Analiza indicilor bioclimatici la staţiile meteorologice Ramnicu Sarat si Braila in

perioada 2006-2015

CUPRINS

Introducere
1.Metodologie……………………………………………………………………………. 3
2.Zona de studiu………………………………………………………………………….. 4
2.1 Ramnicu Sarat ………………………………………………………………4
2.2 Braila……………………………………………………………………5

3.Indici bioclimatici
3.1.Indicele temperaturii efectiv- echivalente (TEE)……………………………………6
3.2.Indiele termo-higrometric ( THI)……………………………………………………7
3.3.Indicele de discomfort THOM ( DI THOM )………………………………………..9
3.4.Indicele de tensiune relativa ( RSI )………………………………………………...11
3.5.Indicele de caldura ( HI )……………………………………………………………12
3.6.HUMIDEX …………………………………………………………………………13
3.7.Indicele SIMMER de vara ( SSI)…………………………………………………...15
3.8.Indicele Scharlau de vara ( ISH )…………………………………………………...16
3.9.Indicele Scharlau de iarna ( ISH)…………………………………………………...17
3.10.Puterea de racire a vantului (P r) si temperature echivalenta acestuia ( T pr)………19

Concluzii…………………………………………………………………………………..21
Bibliografie

1
Introducere

În timp activitatea umană a fost mai mult sau mai puţin influenţată de evoluţia
vremii.Analiza indicilor bioclimatici reprezintă un punct de plecare pentru stabilirea nivelului de
confort sau disconfort al unei regiuni si din acest motiv obiectivul lucrării de faţă constă în
evidenţierea potenţialului pozitiv/negativ al climei precum şi a efectelor pe care aceasta le are
asupra comportamentului uman .

Lucrarea de faţă este structurată pe două secţiuni la care se adaugă concluziile şi bibliografia.

În prima parte, principalele obiective urmărite sunt acelea de prezentare a aspectele fizico-
geografice specific celor două oraşe respective Ramnicu Sarat si Braila .

În cea de-a doua parte a fost analizat regimul lunar multianual al principalilor indici
bioclimatici şi prezentarea frecvenţei tipurilor de bioclimate la cele două staţii.

1.Metodologie

Pentru elaborarea acestei lucrari au fost utilizate date colectate din anuarele climatologice pe
o perioada de 10 ani ,pentru doua staţii meteorologice ,începând din anul 2006 si până în anul
2015 .

Pentru calcularea indicilor bioclimatici au fost prelucraţi o serie de parametrii meteorologici

precum temperatura medie lunară ,valori medii lunare ale umidităţii relative ,valori medii lunare
ale presiunii atmosferice precum şi valori medii lunare ale vitezei vântului .

2
 Datele prelucrate au fost utilizate pentru determinarea valorilor şi tendinţei de evoluţie a zece
indici bioclimatici: temperatura echivalent-efectiva(TEE),indicele termohigrometric (THI)
,indicele de discomfort(DI THOM),indicele de stress relativ(RSI),indicele de caldura (HI)
,HUMIDEX,indicele Simmer estival(SSI),indicele Scharlau de vara(ISE),indicele Scharlau de
iarna(ISH) precum si puterea de racire a vantului (P r) si temperatura echivalenta acestuia (T pr).

2.Zona de studiu

2.1. Judetul Ramnicu Sarat este situat în N-E Munteniei, find singurul judeţ de munte care
nu ajunge la graniţa dinspre Transilvania. Actualmente mare parte din teritoriul lui face parte
din județul Buzău, cu excepția părții de nord, care face parte din județul Vrancea, și a părții de
est, care intră în componența județului Brăila.Are o suprafata de 3.324 km².Se află la intersecţia
paralelei de 45 grade 22' 48"cu meridianul de 27 grade 03' 36",având o altitudine de 118 m.

Fig.1 Judetul Ramnicu Sarat

Înfatisarea pamântului. Cu colţul său apusean, judeţul pătrunde – la obârşiile văii
Râmnicului - în regiunea de munte. Imediat sub poala muntelui urmează o serie de mici
depresiuni şi apoi dealurile subcarpatice, supuse frecvent alunecărilor catastrofale (de aici sărăcia
şi slaba lor populare). Cea mai mare parte a judeţului este însă în regiunea de câmpie. Aceasta
este mai înaltă şi tăiată de numeroşi torenţi la marginea de sub dealuri. Către N-E se lasă însă
treptat şi se pierde în şesul mlăştinos, cu ape divagante, ale Siretului de jos.

3
Clima

Specificul climei acestei regiuni este dat de pozitia regiunii in proximitatea curburii Carpatilor si
a orogenului nord Dobrogean, dispozitia in trepte a reliefului si de principalii centri barici care
actioneaza peste Sud – estul Europei.
Pozitia in proximitatea celor doua obstacole orgrafice determina pe de o parte canalizarea
maselor de aer rece, polar sau arctic, generate de anticiclonii est-european si scandinav(si
devierea acestora coform efectului Coanda, Nicolaie Ion-Bordei,1988) si producerea unor vanturi
cu directie predominanta nordica(21.2 %) sau nord-estica(15.9%) la Ramnicu Sarat si pe de alta
parte generarea efectelor foehnale la coborarea maselor de aer cu circulatie vestica pe versantul
extern al curburii carpatice.
Aceste efecte de foehn se concretizeaza in radiatia solara cu 2.5 kcal / cm2 /an mai mare decat in
zonele neafectate (120 kcal / cm2/an in aria subcarpatica, 121 – 122 kcal / cm2/an la Ramnicu
Sarat si peste 125 kcal / cm2/an in extremitatea estica), temperaturi medii anuale cu 0.5oC mai
mari, nebulozitate mai mica cu 0.5 zecimi, umezeala velativa mai mica cu 2%, precipitati usor
diminuate si fenomene de iarna mai putin frecvente si mai putin intense.

Pentru a putea evidentia carcaterele climatice induse de diferitele forme de relief pe care se
suprapune aria studiata, vom analiza comparativ principalele elemente climatice cu efecte asupra
activitatilor umane din zona.

Astfel, temperatura medie anuala a aerului variaza intre 4 – 6oC in aria montana, 6-8 oC in aria
deluroasa inalta, 8-9 oC in depresiunile submontane si dealurile sud-estice, 9-10 oC in zona de
glacis si in unele arii expuse favorabil (suprafata Piemontana de sub dealul Hârboca si culoarul
Văii Râmnicului aval de localitatea Buda). Prin vestul orasului Râmnicu Sărat trece izoterma de
10 oC (la Ramnicu Sarat 10,3 oC), urmand ca pana la extremitatea estica temperatura sa tinda
spre 11 oC, fara a atinge insa aceasta valoare. Pe sezoane, temperatura sufera modificari
asemanatoare. Iarna, in ianuarie, temperatura creste de la -4 - -6oC in aria montana, -3 oC in
depresiunile submontane, unde apar inversiuni cu frecventa redusa, -2 - -3 oC in aria centrala, -1
- -2 oC in dealurile marginale apoi scade sensibil, datorita acvectiilor nordice ce nu mai
intampina obstacole pana la sub -3 oC (-2.8 oC la Ramnicu Sarat). Vara, temperatura este mai
ridicata decat in alte zone cu conditii similare, datorita vanturilor catabatice si a patrunderii unor
mase de aer cald din sud (14-16 oC in zona montana, 19-21 oC in subcarpati, 21-23 oC la
campie, 22.1 oC in Ramnicu Sarat).

