău să fie aruncat în gheenă.
31. S-a zis iarăşi: „Cine va lăsa pe femeia sa, să-i dea carte
de despărţire".
An 2, nr. 5, februarie 2023 3
32. Eu însă vă spun vouă: Că oricine va lăsa pe femeia sa, în
afară de pricină de desfrânare, o face să săvârşească adulter,
şi cine va lua pe cea lăsată săvârşeşte adulter.
33. Aţi auzit ce s-a zis celor de demult: „Să nu juri strâmb, ci să
ţii înaintea Domnului jurămintele tale".
34. Eu însă vă spun vouă: Să nu vă juraţi nicidecum nici pe
cer, fiindcă este tronul lui Dumnezeu,
35. Nici pe pământ, fiindcă este aşternut al picioarelor Lui, nici
pe Ierusalim, fiindcă este cetate a marelui Împărat,
36. Nici pe capul tău să nu te juri, fiindcă nu poţi să faci un fir
de păr alb sau negru.
37. Ci cuvântul vostru să fie: Ceea ce este da, da; şi ceea ce
este nu, nu; iar ce e mai mult decât acestea, de la cel rău este.
38. Aţi auzit că s-a zis: „Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte".
39. Eu însă vă spun vouă: Nu vă împotriviţi celui rău; iar cui te
loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt.
40. Celui ce voieşte să se judece cu tine şi să-ţi ia haina, lasă-i
şi cămaşa.
41. Iar de te va sili cineva să mergi o milă, mergi cu el două.
42. Celui care cere de la tine, dă-i; şi de la cel ce voieşte să se
împrumute de la tine, nu întoarce faţa ta.
43. Aţi auzit că s-a zis: „Să iubeşti pe aproapele tău şi să urăşti
pe vrăjmaşul tău".
44. Iar Eu zic vouă: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe
cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă
pentru cei ce vă vatămă şi vă prigonesc,
45. Ca să fiţi fiii Tatălui vostru Celui din ceruri, că El face să
răsară soarele şi peste cei răi şi peste cei buni şi trimite ploaie
peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.
46. Căci dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată veţi avea?
Au nu fac şi vameşii acelaşi lucru?
47. Şi dacă îmbrăţişaţi numai pe fraţii voştri, ce faceţi mai
mult? Au nu fac şi neamurile acelaşi lucru?
48. Fiţi, dar, voi desăvârşiţi, precum Tatăl vostru Cel ceresc
desăvârşit este.
bibliaortodoxa.ro

Poezie de LEAC Sonetul cucerniciei

Nu risipi! în lux, desfrâu şi opulenţă; Cu o lumină binefăcătoare,

Nu arunca mărgăritare
celor ce-n glod se tăvălesc;
călca-ţi-le-vor în picioare,
căci ei cu tină se hrănesc!
Nu risipi mărgăritare
celor ce-n veci se văicăresc;
nici nu se vor uita la ele,
căci ei cu tină se hrănesc!
Nu dărui mărgăritare
celor ce-n case mari trăiesc
căci tot cu tină se hrănesc!
Nu oferi mărgăritare
celor ce lumea stăpânesc;
se vor întoarce să te rupă,
căci doar cu tină se hrănesc!
Celor ce luptă în tăcere
şi spre Lumină se trudesc;
celor smeriţi, curaţi şi simpli;
lor, inima le-o dăruiesc!
RADU GORJ,
Gureni, 13 aprilie 2007
primește-mă-n graţia Ta, Iisuse,
Şi-n sacralitatea lumii apuse!
Dă-mi un strop din divina Ta splendoare,
Smerenia, harul fiind incluse,
Drept inepuizabile izvoare
Menite, în inimi, să se strecoare,
Cucernice, blajine și supuse!
Din sfinţenia Ta, trimite-mi rază,
Din nemărginire, un punct albastru,
Calea-mi înaripată luminează,

Dragostea de Tine rămână trează!

Inculcă-mi pioşenie de sihastru
Şi înţelepciunea lui Zoroastru!
Mihai MERTICARU
Tiraj: 60 exemplare.
4 An 2, nr. 5, februarie 2023
Iad
Trecând prin șapte nopți fără de vad,
Cu îngerul m-am pogorât la iad;
Nici foc, nici fum, nici clocote de smoală –
O veșnicie netedă și goală...
Stau trupuri lângă trupuri, prinse-n chin,
Ca boabele de strugur în ciorchin.
Nici ploi de plumb, nici aspră biciuială –
O mucedă, cumplită lâncezeală,
Că nu se mișcă-n veci nimic din loc,
Nici flacără de dor, nici gând de foc.
Că-n aerul pătruns de făr'delege,
Nu poate val de cântec să se-nchege
Și-n cuget pângărit și necurat
Cuvântul sfânt nicicând nu s-a-ntrupat.
O piatră-ncremenită-n nemișcare
Puteri să dea viață nouă n-are.
În noaptea fără margini totu-i șters,
Culoare, formă, armonie, vers.
EUROPA ORTODOX~
Din goluri, care fără fund se cască,
Nu poate frumusețe să se nască;
În duhurile oarbe de păcat
Nu strălucește chipu-i luminat.
Cu Îngerul treceam prin iad în pripă,
Vedeam durerea care nu mai țipă.
Pe-ntinsul înfiorător de mut
Se țes zăbranice de chin tăcut.
Stau osândiții-n cruntă neclintire,
Cu trupu-nveșnicit în zvârcolire,
Cu rânjetu-mpietrit pe fața lor,
Cu răni, ce ard adânc, dar nu-i mai dor.
Se-ncheagă-n jar, ca ghețurile-n râuri
Șerpi otrăviți de pofte și desfrâuri.
Petrec în sânul Marii Urâciuni
Mulțime nemișcată de nebuni.
Pe toți i-a șters din Cărțile Vieții
Păcatul împotriva Frumuseții.
Monahia Teodosia-Zorica Laţcu,
teodosialatcu.ro

Cuvinte
Din o mie de cuvinte
Patru sute sunt morminte,
O sută-s pentru Cuvânt,
Uneori nici chiar atât.
Două sute sunt cu stare,
Răsfoind singurătăți,
Peste ramuri în cetăți,
Pentru zile trecătoare.
Două sute zbor în vânt
Înaripate, grăitoare,
Au totuși un conținut.
Și rămân o sută alese
Care arată ce-ai trudit
În viața ce ai trăit.
Ismail Sorin,
ismailsorin.blogspot.com
Rugăciune
Crăiasă alegându-te
Îngenunchem rugându-te,
Înalță-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie;
Fii scut de întărire
Și zid de mântuire,
Privirea-ți adorată
Asupra-ne coboară,
O, maică prea curată
Și pururea fecioară,
Marie!
