Filiasi

Teritoriul orasului Filiasi si al localitilor rurale aparintoare (Fratostia,

Uscci, Braniste, Rcarii de Sus si Blta) ocup valea rului Jiu imediat n aval
de confluena acestuia cu afluenii si Gilortul si Motrul si ariile intrerfluviale
adiacente.
Orasul si localitile rurale aparintoare sunt asezate pe stnga Jiului cu
excepia localitii Blta care se afl pe dreapta acestuia.
Arealul administrativ al Filiasiului ocup un relief variat care nglobeaz
lunca Jiului, terasele si fruntea interfluviilor de pe ambele pri ale rului.
Caracteristica reliefului n arealul orasului Filiasi este dat de faptul c, n
evoluia sa, Jiul s-a abtut constant ctre sud-vest, spnd o vale asimetric,
cu
terase numai pe partea stng si versant abrupt, lipsit de terase pe partea
dreapt (Fig.2).
Albia major a Jiului, prezint un ru n stadiul de btrnee, caracterizat
printr-o lunc foarte larg, meandre divagante si despletiri, cu eroziunea
lateral
foarte activ si diminuarea la maximum a eroziunii verticale.
Pe stnga rului, relieful coboar n trepte, de la podul piemontan al
Amaradiei (35 - 200 m) la terasa 75 - 100 m, terasa 25 - 50 m, la lunca Jiului,
iar
pe dreapta, urc abrupt la podul piemontan al Blciei.
n acest areal, relieful este dezvoltat pe o structur litologic orizontal de
duritate redus (nisipuri, argile, marne si loess) n care, carecteristicile
reliefului
sunt impuse de roc si de procesele complexe care se desfsoar la
suprafaa
acestora (pluviodenudare, alunecri, prbusiri etc.) (Fig.3).
Lunca Jiului
n sectorul Filiasi, Jiul desfsoar pe direcia NV SE un curs foarte
meandrat, pe o lunc ce are o lime de 3,5 -4,0 km, fiind abtut mai nti
lng
versantul drept, de la confluena cu Gilortul si pn la Schitu, apoi pn la
Rcarii de Jos ajunge n zona median a luncii, pentru a se abate la marginea
stng a luncii n dreptul localitii Tatomiresti.
Pe dreapta rului, lunca vine n contact direct cu versantul relativ abrubt,
care marcheaz limita Piemontului Blciei, n timp ce pe stnga contactul
cu interfluviul se realizeaz prin intermediul teraselor. Versantul drept al rului
dintre
Gura Motrului si Schitu este afectat de alunecri dintre care majoritatea active.