Continentalismul climei se poate masura atat prin amplitudinile termice ce cresc de la sub 20 oC
in zonele inalte, pana la peste 25 oC in campie (24.9 oC la Ramnicu Sarat), si prin temperaturile
extreme. La Ramnicu Sarat, situat in partea centrala a Campiei Râmnicului, minima absoluta s-a
inregistrat la 11 ianuarie 1941 si anume –26.2 oC iar maxima la 20iulie 1987 inregistrandu-se
41.0 oC, sub influenta unei invazii de aer cald tropical.

Si precipitatiile zonei studiate sunt foarte mult influentate de factorii locali precum prezenta
curburii carpatice, etajarea si rugozitatea reliefului, dar si de prezenta unor invazii de aer
continental sau tropical si a regenerarii unor cicloni mediteraneeni retrograzi. In aceste conditii
precipitatiile cresc de la 450 mm in partea estica, 523 mm in Ramnicu Sarat si ajungand la peste

4
700 mm in aria montana. Peste 60% din cantitatea de precipitatii cade in sezonul cald, iar
plecipitatiile solide, iarna, sunt prezente in medie 21 de zile la Ramnicu Sarat, numarul lor
crescand cu altitudinea.

Vânturile, determinate de prezenta Anticiclonului Siberian (Dorsala Voiekov) au o directie

predominant nordica si nord-estica. Viteza medie a acestora este cuprinsa intre 3 – 4 m/s cu un
maxim in febroarie-martie si minim in septembrie. Vanturile au viteze si frecvente mai mari in
zona de campie de-a lungul culoarelor si pe versantii estici expusi circulatiei foehnale. Calmul
atmosferic favorizat de fragmentarea accentuata a reliefului variaza intre 10 si 30%, cu ponderi
mai mari in depresiuni. La Ramnicu Sarat calmul detine o pondere de 32.3%.

Astfel, temperaturile mai ridicate, durata de stralucire a soarelui (2220ore in campie) coraborate
cu expozitia favorabila, a asigurat acestei zone locuire veche si intensa si o valorificare a
resurselor solice diversa in special viticultura si pomicultura.

Hidrografia

Rețeaua hidrografică de suprafată apartine in totalitate bazinului hidrografic al Siretului care

dreneaza zona prin intermediul a 3 colectori principali: Râmnicul Sărat (cel mai important, se
varsa direct in Siret), Câlnăul (dreneaza partea sud-estica si se varsa in Buzău) si Râmna (în
nord-est, afluent al Putnei).
Rețeaua hidrografica prezinta o alimentatie mixta, pluvionivala, cu o participare a componentei
subterane in proportie de 10 – 35% si cu cel mai mare procent al scurgerii primavara
(43.9%/Râmnicul Sărat la Tătaru) si cel mai mic in sezonul de vara – toamna si iarna. Acest
regim este foarte important pentru locuitorii zonei deoarece debitele mari de primavara
amplificate de sectoarele inguste ale albiilor opreste accesul pe culoarele de vale, obligand
locuitorii sa utilizeze cai de acces de altitudine.
Debitele raurilor sunt in general mici (1.95m3 /s Ramnicu Sarat, 1 m3/s Calnaul) dar in anumite
conditii pot sa ajunga la valori exceptionale (282 m3 /s pe Râmnicul Sarat in noiembrie 1966,
146 m3 /s Câlnăul în octombrie 1972). Debitele minime sunt atinse în general la sfârșitul verii și
toamna și duc câteodata la secare. Mai trebuie menționat si debitul solid care are cele mai mari
valori din țară în aceasta zona (7.8 kg/m3/s Râmnicul Sărat, 21.8 kg/m3/s Câlnăul). Chimismul
este de tip dominant sodic, doar Calnaul remarcandu-se cu ponderea de 38.4% a ionului
bicarbonic, însă Râmnicul Sărat are în bazinul superior o pondere de 34% a ionilor de clor si
23.7% ionilor de sodiu si potasiu. De altfel acest rau este unul dintre singurele din tara a carei
mineralizare scade din amonte spre aval.

Vegetatia.

Varietatea reliefului si variabilitatea conditiilor hidroclimatice au impus o diferentiere puternica a

formatiunilor vegetale si a tipurilor de sol din acesta regiune.
Aria montana este acoperita de o vegetatie forestiera in care predomina fagul (48.4%) alaturi de
brad si chiar molid, iar vegetatia parter e formata din Luzula sylvatica, Soldanella montana,
Driopteris filix – mas, etc. Suportul acesteia este alcatuit din cambosoluri. Importanta acestei
regiuni este foarte mare pentru localitatile din apropiere, din depresiunile submontane, a caror
economie este bazata pe industrializarea lemnului si valorificare pajistilor secundare (obtinute

5
prin defrisarea padurilor si folosite pentru cresterea animalelor).

Zona subcarpatica apartine etajelor padurilor de foioase (de quercinee, fag si amestecuri de
diferite foioase). Despaduririle care au afectat acest segment al ariei studiate a dus la inlocuirea
vegetatiei primare de pe suprafetele cu pante mai putin accentuate atat cu pajisti secundare cat si
cu culturi agricole. Terenurile mai accidentate sau mai slab umanizate in fasii dispuse nord – vest
sud – est de paduri de fag, amestec fag – gorun si gorun, la contactul cu campia aparand stejar
pedunculat si pajisti stepice. Etajul arbustiv este format din: alun, corn, sanger si specii de
paducel. In depresiunile unde afloreaza depozite salifere (chelituri) apare si vegetatie halofila
(Festuca pseudorina, Cynadon dactylon), iar in lungul vailor apare vegetatia tipica de lunca.
Etajul pedologic corespunde vegetatiei pe care o suporta. In aria mai inalta apar cambisoluri
(districambosol) iar in est luvosoluri. Pe interfluviile dintre Calnau si Slanic apar chiar
cernisoluri(cernoziomuri). Ca soluri intrazonale amintim pe cele halomorfe de pe depozite
salifere aluviosoluri in lunci si regosoluri in ariile cu solificare incompleta.

Vegetatia din campie apartine silvostepei in ariile din vest cu altitudini mai mari de 100m, foarte
puternic modificata de agricultura. In acest etaj apar izolat palcuri de stejar pedunculat,
amestecuri de stejar brumariu si stejar pufos (la nord de Ramnicu Sarat) iar pe interfluviile dintre
Ramnicu Sarat si Focsani se evidentiaza si ulmul.