Noi, ce din mila sfântului Mamei
Umbră facem pamântului,
Rugămu-ne-ndurărilor Nu scriu decât atins de pleoapa
Luceafărului mărilor; de dor a mamei.
Ascultă-a noastre plângeri, Cobor pe-o cărăruie în pupila-i
Regină peste îngeri, adâncă spre copilul
Din neguri te arată, ce sunt, nemuritor.
Lumină dulce clară, Ion Popescu-Brădiceni
O, maică prea curată (din Miracol de Brădiceni – MdB –
Și pururea fecioară, nr. 31/2022)
Marie!
Mihai Eminescu,
mihai-eminescu.ro
Ceasul de-apoi
În cer,
Bate ora de bronz și de fier.
Într-o stea
Bătu ora de catifea.
Ora de pâslă bate
În turla din cetate.
În ora de lână
Se-aude vremea bătrână
Și se sfâșie
Ora de hârtie.
Lângă domnescul epitaf
Bate glasul orei de praf.
Azi-noapte, soră,
N-a mai bătut nici-o oră.
Schitul Crasna, Gorj,
Tudor Arghezi,
ro.wikivoyage.org
poezie.ro
Tiraj: 60 exemplare.
EUROPA ORTODOX~
Sinuciderea omului alb
În lume sunt mai multe rase de oameni. Predomină, însă, rase-
le albă, galbenă și neagră. Dintre ele, rasa albă este considerată
vârful de lance al culturii și civilizației umane din vremea noastră.
Răspândită la început pe continentul european, extinzându-se
treptat pe continentele american și australian, rasa albă a dat lu-
mii cele mai de seamă invenții tehnice, cele mai bune opere de
artă. Această rasă are nivelul cel mai ridicat de viață, a acumulat
bogății imense, a stăpânit sute de ani aproape tot restul lumii sub
formă de imperii coloniale. Ideologia ei, concepția ei despre lume
și viață, este tributară filozofiei greco-romane și religiei creștine.
Rasa albă a dat lumii cei mai de seamă oameni de știință, cei
mai mari poeți, scriitori, pictori, muzicieni, creatori, inventatori, etc.
Rasa albă a deținut forța militară cea mai puternică în lume, re-
ușind să stăvilească invaziile asiatice din ultimele două milenii.
În ultimele decenii se resimte o decădere tot mai pronunțată
a rasei albe. Ea a devenit propria sa victimă și dacă nu se va trezi
la timp, va rămâne într-un viitor nu prea îndepărtat o amintire.
Din păcate! Alte rase îi vor lua locul, alte mentalități, alte moduri
de a înțelege și trăi viața. În rândurile de mai jos vom încerca să
schițăm câteva cangrene ale rasei albe, care-i vestesc sfârșitul:
a) Chimizarea excesivă a tot și a toate. Din ambiția de a pro-
duce cât mai mult, am otrăvit solul și subsolul, aerul și apele,
plantele și animalele cu îngrășăminte, erbicide și pesticide. Au
fost deversate în apele curgătoare, în pământ, cantități imense
de reziduuri chimice și nucleare, care se împrăștie în sol și în
apele freatice, otrăvind specia umană care trăiește în zonă. Am
pus bază pe medicația chimică, în detrimentul celei naturale, dez-
voltând adevărați coloși industriali farmaceutici. Tratăm o boală
și afectăm mai multe organe sănătoase! Spitalele gem de bol-
navi, cimitirele cresc de la o zi la alta! Nu același lucru au făcut
alte rase umane. În Asia și în Africa se pune bază pe agricul-
tura tradițională, pe îngrășămintele naturale, pe tratamentele cu
plante, pe acupunctură, presopunctură și alte metode inofensive
(nu este, oare, acupunctura străină de Ortodoxie? Sunt practicile
asiatice acestea fără pagubă sufletească? - n.n.). Cu ani în urmă
am corespondat cu regretatul Dr. Hakim Mohamad Said, preșe-
dintele Fundației Hamdard din Karachi (Pakistan). Fundația avea
o facultate de medicină, în care se studiau efectele curative ale
plantelor; avea o fabrică de preparate din plante pentru tratarea
bolilor; scotea o revistă dedicată studiilor asupra plantelor asiatice
și calităților curative ale acestora, avea numeroase tratate despre
plante. Am primit de acolo un album cu preparatele (medicamen-
tele) ce le aveau pentru cele mai diverse boli. Mama mea a fost
diagnosticată în Severin și București și i s-au mai dat câteva luni
de viață. Am făcut apel la Domnul Hakim, i-am trimis rezultatele
analizelor și mi-a trimis din preparatele fabricii sale. Timp de trei
ani, câte o lună pe an, mama a făcut tratament cu preparatele
respective și a mai trăit… peste treizeci de ani, muncind de di-
mineața până seara ca un om perfect sănătos. După Revoluție
am făcut toate demersurile necesare ca să import preparatele
pakistaneze, dar totul s-a împotmolit la Ministerul Sănătății, care
a răspuns sec: „Numai Plafar este autorizată să importe plante
medicinale sau preparate din plante medicinale!”
b) Modificările genetice ale plantelor și animalelor. Observați
în piețe și magazine fructe și legume frumoase, mari, arătoase.
Când mâncați din ele nu au gustul pe care-l știați pentru fructe-
le sau legumele respective. Îți sugerează doar gustul respectiv.
Cumperi carne de pasăre, spre exemplu. O gătești. Parcă mă-
nânci cenușă! Comparați cu gustul cărnii unei păsări de curte.
Vedeți curcani cât oile, auziți că sunt soiuri de porumb, care pro-
duc paisprezece mii de kilograme boabe la hectar. Sunt animale
și plante modificate genetic. Noi le consumăm. Celulele acelea
modificate pătrund în corpul nostru, alimentează celulele noastre
și, acolo unde găsesc terenul slab, încep să producă dereglări
Tiraj: 60 exemplare.
An 2, nr. 5, februarie 2023 5
în funcționarea acestora. Nu este astfel de mirare că aproape o
treime din decesele de la noi sunt datorate cancerului!
c) Scăderea alarmantă a natalității. Rasa albă promovează
cu inconștiență, pe toate canalele, practicile anticoncepționale
(multe din ele fiind, de fapt, avortive - nota noastră), făcând din
aceasta un adevărat ideal al existenței sale. Încă din școală, prin
orele de așa-numita „educație sexuală” (de urmărit acest video:
https://www.youtube.com/watch?v=B7rQr1cXWI8 – n. n.), se pro-
movează practicile anticoncepționale. Avorturile sunt legalizate.
Ar părea că e ceva normal, că e o expresie a libertății individului.
