COMUNA CORLĂŢEL

STUDIU DE GEOGRAFIE UMANĂ

JUDEŢUL MEHEDINŢI

INTRODUCERE
1
 Caracterul de specificitate care dă măsura personalizării unei aşezări omeneşti este rezultatul
interacţiuni şi evoluţiei unor factori de o complexitate deosebită. Alături de obiceiuri, tradiţii şi de
cadrul natural, trecutul istoric lasă o amprentă deosebită asupra dezvoltării unei localităţi. Teritoriul
studiat este localizat în partea de sud a judeţului Mehedinţi şi are o suprafaţa de 4 654 hectare
potrivit Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Mehedinţi situaţie dată la 31.12.2013 şi o
populatie în anul 2011 de 1 366 locuitori şi cuprinde 2 localitaţi : Corlăţel- reşedinţa de comună şi
satul Valea Anilor.
Comuna Corlăţel se învecinează în partea de nord cu comuna Pădina, la vest cu oraşul Vânju
Mare, la sud satul Recea, iar la est comuna Vlădaia. Comuna este amplasată la contactul Câmpiei
Blahniţei cu Piemontul Bălăciţei şi a avut de-a lungul timpului condiţii propice dezvoltării
agriculturii, fapt determinat şi de existenţa unui climat submediteranean în cadrul căreia predomină
iernile blânde.
Relieful Câmpiei Înalte se caracterizează prin altitudinii cuprinse între 130 m în partea de
vest şi 200 m în partea de est, separate de un povârniş dezvoltat pe direcţia nord-sud., clima este
temperat-continentală cu influenţe mediteraneene, reţeaua hidrografică este reprezentată de râul
Drincea şi de afluenţii săi .
La recesământul populaţiei din anul 2002, populaţia stabilă era de 1584 locuitori, 779 bărbaţi
şi 805 femei, sporul natural negativ -22,9‰. Din punct de vedere economic, comuna nu deţine
obiective importante de tip industrial, iar activitatea de industrie mică şi servicii este
nesemnificativă, activitatea predominantă în care este ocupată majoritatea populaţiei este
agricultura, pământul fiind exploatat predominant în gospodării individuale, teritoriul comunei
având o suprafaţă totală de teren agricol de 4 135 hectare, din care 3 599 hectare teren arabil ocupat
de culturi de cereale în special, păşuni 31 hectare, vii şi livezi 219 hectare, iar suprafaţa ocupată de
păduri este de 67 hectare. Potenţialul subsolului se caracterizează prin existenţa nisipurilor si
pietrişurilor identificate pe versanţi unor văii care sunt puţin valorificate datorită calitaţii
agregatelor.
Comuna Corlăţel, localizată în sud-estul judeţului Mehedinţi, este în zona de influenţă a
oraşului Vânju Mare, iar teritoriul administrativ al comunei este străbătut de drumul judeţean 606
recent modernizat şi drumul comunal 121 ce leagă reşedinţa de comună satul Corlăţel de satul Valea
Anilor cere este nemodernizat, prin ambele drumuri se realizează accesul la DN 56 A şi implicit
legăturile cu localităţile din judeţ.
Comuna Corlăţel nu dispune de un cadru natural şi antropic valoros astfel că nu prezintă un
interes deosebit pentru promovarea turismului, cu toate acestea are valori etnografice în prelucrarea

2
fierului şi a dogăritului, şi se mai păstreză anumite sărbători şi obiceiuri cum ar fi : Colindatul în
ajunul Crăciunului, Scormonitul în foc, Sorcova, Împodobitul porţilor cu ramuri verzi de Duminica
Floriilor şi de Sfântul Gheorghe, Focul Mucenicilor, Sânzienele, claca, nedeia satului ce coincide cu
anumite sărbători religioase. Cele mai vechi urme de aşezări umane în aceasta zonă a
Mehedinţiului sunt prezente încă din neolitic si din epoca bronzului, fapt atestat de descoperirile
arheologice de la Corlăţel.
Fondul construit era constituit din gospodării ce cuprindeau case tipic rurale în care erau
utilizate materiale de construcţie specifice zonei de câmpie – cărămidă crudă (chirpici), iar ca
învelitoare paiele sau tulpini de floarea-soarelui mai puţin ţiglă.
Actuala etapă de trecere la economia de piaţă, autonomia fiecărei comune, constituirea
proprie a bugetelor de venituri şi cheltuieli, alocarea de subvenţii de la bugetul de stat pentru
realizarea de noi investiţii, cât şi cointeresarea celor cu iniţiative în domeniul privatizării prin
acordarea de credite avantajoase, pot conduce atât în perioada imediat următoare cât şi pe termen
lung la devenirea comunei Corlăţel ca un centru agricol -social şi cultural în aceasta zonă a
judeţului Mehedinţi.
Toate aceste elemente de cunoaştere, cât mai ales curiozitatea unei împliniri geografice m-
au determinat să îndrept paşii şi spiritul în realizarea prezentei monografii geografice, a unui colţ de
ţară pe cât de interesant, pe atât de necunoscut lumii geografice majoritare.
Prezentul studiu a fost susţinut de numeroase metode şi procedee de analiză şi evaluare care
să permită o vizualizare concretă şi corectă asupra evoluţiei şi perspectivelor de dezvoltare a
comunei. Metodele şi procedeele de cercetare folosite au fost atât tradiţionale (analiza, sinteza,
comparaţia, observaţia directă şi indirectă, descrierea, algoritmul, metoda cartografică, istorică) cât
şi moderne.
Pentru întocmirea lucrării de un real folos mi-au fost materialele puse la îndemână de
Arhivele Naţionale – judeţul Mehedinţi, Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi, Staţiile
Meteorologice Calafat, Bâcleş şi Drobeta Turnu Severin şi Primăria Corlăţel.