Arbustii sunt reprezentati de paducel, porumbar, maces, soc, sanger etc. iar etajul ierbaceu
polygonatum latifolium, geum urbanum, valeriana officinalis. Datorita acestui tip de vegetatie pe
campia inalta a Ramnicului s-au format cernoziomuri cambice sau vertice. Pe molisoluri de tip
carbonatic se dezvolta ultima zona de vegetatie si anume stepa, intalnita intre altitudinile de 20 -
100m. Stepa desi foarte puternic modificata de catre activitatile economice se mai pastreaza pe
versantii improprii agriculturii sau pe pasunile din apropierea satelor si este reprezentata de
asociatii secundare sau derivate din cele initiale cu pelinita (Artemisia austrica), firita (Poa
bulbosa) si barboasa iar pe ternuri intelenite specii de pir (Agropyrum sp.) sau ceapa ciorii
(Gagea pusilla). Elemente intrazonale apar in lungul principalilor colectori reprezentate de plop
(Populus sp.), salcie (salix sp.), Agrostis alba, Trifolium repens, unde s-au format soluri
higromorfe, iar pe salsodisolurile formate in estul si in nord-estul orasului Ramnicu Sarat cresc
balanica, Sueda maritima, Artemisia marina, saracica (Salicornia europae).

Fauna concorda cu formatiunile de vegetatie si cu etajul altitudinal in care traieste, dar intrucat
nu prezinta o importanta economica suficienta si nu influenteaza activitatile umane decat in mica
masura(daunatorii), consider ca o pot omite nintr-un astfel de studiu.

Fauna concorda cu tipul de vegetatie in care este prezenta si consta in aria montana de cerb, urs,
vulpe, cocosi de munte etc., in cea deluroasa inalta de pasari ca pitigoiul de munte sur, mierla,
ciocanitoare etc. si mamifere ca soarecele gulerat, veverita, jderul etc.. In zona subcarpatica joasa
sunt prezenti parsul de stejar, caprioara, mistret (amintim si popularile cu mistret din bazinul
mijlociu al Ramnicului si cu muflon la Livada). In campie domina rozatoarele mici (popandau,
harciog, orbete, cartita, dihor, diferite specii de soareci) dar si iepuri, vulpi si multe specii de
pasari. Ihtiofauna este slab reprezentata datorita mineralizarii accentuata a apelor de suprafata
putand doar sa mentionam unele populari cu peste in apele din aria mai inalta.

6
Bogatii minerale. Dealurile acestui judeţ sunt în zona cutelor diapire (cu sâmburi de sare),
bogată în sare şi foarte puţin petrol.

Relieful

2. Brăila este un oraș în sud-estul României, cu populația 216.929 locuitori, reședința

județului cu același nume. Orașul este situat pe malul stâng al Dunării, la distanță de aproximativ
20 de kilometri de Galați, desfăşurându-se intre 45o16’17’’ latitudine nordică și 270
58’33’’longitudine.

Fig.2 Braila

Limita de nord a judeţului este stabilită de râul Siret, care se varsă în Dunăre în punctul în care
fluviul părăseşte judeţul. La Vest, judeţul Brăila este învecinat cu judeţul Buzău, la Nord-Vest cu
judeţul Vrancea, la Nord cu judeţul Galaţi, la Est cu judeţul Tulcea, în partea de Sud-Est are ca
vecin judeţul Constanţa, iar la Sud, judeţul Ialomiţa. Suprafaţă Suprafața totală a judeţului era, în
anul 2012, de 4.765,8 km2 , din care doar 57,1 km2 (1,2%) aparţinea domeniului intravilan.
Suprafaţa judeţului Brăila reprezintă 13,3% din suprafaţa totală a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est
și 2% din suprafaţa totală a României.

Relieful

Judeţul Brăila este situat în partea estică a Câmpiei Române, având un relief alcătuit din spaţii
netede ce sunt brăzdate de largi confluenţe ale râurilor. Principalele elemente de relief ale
7
judeţului Brăila sunt: Câmpia Râmnicului, Câmpia Brăilei și Câmpia Călmăţuiului, Balta Brăilei,
Lunca Buzăului, Lunca Călmăţuiului și Lunca Siretului. Câmpia Râmnicului se întinde în partea
de nord-vest a judeţului, o parte din aceasta aflându-se și pe teritoriul judeţului Buzău. Este o
câmpie joasă, cu altitudini de până la 25 m, de tip piemontan. Câmpia Călmățuiului, numită și
Bărăganul Central, este situată în sudul judeţului, fiind delimitată în nord de râul de la care și-a
împrumutat numele, iar în sud de Ialomiţa. În zonă sunt prezente nisipurile eoliene, dispuse sub
formă de dune fixate, dar permit, în același timp, practicarea agriculturii. Câmpia Brăilei,
denumită și Bărăganul de Nord datorită poziţiei în care se află, are un relief uniform, alcătuit din
câmpuri netede și întinse. Este împărţită în două părţi aproximativ egale de Valea Ianca ce se
întinde de la sud la nord pe o distanţă de 30-40 km; datorită apei care stagnează în ea, are, mai
degrabă, aspectul unui lac. Cele două câmpii care o compun sunt: Câmpia Ianca, în vest și
Câmpia Viziru în est. Lunca Dunării este situată de-a lungul fluviului, în partea de est a judeţului,
având o lăţime cuprinsă între 7 și chiar 40 km. În componenţa ei intră și Balta Brăilei, denumită
și Insula Mare a Brăilei, fiind situată între două braţe ale Dunării (Vălciu și Măcin); se întinde pe
o distanţă de 70 km. Între Dunărea navigabilă și Braţul Vâlciu se găsește un areal protejat –
Insula Mică a Brăilei.

Hidrologia

Judeţul Brăila se bucură deopotrivă de prezenţa râurilor, a lacurilor, dar și a apelor subterane.
Apele curgătoare reprezintă principalele resurse de apă ale judeţului. Arterele hidrografice sunt:
fluviul Dunărea și râurile Siret, Buzău și Călmăţui. Dunărea este fluviul care izvorăște din Munţii
Pădurea Neagră (Germania), și după ce străbate 10 state și 4 capitale, ajunge și pe teritoriul
judeţului Brăila, unde formează graniţa de est acestuia prin braţul Măcin. În cadrul judeţului este
reprezentată de Dunărea propriuzisă și de braţele principale Măcin (Dunărea Veche) și Cremenea
și de cele secundare, Vâlciu, Pasca, Calia, Arapu și Mănușoaia. Braţul Măcin are o lungime de 96
km și o lăţime medie de 250 m, în timp ce Braţul Cremenea are o lungime de 70 km și o lăţime
medie de 500 m. În Hârșova, debitul maxim la asigurarea de 1% a fost estimat la 15.080 m3 /s,
iar la Brăila la 14.620 m 3 /s. Debitul minim este atins în timpul perioadelor de toamnă, dar mai
ales al celor de iarnă (1.000 m3 /s la Brăila). Apele Dunării sunt utilizate în agricultură, irigaţii,
piscicultură și în alimentarea cu apă a populaţiei. Siretul formează graniţa de nord cu judeţul
Galaţi pe o distanţă de 47,4 km, după care se varsă în Dunăre. În dreptul localităţii Voinești,