Bine, bine, dar ce te faci, când numărul avorturilor înregistrate în
România postdecembristă timp de 30 de ani depășește numărul
populației țării? Aceasta în țara noastră, dar fenomenul este pre-
zent și în celelalte țări locuite de omul alb. În toate avem aceeași
libertate, aceeași mentalitate, același abator de copii! Tot mai nu-
meroase sunt familiile fără copii. Argumentele de ordin economic,
social sunt neconvingătoare. Au fost vremuri mult mai grele, să-
răcie mult mai multă, dar copilul a fost copil, darul lui Dumnezeu,
și nu a fost trimis la tomberon cu atâta ușurință. Decât un copil
la sân, mai bine o talie „frumoasă”, o siluetă desăvârșită…! La
aceasta se adaugă scăderea potenței masculine. Substanțele
chimice din mâncăruri și băuturi fac ca să scadă capacitatea de
reproducere a omului alb. Din an în an sunt tot mai puțini copii, se
închid tot mai multe școli, se pustiesc tot mai multe localități. În
spatele unui copil stau doi părinți și patru bunici. Peste un număr
de ani, în acea familie vor dispărea șase și va rămâne unu! La
aceste flageluri ale rasei adăugăm și deviațiile sexuale, sprijinite
și promovate tot într-o veselie. Sub paravanul „drepturilor omului”,
minorități tot mai numeroase își răspândesc și își impun majorității
practicile lor, care, de fapt, înseamnă tot o frânare a natalității, o
reducere sistematică a populației. Nu același lucru se întâmplă
la alte rase. Asia și Africa sunt adevărate rezervoare demogra-
fice. Ele concentrează cea mai mare parte a populației lumii. Să
amintesc doar câteva state: China, India, Indonezia, Japonia,
Pakistanul, țările arabe, etc. Cu excepția Chinei, unde restricțiile
sunt drastice din cauza înmulțirii peste măsură a populației, în ce-
lelalte țări locuite majoritar de alte rase decât cea albă, avorturile
sunt aspru pedepsite. Religiile acelor popoare nu permit sub nici
o formă avortul. Familiile au copii numeroși, chiar dacă, de cele
mai multe ori, sunt foarte sărace. Am avut un coleg la facultate,
iordanian, care mai avea nouă frați!
d) Îmbătrânirea populației albe este un fenomen natural, de
vreme ce din urmă vin tot mai puțini copii. Populația Europei, în
special, este o populație îmbătrânită, uzată, obosită, care se to-
pește ușor-ușor, cu fiecare an, cu fiecare deces. Locul ei este
luat, sistematic, de imigranți de alte rase, veniți din Asia, din Africa
și de pe cine știe unde. Statisticile vorbesc că, în 2050, populația
Europei va fi jumătate musulmană, aceasta datorându-se, în spe-
cial, imigrărilor masive din statele arabe. Familiile creștine au câte
un copil și doi-trei bătrâni, cele musulmane au câte 8-10 copii!
Am amintit patru aspecte, dar enumerarea ar putea continua.
Este alarmant că mai marii zilei din țările și uniunile de țări în care
mai predomină încă populația albă rămân indiferenți față de aces-
te aspecte. Este alarmant că aceștia promovează globalizarea cu
orice preț, dispariția statelor naționale, dispariția religiei creștine
și a valorilor ei morale, dispariția unei instituții fundamentale a so-
cietății: familia.
Din respect pentru cultura, civilizația și istoria omului alb, din
respect pentru milioanele de eroi și martiri care s-au jertfit de-a
lungul veacurilor pentru apărarea rasei albe și a valorilor ei, pu-
ternicii zilei trebuie să facă ceva pentru a o salva de la pieire, de
la sinucidere. Este un comandament existențial și nimeni n-are
dreptul să-l ignore.
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda
6 An 2, nr. 5, februarie 2023
Frica
Într-o discuție telefonică recentă am polemizat
părintește pe o temă concomitent biblică și socială:
frica. Încerc aici o sistematizare a gîndurilor prilejuite
atunci, sperînd a-mi determina cititorii ocazionali să
mediteze asupra temei dintr-o perspectivă nouă și
poate folositoare.
La o căutare pe Google (căci doar ne-a intrat în
obișnuință acest rău necesar!) am găsit nu mai pu-
țin de opt sintagme pe tema fricii: de Dumnezeu, de
moarte, de înălțime, de întuneric, de spații închise,
de abandon, de oameni, de găuri. S-ar putea adăuga
enumerației destule altele: frica de ziua de mîine, de
bătrînețe, de sărăcie, de război, de vrăji, de nebuni,
de proști, de politicieni vînduți și mincinoși etc. E par-
dosită cărarea multora dintre noi cu astfel de temeri.
Conceptul teologic frica de Dumnezeu este am-
plu dezvoltat și aproape convingător exprimat de unii
duhovnici[1]. Îl găsim și-n rugăcinile dimineților: Fără
de veste Judecătorul va veni și faptele fiecăruia se
vor descoperi; deci cu frică să strigăm în miezul nop-
ții: Sfînt, Sfînt, Sfînt ești Dumnezeule... sau Doam-
ne, sădește în mine rădăcina bunătăților și frica Ta
în inima mea [2]. Preoții slujitori ai Sfintelor Liturghii
îi invită după învățătura Sfîntului Ioan Gură de Aur
pe credincioșii spovediți și pregătiți de a primi Sfînta
Euharistie: Cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu
dragoste să vă apropiați - justificarea înscriindu-se
în logica înduhovnicirii, după cum scrie un slujitor al
amvonului: Biserica Ortodoxă de pretutindeni, con-
știentă fiind de conținutul din Sfântul Potir, a luat de-
cizia să păstreze aceeași tradiție milenară de a nu
desconsidera Sfînta Împărtășanie și a o distribui ca
remediu pentru vindecare sufletească și trupeas-
că. Biserica este încrezătoare în învățătura Sfintei
Evanghelii și a scrierilor patristice precum că Sfînta
Euharistie, primită cu pocăință și încredere în ierta-
rea păcatelor, este spre sănătatea noastră fizică și
spirituală, și sub nicio formă spre a atenta la integri-
tatea sau sănătatea vreunui frate creștin. Asemenea
metalului ce se „lămurește”, se purifică prin forjare
(prin foc) devenind un metal de calitate fără impu-
rități, la fel se întâmplă și cu potirul și lingurița de
împărtășanie ce intră în contact cu Trupul și Sînge-
le Domnului care este conform Sfîntului Ioan Gură
de Aur „foc care arde”. Lingurița care intră în „forja”
duhovnicească din Sfîntul Potir devine eliberată de
orice formă de poluare sau necurăție și nu ar trebui
să îngrijoreze pe nimeni ce se apropie „cu frică de
Dumnezeu, cu credință și dragoste” pentru a se îm-
părtăși. Dimpotrivă, „focul cel dumnezeiesc” din Sfîn-
ta Euharistie care intră în contact cu gura creștinului
ne asigură curățirea întregului trup și purificarea su-
fletelor noastre.[3]
Tiraj: 60 exemplare.