Autorul

CAPITOLUL I
SCURT ISTORIC AL CERCETĂRILOR GEOGRAFICE

3
 Teritoriul comunei Corlăţel, din judeţul Mehedinţi, este localizat în sudul-vestul ţării, la
contactul Câmpiei Blahniţei- o subdiviziune a Câmpiei Române cu Podişului Piemontan al
Bălăciţei –subdiviziune a Podişului Getic , cele mai multe referiri despre această comună în
lucrările de specialitate sunt cu totul generale şi se referă la unităţile fizico-geografice şi unitatea
administrativă din care face parte. Anumite elemente cum ar fi specificul cadrului natural,
importanţa strategică şi economică, bogăţia şi diversitatea elementelor de cultură materială şi
spirituală de care dispune zona au fost cercetate de oameni de ştiinţă.
Localitatea Corlăţel- reşedinţa de comună apare consemnata în 1723 pe harta austriacului
Friederik Schwantz, ca sat locuit. Această aşezare este prezentă şi pe harta întocmită de Von Bauer
în 1778. Diferite aspecte legate de habitatul rural, de agricultura secolului al XIX-lea, sunt precizate
în lucrarea” Agricultura română din judeţul Mehedinţi” din 1868, elaborată de Ion Ionescu de la
Brad. În această lucrare se caracterizează agricultura zonei. În 1885 M. Draghiceanu
publică lucrarea „Mehedinţi studii geologice tehnice şi agronomice”, ce tratează şi zona comunei
Corlăţel.
Primul studiu geologic referitor la această zonă a fost realizat de Sabba Ştefănescu (1889),
lucrare care se referă la Valea Jiului şi la materialul paleontologic recoltat din malul Jiului între
Breasta şi Livezi. În capitolul ,,Observaţii orografice”, Sabba Ştefănescu face o serie de
consideraţii geomorfologice, incluzând zonele de la vest de Jiu din judeţul Dolj în ,,regiunea
podişurilor”, cu numele local de ,,Terasa Jiului”, întrucât toate văile de care este tăiată, varsă apele
care curg prin ele în Jiu. Generalul Gh. Iannescu (1894) împărţea Oltenia în următoarele zone
naturale: 1. Zona muntoasă dintre Dunăre şi Olt; 2. Platoul Olteniei (înţelegând ceea ce numim
astăzi regiunea subcarpatică şi Piemontul Getic ; 3. Şesul Olteniei, remarcă just că regiunea
dealurilor ocupă jumătate din Oltenia şi că acestea se pierd treptat în câmpie spre sud.
O lucrare de referinţă este” Dicţionarul geografic al judetlului Mehedinţi” de N.D. Spineanu,
instructor în Severin şi membru al Societăţi Geografice Romane. Această lucrare, apărută la
Tipografia şi Fonderia de litere Thoma Basilescu din Bucureşti în 1894 şi premiată de Societatea
Geografică Română, cuprinde şi caracterizări geografice ale localităţilor din zona Olteniei,
precizându-se aşezarea, limitele, elemente de relief, vegetaţie, faună, soluri, precum şi elemente
legate de studiul populaţiei şi de economie şi elemente de toponimie locală.
Marele geograf francez Emm. de Martone în ,,La Valachie” (1902) consacră un capitol
aparte Olteniei, pe care o consideră o unitate mai armonios clădită decât Muntenia vecină datorită
intercalării unei vaste regiuni deluroase între munte şi câmpie. Gh Munteanu Murgoci, în lucrarea
de referinţă intitulată ,,Terţiarul Olteniei (1907) inserează mai multe consideraţii de ordin
geomorfologic. Termenul şi conceptul de ,,Piemont Getic” a fost introdus în geografia

4
românească de Vintilă Mihăilescu. Acest autor în ,,România – geografie fizică (1936) remarcă
funcţionalitatea geografică a ,,Platformei Oltene”, ca uriaşă treaptă morfologică între Carpaţi şi
Câmpia Română, tot Vintilă Mihăilescu este acela care foloseşte pentru prima dată termenul de
Podiş Getic (1938). Regionând acest teritoriu, Piemontului Bălăciţei îi acordă denumirea de
,,Platforma Desnăţuiului”. Termenul de ,,Piemontul Getic” este definitiv introdus în literatura
noastră prin lucrarea cu acelaşi nume, publicată de Vintilă Mihăilescu în 1945.
Literatura geografică se îmbogăţeşte prin publicarea studiului geomorfologic al ,,Câmpiei
Olteniei” elaborat de P. Coteţ (1957), lucrare în care sunt atinse multe probleme privind sudul
Podişului Getic cu care câmpia intră în contact. Alexandru Roşu se ocupă de aspectele morfologice
din zona Butoieşti – Filiaşi (1956), iar în 1959 introduce denumirea de ,,Câmpia Înaltă a Bălăciţei”.
Tot Alexandru Roşu în ,,Geografia fizică a României (1980) împarte Podişul
Getic în ,,Dealurile Getice” şi ,,Câmpia Piemontană Getică” din care face parte şi aşa zisa ,,Câmpie
Înaltă a Bălăciţei”. În 1980 apare lucrarea „Localităţile judeţului Mehedinţi” sub îndrumarea lui
Vasile Cucu, în care este prezentată şi comuna Corlăţel, iar în 1981 apare la editura Sport-Turism
lucrarea „Monografia judeţului Mehedinţi”, editata de un colectiv de autori din care făcea parte şi
V. Cucu, George Erdeli, Nicolae Chipurici, Misu Davidescu etc.; lucrarea face referiri şi la zona
comunei Corlăţel. În 1993 apare lucrarea „Mic dicţionar enciclopedic al judeţului Mehedinţi”
editat de Constantin N. Bărbulescu. În anul 2003 este tipărită lucrarea „ Piemontul Bălăciţei-studiu
geomorfologic” editată de Răzvan Stroe, acelaşi autor împreună cu Daniel Peptănatu şi cu ajutorul
colaboratorilor publică în anul 2011 lucrarea „Dicţionarul geografic al judeţului Mehedinţi”. În anul
2005 apare teza de doctorat a lui Sandu Boengiu intitulată ,,Piemontul Bălăciţei.Geneza, evoluţia
şi starea actuală a reliefului”, iar în 2010 apare teza de doctorat a lui Marişescu (Oglindoiu) Amalia
Mihaela intitulată ,, Studiu geografic al aşezărilor rurale din Podişul Piemontan al Bălăciţei”,o
lucrare complexă în care sunt tratate şi localităţile comunei Corlăţel.
Elemente de geografie fizică caracteristice comunei se regăsesc şi în lucrarea ,,Comuna
Poroina Mare-studiu de geografie umană”, autor Amalia Mihaela Oglindoiu, apărută în anul 2013.
O lucrare cu un caracter general dar foarte complex este „Tratatul de Geografia României”
volumele I- Geografie Fizică, II-Geografie Umană şi Economică şi IV- editate de Academia
Română în care sunt tratate şi caracteristicile fizico-geografice, umane şi economice ale regiuni din
care face parte comuna.

