© Editura

eParadigme,
Craiova, 2022

MURGILĂ MONICA MARIA

POENȚIALUL GEODEMOGRAFIC AL ORAȘELOR MICI
DIN JUDEȚUL GORJ- Studiu de caz -
 MURGILĂ MONICA MARIA

POENȚIALUL GEODEMOGRAFIC AL ORAȘELOR

MICI DIN JUDEȚUL GORJ
- Studiu de caz -

Craiova
2022

1
AUTOR: MURGILĂ MONICA MARIA
TITLU: POENȚIALUL GEODEMOGRAFIC AL ORAȘELOR MICI
DIN JUDEȚUL GORJ

EDIȚIE ELECTRONICĂ
Reproducerea oricărei părţi din prezentul volum prin fotocopiere, scanare, multiplicare
neautorizată indiferent de mediul de transmitere este interzisă.

ISBN: 978-606-9064-25-2
© Editura eParadigme, MURGILĂ MONICA MARIA, 2022
www.paradigme.euroeducation.ro
http://groups.google.ro

Craiova, 2022

2
 Cuprins

Cap.1Prognoze demografice şi impactul creşterii populaţiei asupra mediului

1.1 Prognoze demografice
1.2 Impactul creşterii populaţiei asupra mediului
1.3 Impactul aşezărilor urbane asupra mediului

Cap.2 Exprimarea presiunii umane

2.1 Indicele de naturalitate
2.2 Indicele de transformare
3.3 Alţi indici

3
 Capitolul 1. Potenţialul geodemografic al oraşelor

1.1 Evoluţia numerică a populaţiei

Judeţul Gorj face parte din teritoriile de veche locuire umană ale ţării, prezenţa omului
fiind dovedită aici din epoca comunei primitive. Condiţiile mediului geografic, prielnice omului
şi activităţii sale, au favorizat existenţa şi continuitatea populaţiei în aşezări omeneşti bine
dezvoltate şi cu o viaţă socială şi economică închegată din cele mai vechi timpuri şi până în
prezent.
În secolul XX popluaţia oraşelor din judeţul Gorj a înregistrat un spor continuu, cu
excepţia celor două războaie mondiale. Creşterea populaţiei a prezentat însă valori inegale în
timp şi pe oraşe, ca urmare a modificărilor care au avut loc în evoluţia natalităţii, mortalităţii şi
mişcării migratorii. Intensitatea de creştere a populaţiei diferă de dezvoltarea economică din
prima, faţă de cea de-a doua jumătate a secolului XX a determinat variaţii al indicilor de creştere
a numărului şi repartiţia populaţiei.
Prima jumătate a secolului XX se caracterizează printr-o creştere lentă a numărului de
locuitori în majoritatea oraşelor existente în acea vreme, fapt care se datorează celor două
războaie mondiale.
Un indicator relevant în analiza evoluţiei populaţei îl reprezintă rata totală de creştere a
populaţiei.
Cele mai mari creşteri s-au înregistrat la nivelul oraşului Tg-Jiu, unde populaţia a crescut de
aproape 10 ori , ( 989,86 %). Creşteri mai mici s-au înregistrat şi în celelalte oraşe, în
Bumbeşti-Jiu (262%), Novaci ( 159,7% ), Târgu-Cărbuneşti ( 158,6 % ).
Un alt indicator utilizat pentru analiza evoluţiei numerice a populaţiei este ritmul anual de
creştere.
În funcţie de acest indicator, oraşele din judeţul Gorj se grupează în 5 categorii ( Fig. 1). Cele
mai mari ritmuri de creşteri se înregistrează în oraşele Rovinari ( 8,8 % /an), Tg-Jiu ( 2,4 % /
an) şi Motru ( 2,2 % /an).Aşadar în oraşe cu inductrie extractivă, reşedinţe de judeţ, care au un

4
necesar de forţă de muncă şi care au atras forţă de muncă atât din interiorul judeţului cât şi din
zonele limitrofe.
Conform datelor de la recensământul din 1992 oraşele din judeţul Gorj au avut o mare putere de
atracţie pentru populaţia din afara judeţului, 41 % din persoane nefiind născute în judeţul Gorj.
În judeţul Gorj oraşele cu un un ritm de creştere negativ sunt: oraşul Bumbeşti-Jiu, Turceni
şi Tismana, în timp ce oraşul Novaci a avut un ritm de creştere egal cu zero.

