Analiza indicilor bioclimatici la staţiile meteorologice Satu

Mare si Galaţi in perioada 1961-1971

CUPRINS

Introducere
1.Metodologie……………………………………………………………………………. 3
2.Zona de studiu………………………………………………………………………….. 4
2.1 Municipiul Satu Mare ………………………………………………………………4
2.2 Municipiul Galaţi……………………………………………………………………5

3.Indici bioclimatici
3.1.Indicele temperaturii efectiv- echivalente (TEE)……………………………………6
3.2.Indiele termo-higrometric ( THI)……………………………………………………7
3.3.Indicele de discomfort THOM ( DI THOM )………………………………………..9
3.4.Indicele de tensiune relativa ( RSI )………………………………………………...11
3.5.Indicele de caldura ( HI )……………………………………………………………12
3.6.HUMIDEX …………………………………………………………………………13
3.7.Indicele SIMMER de vara ( SSI)…………………………………………………...15
3.8.Indicele Scharlau de vara ( ISH )…………………………………………………...16
3.9.Indicele Scharlau de iarna ( ISH)…………………………………………………...17
3.10.Puterea de racire a vantului (P r) si temperature echivalenta acestuia ( T pr)………19

Concluzii…………………………………………………………………………………..21
Bibliografie

1
Introducere

În timp activitatea umană a fost mai mult sau mai puţin influenţată de evoluţia
vremii.Analiza indicilor bioclimatici reprezintă un punct de plecare pentru stabilirea nivelului de
confort sau disconfort al unei regiuni si din acest motiv obiectivul lucrării de faţă constă în
evidenţierea potenţialului pozitiv/negativ al climei precum şi a efectelor pe care aceasta le are
asupra comportamentului uman .

Lucrarea de faţă este structurată pe două secţiuni la care se adaugă concluziile şi bibliografia.

În prima parte, principalele obiective urmărite sunt acelea de prezentare a aspectele

fizico-geografice specific celor două oraşe respective Satu Mare şi Galaţi .

În cea de-a doua parte a fost analizat regimul lunar multianual al principalilor
indici bioclimatici şi prezentarea frecvenţei tipurilor de bioclimate la cele două staţii.

1.Metodologie

Pentru elaborarea acestei lucrari au fost utilizate date colectate din anuarele climatologice
pe o perioada de 10 ani ,pentru doua staţii meteorologice ,începând din anul 1961 si până în anul
1971 cu menţiunea că anuarul din 1969 lipsea şi prin urmare nu s-au putut obţine datele pentru
anul respectiv .

Pentru calcularea indicilor bioclimatici au fost prelucraţi o serie de parametrii meteorologici

precum temperatura medie lunară ,valori medii lunare ale umidităţii relative ,valori medii lunare ale
presiunii atmosferice precum şi valori medii lunare ale vitezei vântului .

2
 Datele prelucrate au fost utilizate pentru determinarea valorilor şi tendinţei de evoluţie a zece indici
bioclimatici: temperatura echivalent-efectiva(TEE),indicele termohigrometric (THI) ,indicele de
discomfort(DI THOM),indicele de stress relativ(RSI),indicele de caldura (HI) ,HUMIDEX,indicele
Simmer estival(SSI),indicele Scharlau de vara(ISE),indicele Scharlau de iarna(ISH) precum si
puterea de racire a vantului (P r) si temperatura echivalenta acestuia (T pr).

2.Zona de studiu

2.1Municipiul Satu Mare este situat în partea de NV a ţării în bazinul inferior al Someşului,
este delimitat la Nord de frontiera României cu Ucraina, la NV de frontiera cu Ungaria, la SV se
învecinează cu judeţul Bihor, la SE cu judeţul Sălaj, iar la E cu judeţul Maramureş.Se află la
intersecţia paralelei de 47°47'30"cu meridianul de 22°52'30",având o altitudine medie de 126 m.

Fig.1 Municipiul Satu Mare

În ceea ce priveşte relieful ,județul Satu Mare cuprinde un teritoriu cu relief variat, munţi,
dealuri şi câmpia ca şi formă dominantă. Zona de câmpie,componentă a depresiunii Panonice,
reprezintă 63% din suprafaţa totală şi se intinde în partea de vest şi sud-est a judeţului. Zona
montană ocupă partea de nord-est şi este reprezentată de Munţii Oaşului şi o mică parte din
Munţii Gutâi. Înălţimile muntoase cresc de la 827m în Munţii Oaşului până la 1200 m pe vârful
Pietroasa din Munţii Gutâi.