CAPITOLUL I. GEODEMOGRAFIE
1.1. Evoluţia numerică a populaţiei

5
 Populaţia reprezintă un element important în cadrul unei aşezări rurale , studiul acesteia ne
permite să cunoaştem cauzele care explică repartiţia populaţiei în teritoriu şi consecinţele care se
evidenţiază. Creşterea sau descreşterea numărului populaţiei este determinat de dinamica naturală
a populaţiei, de mobilitate, etc.
Comuna Corlăţel , dupa cum reiese din însăşi istoricul sau, a fost încă de la primele atestări
documentare o zona destul de bine populată, gradul de populare a comunei a fost în directă legatură
cu etapele desfaşurate în dezvoltarea acesteia. La recesământul populaţiei din 2011, comuna avea o
populaţie de 1 366 locuitori, repartizaţi în 2 localităţi, cel mai mare număr de locuitori fiind
înregistrat în satul Corlăţel, iar cel mai mic sub 600 de locuitori satul Valea Anilor.
Tabel nr.1-Nr. de locuitori al comunei şi al satelor componente la recesământul din anul 2011
Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi
NUMĂRUL
LOCALITATEA DE
LOCUITORI
Corlăţel 779
Valea Anilor 587
TOTAL 1 366

După cum rezultă din tabel şi din figura de mai jos, populaţia satelor componente ale
comunei a înregistrat o evoluţie oscilatorie de a lungul timpului.
Tabel nr.2-Numărul de locuitori al comunei şi satelor componente între 1891-2002
.Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi

LOCALITATEA 1912 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002

CORLĂŢEL 1230 1366 1440 1452 1304 1079 853 866

VALEA ANILOR 1072 1182 1193 1241 1255 993 677 718

COMUNA 207 152

2302 2548 2633 2693 2569 1584
CORLĂŢEL 2 0

6
 Fig.nr.1 .Evoluţia populaţiei pe localităţi între 1912-2002
Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi
În teritoriul studiat populaţia înregistra la recesământul din anul 1992 un număr de 2 575
locuitori. Faţă de recesământul din anul 1977 unde populaţia era de 3 912 locuitori, se observă o
scădere cu 1 337 persoane în 1992, iar în 1997 când Comuna Corlăţel avea o populaţie de 2 350
locuitori, se îregistrează o scădere faţă de 1992 cu 225 persoane. Din 1992 până în 2002 populaţia
comunei a scăzut cu 596 locuitori , iar din 1992 şi până în 2008 a scăzut cu 1 037 persoane. Din
anul 1966 numărul de locuitori este în scădere. Scăderea numărului de locuitori la sate este o
consecinţă directă a migrării populaţiei , a reducerii natalităţii şi a gradului mare de îmbătrânire.

Fig.nr.2.Evoluţia numărului de locuitori al comunei Pădina în perioada 1891-2012

Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi

7
1.2 Densitatea populaţiei

Densitatea populaţiei reprezintă un indicator important care reflectă gradul de concentrare

sau dispersie al populaţiei într-un teritoriu, este influenţat de factori naturali – factori
geomorfologici (altitudine, grad de fragmentare al reliefului, pantă), factori hidrologici (reţeaua
hidrografică, adâncimea pânzei freatice, vulnerabilitatea la inundaţii), factori edafici (fertilitatea
solului), factori biogeografici, dar şi factori antropici – sociali , economici (resurse naturale, atât ale
solului cât şi ale subsolului), istorici (vechimea populării), densitatea populaţiei constituie raportul
dintre populaţia unui teritoriu şi suprafaţa acestuia.
,,În regiunea studiată, este specifică densitatea mică a populaţiei, fapt datorat suprafeţelor
mai mari ale comunelor, cât şi sporului total al populaţiei, spor ce prezintă valori coborâte şi chiar
negative. Din anul 1977 şi până în anul 2010, la nivelul teritoriului ocupat de Podişul Piemontan al
Bălăciţei s-a înregistrat o scădere a valorii densităţii medii a populaţiei de la 53,53 loc/km 2 până la
respectiv 35,46 loc/km 2... scădere ce s-a datorat declinului demografic al populaţiei ,,10

În teritoriul studiat, densitatea populaţiei este foarte redusă de 27 loc/kmp 2(2008) şi aparţine
zonei cu densitate scazută, în comparaţie cu media pe judeţ 67 loc/kmp2(2008).
Tabel nr.3-Densitatea populaţiei comunei la recesământul din 2011
Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi
Populaţia
Suprafaţa Densitatea
Numărul la recesământul
Comuna (kilometri locuitori/
de sate din
pătraţi) kilometru patrat
anul 2011
Corlăţel 73,33 6 1 469 20,03
Analizând evoluţia densităţii în perioada 1977-2004 se poate observa o scădere continuă
caracteristic pentru toate localităţile învecinate. În perioada 1977-2004 densitatea medie a
populaţiei în Comuna Corlăţel a scăzut cu dramatic.
Tabel nr.12-Evoluţia densităţii medii a populaţiei în intervalul 1977-2010
Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi
Anul 1977 Anul 1992 Anul 2002 Anul 2010
Corlăţel
54 loc/km2 35 loc/km2 27 loc/km2 20 loc/km2
Podişul
Piemontan al 55 loc/km2 43 loc/km2 38 loc/km2 41 loc/km2
Bălăciţei
România
90 loc/km2 95 loc/km2 91 loc/km2 91 loc/km2

10.*Mihaela Oglindoiu-Comuna Poroina Mare-Studiu de geografie umană,pagina 40

8
1.3 Dinamica populaţiei

Cunoaştem că prin mişcarea populaţiei se înţeleg acele schimbări survenite în numărul şi

structura populaţiei în decursul timpului, ca urmare a evenimentelor demografice. Unitatea de
observare este evenimentul demografic-naşterea, decesul, căsătoria,-iar sursa informaţională
principală este statistica stării civile.
Mişcarea populaţiei corespunde fluxurilor demografice şi cuprinde mişcarea naturală şi
mişcarea migratorie. Mişcarea naturală reprezintă totalitatea modificărilor ce apar în numărul şi
structura populatiei, ca urmarea a naşterilor şi a deceselor, căsătoriilor şi divorţurilor.
Natalitatea este un fenomen demografic care exprimă intensitatea naşterilor în cadrul unei
populaţii şi se măsoară cu un indice denumit „rata natalităţii” care reprezintă raportul dintre numărul
născuţilor vii şi populaţia medie, fiind redată în promile (‰). Rata natalităţii în cadrul comunei în
prezent are valori scăzute.
Tabel nr.4-Evoluţia ratei natalităţii în perioada 1985-2011
Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi
ANUL 1985 1989 1990 1995 2002 2004 2008 2011
RATA NATALITATII (‰) 9,6 3,1 6,2 5,8 5,8 3,2 4,5 4,7
Fig.nr.3 .Evoluţia natalităţii în perioada 1985-2008

Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi

Mortalitatea, cea de-a doua componentă principală a mişcării naturale a populaţiei, are o
influenţă deosebit de mare asupra dinamicii şi structurii populaţiei, alături de fertilitate şi migraţie.
Ea reprezintă frecvenţa deceselor care produc în cadrul unei populaţii şi se exprimă printr-un
indicator demografic denumit „rata mortalităţii” care reprezintă raportul dintre numărul total de

9
decedaţi şi populaţia medie, fiind redată în promile ( ‰). În anul 2002 a avut o valoare foarte
ridicată de 37,8‰, iar în anul 2011 a fost de 26,54‰.
Tabel nr.5 -Evoluţia ratei mortalităţii în perioada 1985-2004
Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi
ANUL 1985 1989 1990 1995 2002 2004 2008 2012
RATA MORTALITĂŢII (‰) 24 26 29 29 37,8 32,4 39,66 25,18
Fig.nr.4 .Evoluţia mortalităţii în perioada 1985-2012

Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi

Bilanţul natural al populaţiei denumit şi spor natural reprezintă diferenţa dintre numărul
naşterilor şi cel al deceselor. Acesta se mai numeşte şi rată de creştere naturală, caz în care se
exprimă prin diferenţa dintre nivelul natalităţii şi cel al mortalităţii, redată în promile (‰) iar în
Comuna Corlăţel are valori negative,la recesământul populaţiei din 2002 era de - 29,4‰, iar în
anul 2008 a fost de -35,16 ‰, în anul 2011 a fost de -21,4‰
Tabel nr.6-Evoluţia ratei bilanţului natural în perioada 1985-2008
Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi

ANUL 1985 1989 1990 1995 2002 2004 2008

SPORUL NATURAL (‰) -14 -23 -23 -23 -32 -29 -35
Tabel nr.7-Evoluţia ratei bilanţului natural în perioada 1997-2007
Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi

Populaţia Născuţi vii Decedaţi Spor natural

Anii
locuitori locuitori locuitori locuitori
1997 2 350 10 77 -67
2002 1 987 11 66 -55
2007 1 538 10 52 -42
Tabel nr.8-Evoluţia numărului de născuţii vii şi decedaţi în perioada 1997-2007
Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Născuţi vii 10 6 15 16 16 11 6 10 9 9 10
Decedaţi 77 75 59 60 62 66 55 60 62 48 52
10
 În perioada 2005-2009 numărul de locuitori a continuat să scadă bazându-se pe un spor
natural negativ.
Tabel nr.9-Evoluţia elementelor demografice în perioada 2005-2009
Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi
Populaţia legală Spor Număr Număr
Anul Născuţi Decedaţi
1 ianuarie 1 iulie natural căsătorii divorţuri
2005 1708 1681 9 62 -57 3 -
2006 1658 1632 9 48 -40 8 -
2007 1603 1586 10 52 -51 14 -
2008 1560 1521 7 61 -58 3 -
2009 1507 1484 4 48 -50 3 -

Fig.nr.6 .Evoluţia sporului total în perioada 1985-2004

Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi
Un rol important în răspândirea populaţiei pe teritoriul comunei l-au avut migraţiile.Ca şi la
nivel naţional şi la nivelul comunei, după natura cauzelor generale şi particulare care determină
mobilitatea populaţiei în teritoriu, distingem următoarele tipuri de migraţii:
 migraţii individuale care pot fii sezoniere şi definitive;
 migraţii pe grupe organizate care pot fii definitive sau ritmice;
Mobilitatea populaţiei reprezintă un fenomen caracterisc societăţii umane din cele mai
vechi timpuri, în perioada comunistă bilanţul migratoriu al comunei a avut valori negative datorită
colectivizării, numeroşi locuitori pierzându-şi pamântul au fost nevoiţi să migreze spre marile oraşe
aflate în proces de industrializare spre Drobeta Turnu Severin, Reşiţa, Bucureşti etc. După 1990
economia ţării s-a aflat într-un proces de restructurare mai ales în sectorul industrial iar
împropietărirea nu a avut rezultatul dorit, majoritatea locuitorilor comunei întâmpinând greutăţi în
efectuarea lucrărilor agricole. Astfel a cresut considerabil numărul de locuitori care au plecat în
străinătate, de regulă pe perioade mai mici unii, dintre ei au migrat definitiv. În perioada 2005-2009
sporul migratoriu a fost oscilant având valori pozitive dar şi negative.

11
 Tabel nr.10 -Evoluţia sporului migratoriu în perioada 2005-2009
Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi
Populaţia legală Spor
Anul Sosiţi Plecaţi
1 ianuarie 1 iulie migratoriu
2005 1370 1341 36 29 7
2006 1325 1320 21 35 -15
2007 1300 1291 55 47 8
2008 1275 1291 41 36 5
2009 1273 1246 33 23 10
Bilanţul total este indicatorul care reflectă dinamica populaţiei rezultă din însumarea
bilanţului natural şi migratoriu iar în prezentare valori negative. Sporul migratoriu la recesământul
populaţiei din anul 2002 era de – 4,2‰, iar sporul total de – 33,6‰,.
Tabel 11-Evoluţia indicatorilor demografici în perioada 1990-1997
Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi

Proportii la 1000 de locuitorii

Anul Populatie Spor Spor Spor
Nascutii vii Morti
natural migratoriu total
1990 2 570 6,2 28,8 -22,6 -35,0 -57,0
1992 2 575 5,8 37,7 -31,8 -13,8 -44,5
1997 2 350 8,9 38,3 -29,4 -4,2 -33,5

Fig.nr.8 .Evoluţia bilanţului total în perioada 1985-2009

Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi

12
 Fig.nr.9 .Evoluţia sporului total în perioada 1990-2002
Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi
1.4. Structura demografică a populaţiei

Structura populaţiei face referiri la caracteristicile grupelor umane ce pot fi măsurate, precum
vârsta sau genul, etnia sau religia, activitatea socioeconomică. Structura populaţiei pe grupe de
vârstă redă divizarea populaţiei totale în efective anuale, cincinale, cel mai adesea în 3 categorii:
populaţie tânără (0-19 ani), adultă (20-59 ani) şi vârstnică (peste 60 de ani).
În ceea ce priveşte structura populaţiei pe grupe de vârste datele oficiale de la recesământul
din 1992 ne releva următoarele:
Grupa 0-14 ani 392 persoane 16,7%
Grupa 15-59 ani 1231 persoane 52,4%
Grupa peste 60 ani 727 persoane 30,9%
Ponderea populaţiei tinere este mult sub media pe judeţ (26,4%-1992), iar a populaţiei
varstinice peste medie (19,4%) deci se obseva fenomenul de îmbătrânire care este mai pregnant în
această comună, situaţie care s-a accentuat în continuare .