Doar două oraşe au avut un ritm de creştere cuprins între valorile 0,1- 1%, oraşele Târgu-
Cărbuneşti şi Ţicleni.
Un ritm de creştere de peste 2 % se înregistrează în oraşele Tg-Jiu, Rovinari şi Motru.
Spre exemplu populaţia oraşului Novaci în anul 1930 a crescut faţă de anul 1912 cu circa
221 persoane ( aproximativ 12 persoane, în medie anual).
Între anii 1930-1956, populaţia unor oraşe a crescut datorită menţinerii natalităţii la valori
mai ridicate şi reducerea mortalităţii generale şi a celei infantile.
1. Evoluţia numerică a populaţei oraşelor din judeţul Gorj în perioada 1956 - 1966
Între anii 1956-1966 creşterea populaţiei a fost mai atenuată din cauza regresului
neîntrerupt al natalităţii consecinţă a leglizării întreruperii sarcinii la cerere, ca şi a concepţiei
unor categorii sociale de a avea mai puţini copii. Pentru oraşele Turceni şi Ţicleni în această

5
perioadă creşterea mai mică a populaţiei se datorează şi numeroaselor plecări definitive de
populaţie în alte regiuni din ţară.
După anul 1956 creşte populaţia oraşelor din judeţul Gorj datorită industrializări,
colectivizării şi mecanizării agriculturii, ceea ce a condus la plecări masive a forţei de muncă din
zona rurală spre cea urbană.
Un alt factor care adus la creşterea populaţiei oraşelor l-a reprezentat şi schimbarea statutului a
unor aşezări, multe localităţii find declarate oraşe în această perioadă.
2. Evoluţia numerică a populaţei oraşelor din judeţul Gorj în perioada 1966 - 1977
Între anii 1966-1977 creşterea populaţiei se accentuează, producându-se şi schimbări
importante în repartiţia ei geografică datorită înfăptuiri politicii partidului de dezvoltare social-
economică a tuturor zonelor ţării, în concordanţă cu cerinţele valorificării superioare a resurselor
materiale şi de forţă de muncă.
Cea mai mare rată de creştere totală din secolul XX s-a înregistrat în intervalul 1966-
1977, fiind un rezultat al industrializării cât şi a politicii pronataliste promovate de guvern.
Rate mari de creştere s-au înregistrat în oraşul Motru ( 66%) şi Tg-Jiu ( 64%) iar ritmul mediu
anual de creştere a fost de aproximativ 6,8 % în Tg-Jiu şi 6% în Motru.
În unele oraşe ( Târgu-Cărbuneşti şi Novaci) în această perioadă s-a înregistrat o rată negativă (
-8,2 % respectiv -1,8 %) ca urmare a migrării populaţiei spre alte oraşe mai bine dezvoltate,
acestea două fiind declarate oraşe în anul 1968 şi deci aveau un profil agricol.
Între anii dintre recensămintele din 1966-1977, populaţia oraşelor mici a crescut anual cu
9,5 ‰ – 106,1 ‰. Cea mai mare creştere a populaţiei se înregistrează la nivelul oraşului Tg-Jiu (
106,1‰) dar şi în oraşele Turceni ( 54,9 ‰ ), Ţicleni ( 20,5 ‰) şi Bumbeşti-Jiu ( 19,4‰). La
nivelul populaţiei din oraşul Târgu- Cărbuneşti în această perioadă se evidenţiază o scădere a
populaţiei cu aproximativ 6,8 ‰. Şi în oraşul Tismana se evidenţiază o creştere de aproximativ
9,5 ‰.
Creşterile din acest interval de timp se datorează şi fenomenului migratoriu de la sat la
oraş. În acest interval sunt declarate oraşe comunele Ţicleni şi Novaci.
3. Evoluţia numerică a populaţei oraşelor din judeţul Gorj în perioada 1977 - 1992
Între anii 1977 şi 1992 creşterea populaţiei a fost mai atenuată din cauza regresului
natalităţii. Cea mai mare creştere a înregistrat-o populaţia oraşelor Motru ( 66,4‰), Tg-Jiu (
54,7‰), Târgu-Cărbuneşti ( 26,1 ‰ ).Cele mai mici creşteri ale populaţei le-au avut oraşele
Novaci ( 8,5 ‰), Bumbeşti-Jiu ( 7‰) şi Ţicleni( 1,5 ‰).