3
 Zona municipiului Satu Mare se incadrează în sectorul de climă temperat continentală
moderată ce are ca specific un regim termin moderat ,umezeală relativ mare si
precipitaţii atmosferice bogate .
Media anuală a temperaturii este de aproximativ 9.6 °C .Media anotimpuală este de
aproximativ 10.2 °C primavara ,vara 19,6°C,toamna 10.8 °C si iarna de -1.7°C.
Alimentată in permanenţă de masele de aer oceanic încarcate cu vapori de apă ,umiditatea
atmosferică este relativ ridicată tot timpul anului cu o medie anuală de 71%.
Cantitatea anuală de precipitaţii este de aproximativ 600 mm din care cea mai mare
parte cade la sfârşitul primăverii şi începutul verii ,predominant sub formă de averse.
Regimul vânturilor este caracterizat prin predominanţa curenţilor din sectorul nord-vestic
care sunt responsabili de precipitaţiile însemnate de la sfârşitul primăverii ,respectiv
începutul verii.
Direcţia predominantă a vântului este cea nordică ,aproximtiv 20 % ,urmată de cea vestică cu
aproximativ 11%,iar vitezele anuale se menţin între valori de 3 -3,8 m/s.
2.2Municipiul Galaţi este situat în partea central-estică a ţării , desfăşurându-se intre
45°25’ şi 46°10’ latitudine nordică, între 27°20’ şi 28°10’ longitudine estică.Se învecinează în
partea de nord cu judeţul Vaslui şi judeţul Vrancea, spre sud cu judeţul Brãila şi judeţul Tulcea la
est cu Republica Moldova iar la vest cu judeţul Vrancea.

Fig.2 Municipiul Galaţi

Prin poziţia sa la exteriorul arcului carpatic, judeţul Galaţi ocupă zona de întrepătrundere a
marginilor provinciilor fizico-geografice est-europeană, sud-europeană şi, în parte, central-
europeană, ceea ce se reflectă fidel atât în condiţiile climaterice, în învelişul vegetal şi de soluri,

4
cît şi în structura geologică a reliefului. Altitudinile variază310 m în nord şi 5-10 m la sud.
Regiunea în sine prezintă un relief tabular cu o fragmentare mai accentuată în nord şi mai slabă
în sud, distingându-se, după altitudine, poziţie si particularităţi de relief, cinci unităţi
geomorfologice: Podişul Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia Covurluiului, Lunca
Siretului Inferior şi Lunca Prutului de Jos.

Teritoriul Municipiului Galaţi aparţine în totalitate sectorului de climă temperat continentala

Verile sunt foarte calde si uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar şi de
întreruperi frecvente provocate de advecţiile de aer cald şi umed din S si SV care determină
intervale de încalzire şi de topire a stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic general, luncile
Siretului, Prutului si Dunării introduc în valorile şi regimul principalelor elemente
meteorologice, modificări care conduc la crearea unui topoclimat specific de luncă, mai umed şi
mai racoros vara şi mai umed si mai puţin rece iarna. Circulaţia generală a atmosferei are ca
trăsături principale frecvenţa relativ mare a advecţiilor lente de aer temperat - oceanic din V şi
NV (mai ales in semestrul cald), frecvenţa de asemenea mare a advecţiilor de aer temperat -
continental din NE si E (mai ales in anotimpul rece), precum si advecţiile mai puţin frecvente de
aer arctic din N si aer tropical maritim din SV si S.

Temperatura medie anuală este de 10 grade C. Temperatura medie în timpul verii este de
21,3°C. În timpul iernii, deasupra județului Galați pătrund din nord și nord-est mase de aer rece
care produc scăderi de temperatură ,aceasta oscilând între 0,2°C şi -3°C.

Repartiția anuală a precipitațiilor este neuniformă, cele mai mari cantități de apă cad
în anotimpul de vară, sub formă de averse.

Vântul predominant este Crivățul, care reprezintă 29% din frecvența anuală a vânturilor. Al
doilea vânt predominant este Austrul, cel din sud, cu o frecvență de 16%, bate mai mult vara și
este destul de uscat. Pe teritoriul județului mai bate un vânt mai puțin cunoscut care aduce ploi
și se numește Băltărețul.