Fig .10 .Structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe la 1 iulie 2008

Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi
Structura populaţiei stabile pe grupe de vârstă pe fiecare sat relevă un procent mic al
populaţiei tinere.
Tabel nr.12-Structura populaţiei stabile pe grupe de vârstă în anul 2002
Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi
Total 0-14 15-64 65, peste 65
Comuna Corlăţel 1 979 183 1 015 781
Bibăn 126 12 75 39
Iablaniţa 428 34 188 206
Olteanca 151 14 85 52
Corlăţel 364 39 178 147
13
Pădina Mică 306 28 151 127
Slaşoma 604 56 338 210

14
 Structura populaţiei pe grupe mari de vârste : datele oficiale de la recesământul din anul
2002 sunt următoarele : din totalul de 1 979 locuitori, între 0 şi 14 ani- 105 persoane de sex
masculin şi 78 de persoane de sex feminin, între 15 şi 59 de ani- 399 bărbaţi şi 383 femei, iar de
60 de ani şi peste 441 bărbaţi şi 573 femei .La recesământul din octombrie 2011 s-au înregistrat
următoarele date : din totalul de 1 469, locuitori între 0 şi 14 ani- 79 persoane de sex masculin
şi 65 de persoane de sex feminin, între 15 şi 59 de ani- 326 bărbaţi şi 265 femei, iar de 60 de ani
şi peste 292 bărbaţi şi 442 femei. Se pate observa că fenomenul de îmbătrânire este mai
pregnant în această comună, situaţie care se accentuează în continuare .

Figura nr.11:Structura populaţiei pe grupe de vârstă la recesământurile din 2002 şi 2011

Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi
Structura populaţiei pe sexe : la nivelul comunei se poate observa că în perioada 1977-2011
populaţia feminină a depăşit 52% , În anul 2008 populaţia comunei era de 1538 locuitori, din
care 746 persoane de sex masculin şi 792 persoane de sex feminin, la recesmântul din anul 2011
s-au înregistrat 1 472 locuitori din care de sex feminin 778, iar de sex masculin 694 locuitori.
Tabel nr. 13-Structura populaţiei stabile pe sexe în perioada 1977-2011
Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi

Comuna
1977 1992 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2011
Corlăţel

Masculin
45.32 46,56 47,62 48,31 47,93 47,47 47,59 47,84 47,80 47,15
%

Feminin
54,68 53,44 52,38 51,69 52,07 52,53 52,41 52,16 52,20 52,55
%

15
1992 2002 2011
Figura nr.11.Structura populaţiei pe sexe în Comuna Corlăţel
Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi
,,Structura pe sexe a populaţiei în intervalul 1977-2010 la nivelul podişului Piemontan al
Bălăciţei prezintă o uşoară preponderenţă a sexului feminin, valorile oscilând între 50,55% şi
52,64% datorită valorii mai ridicate a mortalităţii generale masculine.”11
Structura populaţiei după starea civilă relevă ponderea persoanelor căsătorite,
necăsătorite, văduve sau divorţate în cadrul populaţiei totale a comunei, la recesământul din anul
2011 la nivelul comunei s-au înregistrat din totalul de 1469 locuitori , 405 necăsătorite, 663
persoane casatorite, 345 văduve, 56 divorţate şi 102 persoane care trăiesc în uniune consensuală.
Tabel nr. 14-Structura populaţiei după starea civilă la recesământul din anul 2011
Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi
Starea
Starea civilă legală civilă de
Populaţia fapt
Comuna
stabilă Persoane
Corlăţel
total care trăiesc
Necăsătorit(ă) Căsătorit(ă) Văduv(ă) Divorţat(ă) în uniune
consensuală

Ambele
1469 405 663 345 56 102
sexe

Masculin 697 252 337 73 35 51

Feminin 772 153 326 272 21 51

11.*Mihaela Oglindoiu-Comuna Poroina Mare-Studiu de geografie umană,pagina 48

16
 Structura etnică- la recesământul populaţiei din 2002 s-au înregistrat 1 977 români,
1 maghiar şi 1 italian, iar în anul 2011 s-au înregistrat numai români.

Figura nr.12:.Structura etnică în anul 2002 în judeţul Mehedinţi

Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi

Figura nr.13:.Structura etnică în anul 2002 în Comuna Corlăţel

Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi
Structura populaţiei pe religii. “ Religia este cea mai înaltă expresie a vieţii spirituale a
omului fiind şi un indiciu semnificativ al vieţii culturale şi morale a acestuia. Fiecare fiinţă
umană e dotată cu raţiune, emoţie şi imaginaţie, însuşiri ce o definesc ca atare. Studiul religiei se
impune ca o necesitate a cunoaşterii universului magic pe care omul şi la creat în decursul
timpului, univers cu implicaţii multiple şi profunde în devenirea sa şi a omenirii. Acest univers
magic fie că se numeşte religie, confesiune sau credinţă a generat o cultură religioasă a
conveţuirii. Este o cultură mai profundă, mai vastă şi mai generoasă decât ceea ce, sub această
denumire, ni se înfăţişează de către mass-media în societatea noastră, a spectacolului şi a
consumului.”12

17
12*-Constantin Vert-Geografia Populaţiei teorie şi metodologie,editura Mirton,pagina 113
Legat de structura după religie a populaţiei la recesămăntul din anul 2002 din cei 1 979
locuitori s-au declarat creştini ortodocşi-1 976 , creştini după evanghelie -1 şi nedeclarată-2, iar
la recesământul din anul 2011 din populaţia totală a comunei de 1 472 locuitori : creştini
ortodocşi-1 470, alte religi- 2 persone .