EUROPA ORTODOX~
Îmi pun însă întrebări, ca orice biet mirean aflat
abia la poalele muntelui mîntuirii pe care sînt îndem-
nat a-l urca și mă rog a-mi coborî Dumnezeu răs-
punsuri, prin Îngerii Săi – în special prin Sfîntul Ar-
hanghel Mihail, căpătat de la Botez ca protector. De
pildă, cum să pot formula cu liniște rugăciunea mati-
nală pe care o reiau spre modestă analiză: Doamne,
sădește în mine rădăcina bunătăților și frica Ta în ini-
ma mea? Bunătățile, desigur, în primul rînd duhovni-
cești - adică virtuțile specifice modelului divino-uman
Iisus Hristos spre Care este firesc creștinilor să tindă
- le cer fără ezitare, nu însă, precizez, fără comple-
tările pe care le-am făcut la locurile potrivite Iisuse
Hristoase și Te rog (prima după învățătura primită
de la un brav nonagenar, veteran de război, supra-
viețuitor din bătălia de la Cotul Donului din 1942, pe
care l-am evocat în articolele mele, anume dr. Iosif
Niculescu; a doua spre atenuarea jenantului impera-
tiv ce n-are tangențe cu smerenia, căci, dacă nu pot
concepe să-i solicit nici măcar unui semen de-al meu
ceva fără să-i spun „te rog“, cum m-aș putea adre-
sa Sfintei Treimi și tuturor Celor de Sus fără această
propoziție?!) - dar cum să cer să am frica Ta? Cu alte
cuvinte, pe lîngă toată cohorta neputințelor mele, să
mai vreau să fiu răvășit de frică?!
Pe lîngă un grozav impediment și o insuportabilă
povară prin amploarea ridicată la puterea Divinității
(dimensiunile infinite nu-mi permit aici niciun cuvînt
în plus!) a-I cere lui Dumnezeu frica Sa nu cumva
este și o absurdă ofensă? Oare Sfînta Treime are
vreun dram de frică față de ceva sau față de cineva
pentru a-mi da și mie din aceasta? Absurditatea dis-
pare doar dacă modific scurta rugăciune de cerere:
Doamne, Iisuse Hristoase, sădește în mine rădăcina
bunătăților Tale, iar frica față de Tine în măsura în
care ea îmi este folositoare, după voia Ta.
Ajuns aici cu aceste meditații, îmi mărturisesc pu-
blic slăbiciunea de a nu-I cere frică Fiului Celui Unic
al Tatălui Ceresc nici matinal și nici în alte momente
circadiene, căci iubirea nu e compatibilă cu vreo tea-
mă decît dacă e superficială, trecătoare, lumească,
nefirească. Mai degrabă Îi cer sporirea iubirii, a cre-
dinței și a încrederii în Sfînta Treime, în grabnic-aju-
tătoarea Fecioară și Maică a Sa, în Sfîntul Arhan-
ghel Mihail și-n Sfîntul Înger Păzitor al trupului și-al
sufletului meu căpătat, de asemenea, la Botez, în
toți Sfinții, Mucenicii și Cuvioșii trecuți ori netrecuți
încă-n calendar. De asemenea, Îi cer Dumnezeului
Celui Viu sănătate, luminarea minții, dragoste necon-
diționată față de membrii familiei și față de semeni,
putere de a mă ruga stăruitor și cît mai des pentru
bunăstarea, luminarea minților și sporul duhovnicesc
al românilor de pretutindeni, pentru pacea în Româ-
nia și încetarea războaielor din lume.
În privința puzderiei fricilor sociale pe care le-am
EUROPA ORTODOX~ An 2, nr. 5, februarie 2023 7
enumerat parțial, oare n-ar trebui să le întoarcem nește-le faptele patriotice și zădărnicește-le pe ace-
spatele urmînd exemplul suprem al lui Iisus Hris- lea antiromânești!
tos, Care, spre mîntuirea noastră, după voia Tatălui Alungă, rogu-Te, Mîntuitorule, pe toți vrăjmașii
Său, a primit curajos pătimirile pămîntești culminînd dinlăuntrul și din afara țării mele, săturîndu-i vîrtos pe
cu moartea pe Cruce? Consider că orice creștin se aiurea, după marea-Ți bunătate și atotștiință, pentru
poate sustrage tiraniei fricilor acestora spiritual-can- a nu mai rîvni și alte bunuri cîștigate prin împilări și
ceroase care, cu siguranță, își au izvorul în lucrările fărădelegi!
intense și viclene ale uneltelor diavolului. Mai mult: Primește, Te rog, Doamne Iisuse Hristoase, mulțu-
sînt convins că fricile omenenești cîte s-au inventat mirile mele pentru că m-ai inspirat să compun acestă
și se îmbulzesc prin mass-media asupra celor naivi rugăciune!
(bunăoară frica față de năzbîtia încălzirii globale, sau Slavă Ție, Iisuse Hristoase, deopotrivă Tatălui și
cea de plancovidie și de puzderia celorlalte epidemii Sfîntului Duh, acum și pururea! Amin!
provocate diabolic spre îmbogățire medical-farmace- București, 11 făurar 2023
utică și superdominație, ori frica de foametea și ea Mihai Floarea
gîndită în cele mai mici detalii de aceiași sataniști-oli-
garhi, frica de cutremure și de toate relele) consti- [1] V. de exemplu cîteva citate folositoare pe https://citateor-
tuie hrana de zi cu zi a diavolilor - tatăl minciunii lu- todoxe.ro/citate-frica-de-dumnezeu
[2] Cf. Carte de rugăciuni, Biblioteca bunului creștin nr. 2,
crează spornic în această direcție, însă nu trebuie f. e., București, 1990; Rugăciuni și acatiste, cu binecuvîntarea
să ne înspăimîntăm, căci nimic fără voia Creatorului P.S. Eftimie, Episcopul Romanului și Hușilor, Cartea Moldovei,
Universului nu se poate petrece. Așadar, cu cît frica 1995, pp. 16, p. 5, 16; Micul ceaslov, tipărit cu binecuvîntarea
primește un mai mare tribut, adică e mai des simțită, Î.P.S. Teofan, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Iași, 2010, pp.