6
 În celelalte oraşe se observă o scădere a populaţiei cu aproximativ 2,4 ‰, în oraşul
Tismana, 2,5 ‰ în oraşul Turceni ca urmare a unei dezvoltării economico-sociale mai lente.
După anul 1977, numărul populaţiei a contiunat să crească, mai ales până în anul 1985, şi
mai lent după acest an, judeţul Gorj având un grad de urbanizare de aproximativ 42,5 %.
Cele mai mari creşteri pentru intervalul 1977-01985 au caracterizat oraşele Tg-Jiu ( 42 %),
Motru ( 27 %) , aşa se explică şi cele mai mari creşteri al gradului de urbanizare al judeţului în
acest interval ( 14,2 %). Oraşul Tg-Cărbuneşti are în continuare o rată negativă, circa -9 %.
4. Evoluţia numerică a populaţei oraşelor din judeţul Gorj în perioada 1992 - 2002
Comparativ cu recensământul din anul 1992, numărul locuitorilor din oraşele mici din
judeţul Gorj la recensământul din anul 2002 se pun în evidenţă importante modificări ce s-au
produs în ultimii anii şi inversarea trendului demografic în majoritatea oraşelor studiate. Doar în
oraşul Turceni se mai evidenţiază o creştere a populaţiei în acest interval, cu aproximativ 11,6
‰ . În celelate oraşe au loc scăderii ale populaţiilor de până la 13,7 ‰ cum este cazul oraşului
Motru. În Motru are loc o scădere a populaţiei ca urmare a închideri unor unităţi economice şi
creşteri şomajului ce au determinat migraţia populaţiei.
Scăderi semnificative se înregistrează şi în oraşele Târgu-Cărbuneşti ( 4,9 ‰ ), Novaci (
4,3 ‰ ), Tg-Jiu ( 1,6 ‰).
Tab.1 Evaluarea gradului de urbanizare în judeţul Gorj în perioada 1948-2007
Grad urbanizare % în anul
1948 1956 1960 1977 1992 2002 2007 2008

6,3 12,4 22,6 28,3 42,5 42 47,0 46,9

Sursa: Recensământul populaţiei şi locuinţelor din anul 2002

O serie de factori cu specific politic şi economic au determinat în intervalul 1992- 2002 ,
pe de o parte, intensificarea mişcării migratorii externe şi tendinţa de schimbare a sensului
migraţiei interne dinspre urban spre rural, iar pe de altă parte, reducerea sporului natural.
5. Evoluţia numerică a populaţei oraşelor din judeţul Gorj la începutul secolului XXI
Pentru perioada 2002- 2010 se evidenţiază la nivelul majorităţilor oraşelor scăderii ale
populaţilor, cea mai mare valoare a acestei scăderii înregistrându-se la nivelul oraşului Novaci,
aici populaţia scade cu aproximativ 5,4 ‰. Scăderii mai ridicate ale populaţiilor se înregistrează
şi la nivelul oraşelor Tismana ( 4,9‰ ), Bumbeşti- Jiu ( 3,5 ‰).

7
 Oraşele la nivelul cărora se evidenţiază o uşoară creştere a populaţiei în perioada 2002-
2010 sunt oraşele: Rovinari, unde se înregistrează o creştere de 10,6 ‰, Târgu Cărbuneşti şi
Ţicleni.
Evoluţia populaţiei oraşelor mici din judeţul Gorj a avut un trend ascendent până
în anul 1992, urmând ca mai apoi trendul să devină descendent până în anul 2008.
Analizând dinamica populaţiei oraşelor din judeţul Gorj pe termen lung, se pot
identifica mai multe categori de oraşe:
- oraşe cu evoluţie explozivă: Tg-Jiu, Rovinari, Motru;
- oraşe cu evoluţie contradictorie, cu perioade de creştere ce alternează cu
perioade de descreştere: Ţicleni, Turceni, Bumbeşti-Jiu, Tg- Cărbuneşti;
- oraşe cu evoluţie regresivă: Novaci, Tismana.