Figura nr.14:.Structura religioasă la recesământurile din anul 2002 şi 2011

Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi
În funcţie de activitatea economică practicată, populaţia activă este divizată în trei
sectoare:
 sectorul primar ce cuprinde activităţi legate de agricultură, silvicultură;
 sectorul secundar care cuprinde activităţi legate de industrie şi construcţii;
 sectorul terţiar ce cuprinde activităţile legate de comerţ, transport, servicii.
În cadrul populaţiei ocupate ponderea importantă o deţine sectorul primar agricultura şi
sivicultura, celelalte două sectoare, secundar şi terţiar, având o pondere mai mică.
Din datele din 1997 se evidenţiază următoarea situaţie economică a populaţiei stabile a
comnunei:
 -Populatie activă: 994 persoane- 42,3% din populaţia comunei, din care populaţie
ocupată 929 persoane- 93,5% din populaţia activă şi populaţia ocupată 65
persoane- 6,5 % din populaţia activă.
 -Populatia inactivă: 1 356 persoane, 57,7% din populaţia comunei,ponderea
populaţiei tinere este mult sub media pe judeţ 26,4 %, iar a populaţiei vârstnice

18
 peste medie 19,4%, deci se observa fenomenul de îmbătrânire care este pregnant
în aceata comună.
Din datele de la recesământul populaţiei stabile din anul 2002 se evidenţiază următoarea
situaţie: populatie activa 651, din care – populaţie ocupată 631 persoane;-şomeri 20 persoane
.-populaţie inactivă 1 328 persoane din care : elevi,studenţi-129 persoane; pensionari-996
persoane, casnice 103, întreţinute de o altă persoană 90 persoane; altă situaţie 10 persoane.
Tabel nr.15-Structura populaţiei ocupate pe sectoare de activitate între 1977-2002
Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi
Sectorul/Anul 1977 1992 2002
I 679 739 588
II 291 114 5
III 375 141 38

Fig nr.15 .Structura salariaţilor pe activităţi economice în anul 2007

Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi
În anul 2007 numărul total de salariaţi era de 21 persoane, din care în comerţ 2 persoane, în
administraţie 10 persoane, în învăţământ 6 pers, iar în sănătate şi asistenţă socială 2 persoane.
Structura după nivelul de instruire. ,,Această structurare a populaţiei are multiple implicaţii
de ordin social şi economic. Teoriile şi metodele tranziţiei demografice au pus de multă vreme în
evidenţă rolul ştiinţei de carte asupra fenomenelor demografice, în primul rând, asupra fertilităţii
şi mortalităţii infantile. De obicei, femeile cu nivel mediu şi superior de instruire au o fertilitate
mai redusă, o nupţialitate întârziată, copii lor au o mortalitate infantilă mai redusă” 13 .La
recesământul din octombrie 2011 s-au înregistrat 1375 persoane cu o vârstă de 10 ani şi peste,
din care au studii superioare 41 de persoane, studii postliceale şi de maiştri 11 persoane, studii

19
secundare 686 persoane, 387 persoane au absolvit doar învăţământul primar, iar 82 de persoane
nu au nici o şcoală absolvită din care 43 de persoane sunt analfabete.
13*Constantin Vert-Geografia Populaţiei teorie şi metodologie,editura Mirton,pagina 111, 112
1.5.Comuna Corlăţel şi zona de influenţă din care face parte

Cel mai apropiat centru urban de Comuna Corlăţel este oraşul Vânju Mare. Această
localitate, potrivit recesământului din anul 2011, este cel mai mic oraş ca număr de locuitori din
judeţul Mehedinţi . Comuna Corlăţel este localizată în zona de influenţă a oraşului Vanju Mare,
care este centrul polarizator pentru localităţile din jur, avand o zonă de influenţă constituită din
şapte comune: Corlaţel, Livezile, Pădina, Patulele, Rogova, Vânjuleţ si Vlădaia.
Tabel nr.25:Evolutia populatiei din zona de influenţă a oraşului Vânju Mare
între 1966-2011 Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi
Localitatea 1966 1977 1992 1996 2002 2011
Vânju Mare 9 281 8 508 7 645 7 632 6 940 5 127
Corlaţel 2 559 2 072 1 512 1 488 1 584 1 335
Livezile 3 054 2 635 1 768 1 702 1 422 1 035
Pădina 4 964 3 912 2 541 2 479 1 979 1 472
Patulele 5 653 5 219 4 881 4 805 4 472 3 611
Rogova 2 351 2 116 1 672 1 596 1 499 1 323
Vânjuleţ 2 900 2 603 2 067 1 989 1 944 1 860
Vlădaia 4 508 3 687 2 558 2 467 2 228 1 705
TOTAL 35 270 30792 24 644 24 158 22 068 17 468

20
Fig nr.38:Evoluţia populaţiei din zona de influenţă a oraşului Vânju Mare în 1966,2002 şi 2011
Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi

Oraşul Vânju Mare este amplasat pe terasa a V-a a Dunării în câmpia de terase a Dunării
(Câmpia Blahniţei), la contactul cu piemontul Bălăcitei. A avut de-a lungul timpului condiţii
propice dezvoltării agriculturii, fapt determinat şi de existenţa unui climat submediteranean, în
cadrul căreia predomină iernile blânde. Prima atestare documentară a teritoriului administrativ al
oraşului Vânju Mare există de pe vremea domnitorului Radu Şerban (1602-1611), printr-un act
de certificare a proprietăţii asupra satelor Oreviţa şi Bolboşeni de către Sfânta Mânăstire
Tismana.
Actuala denumire de Vânju Mare este atestată pentru prima dată pe harta austriacului
Friederich Schwantz în anul 1923, hartă unde localitatea este amplasată pe vechea vatră a satului
Orehoviţa, care aparţinea de mânăstirea Tismana. Atât Vânju Mare, cât şi localităţile situate în
teritoriul administrativ sunt amintite într-o serie de documente legate de anul revoluţionar 1848.
În secolul al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea aşezarea îşi continua
existenţa ca o aşezare tipic rurală, săptămânal desfăşurându-se aici un vestit târg, târg ce se
desfăşoară şi astăzi.
Creşterea rolului polarizator, al aşezărilor din zona de câmpie determină, începând cu
deceniul al VI-lea al secolului al XX-lea, o explozie demografică a populaţiei înspre Vânju Mare,
fapt ce conduce la declararea, în anul 1968, a acestuia ca oraş, odată cu reorganizarea
administrativă a teritoriului României.
După 1968 oraşul cunoaşte o relativă dezvoltare prin amplasarea unei fabrici de confecţii
„Euroconf”, astăzi cunoscută în multe ţări ale lumii. Actuala etapă de trecere la economia de
piaţă, autonomia fiecărei comune, a fiecărui oraş, constituirea proprie a bugetelor de venituri şi
cheltuieli, alocarea de subvenţii de la bugetul de stat pentru realizarea de noi investiţii, cât şi
cointeresarea celor cu iniţiative în domeniul privatizării prin acordarea de credite avantajoase,
pot conduce, atât în perioada imediat următoare, cât şi pe termen lung, la devenirea oraşului
Vânju Mare ca un important centru economico-social şi cultural în zona de câmpie a judeţului
Mehedinţi. Astăzi economia românească se afla în plin proces de restructurare pentru trecerea la
economia de piaţă, proces ce afectează şi oraşul Vânju Mare, dacă până în anul 1989 profilul
oraşului era agro-industrial, ca urmare a existenţei unităţilor industriale în legătură cu agricultură,
perioada de tranziţie a afectat şi acest sector : închiderea unor unităţi industriale, creşterea
şomajului, reducerea activităţilor industriale. În ultimi ani nu s-au identificat posibilităţi de
restructurare a industriei oraşului şi zonei înconjurătoare, proces îngreunat şi de actuala situaţie
din agricultură cu o reforma în plin proces de desfăşurare. Economia oraşului susţinută în special

21
de potenţialul agricol al zonei, îşi caută posibilităţi de rentabilizare. În economia judeţului,
oraşul Vânju Mare, prezintă o activitate în declin, reflectată de indicatori scăzuţi, ponderea
producţiei industriale era în 1991 de 2,09% din producţia industrială a oraşului.

CONCLUZII

La răscruce de milenii, satul românesc se afla într-un proces tot mai evident de
transformări care au o influenţa nefastă asupra identităţii acestuia. Din punct de vedere pur
etimologic, termenul de, rural” provine din latinescul rurs care înseamnă: cultură, câmpuri,
teritoriu ocupat, locuit, amenajat şi muncit de către om. Însă ruralul, privit în ansamblul lui, este
mult mai mult decât atât, este o stare de spirit care se manifestă prin tradiţii, datini şi obiceiuri.
Comuna Corlăţel cu cele 6 sate componente: Corlăţel-reşedinţa de comună, Pădina Mică,
Slaşoma, Olteanca şi Bibăn, este amplasată în Podişul Piemontan al Bălăciţei, este străbătută de
râul Drincea şi are un climat cu influenţe submeditaraneene, şi este ferită de influenţele poluante
ale oraşelor. În teritoriul administrativ s-au dezvoltat activităţi cu preponderenţă agricolă
nepoluante, astfel că în prezent teritoriul administrativ prezintă factori de mediu cu calităţi bune.
În prezent, satul românesc se afla într-un proces tot mai evident de transformări care au o
influenţa nefastă asupra identităţii acestuia. Comuna Corlăţel, situată în zona de influenţă a
oraşului Vânju Mare, la 17 km faţă de oraş şi la 50 km faţă de municipiul Drobeta Turnu Severin,
fiind traversată de drumurile judeţene D.J. 606 şi D.J. 503 A-ultimul necesitând urgent un proces
de modernizare, dispune de o poziţie comercială favorabilă dezvoltării. Prin realizarea unei
infrastructuri corespunzătoare se întrevăd posibilităţi reale de valorificare a produselor agricole şi
totodată o diversificare a sortimentaţiei produselor agricole.
Amplasată în partea su-estică a judeţului Mehedinţi, cu un relief deluros, în comuna
factorii de mediu nu au avut de suferit în general datorită activităţilor omeneşti, problemele
existente datorându-se fenomenelor naturale cărora omul încearcă să le atenueze efectul. Apele
existente în teritoriu (subterane sau de suprafaţă) prezintă debite mici şi variabile, producând de
multe ori disfuncţionalităţi în cadrul comunităţii prin dispoziţia lor în perioadele secetoase.
Aceste ape sunt curate, în teritoriu sau în împrejurimile imediate neexistând surse de poluare.
Aerul are calităţi bune, în zonă nefiind cunoscute surse de poluare pentru acest factor de
mediu aceste elemente fac din Comuna Corlăţel o zonă deosebită din punct de vedere al calităţii
mediului.
Agricultura rămâne activitatea economică predominantă, eficienţa activităţilor agricole
fiind determinată de exploataţiile agricole pe suprafeţe mari de peste 50 ha, cu condiţia
mecanizării lucrărilor. Ocuparea terenurilor din zonele din intravilan se va face potrivit

22
prevederilor din regulamentul de urbanism. Dezvoltarea comunei Pădina şi a activităţilor sale
economice depinde de zona de influenţă a oraşului Vânju Mare.

BIBLIOGRAFIE

1. Albuletu, I. + colaboratori (1980) – Localităţile Judetului Mehedinti, editată de Comitetul

Judeţean pentru Cultură şi Educaţie Socialistă Mehedinti, Drobeta Turnu Severin.
2. Andrei, Madalina Teodora (2004) - Geografia populaţiei şi aşezărilor umane - Caiet de
lucrări practice, Editura Mondoro, Bucureşti.
3. Badea, L., Dinu, Mihaela (1974) - Depresiunile de contact din estul Podişului
Mehedinti,SSGGG, Geogr. XXI; 2.
4. Basarabeanu, N., Buga, Dr., Erdeli, G. (1979) - Degradările de teren din vatra satelor
judetuluiMehedinţi cu privire specială asupra aşezărilor din bazinul Topolnitei, Bahnei,
Coşuştei, - AUB - Geografice XXVIII.
5. Bordânc, Florica (1971) - Consideratii geografice privind modul de utilizare a terenurilor
in judeţul Mehedinţi - AUB - Geografice XXVIII.
6. Bugă, Dr. (1969) - Consideraţii geografice privind vatra şi moşia aşezămintelor din
Oltenia, Comunicări Geografice SSG, IX.
7. Candea, Melinda., Isbaşoiu, C. (1999) - Geografia agriculturii. Editura Universitatii
Bucureşti.
8. Chipurici, N. (1982) - Un secol din viaţa satelor mehedinţene, Directia Regionala de
Statistică, Bucureşti
9 Coteţ, P. (1957) - Câmpia Olteniei,
10. Cucu, V. (1981) - Geografia populatiei şi aşezărilor omeneşti, Editura Didactica şi
Pedagogică, Bucureşti
11. Cucu, V. (1995) - Romania - Geografie umană, Editura Glasul Bucovinei, Iaşi.
12. Cucu, V. (2000) - Geografia aşezărilor rurale. Editura Domino, Târgovişte.
13. Cucu, V., Cucu Popova Ana (1980) - Judeţul Mehedinţi, Editura Academiei R.S.R.,
Bucureşti.
14. Dragu, Gh.(1973) - Toponimia geografică, partea I. Centrul de multiplicare al
Universitatii Bucureşti
15. Dragu, V. + colaboratori (2000) - Geografie - geologie, ghid metodologic. Editura
Polirom, Bucureşti.
16. Dulamă, Maria-Eliza (1996) - Didactica geografică. Editura Clusium, Cluj-Napoca.
17. Dulamă, Maria-Eliza (2004) - Modelul invăţării depline a geografiei. Editura Clusium,
Cluj-Napoca.