mai adîncă, paralizînd voința și avîntul de viață al 8, 22; Protos. Nicodim Măndiță, Dai voință... Iei putere. Rugă-
ciuni, paraclise, canoane și învățături despre post și ieși-
oamenilor, cu atît potrivnicul și uneltele lui prind mai rea sufletului, tipărită cu binecuvîntarea Preasfințitului Calinic,
multă putere. episcop de Argeș și Muscel, Editura Agapis, București, 2007,
Leacul e la îndemîna noastră: credința și încrede- pp. 30, 43 etc.
rea în Dumnezeu cerute perseverent și cu lacrimi de [3] Pr. George Acsente, „Cu frică de Dumnezeu, cu credință
pocăință în cazul săvîrșirii greșelilor. Subliniez acest și cu dragoste, să vă apropiați” – Sf. Ioan Gură de Aur – Biserica
Ortodoxă Română Sfinții Împărați Constantin și Elena – https://
dublet: credința și încrederea, căci a cere sporirea www.scechurch.org/lecturi/2020/5/27/cu-fric-de-dumnezeu-cu-
credinței (cf. Ajută, Doamne, Iisuse Hristoase, necre- credin-i-cu-dragoste-s-v-apropiai-sf-ioan-gur-de-aur
dinței mele), dar a te lipsi de încredere în ajutorul
divin este fariseic.
Închei cu o rugăciune specială compusă în aceste
vremuri tulburate de feluritele tipuri de frică și de alte
amenințări:
Doamne, Iisuse Hristoase, Care prin neteama Ta
de moartea zdrobită prin Înviere, Care prin izgonirea
și certarea consecventă a acelora ce, cu știință ori
din neștiință, au semănat și seamănă frica și ura față
de semeni, Te rog să-mi sporești credința și încrede-
rea!
Te rog, Iisuse Hristoase, Care ai instituit drept sa-
lut „pace vouă!“, dă-mi pacea Ta în gîndurile și în făp-
tuirile mele zilnice întru sporirea talanților încredințați
de Creator!
Te rog, Doamne Iisuse Hristoase, Cel Care n-ai
ezitat să-l apostrofezi nici pe Sfîntul Apostol Petru
„Mergi înapoia Mea, satano! Sminteală Îmi ești; că
nu cugeți cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale oameni-
lor.” (Matei 16, 23), prin Îngerii Tăi îndepărtează clipă
de clipă de mine pe toate uneltele potrivnicului care,
prin frică și diversiuni, vor să mă abată de la urcușul
întru mîntuire!
Luminează, Te rog, Iisuse Hristoase, mințile celor Mănăstirea Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul
pe care i-ai îngăduit să se afle acum la conducerea (Cămărășeasca), Gorj
bisericească și politic-economică a României, înles-
Tiraj: 60 exemplare.
8 An 2, nr. 5, februarie 2023
VIAȚA SFÂNTULUI EVMENIE SARIDAKIS,
UCENICUL SFÂNTULUI NICHIFOR CEL LEPROS
Sfântul Evmenie Saridakis s-a născut în satul
Ethia din insula Creta, în prima zi a anului 1931. Pă-
rinții lui, Gheorghe și Sofia Saridakis, erau oameni
credincioși. Ei au avut opt copii, cel mai mic dintre
ei fiind Constantin, care, mai apoi, a ajuns Sfântul
Evmenie.
Încă din pruncie, Constantin a arătat că era aco-
perit de harul lui Dumnezeu. În zilele de miercuri și
vineri nu primea să fie alăptat de mama lui, ci dor-
mea toată ziua. Pentru că, la doi ani după nașterea
lui Constantin, tatăl lui a trecut la Domnul, mama lui
s-a ostenit mult pentru a și crește cei opt copii orfani.
Constantin a avut o copilărie foarte grea, plină de
lipsuri, dar credința în Dumnezeu i-a dat putere să
înfrunte greutățile.
De multe ori, în loc să se joace cu copiii de vârsta
lui, prefera să meargă la bisericuțele din împrejuri-
mile satului, ca să se roage și să aprindă candelele.
În satul său erau două biserici, una închinată Maicii
Domnului, iar a doua închinată Sfântului Ilie – în care
se afla și o icoană făcătoare de minuni a Preasfintei
Născătoare de Dumnezeu. Copilul a crescut cu ev-
lavie față de Maica Domnului. Și aceasta i s-a arătat
într-o zi, îmbrăcată în negru, când Constantin aprin-
dea candelele în biserica ei, și i-a spus: „Tu vei deve-
ni într-o zi preot.” Odată, când arhiepiscopul Cretei a
făcut o slujbă în satul Ethia, copilul a văzut o lumină
nepământească, harul arhieriei, acoperindu-l pe ie-
rarh.
Deși, din cauza diferitelor lipsuri de care s-a lovit,
Constantin nu a putut să facă mai mult de trei clase
primare, având o minte ageră și o memorie foarte
bună, putea face calcule matematice dificile. Uneori
oamenii din sat apelau la el, pentru a face diferite
socoteli.
Cu o zi înainte să împlinească 14 ani, Constantin
a avut parte de o cercetare dumnezeiască și a văzut
o lumină orbitoare care a intrat în sufletul său. Atunci
i-a spus surorii sale, Evghenia, care era lângă el, că
va deveni călugăr. După trei ani, în care dorința de a
îmbrăca haina monahală nu l-a părăsit, tânărul a ple-
cat la Mănăstirea Sfântului Nichita, în sudul insulei
Creta. Acolo, împreună cu părintele stareț, mai trăiau
doi părinți bătrâni și orbi, pe care râvnitorul frate i-a
îngrijit cu jertfelnicie.
După alți trei ani, sfântul a fost călugărit și a primit
numele Sofronie. Ziua se nevoia făcând diferite as-
cultări, iar noaptea se ostenea priveghind. Mergând
într-o zi aproape de mare, a auzit-o pe Maica Dom-
nului spunându-i: „Copilul meu, să nu-ți fie teamă și
eu nu te voi lăsa să te pierzi.” Cu atât de multă evla-
Tiraj: 60 exemplare.
EUROPA ORTODOX~
vie o cinstea pe Preasfânta Născătoare de Dumne-
zeu, încât altă dată, pe când avea 29 de ani, a simțit
cum ea l-a îmbrățișat în chip minunat, umplându-i
sufletul de bucurie.
Deși părintele Sofronie nu voia să petreacă nicio
noapte în afara mănăstirii, totuși odată a fost nevoit
să rămână în casa părintească. Atunci Sfânta Mare
Muceniță Marina i s-a arătat, ieșind din icoana ei și
ținând un diavol de coarne, și i-a spus: „Acesta îți
dă gânduri de tot felul, părinte. Să nu-l asculți și să
priveghezi în slujbe. Într-o zi, tu vei învia un mort.”