8
apele Buzăului se varsă în Siret. Buzăul este afluent al Siretului, străbătând judeţul Brăila pe o
lungime de 141 km, din dreptul localităţii Făurei. Apele sale sunt folosite într-o proporţie redusă
în irigaţii. Călmățuiul își desfășoară aproape jumătate din lungimea sa pe teritoriul brăilean (70
km dintr-un total de 145 km), străbătându-l de la vest la sud, după care se varsă în Dunăre. Din
cauza gradului ridicat de mineralizare al apelor sale și al prezenţei sulfatului sodic, este puţin
folosit în irigaţii. Lacurile existente în judeţul Brăila sunt lacuri de crov, grupate în două zone: în
Câmpia Brăilei (lacurile Ianca, Plopu, Iazu-Movila Miresii, Secu-Movila Miresii, Esna și valea
Esnei și Lutu Alb) și în Câmpia Călmăţuiului (lacurile Colţea, Chichineţu, Plașcu, Unturos și
Tătaru). În Câmpia Brăilei se găsesc limanele fluviatile (lacurile Jirlău, Căineni și Ciulniţa), iar
lacurile de meandru și de braţ părăsit se găsesc mai ales în lunca Dunării (Balta Brăilei –
Dunărea Veche și Japșa plopilor) pe terasa Călmăţuiului (Lacul Sărat – Batogu) și pe terasa
Dunării (Lacu Sărat – Brăila). Pe lunca Siretului se găsește lacul de luncă – Măxineni, iar în
lunca Călmăţuiului, lacurile Traian, Bătrâna și Jugureanu. Apele subterane din judeţul Brăila se
împart în ape freatice (care nu constituie o sursă importantă de apă) și ape de adâncime.

Clima

Datorită poziţiei pe glob, în partea sud-estică a României, judeţul Brăila are un climat
temperatcontinental specific Europei răsăritene. Caracteristice acestui teritoriu sunt verile sunt
călduroase și uscate, precipitaţiile reduse, dar care pot avea caracter torenţial și pot fi repartizate
inegal. În același timp iernile sunt friguroase, cu cantităţi reduse de precipitaţii, fiind influenţate
de anticiclonul siberian. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 10,30 C și 10,50 C, luna
cea mai călduroasă fiind iulie. Pământul este acoperit de zăpadă în medie, 40 de zile la câmpie și
30 de zile în Balta Brăilei, iar stratul de zăpadă are o grosime de cel mult 10 cm. Vântul bate mai
ales dinspre nord, având o viteză medie de 3,1 m/s. Aici sunt prezente fenomene de aridizare
(uscăciune și secetă) și fenomene extreme (viscol, secetă).

Soluri

În judeţul Brăila se regășește o varietate de soluri, ce se deosebesc prin proprietăţile acestora,

productivitate şi măsuri pentru menţinerea şi creşterea fertilităţii. 70- 75% din suprafaţa judeţului
este ocupată de cernoziomuri, un tip de sol care oferă cea mai mare fertilitate naturală din ţară.
Se găsește în Câmpia Brăilei și în partea centrală a Câmpiei Călmăţuiului. În lunca Dunării, a

9
Siretului și a Buzăului sunt răspândite aluviosolurile, caracterizate printr-un stadiu incipient de
solidificare. Alte tipuri de soluri răspândite în judeţul Brăila sunt: gleiosolurile și
salsodiosolurile.

3.Indici bioclimatici

3.1.Temperatura echivalent-efectivă(TEE) (°C)

Temperatura echivalentă reprezintă temperatura internă a unui volum de aer la care ar ajunge,
în condiții de presiune constantă, dacă întreaga lui cantitate de vapori de apă s-ar condensa. Ea se
exprimă în °C și este relativ constantă în procesele umed-adiabatice, caracterizate prin mișcări
ascendente și descendente ale aerului saturat.

Acest indice se calculează doar în cazul în care temperatura aerului, înregistrată la termometrul uscat,
este cuprinsă între 20°C și 45°C, iar presiunea atmosferică este de 800-1100 hPa. La peste 45°C și în
condițiile variației umezelii relative a aerului, indicele TEE va avea valori care descriu condiții de
zăpușeală.

Indicele TEE(°C) Tip de bioclimat

TEE ≤ 27 Rece
27 < TEE ≤ 34 Răcoros
34< TEE ≤ 47 Confort
47< TEE ≤ 51 Cald
TEE > 51 Sufocant
Tabel nr.1- Tipuri de bioclimate în funcţie de TEE

A fost calculat pentru intervalul cuprins între lunile iulie – august în cazul staţiei Satu Mare.
Analiza repartiţiei spaţiale a valorilor indicelui TEE evidenţiază că lunile iulie şi august(luni cu
temperaturi medii mai mari de 20°C) sunt caracterizate de un bioclimat sufocant ,aşa cum reiese
şi din tabelul de mai jos. Spre deosebire de staţia de la Satu Mare ,în Galaţi ,temperaturi medii
lunare mai mari de 20°C ,se înregistrează într-un interval de 3 luni ,respectiv iunie(20.3°C)
,iulie(22.0) şi august (21.4°C). Prin urmare şi valorile indicelui vor fi mai mari decat la Satu

10
Mare,însă se înscriu în acelaşi tip de bioclimat,sufocant,situaţie care este foarte bine evidenţiată
în tabelul de mai jos.

Valorile mari ale indicelui temperaturii efectiv-echivalente se datorează intensificării

proceselor de evaporare din timpul verii,fapt ce determină creşterea umezelii aerului şi în
consecinţă accentuarea senzaţiei de căldură, a transpiraţiei şi a ritmului respirator .

3.2.Indicele termohigrometric- THI (°C)

Indicele termo higrometric THI reprezintă o variantă aproximativă de calcul a indicelui de

disconfort Thom ,calculat pe baza temperaturii şi umezelii relative a aerului, evitându-se astfel
utilizarea temperaturii termometrului umed, care de cele mai multe ori nu este disponibilă. Spre
deosebire de indicele Thom, acest indice permite clasificarea condiţiilor şi tipurilor de climă atât
pentru perioadele calde, cât şi pentru cele excesiv de reci.

