INTERPRETAREA BENZILOR SPECTRALE

COMBINAȚII DE BENZI SPECTRALE

Landsat 8 OLI & TIRS

Anul II, Știința Mediului

Marina Rujoiu-Mare
 Programul satelitar LANDSAT

•1972
•Inițiativă NASA în colaborare cu USGS
 Prima generație A doua generație A treia generație Landsat 8
Landsat (1,2,3) Landsat (4 și 5) Landsat (6 și 7)

Anul lansării L1-1972; L4-1982; L6-1993; L8-2013

L2-1975; L5-1984; L7-1999;
L3-1978;
Senzor RBV (Return Beam TM (Thematic ETM+ (Enhanced OLI (Operational
Vidicon) Mapper) Thematic Mapper) Land Imager)
MSS (Multi Spectral TIRS (Thermal
Scanner) Infrared Senzor)
Altitudine 900 km 705 km 705 km 705 km

Rezoluție 60 m 30 m (optic) 30 m (optic) 30 m (OLI)

spațială 120 m (termal) 60 m (termal) 100 m -> 30 m
15 m (pancromatic) (TIRS)
15 m (pancromatic)

Număr de benzi 4 (verde, roșu, 7(albastru, verde, 9 (albastru, verde, 9 OLI

infraroșu apropiat și rosu, IR apropiat, IR rosu, IR apropiat, IR 2 TIRS
termal) mediu, IR termal) mediu x 2, IR termal, 1BQA
pancromatic )
Rezoluție 8-bit 8-bit 8-bit 16-bit
radiometrică
Orbită heliosincronă heliosincronă heliosincronă heliosincronă
• Landsat 8
• Februarie 2013, Landsat Data Continuity Mission, 3 luni de probă
• Timpul de parcurgere a unei orbite: 99 minute;
• Perioada de revizitare: 16 zile
• Durata de viață proiectată: 5 ani
• Sistemul de referință al orbitei: WRS (World Wide Reference System)
• Dimensiunea unei scene satelitare (acoperirea spațială): 170 km/185 km
• Tipul datelor produse: Level 1T (Terrain Corrected)
• Formatul de ieșire al datelor: GeoTiff
• Proiecția: UTM (Universal Transverse Mercator)
• Datum:WGS 84
• Orientarea imaginilor: Nord
• 2 senzori: OLI și TIRS cu arhitectura push-broom
 Landsat 8
SENZORI

1. OLI (Operational Land Imager) – senzor push-broom cu aproximativ 7000

de detectori pentru fiecare bandă spectrală, plasați în apropierea planului
focal; conține un telescop cu 4 oglinzi; colectează date în spectrul vizibil,
infraroșu apropiat, infraroșu de undă scurtă și pancromatic;

Senzorii push-broom
sunt mai senzibili și
necesită mai puține
piese de mișcare decât
senzorii whisk-broom.
Permit vizualizarea
întregului culoar de
scanare și construirea
de benzi de date.

Whisk-broom sensor Push-broom sensor

Landsat 7 Landsat 8 OLI Sursa imaginilor: NASA
2. TIRS (Thermal Infrared Sensor)
- preia date în două benzi spectrale apropiate din infraroșu termal;
- rezoluția spațială este de 100 m la preluare, dar sunt transformate la rezoluția
de 30 m;
- durata de viață a senzorului este de 3 ani;
- are sarcina de a continua scanarea termală și de a sprijini aplicațiile pentru
studiul evapotranspirației, monitorizarea consumului de apă asupra terenurilor
irigate, etc;

Datele TIRS sunt co-înregistrate cu OLI pentru a se efectua corecții radiometrice,

corecții geometrice și corecții ale terenului;

Banda pentru asigurarea calității Band QA – 16 bit; conține informație pentru

fiecare pixel: mască de vegetație, mască de apă, mască de gheață/zăpadă;
 Imagini despre LUNĂ colectate de Landsat 8

•Datele obținute asupra

Lunii pot fi utilizate pentru a
urmări stabilitatea
instrumentului OLI la bordul
LCDM .