3.Indici bioclimatici

5
3.1.Temperatura echivalent-efectivă(TEE) (°C)

Temperatura echivalentă reprezintă temperatura internă a unui volum de aer la care ar ajunge,
în condiții de presiune constantă, dacă întreaga lui cantitate de vapori de apă s-ar condensa. Ea
se exprimă în °C și este relativ constantă în procesele umed-adiabatice, caracterizate prin mișcări
ascendente și descendente ale aerului saturat.

Acest indice se calculează doar în cazul în care temperatura aerului, înregistrată la termometrul
uscat, este cuprinsă între 20°C și 45°C, iar presiunea atmosferică este de 800-1100 hPa. La peste
45°C și în condițiile variației umezelii relative a aerului, indicele TEE va avea valori care
descriu condiții de zăpușeală.

Indicele TEE(°C) Tip de bioclimat

TEE ≤ 27 Rece
27 < TEE ≤ 34 Răcoros
34< TEE ≤ 47 Confort
47< TEE ≤ 51 Cald
TEE > 51 Sufocant
Tabel nr.1- Tipuri de bioclimate în funcţie de TEE

A fost calculat pentru intervalul cuprins între lunile iulie – august în cazul staţiei Satu
Mare. Analiza repartiţiei spaţiale a valorilor indicelui TEE evidenţiază că lunile iulie şi
august(luni cu temperaturi medii mai mari de 20°C) sunt caracterizate de un bioclimat
sufocant ,aşa cum reiese şi din tabelul de mai jos. Spre deosebire de staţia de la Satu Mare ,în
Galaţi ,temperaturi medii lunare mai mari de 20°C ,se înregistrează într-un interval de 3 luni
,respectiv iunie(20.3°C) ,iulie(22.0) şi august (21.4°C). Prin urmare şi valorile indicelui vor fi
mai mari decat la Satu Mare,însă se înscriu în acelaşi tip de bioclimat,sufocant,situaţie care este
foarte bine evidenţiată în tabelul de mai jos.

Valorile mari ale indicelui temperaturii efectiv-echivalente se datorează intensificării

proceselor de evaporare din timpul verii,fapt ce determină creşterea umezelii aerului şi în
consecinţă accentuarea senzaţiei de căldură, a transpiraţiei şi a ritmului respirator .

6
3.2.Indicele termohigrometric- THI (°C)

Indicele termo higrometric THI reprezintă o variantă aproximativă de calcul a indicelui de

disconfort Thom ,calculat pe baza temperaturii şi umezelii relative a aerului, evitându-se astfel
utilizarea temperaturii termometrului umed, care de cele mai multe ori nu este disponibilă. Spre
deosebire de indicele Thom, acest indice permite clasificarea condiţiilor şi tipurilor de climă atât
pentru perioadele calde, cât şi pentru cele excesiv de reci.

Indicele THI (°C) Tip de bioclimat

THI < - 40 Hiper-glacial
-40 < THI < -20 Glacial
-20 < THI ≤ -10 Frig excesiv
-10 < THI ≤ -1.8 Foarte frig
-1.8 < THI < 13 Frig
13 < THI < 15 Răcoare
15< THI < 20 Confort
20< THI < 26.5 Cald
26.5< THI < 30 Foarte cald
THI > 30 Caniculă
Tabel nr. 2- Tpuri de bioclimate în funcţie de valorile THI (°C)

Conform pragurilor de analiză a indicelui THI se poate observa că staţia meteorologică Satu
Mare se încadrează în bioclimatului de tip foarte frig, o singură lună(ianuarie) ,şase luni în
bioclimatul de tip frig(februarie,martie,aprilie,octombrie,noiembrie şi decembrie) şi cinci luni în
bioclimatul de tip confort(mai,iunie,iulie,august,septembrie).Valorile indicelui termohigrometric
variază de la -2.93 în luna ianuarie până la 19.77 în luna iulie.Se constantă că variaţia indicelui
THI este direct proportională cu creşterea sau scăderea temperaturii.Astfel lunile
ianuarie,februarie ,martie ,aprilie,octombrie,noiembrie şi decembrie se încadrează în aria de
disconfort bioclimatic prin racire ,iar lunile mai,iunie,iulie ,august şi septembrie se încadrează în
aria de confort bioclimatic.