La vârsta de 23 de ani, părintele Sofronie a fost
chemat în armată. Acolo a fost un exemplu de ne-
voință, de virtute și de rugăciune pentru ceilalți sol-
dați și pentru superiorii săi. De aceea, duminicile și
în sărbători avea voie să meargă la biserică, pentru
a se ruga și pentru a-I cânta Domnului. La începu-
tul anului 1956, când era încă în armată, părintele
Sofronie s-a îmbolnăvit foarte grav. Făcea febră
mare și vedea mii de diavoli care se apropiau de
patul lui, pentru a-l speria. A fost o încercare foarte
grea. Doctorii nu reușeau să găsească pricina pen-
tru care sfântul suferea. Într-o zi, i s-a arătat în chip
minunat un om care i-a spus că are lepră și i-a spus
să meargă în Atena, la Spitalul Sfânta Varvara. După
ce a fost internat în mai multe spitale din Atena, când
s-a confirmat că avea lepră, el a fost trimis la lepro-
zeria din Atena.
Suferințele părintelui Sofronie erau greu de supor-
tat. El însuși mărturisea că durerile aduse de boala
leprei erau mucenicești: „Este ca și cum cineva ți-ar
rade spatele cu o perie de sârmă groasă, trăgându-ți
pielea cu tot cu carne de pe spate. Această grozăvie
aș vrea să nu o trăiască nimeni: să îți tragă cineva
bucăți de carne, să îți intre în carne dinți de fier și
să zici: «Dă jos tot, ca să terminăm odată!» Cum-
plită este durerea leprei, adevărată mucenicie!”. Dar
Dumnezeu l-a întărit cu harul Său și a luat cununa
răbdării sale.
După un tratament îndelungat, părintele Sofronie
s-a vindecat. Dar nu a vrut să părăsească spitalul,
pentru că acolo erau mai mult de cinci sute de bol-
navi care aveau nevoie de ajutorul său. Chiar dacă
apăruse tratamentul pentru lepră, din cauza bolii,
unii bolnavi nu mai aveau mâini sau picioare, iar alții
deja orbiseră. Erau și unii bolnavi care se vindecase-
ră trupește, dar rămâneau suferinzi sufletește. Aces-
tor suferinzi părintele Sofronie le a dedicat o mare
parte din viața sa.
Conducerea spitalului de boli infecțioase i-a dat
părintelui o cameră aproape de biserică. În această
EUROPA ORTODOX~ An 2, nr. 5, februarie 2023 9
chilie, el a trăit până la sfârșitul vieții sale. Biserica pe care l-a rostit la înmormântarea Sfântului Nichifor,
era închinată Sfinților Doctori fără de arginți, care părintele Sofronie dădea mărturie că dobândise un
l-au ajutat de multe ori de a lungul anilor. fierbinte mijlocitor către Domnul, ocrotitor de cursele
Părintele Sofronie picta icoane. În toate saloanele celui viclean. La câțiva ani după adormirea Sfântului
spitalului pusese icoane făcute de el. Părintele pic- Nichifor, când a avut loc dezgroparea sfintelor sale
ta icoane, dar picta și icoana lui Hristos în inima sa, moaște, părintele Sofronie a luat sfintele moaște ca
sporind în rugăciune și nevoință. binecuvântare. A păstrat sfintele moaște în chilia sa
Sfântul a primit un mare ajutor în viața duhovni- până la trecerea sa la Domnul și a fost martor al mul-
cească atunci când Sfântul Antim din Hios l-a trimis tor minuni făcute de sfânt.
la el pe Sfântul Nichifor cel lepros, cu o scrisoare de Cu câțiva ani înainte de adormirea Sfântului Ni-
recomandare în care scrisese: „Ai grijă de comoa- chifor, în anul 1960, părintele Sofronie a trecut printr
ra pe care ți-a trimis-o Maica Domnului, pentru că o perioadă de grea încercări. Diavolii l-au atacat în
te vei folosi mult de viața lui. Este un monah foarte fel și chip, arătându-i-se în chip de animale, ca să îl
încercat, și nu doar încercat, ci desăvârșit, și te vei înfricoșeze. Luptele au durat zi și noapte, fără înce-
desăvârși și tu, dacă îl vei sluji până la sfârșitul vieții tare, dar părintele Sofronie nu se lăsa biruit. Totuși,
tale.” Sfântul Nichifor era din lipsa maturității duhov-
un dascăl al rugăciunii ini- nicești, într-o zi a simțit în
mii, fiind ucenic al Sfântului suflet satisfacția și bucuria
Antim Vaghianos din Hios. mândră că îi biruise pe dia-
La rândul lui, Sfântul Antim voli. Dar acea stare a fost
fusese ucenic al Sfântului poarta prin care diavolul a
Pahomie din Hios, care îi pus stăpânire pe trupul și
fusese povățuitor duhov- pe sufletul său. Starea de
nicesc și Sfântului Ierarh posesie demonică a fost
Nectarie din Eghina înain- cea mai cruntă încercare
te și după intrarea acestu- din viața părintelui. Pen-
ia în viața monahală. Prin tru a-l scăpa din lanțurile
Sfântul Pahomie din Hios, demonilor, verișorul său,
Sfântul Antim și ucenicii Antonie Saridakis, l-a luat
săi s-au adăpat din du- atunci din Atena în Creta
hul Mișcării colivazilor, din și l-a dus pe la mai multe
care au făcut parte mari mănăstiri. Izbăvirea a ve-
sfinți, precum Sfântul Ni- nit când părintele Sofronie
codim Aghioritul, Macarie era aproape de Mănăsti-
al Corintului sau Atanasie rea Kuduma, unde se afla
din Paros. Aceștia au răs- o icoană făcătoare de mi-
pândit prin cărți de mare nuni a Maicii Domnului.
preț duhul filocalic, dar și Atunci Maica Domnului a
pravilele Sfinților Părinți. venit în întâmpinarea lui și
În anul 1957, când, l-a îmbrățișat, gonind pute-
după apariția tratamentului rea diavolească din pricina
leprei, leprozeria din insula căreia el suferise vreme
Hios s-a închis, Sfântul Ni- îndelungată. În acea pe-
chifor a fost trimis de Sfân- rioadă l-au ajutat mult și
tul Antim la spitalul din Atena. Părintele Sofronie l-a rugăciunile părintelui Nicodim Kalianakis, de la Mă-
îngrijit cu multă grijă, dar s-a și hrănit din trăirea sa năstirea Kuduma, care mai apoi a plecat la Sfântul
duhovnicească. Sfântul Nichifor făcea multe minuni, Munte Athos, și cu care s-a aflat într-o strânsă le-
iar după trecerea sa la Domnul, care a avut loc pe gătură duhovnicească. Ridicarea părintelui Sofronie
4 ianuarie 1964, numărul acestora a crescut și mai din războiul în care fusese rănit, dar nu fusese în-
mult. Una dintre minunile care l-au impresionat în vins, i-a sporit râvna pentru rugăciune și nevoință.
mod deosebit pe părintele Sofronie a fost când, in- Povățuitorul său, Sfântul Nichifor, îl sprijinea după
trând într-o seară în chilia Sfântului Nichifor, fără să adormirea sa mai mult decât o făcuse în timpul vieții
mai bată la ușă, ca să nu îl deranjeze, l-a văzut strălu- sale pământești.
cind într-o lumină puternică, rugându se în aer la mai În anul 1975, părintele Sofronie a fost hirotonit
mult de un metru deasupra pământului. În cuvântul preot, prilej cu care a primit numele Sfântului Evme-
Tiraj: 60 exemplare.