Indicele THI (°C) Tip de bioclimat

THI < - 40 Hiper-glacial
-40 < THI < -20 Glacial
-20 < THI ≤ -10 Frig excesiv
-10 < THI ≤ -1.8 Foarte frig
-1.8 < THI < 13 Frig
13 < THI < 15 Răcoare
15< THI < 20 Confort
20< THI < 26.5 Cald
26.5< THI < 30 Foarte cald
THI > 30 Caniculă
Tabel nr. 2- Tpuri de bioclimate în funcţie de valorile THI (°C)

Conform pragurilor de analiză a indicelui THI se poate observa că staţia meteorologică

Ramnicu Sarat se încadrează în bioclimatului de tip foarte frig, o singură lună(ianuarie) ,şase
luni în bioclimatul de tip frig(februarie,martie,aprilie,octombrie,noiembrie şi decembrie) şi cinci
luni în bioclimatul de tip confort(mai,iunie,iulie,august,septembrie).Valorile indicelui
termohigrometric variază de la -3,1 în luna ianuarie până la 24,2 în luna iulie.Se constantă că
variaţia indicelui THI este direct proportională cu creşterea sau scăderea temperaturii.Astfel

11
 lunile ianuarie,februarie ,martie ,aprilie,octombrie,noiembrie şi decembrie se încadrează în aria
de disconfort bioclimatic prin racire ,iar lunile mai,iunie,iulie ,august şi septembrie se încadrează
în aria de confort bioclimatic.

Ramnicu Sarat

Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII MA

2006 -2.1 -2.2 1.2 11.0 18.3 20.4 20.6 20.1 13.8 -2.1 -2.2 1.2 8.2
2007 2.5 2.1 8.2 12.9 16.8 19.0 20.9 21.0 20.1 2.5 2.1 8.2 11.4
2008 3.7 0.6 3.6 10.5 16.6 19.1 19.8 20.4 16.0 0.9 0.6 3.6 9.6
2009 0.6 2.7 7.3 11.1 14.0 18.8 20.3 22.5 16.1 0.6 2.7 7.3 10.3
2010 -1.2 -0.3 7.1 8.7 14.4 20.4 19.7 18.7 16.4 -1.2 -0.3 7.1 9.1
2011 1.7 4.8 6.0 13.2 15.8 20.0 21.4 20.3 15.6 1.7 4.8 6.0 10.9
2012 -3.1 1.7 9.6 11.2 16.3 20.4 21.1 21.7 17.6 -3.1 1.7 9.6 10.4
2013 0.2 2.7 7.7 11.8 17.3 19.3 22.1 21.6 19.0 0.2 2.7 7.7 11.0
2014 -0.8 2.4 10.0 11.1 16.4 20.3 20.9 21.6 17.9 -0.8 2.4 10.0 11.0
2015 2.1 3.7 7.9 13.0 18.6 21.3 24.2 22.7 19.6 2.1 3.7 7.9 12.2

Braila

Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII MA

2006 -1.2 5.5 7.2 11.8 15.0 19.7 21.4 19.9 15.5 10.8 2.8 -0.4 10.7
2007 1.8 2.0 6.5 10.1 16.5 19.3 22.7 21.1 17.1 10.6 1.6 1.5 10.9
2008 -1.5 -0.8 1.4 10.8 18.3 20.5 20.8 19.6 14.3 11.5 8.8 1.4 10.4
2009 -1.8 1.9 6.7 8.5 16.0 19.4 19.9 18.7 14.2 9.8 6.2 1.3 10.1
-
2010 9.3
-14.3 -14.6 -3.9 9.9 21.1 27.8 32.9 35.7 20.9 3.8 8.3 15.3
2011 -1.9 -1.1 6.4 11.1 16.7 19.9 22.2 20.8 18.9 11.0 4.6 3.7 11.0
2012 0.1 -5.1 7.4 14.3 18.1 21.7 23.5 21.8 18.6 14.3 8.0 -0.4 11.9
2013 -7.8 3.5 5.9 13.7 18.8 20.8 19.7 21.6 16.1 12.0 9.6 1.7 11.3
2014 0.2 1.0 10.0 12.4 16.9 18.6 21.7 21.9 17.9 11.6 5.8 1.4 11.6
2015 -0.2 3.3 7.3 11.9 17.4 19.8 22.1 21.8 19.2 11.5 8.3 3.2 12.1

12
Tabel nr.3- Regimul indicelui termohigrometric(°C) la staţiile meteo Ramicu Sarat si Braila ,în
perioada 2006-2015

În comparaţie cu Ramnicu Sarat, staţia meteorologică Braila se încadează în bioclimatul de

tip frig şapte luni(ianuarie,februarie,martie,aprilie,octombrie,noiembrie,decembrie) ,trei luni în
bioclimatul de tip confort(mai,iunie şi septembrie) şi două luni în bioclimatul de tip
cald(iulie,august).Valorile indicelui termohigrometric variază în această situaţie între -1.84 în
luna ianuarie şi 20.55 în luna iulie.La fel ca şi în cazul staţiei meteorologice de la Ramnicu Sarat
şi în Braila lunile ianuarie , februarie,marte ,aprilie şi octombrie,noiembrie ,decembrie se
încadrează în aria de disconfort bioclimatic prin răcire însă diferenţa constă în lunile mai ,iunie
şi septembrie care se încadrează în aria de confort bioclimatic ,iar lunile iulie şi august în aria
bioclimatului cald.

3.3.Indicele de disconfort (DI THOM) (°C)

Indicele de disconfort Thom descrie condiţiile de disconfort fiziologic datorate căldurii şi

umezelii, fiind aplicabil pe un interval de temperatură a aerului (măsurată la termometrul uscat)
cuprins între +21 şi +47°C. În afara acestui interval şi în condiţiile variaţiei umezelii relative
indicele DI Thom dobândeşte numai valorile corespunzătoare claselor (inferioară şi, respectiv,
superioară) extreme de temperatură, care descriu o stare de confort pentru temperaturi mai mici
de +21°C şi respectiv, o stare de urgenţă medicală, pentru temperaturi mai mari de +47°C.

DI THOM Disconfort bioclimatic

DI < 21 Confort
21 ≤ DI< 24 Mai puţin de 50% din persoanele expuse resimt
un lejer disconfort
24 ≤ DI < 27 Mai mult de 50% din persoanele expuse resimt
un disconfort din ce în ce mai accentuat
27 ≤ DI < 29 Majoritatea persoanelor expuse resimt o stare

13
 de disconfort accentuat şi acuză o deteriorare a
condiţiei psihico-fizice
29 ≤ DI < 32 Toate persoanele expuse resimt o stare de
disconfort accentuat
DI ≥ 32 Stare de urgenţă medicală,disconfort extrem de
accentuat ,risc crescut de şoc hipercaloric
Tabel nr.4- Nivelul de disconfort bioclimat în funcţie de clasele de valori ale DI Thom(°C)

Valorile indicelui DI THOM la staţia meteorologică Ramnicu Sarat variază între 11,6°C în
luna iunie şi 13,4°C în luna iulie şi 11°C în luna august ceea ce denotă faptul că staţia se află într-
o arie de confort bioclimatic.Confortul bioclimatic se menţine pe întreg intervalul de analiză în
condiţiile în care temperatura aerului nu depaşeşte 21°C.Aceeşi situaţie se regaseşte în mare
parte şi în cazul staţiei meteorologice Braila cu unele diferenţe, aici valorile indicelui DI THOM
variază între 18.36 în luna iunie respectiv 19.59 în luna iulie şi 19.22 în luna august prin urmare
şi valorile temperaturilor au fost ceva mai ridicate depăşind 22°C,ceea ce conduce la o uşoară
stare de disconfort bioclimatic ,în special în lunile iulie şi august. În ansamblu însă, ambele staţii
se încadrează în aria de confort bioclimatic pe întreg intervalul perioadei analizate,situatie care se
poate observa în tabelul de mai jos.