7
Tabel nr.3- Regimul indicelui termohigrometric(°C) la staţiile meteo Satu Mare şi Galaţi
,în perioada 1961-1971
În comparaţie cu Satu Mare, staţia meteorologică Galaţi se încadează în bioclimatul de tip
frig şapte luni(ianuarie,februarie,martie,aprilie,octombrie,noiembrie,decembrie) ,trei luni în
bioclimatul de tip confort(mai,iunie şi septembrie) şi două luni în bioclimatul de tip
cald(iulie,august).Valorile indicelui termohigrometric variază în această situaţie între -1.84 în
luna ianuarie şi 20.55 în luna iulie.La fel ca şi în cazul staţiei meteorologice de la Satu Mare şi în
Galaţi lunile ianuarie , februarie,marte ,aprilie şi octombrie,noiembrie ,decembrie se încadrează
în aria de disconfort bioclimatic prin răcire însă diferenţa constă în lunile mai ,iunie şi
septembrie care se încadrează în aria de confort bioclimatic ,iar lunile iulie şi august în aria
bioclimatului cald.

3.3.Indicele de disconfort (DI THOM) (°C)

Indicele de disconfort Thom descrie condiţiile de disconfort fiziologic datorate căldurii şi umezelii,

fiind aplicabil pe un interval de temperatură a aerului (măsurată la termometrul uscat)

8
cuprins între +21 şi +47°C. În afara acestui interval şi în condiţiile variaţiei umezelii relative
indicele DI Thom dobândeşte numai valorile corespunzătoare claselor (inferioară şi, respectiv,
superioară) extreme de temperatură, care descriu o stare de confort pentru temperaturi mai mici
de +21°C şi respectiv, o stare de urgenţă medicală, pentru temperaturi mai mari de +47°C.

DI THOM Disconfort bioclimatic

DI < 21 Confort
21 ≤ DI< 24 Mai puţin de 50% din persoanele expuse resimt
un lejer disconfort
24 ≤ DI < 27 Mai mult de 50% din persoanele expuse resimt
un disconfort din ce în ce mai accentuat
27 ≤ DI < 29 Majoritatea persoanelor expuse resimt o stare
de disconfort accentuat şi acuză o deteriorare a
condiţiei psihico-fizice
29 ≤ DI < 32 Toate persoanele expuse resimt o stare de
disconfort accentuat
DI ≥ 32 Stare de urgenţă medicală,disconfort extrem de
accentuat ,risc crescut de şoc hipercaloric
Tabel nr.4- Nivelul de disconfort bioclimat în funcţie de clasele de valori ale DI Thom(°C)

Valorile indicelui DI THOM la staţia ,meteorologică Satu Mare variază între 18.08°C în luna
iunie şi 18.96°Cîn luna iulie şi 18.56°C în luna august ceea ce denotă faptul că staţia se află într-
o arie de confort bioclimatic.Confortul bioclimatic se menţine pe întreg intervalul de analiză în
condiţiile în care temperatura aerului nu depaşeşte 21°C.Aceeşi situaţie se regaseşte în mare
parte şi în cazul staţiei meteorologice Galaţi cu unele diferenţe, aici valorile indicelui DI THOM
variază între 18.36 în luna iunie respectiv 19.59 în luna iulie şi 19.22 în luna august prin urmare
şi valorile temperaturilor au fost ceva mai ridicate depăşind 22°C,ceea ce conduce la o uşoară
stare de disconfort bioclimatic ,în special în lunile iulie şi august. În ansamblu însă, ambele staţii
se încadrează în aria de confort bioclimatic pe întreg intervalul perioadei analizate,situatie care se
poate observa în tabelul de mai jos.

9
Tabel nr.5- Regimul lunar multianual al indicelui de disconfort bioclimatic(°C) la staţiile meteo
Satu Mare şi Galaţi,în perioada 1961-1971

3.4.Indicele de stress relativ(RSI)

Indicele de stress relativ (RSI) este un indice care permite evaluarea condiţiilor
bioclimatice de stress caloric ,fiind aplicabil,la latitudinea României numai pe perioada verii.Se
poate calcula numai atunci când temperatura termometrului uscat este mai mică sau egală cu +
35°C.La temperaturi mai mici de 26°C,în condiţiile variaţiei umezelii relative ,indicele RSI
dobândeşte întotdeauna valori corespunzătoare clasei de confort bioclimatic.