10 An 2, nr. 5, februarie 2023
nie din Kuduma. Acesta, împreună cu Sfântul Par-
tenie, fratele său mai mare, ctitorise mănăstirea din
Kuduma în urma unei arătări minunate a Maicii Dom-
nului. După hirotonia părintelui Evmenie Saridakis,
care a avut loc la Mănăstirea Kaliviani, Dumnezeu
i-a înmulțit darurile. Era atât de iubitor de aproapele,
încât la sfintele slujbe pomenea mii de nume, la vii și
la morți. În fiecare duminică mergea cu Sfintele Tai-
ne în saloane și împărtășea bolnavii. Vestea despre
virtuțile și harismele părintelui Evmenie s-a răspândit
în multe locuri, și din ce în ce mai mulți oameni ve-
neau la el pentru a-i cere ajutorul. Oricât de apăsați
de încercări sau chiar de deznădejde erau cei care
îi cereau ajutorul, părintele îi încuraja, spunându-le
că sunt bine și dându-le nădejdea că vor reuși să se
pună pe picioare. Chipul său era în permanență lu-
minat de un zâmbet, ba chiar uneori părintele râdea,
din preaplinul inimii, într-un mod în care Îl slăvea pe
Dumnezeu pentru toate. Deși unii l-au judecat pentru
râsul său, judecându-l pripit, prin acest râs binecu-
vântat el a adus mângâiere multor suflete întristate.
Pentru lucrarea sa jertfitoare, în anul 1992, mitro-
politul Iacob al Niceei l-a ridicat la treapta de arhi-
mandrit. Dumnezeu i-a dăruit părintelui Evmenie mai
multe harisme: a vederii cu duhul, a înainte-vederii și
a vindecării bolnavilor. De multe ori, părintele le spu-
nea pe nume celor care veneau la el pentru prima
dată. Uneori, la spovedanie, știa păcatele înainte ca
oamenii să apuce să i le spună. A primit darul facerii
de minuni, dar nu se mândrea pentru harismele pe
care le primise de la Dumnezeu. Odată, mergând la
grădina zoologică din Londra, părintele a văzut un
tigru indian foarte agitat, care sărea în sus și în jos.
Vizitatorii stăteau departe de gardul de sârmă, dar
părintele s-a apropiat și, spunându-i să se linișteas-
că, a făcut semnul crucii peste el. Atunci, tigrul și a
îndoit labele din față de trei ori și a plecat capul, în
semn de închinăciune. Vizitatorii erau uimiți de faptul
că tigrul arăta că i se supune părintelui. Dumnezeu
lucra multe minuni, pentru rugăciunile sale, prin care
s-a adeverit puterea credinței creștine.
Părintele Evmenie a fost în multe pelerinaje. A fost
de mai multe ori la Sfântul Munte Athos, unde și-ar
fi dorit să își petreacă ultima parte a vieții. A fost la
mănăstirile de la Meteora, la Tesalonic, în Țara Sfân-
tă, la Muntele Sinai, în Constantinopol, în Rusia, la
Pecerska, dar și în Anglia, la Essex.
În ultimii ani de viață, problemele mari de sănăta-
te au început să îi provoace mari suferințe părintelui
Evmenie. Avea probleme cu diabetul, i se îmbolnăvi-
seră ochii, rinichii și picioarele. Dar răbda toate fără
cârtire. Într-o după amiază, când avea febră foarte
mare, a spus: „Trăiască febra! Trăiască febra!”
Pentru că starea sănătății i se agrava, a fost inter-
nat pentru trei luni într un spital. Când medicii s-au
Tiraj: 60 exemplare.
EUROPA ORTODOX~
hotărât să îi taie un picior bolnav și le era greu să
se decidă dacă să taie deasupra genunchiului sau
sub genunchi, părintele s-a mâhnit. Atunci directorul
spitalului a decis că nimeni nu îi va tăia piciorul bol-
nav. Dar, spre surprinderea medicilor, piciorul i s-a
vindecat.
Însă, după o perioadă de timp, problemele de
sănătate i s au agravat și părintele a trebuit să fie
din nou internat. După ce s-a întors din Anglia, a
spus: „De azi înainte, viața mea nu va mai fi la fel.
s-a terminat pentru părintele Evmenie epoca de aur.
După această călătorie în Anglia, am înțeles că de-
acum trebuie să urc din nou pe cruce. De la cru-
ce am început și pe cruce voi sfârși.” Deși era orb,
fapt constatat și de o doctoriță oftalmolog, părintele
mergea singur la biserică, citea Evanghelia, împăr-
tășea bolnavii. Și aceasta în chip minunat, prin biru-
irea legilor firii. În ultima parte a vieții sale, părintele
Evmenie a fost internat la Spitalul Evanghelismos
din Atena. Salonul său devenise chilie monahală.
Părintele se ruga mult și primea deseori pelerini. Cu
câteva zile înainte de trecerea la Domnul, cunos-
cându-și de mai înainte data morții, a spus: „S-au
sfârșit toate. Domnul a spus că am obosit. Ei, încă
puțin…” Înainte de a muri, bolile i-au pricinuit du-
reri groaznice. Uneori plângea, fără să spună nimic,
dar nu a cârtit. În ziua de 23 mai 1999, în Duminica
prăznuirii Sfinților Părinți de la Sinodul întâi Ecume-
nic de la Niceea, Sfântul Evmenie Saridakis a trecut
la Domnul. Înainte de a muri, unii dintre ucenici se
temeau că, după adormirea sa, îi va uita, a spus:
„Nu, niciodată.” Și, într-adevăr, după moartea sa,
numărul minunilor sale s-a înmulțit. Imediat după
trecerea sa la Domnul, mai mulți ucenici au măr-
turisit că l-au visat într-o biserică luminoasă, bine-
cuvântându-i în chip minunat. Mormântul său din
Creta a devenit loc de pelerinaj, pentru că vestea
despre harismele sale s-a răspândit cu repeziciune.