12000
10000
1956
8000
1966
6000 1977
4000 1992
2000 2002
2010
0
Bumbeşti- Novaci Tismana Târgu-
Jiu Cărbuneşti

Fig.2. Evoluţia numerică a populaţiei între anii 1966-2010

8
 100000
90000
80000
1956
70000
60000 1966
50000 1977
40000 1992
30000 2002
20000
2010
10000
0
Rovinari Turceni Ţicleni Targu-Jiu Motru

Fig. 3 Evoluţia numerică a populaţiei între anii 1956-2010

Indicele de întâietate
Pentru a reliefa decalajul existent între centrul regional Tg-Jiu, oraşul cu cea mai
numeroasă populaţie , şi celelalte oraşe din judeţul Gorj , s-a calculat indicele de întâietate după
formula:
Ii = P1/ P2, unde P1 –numărul populaţiei celui mai mare oraş;
P2- numărul populaţiei oraşului următor;
Pentru anul 2010, în funcţie de valorile indicilor de întâietate calculaţi pentru oraşele din
judeţul Gorj , am stabilit trei clase, notate de la I şa III, (Fig 2).
În funcţie de cele 3 clase de întâietate situaţia se clasifică astfel:
- clasa I, cu valori cuprinse între 1 şi 3 : Tg-Jiu;
- clasa a II a , cu valori cuprinse între 3,1 şi 10 : Motru, Bumbeşti-Jiu, Rovinari;
clasa a III a , cu valori cuprinse între 10,1 şi 20 : Novaci, Ţicleni, Tg-Cărbuneşti, Turceni,
Tismana.

9
 1.2 Densitatea populaţiei
Analiza densităţii populaţiei prezintă un interes atât din punct de vedere demografic , cât şi
social- economic, condiţionând strategia dezvoltării atât la nivel macroeconomic, cât şi în profil
teritorial.
Pentru a pune în evidenţă particularităţiile populaţiei, am determinat următori indicatori:
densitatea populaţiei urbane ( brută şi netă), indicele de arealitate şi densitatea aşezărilor urbane.
Între recensămintele populaţiei din anul 1966 şi ultimul recensământ ce a avut loc în anul
2002, dinamica densităţii populaţiei oraşelor mici din judeţul Gorj a prezentat un caracter
diferenţiat, punctul de cotitură fiind marcat de schimbarea condiţiilor social-politice din anul
1989.
Densitatea populaţiei a crescut în majoritatea oraşelor mici din judeţ în intervalul 1966-
2008. Spre exemplu la nivelul oraşului Ţicleni de la 59,2 locuitori/km ² în anul 1966 la 73,6
loc/km² în anul 2008, ca urmare a sporirii, în acest interval de timp a numărului de locuitori.
Densitatea generală a populaţiei oraşelor mici din judeţul Gorj a avut în secolul trecut, o tendinţă
evident ascendentă pentru majoritatea din acestea, spre exemplu în oraşul Ţicleni a sporit cu
13,2 locuitori//km ² între anii 1966-1992 ( de la 59,2 la 72,4 loc/km ²), datorită creşterii
populaţiei.
Densitatea populaţiei atinge valoarea maximă de 62,2 loc /km ² în anul 1977 în oraşul
Târgu-Jiu, în contextul creşterii sporului natural în perioada de refacere economică şi sub
10
impulsul unei puternice politici pronataliste. Valori ridicate se înregistrează şi în oraşele Motru (
319 loc /km ²), Ţicleni ( 71,3 loc /km ²), Bumbeşti-Jiu ( 47,8 loc /km ²) şi Târgu-Cărbuneşti ( 57
loc /km ²). Oraşele Tismana şi Turceni după anul 1977 înregistrează o scădere a densităţii,
scăderi ce se menţin până în anul 2008.
Până la Revoluţia din 1989, densitatea populaţiei menţine un trend ascendent, deşi
înregistrează valori mai reduse ale creşterii medii anuale.
Creşterea densităţii a fost mult mai pronunţată în oraşele cu un proces de industrializare şi
de urbanizare mai accentuat ( Rovinari). Cea mai mare îndesire a numărului de locuitori a avut
loc în oraşele Tg-Jiu ( 963 loc /km ²), Motru ( 531,5 loc /km ²), Turceni ( 94,9 loc /km ²),
Rovinari ( 410,6 loc /km ²), Ţicleni ( 72,4 loc /km ²), toate au constituit o atracţie asupra forţei
de muncă. În cazul oraşului Rovinari, creşterea densităţii generale a populaţiei se explică şi prin
sporul natural destul de ridicat în comparaţie cu celelalte oraşe.
Explicaţia reducerii densităţii generale trebuie căutată în declinul demografic înregistrat
după revoluţia anticomunistă, care marchează începutul unei etape de deteriorare drastică a
nivelului de trai al populaţiei, cauzată, la rândul său, de prelungirea recesiunii economice
inerente procesului de restructurare- privatizare a fostului sistem economic social.
La scăderea densităţii se adugă intensificarea emigrărilor, exemplul concludent în acest
sens fiind plecările pentru muncă. Oraşul Turceni înregistrează o scădere a densităţii din anul
2002 până în anul 2010 ( de la 105,9 loc /km ² în 2002 la 103,6 loc /km ² în anul 2010). Creşteri
a densităţii înregistrează în anul 2010 în oraşele Târgu-Cărbuneşti,Ţicleni şi Rovinari.
Oraşul Rovinari reprezintă o excepţie, aici înregistâdu-se din anul 1992 o creştere a densităţii
continue până în anul 2010( de la 410,6 loc /km ² în anul 1992 la 507,9,1 loc /km ² în anul
2010), ca urmare a creşteri numărului de locuitori.
În esenţă, evoluţia densităţii generale a oraşelor din judeţul Gorj pe parcursul anilor 1966-
2010 poate fi scindată în două etape, o primă etapă cuprinsă între 1966- 1992 când densitatea
înregistrează o creştere medie anuală de 8 loc /km ².