Indice RSI Tip de disconfort bioclimatic

RSI ≤ 0.15 Confort
0.15 ≤ RSI≤ 0.25 Disconfort pentru persoanele mai sensibile
0.25 ≤ RSI≤ 0.35 Disconfort pentru toată lumea
0.35 ≤ RSI≤ 0.45 Multe persoane resimt o stare accentuată de
disconfort
RSI ≥ 0.45 Toate persoanele resimt o stare de puternic
disconfort
Tabelul nr.6- Valorile indicelui RSI (unităţi) corespunzătoare diferitelor clase de disconfort

10
 Corelând valorile corespunzătoare diferitelor clase de disconfort din tabelul de mai sus cu
cele rezultate în urma prelucrării matematice ,se poate spune că atât staţia meteorologică Satu
Mare cât şi cea de la Galaţi ,se încradrează într-un areal bioclimatic de confort cu valori ale
indicelui RSI între lunile iunie-august ,care variază între -0.03 unităţi şi 0 unităţi la staţia Satu
Mare respectiv -0.02 unităţi şi 0.02 unităţi la cea de la Galaţi.,aşa cum reiese şi din tabelul de
mai jos.

Tabel nr.7 – Regimul lunar multianual al indicelui de tensiune relativă(unităţi) la staţiile meteo
Satu Mare şi Galaţi ,în perioada 1961-1971

3.5.Indicele de căldură (HI) (°F)

Indicele de căldură (HI) se mai numeşte şi temperatura aparentă,este un indice exprimat în

grade Fahrenheit,care permite evaluarea disonfortului bioclimatic datorat expunerii la condiţii
meteorologice caracterizate prin valori mari ale temperaturii şi umezelii relative a
aerului.Indicele caloric se calculează numai pentru valori ale temperaturii aerului mai mari de
80°F(+27°C) şi ale umezelii relative a aerului mai mari de 40%.

Indice HI Efecte Risc bioclimatic

11
 27°C≤ HI<32°C Stare de oboseală în condiţii de Precauţie
expunere prelungită şi/sau activitate
fizică Alertă
32°C≤ HI<40°C Risc de insolaţie,crampe calorice în
condiţiile de expunere prelungită
şi/sau activitate fizică Pericol
41°C≤ HI<40°C Risc de insolaţie,crampe calorice
,posibil risc de şoc caloric în condiţii
de expunere prelungită şi/sau
activitate fizică
HI ≥54°C Risc accentuat de şoc caloric Pericol maxim Tabel nr.8 – Tipuri de efecte
bioclimatice în funcţie de valorile indicelui HI (°F)
Atât la staţia meteo Satu⁰ Mare cât şi la statia meteo Galaţi temperatura medie a aerului nu
depaşeşte pragul de +27 C ceea ce denotă faptul că nu se pot calcula valori ale acestui indice
bioclimatic. De asemenea ,din această constatare se poate deduce şi faptul că aceste două staţii
nu se încadrează în clasa de risc bioclimatic.

3.6.HUMIDEX(°C)

Indicele HUMIDEX a fost formulat pe baza unor studii

fiziologice efectuate în Canada, în 1965, luând în considerare efectul
combinat al temperaturii şi umezelii aerului (aceasta din urmă fiind
exprimată prin tensiunea reală a vaporilor de apă). Indicele
HUMIDEX se poate calcula însă numai pentru valori ale
temperaturii aerului cuprinse între +20°C şi +55°C. În afara acestui
interval şi în condiţiile variaţiei umezelii relative, indicele
HUMIDEX dobândeşte valorile corespunzătoare claselor extreme
de disconfort, care descriu o stare de confort pentru temperaturi
mai mici de +20°C şi risc maxim, pentru temperaturi mai mari de
+55°C

12
 Risc bioclimatic HUMIDEX Efecte fiziologice
Confort H < 27 °C Stare de confort pentru toată lumea
Precauţie 27 °C ≤ H < 30 °C Uşor disconfort. Senzaţie de
slăbiciune în condiţii de expunere
Precauţie maximă 30 °C ≤ H < 40°C prelungită şi/sau activitate fizică
Disconfort. Posibil risc de şoc
caloric. Posibilă stare de leşin şi
crampe calorice în condiţii de
expunere prelungită şi/sau activitate
Pericol 40 °C ≤ H < 55 °C fizică.
Disconfort accentuat. Evitarea
efortului. Adăpostirea în locuri
umbroase şi răcoroase. Posibile
crampe de căldură. Posibil şoc
caloric în condiţii de expunere
Pericol maxim H ≥ 55 °C prelungită şi/sau activitate fizică
Şoc caloric iminent în condiţii de
expunere prelungită la soare.
Tabelul nr.9- Grade diferite de stress caloric înfuncţie de valorile indicelui HUMIDEX(°C)

Din analiza indicelui HUMIDEX în perioada 1961-1971 rezultă că staţia meteorologică Satu
Mare este amplasată într-un areal cu un confort bioclimatic,valorile indicelui nedepăşind 24.66
°C,în luna iulie.Aceeşi situaţie este valabilă şi în cazul staţiei Galaţi ,cu mentiunea că aici
valorile indicelui ajung chiar la 25.96 °C în luna iulie.Prin urmare lipsesc efectele fiziologice
predominând o stare de confort pentru toata lumea.