•Datele sunt utilizate în

calibrare, deoarece Luna
oferă o sursă de date
stabile, fără acoperire a
terenului și fără efecte
atmosferice.

•Datele despre Lună sunt

colectate doar pentru
calibrare și nu sunt
disponibile liber.
Sursa imaginii: landsat.gsfc.nasa.gov

Prima imagine asupra Lunii realizată de către

senzorul OLI în 26 martie 2013
 Listă cu benzile spectrale Landsat 8
Band Number µm Resolution Spectru Sensor

3
4
5 0.845–0.885 30 m NIR OLI
6 1.560–1.660 30 m SWIR OLI
7 2.100–2.300 30 m SWIR OLI
8 0.500–0.680 15 m Pancromatic OLI
9 1.360–1.390 30 m Cirrus OLI
 Importanța radiațiilor
• Spectrul vizibil (R, G, B) – detectarea așezărilor,
construcțiilor, lucrărilor inginerești; studiul
batimetriei lacurilor, a gradului de colmatare
• Spectrul IR (NIR, SWIR) – delimitarea clară a
suprafețelor terestre de cele acoperite cu apă; studiul
vegetației, umiditatea solului, studiul rocilor,
diferențierea norilor de zăpadă
• Spectrul IR (TIR) – monitorizarea vegetației (utilizează
energia emisă de Pământ)
• Senzorul pancromatic – sensibil la vizibil și o parte
din IR (util pentru îmbunătățirea rezoluției spațiale)
 Comportamentul spectral al obiectelor

• Un corp de pe suprafața terestră poate absorbi

sau reflecta radiația.
• Orice corp are o anumită reflectanță la o lungime
de undă. Acestea sunt exprimate cu ajutorul
curbelor de reflectanță spectrală.
• O reflectanță ridicată permite o identificare
ușoară a obiectului în teren.
 Comportamentul spectral al vegetației

• Răspunsul spectral se bazează pe clorofilă;

• Vizibil – clorofila absoarbe albastru și roșu și
reflectă verdele (dacă vegetația nu este afectată
de poluare). În cazul degradării acesteia, atunci va
reflecta roșu, care în combinație cu verde,
produce galben.
• Infraroșu apropiat și mijlociu – arborii pot fi
diferențiați ca genuri;
 Comportamentul spectral al solului
• Depinde: de textură, de procentul de argilă sau
nisip, de rugozitatea suprafeței, de conținutul în
oxizi de fier, de substanța organică.
• Umiditate mare – reflectanță scăzută;
• Vizibil – reflectanță mare: nisipul, solul nisipos;
• Infraroșu – reflectanță mare: solul argilos, scoarța
de alterare, solul organic, turba;
 Comportamentul spectral al apei
• Vizibil (albastru) – reflectanță mare: apa cu
aluviuni (unde lumina poate trece prin mediul
acvatic) – se pot obține date despre
colmatarea lacurilor, transportul solid al
râurilor, sedimentele de pe șelfurile
continentale.
• Infraroșu – apa absoarbe radiațiile;
• Când apa conține alge, are reflectanță mare;
 Analiza spectrală a benzilor
la nivel individual și colectiv
• SCOP: alegerea celor mai utile benzi și combinații de benzi
pentru analiza peisajului în ansamblu și la nivel de
componente (vegetație, morfodinamică, geologie, ape,
așezări, utilizarea terenurilor)
• FINALITĂȚI: - studiu geografic regional
-amenajarea teritoriului
-gestiunea unor fenomene de risc
-dinamica structurilor spațiale
• MOMENTUL ÎNREGISTRĂRII SCENEI:
-data – diferențieri în funcție de anotimp, impuse de aspectul
fenofazelor (mai 2003)
-ora – diferențiere spectrală a pixelilor ce au aceeași
semnificație în teren(08:50)
Banda 1 – Albastru Profund (0,43 – 0,45 µm, 30m)