600

500

400 1966
1977
300
1992
200 2002
2010
100
11
0
Bumbeşti-Jiu Novaci Rovinari Tismana
 Fig. 5 Evoluţia densităţii între ani 1966- 2010

Fig.6 5 Evoluţia densităţii între ani 1966- 2010

Fig.6 Evoluţia densităţii între ani 1966- 2010

Cea de-a două etapă cuprinsă între anii 1992-2002 se caracterizează prin scăderea valorii
medii anuale a densităţii generale a populaţiei cu circa 1,6 loc /km . În cazul oraşelor Bumbeşti-
Jiu, Novaci şi Tismana această scădere a densităţii se continuă până în anul 2008.
Densitatea brută reprezintă raportul între numărul populaţiei şi suprafaţa oraşului.
Densitatea brută a populaţiei variază în anul 2010 între 25,1 loc /km ² la Tismana şi
1031,4 loc /km ² la Tg-Jiu.
Reşedinţa de judeţ are valoarea densităţii brute de peste 100 loc /km ² deoarece are un număr
mare de locuitori, intrând în categoria oraşelor mijloci din punct de vedere demografic. Oraşele
mici au valori reduse , sub 50 loc /km ² datorită suprafeţelor agricole întinse ce revin oraşelor
respective.

12
 Fig.7 Densitatea brută a populaţiei oraşelor din judeţul Gorj ( 2010)
Densitatea netă a populaţiei în anul 2010, calculată ca raportul între numărul populaţiei şi
suprafaţa rezidenţială, înregistrează valoarea cea mai mare în oraşul Rovinari ( peste 300 loc
/km ²), iar valori mici în oraşele mici din punct de vedere demografic: Bumbeşti-Jiu, Tg-
Cărbuneşti, Ţicleni, Novaci ( sub 100 loc /km ²). Valori ridicate sunt şi la nivelul celor două
municipii, Motru şi Tg-Jiu ( 201- 300 loc /km ²).

Fig.8 Densitatea netă a populaţiei oraşelor din judeţul Gorj ( 2010)

Indicele de arealitate este mărimea inversă a densităţii populaţiei, exprimând valoarea
medie a suprafaţa teritoriului ce revine unui locuitor.
Ia = S / N, unde S- suprafaţa oraşului ( ha);
N- numărul populaţiei oraşului.

13
Valorile indicelui de arealitate în anul 2010 variază între 4 ha/ loc în oraşul Tismana la 0,1 ha/
loc în oraşul Tg-Jiu.
Valorile cele mai mari ale indicelui de arealitate în judeţul Gorj se în înregistrează în
oraşele Tismana (3,97 ha/ loc), Novaci ( 2,9 ha/ loc) şi Bumbeşti-Jiu ( 2 ha/ loc).
Valori reduse se observă la nivelul oraşelor Tg-Jiu ( 0,1 ha/ loc), Motru ( 0,2 ha/ loc), Rovinari (
0,19 ha/ loc), Turceni ( 0,96 ha/ loc).