Tabelul nr.10 – Regimul lunar multianual al indicelui HUMIDEX ( °C ) la staţiile meteo Satu
Mare şi Galaţi ,în perioada 1961-1971

3.7.Indicele Simmer estival (SSI) (°C)

13
 Acest indice descrie conditiile de stress caloric din timpul sezonului cald.El a fost calculate
pe baza unor modele fiziologice si teste umane effectuate pe parcursul a 75 de ani, de catre
Societatea Americana de Ingineria Sistemelor de Incalzire si Racire in cadrul Universitatii
Statului Kansas.

Formula de calcul a acestui indice include valoarea temperaturii aerului, exprimata in

grade Fahrenheit si valoarea umezelii relative a aerului.

Indicele SSI se poate calcula numai pentru valori ale temperaturii aerului cuprinse intre +22⁰C si
+53⁰, in afara acestui interval, indicele dobandeste numai valori corespunzatoare clasei
superioare a scarii de clasificare- extreme de cald.

Senzaţie bioclimatică Indice SSI Efecte

Răcoros 20.9 °C ≤ SSI < 24.7 °C Cea mai mare parte a
populaţiei resimte o uşoară
stare de disconfort prin răcire
Confort 24.7°C ≤ SSI < 28.0 °C Stare de confort pentru toata
lumea
Destul de cald 28.0°C ≤ SSI < 32.4 °C Cea mai mare parte a
populaţiei resimte o uşoară
stare de disconfort prin
încălzire
Cald 32.4°C ≤ SSI < 37.4 °C Accentuarea stării de
disconfort prin încălzire
Moderat de cald 37.4°C ≤ SSI < 44.0 °C Disconfort accentuat prin
încalzire.Risc de insolaţie în
condiţii de expunere
prelungită şi/sau activitate
fizică
Foarte cald 44.0°C ≤ SSI < 51.1 °C Toată populaţie resimte o
acută stare de disconfort prin
încălzire.Risc de şoc caloric.
Sufocant 51.1°C ≤ SSI < 64.9 °C Disconfort maxim prin
încălzire.Risc maxim de şoc
caloric ,mai ales pentru
persoanele sensibile(bătrâni şi
copii)
Tabel nr.11-Valorile indicelui SSI(°C) corespunzătoare diferitelor clase de disconfort

Pe baza claselor de disconfort din tabelul de mai sus ,se constată faptul că staţia meteorologică
Satu Mare se încadradrează în bioclimatul de disconfort maxim prin încălzire ,aparţinând clasei
14
superioare ,,extrem de cald “prezentând un risc maxim de şoc caloric în special în cazul
persoanelor vârstnice şi a copiilor.Valorile se încadrează doar partial în limitele de aplicabilitate
ale formulei sale,în lunile de vară(iunie,iulie,august) depăşindu-le.În mare parte aceeaşi situaţie
este valabilă şi în cazul oraşului Galaţi cu menţiunea ca în acest caz valorile sunt chiar mai
ridicate decat cele înregistrate la staţia meteorologică Satu Mare ,ca o consecinţă a
temperaturilor mai ridicate din Galaţi.(tabelul nr.12)

Tabelul nr.12- Regimul lunar multianual al indicelui SIMMER de vară (°C) la staţiile meteo
Satu Mare la Galaţi ,în perioada 1961-1971

3.8 Indicele Scharlau estival /de vară ( unităţi) –ISE

Conform metodologiei de calcul a ISE, oricărei valori a umezelii relative îi corespunde o
valoare-limită/critică de temperatură a aerului peste care, în absența vantului,organismul uman
începe să resimtă senzația de disconfort prin încălzire, din cauza condițiilor bioclimatice
nefavorabile (căldură umedă).Indicele Scharlau estival se poate însă calcula numai pentru valori
ale umezelii relative mai mari de 30% şi temperatura aerului cuprinsă intre +170C si +390C. În
afara acestui interval, chiar dacă valorile umezelii relative se modifică, indicele dobândeşte
numai valorile extreme ale clasificării valorice,considerându-se că temperaturile mai mici
de+17°C descriu o relativă stare de confort bioclimatic, iar cele mai mari de +39°C, determină o
stare de accentuat disconfort.