Ramnicu Sarat
Anul VI VII VIII
2006 8.9 9.9 12.2
2007 6.3 12.1 13.4
2008 10.3 10.0 11.0
2009 7.3 9.6 10.2
2010 11.8 11.6 11.4
2011 9.2 8.2 7.8
2012 10.2 10.6 7.0
2013 7.4 8.5 5.4
2014 8.5 9.1 5.6
2015 12.4 14.9 7.3

14
Braila
Anul VI VII VIII
2006 5.2 6.6 6.76
2007 11.64 13.44 11.08
2008 5.52 4.44 7.16
2009 8.08 8.32 10.28
2010 10.64 12.76 9.64
2011 7.6 9.68 5.04
2012 7.52 6.84 4.36
2013 9.44 6.08 6.64
2014 -1.36 10.24 7.6
2015 7.32 9.44 7.8

Tabel nr.5- Regimul indicelui de disconfort (DI THOM) (°C) la staţiile meteo Ramicu Sarat si
Braila ,în perioada 2006-2015

3.4.Indicele de stress relativ(RSI)

Indicele de stress relativ (RSI) este un indice care permite evaluarea condiţiilor
bioclimatice de stress caloric ,fiind aplicabil,la latitudinea României numai pe perioada verii.Se
poate calcula numai atunci când temperatura termometrului uscat este mai mică sau egală cu +
35°C.La temperaturi mai mici de 26°C,în condiţiile variaţiei umezelii relative ,indicele RSI
dobândeşte întotdeauna valori corespunzătoare clasei de confort bioclimatic.

Indice RSI Tip de disconfort bioclimatic

RSI ≤ 0.15 Confort
0.15 ≤ RSI≤ 0.25 Disconfort pentru persoanele mai sensibile
0.25 ≤ RSI≤ 0.35 Disconfort pentru toată lumea
0.35 ≤ RSI≤ 0.45 Multe persoane resimt o stare accentuată de
disconfort
RSI ≥ 0.45 Toate persoanele resimt o stare de puternic
disconfort
Tabelul nr.6- Valorile indicelui RSI (unităţi) corespunzătoare diferitelor clase de disconfort

Corelând valorile corespunzătoare diferitelor clase de disconfort din tabelul de mai sus cu
cele rezultate în urma prelucrării matematice ,se poate spune că atât staţia Ramnicu Sarat cât şi

15
cea de la Braila,se încradrează într-un areal bioclimatic de confort,aşa cum reiese şi din tabelul
de mai jos.

Ramnicu Sarat

Anul VI VII VIII

2006 0.0 0.0 0.0
2007 0.0 0.0 0.0
2008 0.0 0.0 0.0
2009 0.0 0.0 0.1
2010 0.0 0.0 0.0
2011 0.0 0.0 0.0
2012 0.0 0.0 0.1
2013 0.0 0.1 0.1
2014 0.0 0.0 0.1
2015 0.0 0.1 0.1

Braila

Anul VI VII VIII

2006 0.0 0.1 0.0
2007 0.0 0.1 0.0
2008 0.0 0.0 0.0
2009 0.0 0.0 0.0
2010 0.0 0.1 0.1
2011 0.0 0.1 0.0
2012 0.1 0.1 0.1
2013 0 0 0.1
2014 0 0 0.1
2015 0.0 0.1 0.1

16
Tabel nr.7 – Regimul indicelui de tensiune relativă(unităţi) la staţiile meteo Ramnicu Sarat
Şi Braila,în perioada 2006-2015
3.5.Indicele de căldură (HI) (°F)

Indicele de căldură (HI) se mai numeşte şi temperatura aparentă,este un indice exprimat în

grade Fahrenheit,care permite evaluarea disonfortului bioclimatic datorat expunerii la condiţii
meteorologice caracterizate prin valori mari ale temperaturii şi umezelii relative a
aerului.Indicele caloric se calculează numai pentru valori ale temperaturii aerului mai mari de
80°F(+27°C) şi ale umezelii relative a aerului mai mari de 40%.

Indice HI Efecte Risc bioclimatic

27°C≤ HI<32°C Stare de oboseală în condiţii Precauţie
de expunere prelungită şi/sau
activitate fizică
32°C≤ HI<40°C Risc de insolaţie,crampe Alertă
calorice în condiţiile de
expunere prelungită şi/sau
activitate fizică
41°C≤ HI<40°C Risc de insolaţie,crampe Pericol
calorice ,posibil risc de şoc
caloric în condiţii de expunere
prelungită şi/sau activitate
fizică
HI ≥54°C Risc accentuat de şoc caloric Pericol maxim
Tabel nr.8 – Tipuri de efecte bioclimatice în funcţie de valorile indicelui HI (°F)

Atât la staţia meteo Ramnicu Sarat cât şi la statia meteo Braila temperatura medie a aerului nu
depaşeşte pragul de +27⁰C ceea ce denotă faptul că nu se pot calcula valori ale acestui indice
bioclimatic. De asemenea ,din această constatare se poate deduce şi faptul că aceste două staţii
nu se încadrează în clasa de risc bioclimatic.

3.6.HUMIDEX(°C)

17
 Indicele HUMIDEX a fost formulat pe baza unor studii fiziologice efectuate în
Canada, în 1965, luând în considerare efectul combinat al temperaturii şi umezelii aerului
(aceasta din urmă fiind exprimată prin tensiunea reală a vaporilor de apă). Indicele
HUMIDEX se poate calcula însă numai pentru valori ale temperaturii aerului cuprinse
între +20°C şi +55°C. În afara acestui interval şi în condiţiile variaţiei umezelii relative,
indicele HUMIDEX dobândeşte valorile corespunzătoare claselor extreme de disconfort,
care descriu o stare de confort pentru temperaturi mai mici de +20°C şi risc maxim,
pentru temperaturi mai mari de +55°C

Risc bioclimatic HUMIDEX Efecte fiziologice

Confort H < 27 °C Stare de confort pentru toată
lumea
Precauţie 27 °C ≤ H < 30 °C Uşor disconfort. Senzaţie de
slăbiciune în condiţii de
expunere
prelungită şi/sau activitate
fizică
Precauţie maximă 30 °C ≤ H < 40°C Disconfort. Posibil risc de şoc
caloric. Posibilă stare de leşin
şi
crampe calorice în condiţii de
expunere prelungită şi/sau
activitate
fizică.
Pericol 40 °C ≤ H < 55 °C Disconfort accentuat. Evitarea
efortului. Adăpostirea în locuri
umbroase şi răcoroase.
Posibile crampe de căldură.
Posibil şoc
caloric în condiţii de expunere
prelungită şi/sau activitate
fizică
Pericol maxim H ≥ 55 °C Şoc caloric iminent în condiţii