Fig.9 Indicele de arealitate ( 2010)

Densitatea aşezărilor urbane este un indicator relevant pentru extinderea urbanizării în
teritoriu, ce raportează numărul oraşelor la 1000 km².
În anul 2010, densitatea medie a aşezărilor urbane din judeţul Gorj era de 1,6 / 1000 km²,
valoare mai mare decât media pe regiune Oltenia ( 1,4 / 1000 km²).

Capitolul 2 . Exprimarea presiunii umane

2.1 Indicele de naturalitate

Indicele de naturalitate reprezintă raportul dintre suprafaţa acoperită de pădure şi suprafaţa
analizată la care se raportează aceasta, punând în evidenţă starea de echilibru a peisajelor
geografice.
14
 Peisajele se modifică continuu pentru că reprezintă expresia interacţiunilor dinamice dintre
forţele naturale şi culturale ale mediului.
Pentru calcularea indicelui de naturalitate am utilizaturmătoarea formulă :
Inat = S pădure / S total x 100
În urma calculării acestui indice am obţinut mai multe clase de valori:
-peisaje total afectate ( sub 20%) ;
-peisaje foarte puternic afectate ( 20,1-35%) ;
-peisaje puternic afectate (35,1%-50%);
-peisaje slab afectate ( 50,1%- 65% ) ;
-peisaje foarte slab afectat ( peste 65,1%) ;
Prin analiza valorilor obţinute în urma calculării indicelui de naturalitate în anul 2010 la
nivelul oraşelor din judeţul Gorj observăm că în cele două municipii ale judeţului ( Târgu-Jiu şi
Motru) şi în oraşul Rovinari peisajul este total afectat ca urmare a suprafeţelor din ce în ce mai
mici ale pădurilor.

Fig. 10
Indicele
de
naturalitate ( 2010)
În categoria oraşelor cu un peisaj puternic afectat se încadrează oraşele Turceni ( 46,2%)
şi Târgu- Cărbuneşti ( 48%).
Peisje slab afectate se înregistrează doar la nivelul oraşului Bumbeşti-Jiu
2.2 Indicele transformării mediului

15
 Indicele de transformare a mediului apreciează impactul uman asupra peisajului geografic.
Pentru calcularea indicelui de transformare a mediului am utilizat următoarea formulă:

Itm = Spăduri + S pajişti / S construcţii

Categorii de medii după valoarea indicelui de transformare a mediului:
-mediu total afectat ( 0,5);
-mediu puternic afectat ( 0,51-1 );
-mediu puternic afectat ( 1,1-2);
-mediu slab afectat ( 2,1-3);
-foarte slab afectat ( peste 3);
Majoritatea oraşele din judeţul Gorj se încadrează din punct de vedere al valorilor indicelui
de transformare a mediului în categoria oraşelor cu un mediu foarte slab afectat ca urmare a
suprafeţelor mari atât a fâneţelor şi păşunilor cât şi a pădurilor.