În urma calcularii acestui indice bioclimatic pentru staţiile meteorologice Satu Mare şi Galaţi ,se
poate constata faptul ca pe întregul parcurs al perioadei analizate cele două s-au încadrat în aria de
bioclimat caracterizată prin confort,valorile depăşind pe întreg parcursul perioadei

15
analizate pragul de ,,0”unităţi .Analizând tabelul de mai jos ,se poate observa cu uşurinţă că
valorile indicelui Scharlau estival ,sunt aproximativ egale la cele doua staţii .

Tabelul nr.13- Regimul lunar multianual al indicelui Scharlau(unităţi) la staţiile meteo Satu
Mare şi Galaţi ,în perioada 1961-1971

3.9 Indicele Scharlau hibernal / de iarnă (unităţi) – ISH :

Conform metodologiei de calcul a ISH, oricărei valori a umezelii relative îi corespunde o

valoare critică de temperatură a aerului sub care, în absența vântului,organismul uman începe să
resimtă senzația de disconfort prin răcire, din cauza condiților bioclimatice nefavorabile (frig
umed) . Indicele Scharlau hibernal se poate însă calcula numai pentru valori ale umezelii relative
mai mari de 40% şi temperatura aerului (măsurată la termometrul uscat) cuprinsă între –5°C şi
+6°C. În afara acestui interval, chiar dacă valorile umezelii relative se modifică, indicele ISH
dobândeşte numai valorile extreme ale clasificării valorice, considerându-se că temperaturile
mai mari de + 6°C descriu o relativă stare de confort bioclimatic, iar cele mai mici de – 5°C,
creează o stare de accentuat disconfort.

16
 Indicele Scharlau – IS (unităţi) Tip de disconfort
IS > 0 Confort
-1 < IS < 0 Uşor disconfort
-3 < IS <-1 Disconfort moderat
IS ≤ -3 Disconfort accentuat

Tabel nr.14-Variaţia nivelului de disconfort bioclimatic în funcţie de clasele de valori ISH sau
ISE

În urma calculării indicelui Scharlau atât pentru staţia meteorologică Satu Mare cât şi pentru
cea de la Galaţi ,se poate observa că ambele se încadrează într-o arie de disconfort bioclimatic
accentuat în lunile de iarna (ianuarie şi februarie) când valorile indicelui scad mult sub pragul de
,,-3”unităţi . Diferenţa intervine în luna decembrie ,atunci când Satu Mare se încadrează în aria
de confot bioclimatic (7.1 unităţi) pe când Galaţiul în aria de disconfort moderat (-2.97) . În
restul lunilor ambele staţii se încadrează în aria de confort climatic ,valorile indicelui Scharlau
depăşind pragul de ,,0”unităţi (tabelul nr.15)

Tabelul nr.15- Regimul lunar multianual al indicelui Scharlau hibernal (unităţi) la staţiile meteo
Satu Mare şi Galaţi ,în perioada 1961-1971

17
3.10. Indicele puterii de răcire a vântului ( W/m2 ) – Pr :

Puterea de răcire a vântului reprezintă un concept meteoro-fiziologic care exprimă în termeni

obiectivi, acțiunea combinată a temperaturii aerului şi vitezei vântului asupra bilanțului caloric
al organismului uma. Valoarea ei exprimă intensitatea pierderilor calorice (W) suferite de
unitatea de suprafață corporală (m2) în unitatea de timp, prin combinarea,în proporții diferite, a
mai multor procese fizice (radiație, conducție, convecție, evaporare).
Pentru calcularea Puterii de racire a vantului (W/m²) se foloseste o ecuatie empirică,⁰ care ţine cont de efectul combinat al temperaturii
aerului (masurată la termometrul uscat) ( C) şi vitezei
vântului (m/s sau km/h).Indicele Wind-chill se poate însă calcula numai pentru valori⁰ ale vitezei vântului
cuprinse între 2m/s si 24m/s,la temperaturi ale aerului mai mici de +11 C.