18
 de expunere prelungită la
soare.
Tabelul nr.9- Grade diferite de stress caloric înfuncţie de valorile indicelui HUMIDEX(°C)

Din analiza indicelui HUMIDEX în perioada 2006-2015 rezultă că staţia meteorologică

Ramnicu Sarat este amplasată într-un areal cu un confort bioclimatic,valorile indicelui
nedepăşind 24.66 °C,în luna iulie.Aceeşi situaţie este valabilă şi în cazul staţiei Braila ,cu
mentiunea că aici valorile indicelui ajung chiar la 25.96 °C în luna iulie.Prin urmare lipsesc
efectele fiziologice predominând o stare de confort pentru toata lumea.

Ramnicu Sarat

Anul VI VII VIII

2006 18.8 18.9 18.0
2007 17.2 19.1 19.0
2008 16.9 17.9 18.6
2009 16.5 18.6 21.3
2010 18.5 17.6 16.4
2011 18.2 20.4 18.9
2012 18.7 19.6 21.0
2013 17.5 21.4 21.2
2014 18.8 19.5 21.2
2015 19.5 23.0 22.5

Braila

Anul VI VII VIII

2006 18.3 20.6 18.3

19
 2007 17.0 21.2 19.4
2008 19.4 20.0 17.8
2009 17.4 18.1 16.3
2010 18.3 20.9 22.7
2011 18.2 21.1 19.9
2012 20.8 23.9 21.6
2013 19.2 18.1 20.8
2014 17.4 20.4 21.1
2015 18.1 21.1 21.0

Tabelul nr.10 – Regimul indicelui HUMIDEX ( °C ) la staţiile meteo Ramnicu Sarat şi Braila,în
perioada 2006-2015

3.7.Indicele Simmer estival (SSI) (°C)

Acest indice descrie conditiile de stress caloric din timpul sezonului cald.El a fost calculate
pe baza unor modele fiziologice si teste umane effectuate pe parcursul a 75 de ani, de catre
Societatea Americana de Ingineria Sistemelor de Incalzire si Racire in cadrul Universitatii
Statului Kansas.

Formula de calcul a acestui indice include valoarea temperaturii aerului, exprimata in grade
Fahrenheit si valoarea umezelii relative a aerului.

Indicele SSI se poate calcula numai pentru valori ale temperaturii aerului cuprinse intre +22⁰C si
+53⁰, in afara acestui interval, indicele dobandeste numai valori corespunzatoare clasei
superioare a scarii de clasificare- extreme de cald.

Senzaţie bioclimatică Indice SSI Efecte

Răcoros 20.9 °C ≤ SSI < 24.7 °C Cea mai mare parte a
populaţiei resimte o uşoară
stare de disconfort prin răcire
Confort 24.7°C ≤ SSI < 28.0 °C Stare de confort pentru toata
lumea
Destul de cald 28.0°C ≤ SSI < 32.4 °C Cea mai mare parte a
populaţiei resimte o uşoară
stare de disconfort prin

20
 încălzire
Cald 32.4°C ≤ SSI < 37.4 °C Accentuarea stării de
disconfort prin încălzire
Moderat de cald 37.4°C ≤ SSI < 44.0 °C Disconfort accentuat prin
încalzire.Risc de insolaţie în
condiţii de expunere
prelungită şi/sau activitate
fizică
Foarte cald 44.0°C ≤ SSI < 51.1 °C Toată populaţie resimte o
acută stare de disconfort prin
încălzire.Risc de şoc caloric.
Sufocant 51.1°C ≤ SSI < 64.9 °C Disconfort maxim prin
încălzire.Risc maxim de şoc
caloric ,mai ales pentru
persoanele sensibile(bătrâni şi
copii)
Tabel nr.11-Valorile indicelui SSI(°C) corespunzătoare diferitelor clase de disconfort

Pe baza claselor de disconfort din tabelul de mai sus ,se constată faptul că staţia meteorologică
Ramnicu Sarat se încadradrează în bioclimatul de disconfort maxim prin încălzire ,aparţinând
clasei superioare ,,extrem de cald “prezentând un risc maxim de şoc caloric în special în cazul
persoanelor vârstnice şi a copiilor.Valorile se încadrează doar partial în limitele de aplicabilitate
ale formulei sale,în lunile de vară(iunie,iulie,august) depăşindu-le.În mare parte aceeaşi situaţie
este valabilă şi în cazul oraşului Braila cu menţiunea ca în acest caz valorile sunt chiar mai
ridicate decat cele înregistrate la staţia meteorologică Satu Mare ,ca o consecinţă a temperaturilor
mai ridicate din Galaţi.(tabelul nr.12)

Tabelul nr.12- Regimul indicelui SIMMER de vară (°C) la staţiile meteo Ramnicu Sarat si
Braila ,în perioada 2006-2015
3.8 Indicele Scharlau estival /de vară ( unităţi) –ISE
Conform metodologiei de calcul a ISE, oricărei valori a umezelii relative îi corespunde o
valoare-limită/critică de temperatură a aerului peste care, în absența vantului,organismul uman

21
începe să resimtă senzația de disconfort prin încălzire, din cauza condițiilor bioclimatice
nefavorabile (căldură umedă).Indicele Scharlau estival se poate însă calcula numai pentru valori
ale umezelii relative mai mari de 30% şi temperatura aerului cuprinsă intre +170C si +390C. În
afara acestui interval, chiar dacă valorile umezelii relative se modifică, indicele dobândeşte
numai valorile extreme ale clasificării valorice,considerându-se că temperaturile mai mici
de+17°C descriu o relativă stare de confort bioclimatic, iar cele mai mari de +39°C, determină o
stare de accentuat disconfort.

În urma calcularii acestui indice bioclimatic pentru staţiile meteorologice Satu Mare şi Galaţi
,se poate constata faptul ca pe întregul parcurs al perioadei analizate cele două s-au încadrat în
aria de bioclimat caracterizată prin confort,valorile depăşind pe întreg parcursul perioadei
analizate pragul de ,,0”unităţi .Analizând tabelul de mai jos ,se poate observa cu uşurinţă că
valorile indicelui Scharlau estival ,sunt aproximativ egale la cele doua staţii .