Aspecte caracteristice:
•B1 penetrează mai bine ca orice
altă bandă și este folosită pentru
monitorizarea ecosistemelor
acvatice:
-cartarea sedimentelor în apă;
-habitatele recifelor de corali;

DN1
Banda 2 – Albastru (0,45 – 0,50 µm, 30m)
Aspecte caracteristice:
•B1 penetrează apa – analiza
gradului de colmatare și al
cuvetelor lacustre;
•Diferențierea elementelor
antropice: așezări în raport cu
păduri, drumuri, baraje;
•Diferențiere pădure – teren
neacoperit de pădure;
•Văile importante;

Puncte slabe:
•Zăpadă – nori;
•Văile secundare;
Banda 3 – Verde (0,53 – 0,59 µm, 30m)
Aspecte caracteristice:
•Maxim de reflectanță al vegetației –
diferențierea calitativă a vegetației
conifere-foioase;
•Diferențiere vegetatie forestiera –
terenuri agricole;
•Diferențierea elementelor
antropice: așezări în raport cu
vegetația și terenul cultivat;
•Albiile râurilor;

Puncte slabe:
•Zăpadă – nori;
•Văile secundare;
Banda 4 – Roșu (0,64 – 0,67 µm, 30m)
Aspecte caracteristice:
•Maximă absorbție radiativă a
clorofilei – diferențierea speciilor de
plante;
•Diferențiere vegetatie forestiera –
vegetatie ierboasă – culturi agricole;
•Separare clară a habitatului în
raport cu pădurile sau cu terenurile
agricole;

Puncte slabe:
•Zăpadă – nori;
•Văile secundare;
Banda 5 – Infraroșu apropiat (0,85 – 0,88 µm, 30m)
Aspecte caracteristice:
•Vegetația forestieră este cel mai clar
diferențiată în foioase și conifere
•Permite evaluarea calității biomasei și a
productivității biologice
•Apa absoarbe IR, la suprafață – analiza
microreliefului albiilor de râuri sau
cuvetelor lacustre
•Conținutul in umiditate al solului,
adâncimea pânzei freatice
Banda 6 – Infraroșu mediu (1,57 – 1,67 µm, 30m)
Aspecte caracteristice:
•Discriminează tipuri de vegetație sau sol
pe baza conținutului de umiditate;
•Pentrează norii;
•Microrelieful albiilor și cuvetelor lacustre
Banda 7 – Infraroșu mediu (2,11 – 2,29 µm, 30m)
Aspecte caracteristice:
•Identificată cel mai bine umiditatea
solurilor;
•Diferențiază zăpada de nori;
•Diferențiere clară foioase-conifere;
•Microrelieful albiilor și cuvetelor lacustre;
Banda 8 – Pancromatic (0,58 – 0,68 µm, 15m)
Aspecte caracteristice:
•Necesara pentru imbunătățirea rezoluției
spațiale a celorlalte imagini multispectrale;
•Este preluată într-un interval mai larg de
lungime de undă din spectrul vizibil;
Banda 9 – Cirrus (1,36 – 1,38 µm, 30 m)
Aspecte caracteristice:
•Necesara pentru detectarea norilor Cirrus;
Banda 10 – IR Termal (10,10 – 11,19 µm, 100 m)
Aspecte caracteristice:
•Cartarea tematică și estimează umiditatea
solului;
Banda 10 – IR Termal (11,5 – 12,51 µm, 100 m)
Aspecte caracteristice:
•Cartarea tematică și estimează umiditatea
solului;
 Landsat 8 OLI & TIRS

Banda 9 Cirrus Combinația 432 Banda 10

Imagine Landsat 8 din 25 august 2014

Insula Mare a Brăilei, partea sudică
 Combinații de benzi spectrale
• 4-3-2 Culori Naturale
• 5-4-3 Vegetație
• 7-6-4 Mediul urban
• 6-5-2 Agricultură
• 7-6-5 Penetrarea totală a atmosferei
• 5-6-4 Diferențierea uscat / apă
• 7-5-4 / 6-5-4 Analiza vegetației