Puterea de răcire a vântului Temperatura echivalentă Efecte fiziologice

– Pr ( W/m2) puterii de răcire a vântului-
Tpr(°C)
P r = 200– 400 Tpr > +10 Nici un disconfort(Confort)
P r = 400– 600 +10 ≥ Tpr > -1 Uşor disconfort
P r = 600– 800 -1 ≥ Tpr > -10 Disconfort accentuat
P r = 800 – 1000 -10 ≥ Tpr > -18 Foarte frig
P r =1000 – 1200 -18 ≥ Tpr > -29 Stress hipocaloric
P r = 1200– 1400 -29 ≥ Tpr > -50 Risc de degerături în condiţii
de expunere prelungită
P r > 1400 Tpr ≤ -50 Risc de degerături instantanee Tabelul nr.16- Efectele puterii de
răcire a vântului asupra fiziologiei umane în funcţie de
intensitatea pierderilor calorice suferite de acesta.

Pe baza tabelului de mai sus şi a calculelor efectuate se constată faptul că indicele puterii
de răcire a vântului are valori situate între 800 şi 1000 W/m2 ,pe parcursul întregii perioade
analizate, la staţia meteorologică de la Satu Mare ceea ce înseamnă ca efectele fiziologice
resimţite constau în senzaţii accentuate de frig .Cele mai mari valori ale indicelui se
înregistrează ,aşa cum este normal ,în sezonul rece ,atunci când pe fondul unor temperaturi

18
scăzute ce variază între -4.5°C(ianuarie) şi 6°C (octombrie) se înregistrează şi viteze mai
mari ale vântului ce variază între 2.5 şi 3.5 m/s,astfel temperatura corpului devine mai
apropiată de cea a aerului înconjurator, iar senzaţia de frig va fi mai puternică.

Spre deosebire de staţia meteorologică Satu Mare ,la staţia meteorologică din Galaţi ,situaţia
este mult mai difilă,valorile indicelui puterii de răcire a vântului variind între 1000 şi 1200 W/m2
pe aproape întreg intervalul de analiză,excepţie făcând doar lunile septembrie si octombrie când
valorile indicelui variază între 800 şi 1000 W/m2 ,organismul uman fiind supus unui stress
hipocaloric.Ca şi în cazul staţiei anterioare ,cele mai mari valori se înregistrează tot în sezonul
rece ,din care se remarcă în special luna ianuarie cu o valoare de 1088 W/m2 înregistrată pe
fondul unei temperaturi medii negative de -3.2 °C şi o viteză a vântului de 5.3 m/s ,ceea ce a
condus la amplificarea senzaţiei de frig la nivelul organismul uman.

În ansamblu se poate spune ca ambele staţii se încadrează în aria de disconfort

bioclimatic prin răcire ,situţie care este evidenţiată prin tabelul de mai jos.

Tabelul nr.16- Regimul lunar multianual al indicelui puterii de răcire a vântului (W/m2) la
staţiile meteo Satu Mare şi Galaţi ,în perioada 1961-1971.

19
Concluzii :

Indicatorii bioclimatici joacă un rol deosebit de important în evidenţiarea impactului pe

care clima îl are asupra corpului uman.

Clima temperat continentală de tranziţie,cu veri calde ,secetoase şi ierni geroase, din arealul
oraşului Galaţi ,cu o medie anuală de 10°C şi cu precipitaţii slabe ce cad predominant sub formă
de aversă vara precum şi clima temperat moderată a oraşului Satu Mare cu o medie anuală de 9.8
°C ,cu o umezeală relativ ridicată cu precipitaţii bogate (600mm/an) impun anumite adaptări ale
organismelor vii .Aceste adaptări se resimt sub forma unui uşor disconfort subliniat de indicii
bioclimatici analizaţi.

Disconfortul se manifestă şi prin predispoziţia populaţiei la diferite boli cardio-vasculare şi

respiratorii ,de asemenea disconfortul se poate manifesta şi prin intoleranţă,impulsivitate.

Tabelul nr.17-Regimul parametrilor bioclimatici la staţia Satu Mare ,în perioada 1961-1971

20
Tabel nr.18- Regimul parametrilor bioclimatici la staţia Galaţi,în perioada 1961-1971

Bibiografie

Grigore E., 2010, Analiza indicelui bioclimatic de disconfort Thom pe litoralul sudic al Mării

Negre, Universitas Geographica, I, 1, p. 83-88.

Grigore E., 2011, Potenţialul bioclimatic al Dobrogei de Sud, Universitatea din

Bucureşti, Facultatea de Geografie (rezumatul tezei de doctorat).

Ionac N., Ciulache S., (2008), Atlasul bioclimatic al României, Editura Ars Docenti Publishing

House, Bucharest

http://www.primaria.galati.ro/portal/index.php

http://www.satu-mare.ro/

http://cjsm.ro/

21
22