Persoane care aveau diferite boli sau chiar oameni
posedați de diavol au venit la mormânt și s au tă-
măduit. Sfântul Evmenie s-a arătat de multe ori, în
vise sau vedenii, ajutându-i pe oameni în momente-
le de cumpănă. La aproape zece ani de la trecerea
în rândul sfinților Sfântului Nichifor cel lepros, care
a avut loc pe 1 decembrie 2012, pe 14 aprilie 2022,
Patriarhia Ecumenică l-a trecut în rândul sfinților și
pe urmașul său, Sfântul Evmenie Saridakis, noul fă-
cător de minuni. Fie ca, pentru rugăciunile lui, Dum-
nezeu să ne acopere și să ne dea putere pe calea
cea îngustă a mântuirii. Amin.
(Această viață a fost alcătuită după datele biogra-
fice prezentate în lucrarea Sfântul Evmenie - Bunul
păstor și de minuni făcător, scrisă de monahul Si-
meon, apărută la Mănăstirea Paltin-Petru Vodă, în
anul 2022.) - triadikon.ro
EUROPA ORTODOX~
Grădini
Grădinile de spice nu știau
de unde căzuse bobul,
nici cum seceta îl luase
în robie o vreme.
El singur își începuse rodirea,
de cum se ivise prima rouă
și-l acoperise prima glie.
Spicele se îmbulzesc și cresc
până la mine.
Până la fereastra mea.
Curios! Ea nu se deschide
spre grădină.
Este spre apus,
Iar grădina cu spice – spre răsărit.
Spicele au intrat până și în casă.
Biblica. Atlasul Bibliei.
O prezentare socială, istorică și culturală controversată (1)
Poate fi considerat cel mai complex și sintetizat atlas al
Bibliei editat până astăzi care înfățișează veridic povestiri
dramatice, personaje carismatice și locuri de semnificație
istorică din Biblie. Este alcătuit de o echipă internațională
de scriitori, cercetători universitari și studioși ai Bibliei.
Are totuși o problemă în ceea ce
privește interpretarea anumitor eve-
nimente istorice și asta dovedește
realmente diferențele culturii celor
două Europe istorice. Pentru ori-
ce est-european de credință creș-
tin-ortodoxă, anumite pasaje legate
de originea scrierii și a răspândirii
Bibliei sunt interpretate subiectiv și
cu grave erori istorice. În cele ce
urmează, vom relata, în funcție de
timp, în mai multe episoade, astfel
de exemple controversate și tratate
superficial de autori.
„În sec. IX d. Hr. Chiril și Metodiu,
doi călugări din Grecia, au mers în
Moravia (azi Slovacia), au creat un
alfabet și au tradus Biblia în limba sla-
vă veche. De aici Biblia a fost dusă în
regiuni care în prezent fac parte din
Bulgaria, Serbia, Muntenegru, România și Rusia. Proba-
bil că, fără alfabetele neobosiților misionari, popoarele din
Europa de Est nu ar fi deprins încă multă vreme cititul
și scrisul.“ (Biblica. Atlasul Bibliei. O prezentare socială,
istorică și culturală, editura LITERA, p. 20)
N-aș fi început interpretarea cultural-istorică, dacă
acest atlas ar fi respectat standardele minime ale deon-
tologiei profesionale. Din păcate, acest paragraf conține
Tiraj: 60 exemplare.
An 2, nr. 5, februarie 2023 11
Și pereții sunt galbeni
și peste tot miroase
a grâu încolțit,
a pâine dospită,
a pâine caldă.
De ce-o fi ales Domnul
să Se nască în Betleem (Casa Pâinii)?
De ce ne-a vorbit despre pâinea
cea de toate zilele?
De ce, în frângerea pâinii,
ne-a vestit mântuirea
și S-a numit „Pâinea vieții”?
Poate ca să ne întoarcem
la micimea bobului de grâu,
la gândul cel bun.
Monica Buțu
grave erori istorice și o interpretare superficială neștiinți-
fică, interpretare care merită sancționată pentru subiecti-
vismul său, creat din considerente religioase.
Argumentăm cele menționate astfel:
• trebuie amintit faptul că inexistența unui alfabet
național în Antichitate nu presupu-
ne neștiința de carte a neamurilor
est-europene, care sunt printre pri-
mele formate și creștinate fără citit și
scris; cu alte cuvinte, lipsa izvoarelor
istorice nu certifică faptul că aceste
popoare n-ar fi citit sau scris în alte
limbi de circulație, ca, de exemplu,
greaca, latina, ebraica etc.;
• numărul mic al izvoarelor
istorice din intervalul de timp sec. al
IV-lea - al XIII-lea nu pot forma o opi-
nie unanimă față de aceste popoare,
dovadă că orice interpretare poate fi
contestată și catalogată neștiințifică
și discriminatorie;
• noile studii istorice și des-
coperiri arheologice (contestate de
specialiști pe considerente politice!)
susțin existența unui alfabet getic și
nu gotic, inventat de misionarul Wulfila, episcop al Ca-
padociei (Turciei de azi), cum fals a transmis istoriografia
latinistă până acum;
• ca istoric, este necinstit să folosești cuvântul „pro-
babil”, indiferent de certitudinea contextului istoric cerce-
tat.
Va continua!
Pr. Ionel Cioabă, magazincritic.ro
12 An 2, nr. 5, februarie 2023 EUROPA ORTODOX~

Tg-Jiu.
Luna
pentru
Viață
2023
Viitorul este pro-viață
21 martie:
Atelier de poveste, de Ziua
Mondială a Sindromului Down, la
Grădinița „Sf. Stelian” („Ioana, o
poveste despre Sindromul Down”,
de Veronica Iani)

22 martie:
Atelier de creație la Conacul
Olarilor (Baia de Fier), cu Daciana
Ungureanu.
Parteneri: Centrul „Christian” Tg-Jiu

23 martie:
ora 19:00 – Acatist la Biserica „Sf.
Voievozi” (Piața Prefecturii)
ora 20:00 – Cruce de lumânări
pentru pruncii uciși (Piața
Prefecturii)

25 martie, ora 13.00-15.00:

MARȘUL PENTRU VIAȚĂ,
Organizatori&parteneri: ediția a IX-a
Punct de plecare: Biserica „Înălțarea
Down Art Therapy Domnului”, zona Paralela 45
ProVita Gorj
ASCOR Tg-Jiu
Liga pentru Deșteptarea României (LIDER) asociatiaDART.org / 0758.01.01.01
Vasiliada Tg-Jiu
Euro Education Federation Facebook: MarsulpentruViataTgJiu
Grădinița „Sf. Stelian” Tg-Jiu Național: marsulpentruviata.ro

Tiraj: 60 exemplare.