Tabelul nr.13- Regimul indicelui Scharlau(unităţi) la staţiile meteo Ramnicu Sarat si Braila ,în
perioada 2006-2015

3.9 Indicele Scharlau hibernal / de iarnă (unităţi) – ISH :

Conform metodologiei de calcul a ISH, oricărei valori a umezelii relative îi corespunde o

valoare critică de temperatură a aerului sub care, în absența vântului,organismul uman începe să
resimtă senzația de disconfort prin răcire, din cauza condiților bioclimatice nefavorabile (frig
umed) . Indicele Scharlau hibernal se poate însă calcula numai pentru valori ale umezelii relative
mai mari de 40% şi temperatura aerului (măsurată la termometrul uscat) cuprinsă între –5°C şi
+6°C. În afara acestui interval, chiar dacă valorile umezelii relative se modifică, indicele ISH
dobândeşte numai valorile extreme ale clasificării valorice, considerându-se că temperaturile mai
mari de + 6°C descriu o relativă stare de confort bioclimatic, iar cele mai mici de – 5°C, creează
o stare de accentuat disconfort.

22
 Indicele Scharlau – IS (unităţi) Tip de disconfort
IS > 0 Confort
-1 < IS < 0 Uşor disconfort
-3 < IS <-1 Disconfort moderat
IS ≤ -3 Disconfort accentuat
Tabel nr.14-Variaţia nivelului de disconfort bioclimatic în funcţie de clasele de valori ISH sau
ISE

În urma calculării indicelui Scharlau atât pentru staţia meteorologică Satu Mare cât şi pentru
cea de la Galaţi ,se poate observa că ambele se încadrează într-o arie de disconfort bioclimatic
accentuat în lunile de iarna (ianuarie şi februarie) când valorile indicelui scad mult sub pragul
de ,,-3”unităţi . Diferenţa intervine în luna decembrie ,atunci când Satu Mare se încadrează în
aria de confot bioclimatic (7.1 unităţi) pe când Galaţiul în aria de disconfort moderat (-2.97) . În
restul lunilor ambele staţii se încadrează în aria de confort climatic ,valorile indicelui Scharlau
depăşind pragul de ,,0”unităţi (tabelul nr.15)

Tabelul nr.15- Regimul indicelui Scharlau hibernal (unităţi) la staţiile meteo Ramnicu Sarat si
Braila ,în perioada 2006-2015

3.10. Indicele puterii de răcire a vântului ( W/m2 ) – Pr :

Puterea de răcire a vântului reprezintă un concept meteoro-fiziologic care exprimă în termeni

obiectivi, acțiunea combinată a temperaturii aerului şi vitezei vântului asupra bilanțului caloric al
organismului uma. Valoarea ei exprimă intensitatea pierderilor calorice (W) suferite de unitatea
de suprafață corporală (m2) în unitatea de timp, prin combinarea,în proporții diferite, a mai
multor procese fizice (radiație, conducție, convecție, evaporare).

Pentru calcularea Puterii de racire a vantului (W/m²) se foloseste o ecuatie empirică, care ţine
cont de efectul combinat al temperaturii aerului (masurată la termometrul uscat) (⁰C) şi vitezei
vântului (m/s sau km/h).Indicele Wind-chill se poate însă calcula numai pentru valori ale vitezei
vântului cuprinse între 2m/s si 24m/s,la temperaturi ale aerului mai mici de +11⁰C.

23
Puterea de răcire a vântului Temperatura echivalentă Efecte fiziologice
– Pr ( W/m2) puterii de răcire a vântului-
Tpr(°C)
P r = 200 – 400 Tpr > +10 Nici un disconfort(Confort)
P r = 400 – 600 +10 ≥ Tpr > -1 Uşor disconfort
P r = 600 – 800 -1 ≥ Tpr > -10 Disconfort accentuat
P r = 800 – 1000 -10 ≥ Tpr > -18 Foarte frig
P r =1000 – 1200 -18 ≥ Tpr > -29 Stress hipocaloric
P r = 1200 – 1400 -29 ≥ Tpr > -50 Risc de degerături în condiţii
de expunere prelungită
P r > 1400 Tpr ≤ -50 Risc de degerături instantanee
Tabelul nr.16- Efectele puterii de răcire a vântului asupra fiziologiei umane în funcţie de
intensitatea pierderilor calorice suferite de acesta.

Pe baza tabelului de mai sus şi a calculelor efectuate se constată faptul că indicele puterii de
răcire a vântului are valori situate între 800 şi 1000 W/m2 ,pe parcursul întregii perioade
analizate, la staţia meteorologică de la Satu Mare ceea ce înseamnă ca efectele fiziologice
resimţite constau în senzaţii accentuate de frig .Cele mai mari valori ale indicelui se
înregistrează ,aşa cum este normal ,în sezonul rece ,atunci când pe fondul unor temperaturi
scăzute ce variază între -4.5°C(ianuarie) şi 6°C (octombrie) se înregistrează şi viteze mai mari
ale vântului ce variază între 2.5 şi 3.5 m/s,astfel temperatura corpului devine mai apropiată de
cea a aerului înconjurator, iar senzaţia de frig va fi mai puternică.

Spre deosebire de staţia meteorologică Satu Mare ,la staţia meteorologică din Galaţi ,situaţia
este mult mai difilă,valorile indicelui puterii de răcire a vântului variind între 1000 şi 1200 W/m2
pe aproape întreg intervalul de analiză,excepţie făcând doar lunile septembrie si octombrie când
valorile indicelui variază între 800 şi 1000 W/m2 ,organismul uman fiind supus unui stress
hipocaloric.Ca şi în cazul staţiei anterioare ,cele mai mari valori se înregistrează tot în sezonul
rece ,din care se remarcă în special luna ianuarie cu o valoare de 1088 W/m2 înregistrată pe
fondul unei temperaturi medii negative de -3.2 °C şi o viteză a vântului de 5.3 m/s ,ceea ce a
condus la amplificarea senzaţiei de frig la nivelul organismul uman.

În ansamblu se poate spune ca ambele staţii se încadrează în aria de disconfort bioclimatic

prin răcire ,situţie care este evidenţiată prin tabelul de mai jos.

24
Tabelul nr.16- Regimul indicelui puterii de răcire a vântului (W/m2) la staţiile meteo Ramnicu
Sarat si Braila ,în perioada 2006-2015

Concluzii :

Indicatorii bioclimatici joacă un rol deosebit de important în evidenţiarea impactului pe care

clima îl are asupra corpului uman.

Clima temperat continentală de tranziţie,cu veri calde ,secetoase şi ierni geroase, din arealul
oraşului Galaţi ,cu o medie anuală de 10°C şi cu precipitaţii slabe ce cad predominant sub formă
de aversă vara precum şi clima temperat moderată a oraşului Satu Mare cu o medie anuală de 9.8
°C ,cu o umezeală relativ ridicată cu precipitaţii bogate (600mm/an) impun anumite adaptări ale
organismelor vii .Aceste adaptări se resimt sub forma unui uşor disconfort subliniat de indicii
bioclimatici analizaţi.

Disconfortul se manifestă şi prin predispoziţia populaţiei la diferite boli cardio-vasculare şi

respiratorii ,de asemenea disconfortul se poate manifesta şi prin intoleranţă,impulsivitate.

25