23
 18. Erdeli, G. (1978) - Orientări noi privind sistematizarea aşezdrilor rurale in judetul
Mehedinti, SGUB.
19. Erdeli, G, lacob Gh.(1979) - Consideraţii geografice asupra aşezărilor omeneşti din
Piemontul Strehaia; AUB-Geogr. XXVIII.
20. Erdeli G., Candea, Melinda (1984) - Aşezarea rurală-componenta principală a peisajului
geografic românesc, BSSGR,VM.
21. Erdeli, G. (1996) - Podişul Mehedinţi Editura Metropol, Bucureşti.
22. Erdeli, G, Candea, Melinda., Braghina, C, Costachie, S., Zamfir, Daniela (1999) _
Dictionar de geografie umană, Editura Corint, Bucureşti.
23. Erdeli, G. Dumitrache, Liliana (2001) - Geografia populaţiei. Editura Corint, Bucureşti.
24. Gaştescu, P. (1998) - Ecologia agezărilor umane. Editura Universităţii, Bucureşti.
25. Giurescu, C.C. (1957) - Principatele române la începutul sec XIX. Constatări istorice,
economice şi statistice, pe temeiul hărţii ruse din 1835. Editura ştiintifică, Bucureşti.
26. Graur, Al. (1972) - Nume de locuri, Editura ştiintifică, Bucureşti
27. Ielenicz, M. + Colaboratori (1999) - Dicţionar de geografie fizică. Editura Corint,
Bucureşti.
28. Ionescu Ion de la Brad (1868) - Agricultura românească din judetul Mehedinţi, Bucureşti
29. Iordan, lorgu (1952) - Nume de locuri din R.P.R., Editura Academiei, Bucureşti.
30. Iordan, lorgu (1963) - Toponimie românească .Editura Academiei R.P.R., Bucureşti.
31. Isbăşoiu, C (1984) - Despre formarea şi evoluţia satelor din Oltenia, B.S.G., vol. VII,
Bucureşti
32. Lahovari, G.I. şi Colab (1898) - Marele Dicţionar geografie al României
33. Matei, Elena (2004) - Culoarul Dunrii intre Orşova si Ostrovul Mare - impactul
activitatilor antropice asupra componentelor mediului, Editura Universitară, Bucureşti.
34. Mazilu, Mirela (2003) - Noţiuni teoretice generale de demografie. Editura Mirton,
Timişoara
35. Mândruţ, O., Ungureanu, Valerica., Mierla, I. (1982) - Metodica predarii geografiei.
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
36. Pajură, C. (1947) - Dicţionar geografic, istoric şi topografic al judetului Mehedinti,
Turnu Severin
37. Popovici, I., Mănescu, Lucreţia (1971) - Repartiţia teritoriaăd a populatiei judeţului
Mehedinti, AUB - Geogr.
38. Posea, Gr. + Colab. (1982,) -Enciclopedia Geografică a României, Editura Academiei,
Bucureşti
39. Roşu, Al. (1959) - Câmpia Bălăciţei, Probleme de geografie, vol. V, Bucureşti.

24
 40. Oglindoiu Amalia Mihaela(2013) – Comuna Poroina Mare-studiu de geografie umană,
Editura Aius, Craiova
41. Oglindoiu, Mihaela(2010)-Podişul Piemontan al Bălăciţei-Geografia aşezărilor rurale,
Editura Aius, Craiova.
42. Stănciulescu - Bârda, Al. (1982) - Atestări documentare privind localităţile judeţului
Mehedinţi - in volumul Mehedinţi - istorie şi cultură.
43. Stroe, Răzvan (2003)- Piemontul Bălăciţei: studiul geomorfologic. Editura. Mondoro,
Bucureşti
44. Stroe, Răzvan, Pieptănatu Daniel (2011)- Dicţionarul Geografic al judeţului Mehedinţi”.
Editură. Scrisul Românesc, Craiova
45. Toşa-Turdeanu, Ana (1969) - O importantă lucrare geografică de la inceputul sec. XVIII-
lea cu privire la Oltenia, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti
46. Toşa - Turdeanu, Ana. (1975) - Oltenia, geografie istorică in hărţile sec. XVIII-lea,
Editura Scrisul Românesc, Craiova.
47. Velcea, I.+ Colab. (1971) - Piemontul Getic. Studiu de geografie economică. Editura
Academiei, Bucureşti.
48. *** - Directia Statistică, Drobeta Turnu Severin.
49. *** (1984)- Geografia României II, Geografia Umană şi Economică, Editura Academiei
50. *** (1992) - Geografia României IV, Regiunile Pericarpatice, Editura Academiei,
Bucureşti
51. *** (1864) - Harta Szatmari, sc 1: 57.600
52. *** (1982) - Harta utilizării terenurilor judeţului, Mehedinţi, sc. 1:100 000.
53. *** - Hărţi topografice, sc. 1:50.000, sc. 1:100.000
54. *** (1961) -Monografia geografică a R.P.R., I-II, Editura Academiei, Bucureşti.
55. *** Recensămintele populaţiei şi ale locuinţelor - 1930, 1941, 1948, 1956, 1966, 1977,
2002,2011
56. *** Recensământul agricol 2010

25