Fig.11 Indicele transformării mediului

În judeţul Gorj doar oraşul Rovinari prezintă un mediu total afectat ca urmare a
suprafeţelor mici deţinute de păşuni şi fâneţe în detrimental suprafeţelor construite.
Oraşul Târgu-jiu şi Ţicleni se încadrează în categoria oraşelor cu un mediu puternic
afectat, în cazul municipiului ca urmare a suprafeţelor mari ale construcţiilor.
2.3 Alţi indici
16
 Indicele presiunii umane
Omul prin activităţiile pe care le desfăşoară exercită asupra mediului o presiune.
Agricultura se constituie într-o activitate cu impact supra mediului prin presiunea umană
exerictată prin diferitele moduri de utilizare agricolă a terenurilor, prin consumul de substanţe
chimice, prin declanşarea proceselor de degradare a terenurilor, prin exploatarea incorectă
realizată a suprafeţelor agricole ( Pătroescu, 1996).
Presiunea umană asupra mediului este un indicator sintetic al calităţii acestuia şi a gradului
de artificializare a peisajului.
Indicele presiuni umane se calculează după formula:
P = S / N , unde P- presiunea umană;
S- suprafaţa analizată;
N- numărul de locuitori din suprafaţa analizată;
Utilizând această formulă s-a calculate presiunea umană asupra mediului prin diferite
moduri de utilizare agricolă a terenurilor, respective: arabil,livezi, vii, păşuni şi fâneţe pentru
anul 2010.
Presiunea umană este cu atât mai mare cu cât o activitate agricolă a atras în circuit suprafeţe în
care vegetaţia spontană iniţială a fost înlocuită cu diferite culturi.
Limita impusă de FAO pentru menţinerea echilibrului mediului este de 0,4 ha/loc. teren arabil.
E.P.Odum şi H.Odum în anul 1972 precizau că în zona temperată pentru asigurarea unui
standard de viaţă ridicat, un adult are nevoie de 2 hectare de teren a cărui structură este
următoarea:
- suprafaţă naturală nemodificată- 0,8 ha;
- suprafaţa agricolă-0,6;
-suprafaţa producătoare de lemn şi celuloză 0,4ha;
- suprafaţa destinată construcţiilor, platformelor industriale, căilor de comunicaţie-0,2
ha;
Presiunea umană asupra mediului a fost calculată prin modul de utilizarea agricolă a
terenului, pentru că peisajul agricol a fost cel care a suportat cele mai mari transformări şi cele
mai rapide fluctuaţii.
Dinamica indicilor de presiune umană prin modul de utilizare agricolă a terenului a
evidenţiat că în judeţul Gorj domină arealele cu un echilibru slab afectat.
Terenurile arabile sunt predominante, deţin 41% din suprafaţa agricolă.

17
 Presiunea umană prin terenurile arabile este foarte redusă , peisajel din oraşe situându-se
în categoria peisajelor cu un echilibru slab afectat.

Fig.12 Presiunea umană prin terenurile arabile

Presiunea umană prin livezii. Atât la nivelul judeţului Gorj cât şi la nivelul oraşelor
acestuia domină peisajele cu un echilibru slab afectat.

Fig.13Presiunea umană prin livezii

Presiunea umană exercitată prin cultura viţei de vie este scăzută . Suprafaţa totală a viilor
din juddeţul Gorj este de 4241 ha, ceea ce reprezintă 17 % din suprafaţa de teren agricol.

18
 Fig.14 Presiunea umană exercitată prin cultura viţei de vie
Presiunea umană exercitată prin păşuni şi fâneţe înregistrează valori mari în oraşele
Târgu-Jiu,Rovinari şi Motru.Valori mici ale presiunii umane prin păşuni şi fâneţe se observă la
nivelul oraşelor Tismana şi Novaci ( 1,04 ha/loc. respectiv 0,50ha/loc.).

Fig.15 Presiunea umană exercitată prin păşuni şi fâneţe

19
 BIBLIOGRAFIE:

1. Giublean. I, et al , (1964), Oraşele Olteniei, Comitetul Regional pentru Cultură şi artă,

Craiova;

2. Harisiad Elena, Brânzan. N, Mocioi. I, (1980) Judeţele Patriei. Judeţul Gorj, Editura

Sport- Turism, Bucureşti;

3. Ianoş. I, Vlăsceanu. Gh, (1998), Oraşele României , Casa Editorială Odeon, B

4. Ianos, I. (1997), Orasele şi organizarea spatiului geografic, Editura Academiei

Române, Bucuresti;Bucureşti;

5. Ioanid, V. (1991), ,,Urbanismşi mediu, Editura Tehnică, Bucureşti.

6. Roşu. Al, (1967), Subcarpaţii Olteniei dintre Motru şi Gilort. Studiu geomorfologic,

Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti;

17. Sârcu. I , (1971), Geografia Fizică a Republicii Socialiste România, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;

17. Teusdea, V. (1998), Protecţia mediului, Editura Fundaţiei România de

Mâine, Bucureşti,

8. Trebici. Vl., Measnicov. I, Hristache. I, (1977), Demografia oraşelor României,

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti;

9. Ungureanu Irina , (2005), Geografia Mediului, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”,

Iaşi

20
EDIȚIE ELECTRONICĂ
Reproducerea oricărei părţi din prezentul volum prin fotocopiere, scanare, multiplicare
neautorizată indiferent de mediul de transmitere este interzisă.

ISBN: 978-606-9064-25-2
© Editura eParadigme, MURGILĂ MONICA MARIA, 2022
www.paradigme.euroeducation.ro
http://groups.google.ro

21
22