Mihai Nicoleta Dinamica Raului Buzau in Sectorul Subcarpatic Intre 1980 Si 2012

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Geografie
LUCRARE DE DISERTAȚIE
Coordonator științific:
Conf. Univ. Dr. Robert Răzvan DOBRE
Absolvent:
Nicoleta MIHAI
Master: Geomorfologie și Cartografie cu Elemente de Cadastru
BUCUREȘTI
Septembrie, 2019
ANALIZA DINAMICII RÂULUI BUZĂU ÎN SECTORUL
SUBCARPATIC,
ÎNTRE UNITĂȚILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE
PĂTÂRLAGELE ȘI VERNEȘTI
~ JUDEȚUL BUZĂU ~
ÎNTRE ANII 1980-2012
Coordonator științific:
Conf. Univ. Dr. Robert Răzvan DOBRE
Absolvent:
Nicoleta MIHAI
Master: Geomorfologie și Cartografie cu Elemente de Cadastru
BUCUREȘTI
Septembrie, 2019
2
3
CUPRINS:
Lista figurilor
Lista tabelelor
Lista graficelor
1. Introducere__________________________________________________________8
1.1. Motivația alegerii temei _____________________________________________9
1.2. Scopul lucrării și obiective ___________________________________________9
2. Areal de studiu_______________________________________________________11
2.1. Localizare________________________________________________________12
2.2. Hipsometrie ______________________________________________________13
2.3. Pante ___________________________________________________________16
2.4. Soluri ___________________________________________________________18
2.5. Caracteristici geologice _____________________________________________23
2.6. Utilizarea terenurilor _______________________________________________25
3. Metodologie_________________________________________________________27
3.1. Baze de date______________________________________________________27
3.2. Metode calitative__________________________________________________29
3.3. Metode cantitative_________________________________________________29
3.4. Etape de lucru ____________________________________________________29
4. Dinamica albiei Buzăului în cursul mijlociu între anii 1980 și 2012 ___________32
4.1. Calcularea parametrilor_____________________________________________32
4.2. Meandrele _______________________________________________________35
4.2.1. Analiza comparativă a parametrilor analizați ai meandrelor ___________36
4.2.2. Meadre dispărute, păstrate și apărute. Direcția de eroziune a râului _____40
4.3. Despletiri _______________________________________________________49
4.4. Împletiri_________________________________________________________56
4.5. Analiza comparativă a eșantioanelor și identificarea celui mai reprezentativ ___62
4.6. Lunca. Traverse. Profile transversale pe râu_____________________________64
4.7. Amenajări antropice existente și propuse în albia majoră a râului____________65
4.8. Cursul râului Buzău între 1910 și 2012 ________________________________79
Concluzii
Bibliografie
4
LISTA FIGURILOR
Fig. 1 Localizarea arealului de studiu .................................................................................................. 12

Fig. 2 Imagine satelitară cu arealul de studiu (Sursa: Google Earth) ................................................. 13
Fig. 3 Subunitățile de relief .................................................................................................................. 14
Fig. 4 Harta hipsometrică..................................................................................................................... 15
Fig. 5 Declivitatea terenului ................................................................................................................. 17
Fig. 6 Harta tipurilor de sol (clasă) și a intensității gleizării .............................................................. 20
Fig. 7 Suprafețe afectate de eroziunea apei .......................................................................................... 22
Fig. 8 Litologia arealului studiat .......................................................................................................... 24
Fig. 9 Categorii de folosință a terenului............................................................................................... 26
Fig. 10 Harta meadrelor și parametrii analizați .................................................................................. 37
Fig. 11 Analiza dinamicii meandrelor între 1980 și 2012. Direcția de eroziune a râului ................... 41
Fig. 12 Direcția de eroziune a râului Buzău descrisă în detaliu .......................................................... 42
Fig. 13 Evoluția razei de curbură a meandrelor .................................................................................. 47
Fig. 14 Formula de calcul a coeficientului de despletire ..................................................................... 49
Fig. 15 Despletiri .................................................................................................................................. 54
Fig. 16 Despletire 13 - 1980 ................................................................................................................. 55
Fig. 17 Despletire 6 - 2012 ................................................................................................................... 55
Fig. 18 Formula de calcul a coeficientului de împletire ....................................................................... 56
Fig. 19 Împletire 13 - 1980 ................................................................................................................... 60
Fig. 20 Împletire 6 - 2012 ..................................................................................................................... 60
Fig. 21 Împletiri .................................................................................................................................... 61
Fig. 22 Albia majoră a râului Buzău .................................................................................................... 67
Fig. 23 Profile transversale pe râul Buzău ........................................................................................... 68
Fig. 24 Amenajările antropice din albia majoră a râului Buzău ......................................................... 70
Fig. 25 Dinamica albiei râului Buzău raportat la infrastructura rutieră și feroviară ......................... 74
Fig. 26 Calea ferată Nehoiașu .............................................................................................................. 75
Fig. 27 Drumul Național 10 - Buzău-Brașov....................................................................................... 75
Fig. 28 Podul de la Pârscov și rămășițele vechiului pod în dreapta (picioare de pod) ....................... 76
Fig. 29 Podul de la Berca (sursa: Google Earth, Street View) ............................................................ 76
Fig. 30 Imagini din teren – amenajări antropice.................................................................................. 77
Fig. 31 Dinamica cursului râului Buzău în sectorul subcarpatic din 1910 până în 2018.................... 80
Fig. 32 Dinamica râului Buzău 1980-2012 .......................................................................................... 81
Fig. 33 Dinamica râului Buzău – schimbare majoră ........................................................................... 82
5
LISTA TABELELOR
Tabel 1 Suprafețele ocupate de fiecare interval de pantă..................................................................... 16

Tabel 2 Tipuri de sol (clasă) ................................................................................................................. 19
Tabel 3 Suprafațe afectate de eroziunea hidrică .................................................................................. 21
Tabel 4 Tipuri de roci ........................................................................................................................... 23
Tabel 5 Tipuri de folosință a terenului ................................................................................................. 25
Tabel 6 Date primare utilizate și sursa acestora .................................................................................. 28
Tabel 7 Parametrii morfometrici ai albiei râului Buzău – anul 1980 .................................................. 34
Tabel 8 Parametrii morfometrici ai albiei râului Buzău – anul 2012 .................................................. 34
Tabel 9 Parametrii calculați ai meandrelor ......................................................................................... 39
Tabel 10 Parametrii meandrelor care s-au menținut din 1980 până în 2012(culoarea gri – lungimea
cercului de meandru scade) .................................................................................................................. 45
Tabel 11 Meandre care au apărut din 1980 până în 2012 ................................................................... 48
Tabel 12 Meandre care au dispărut din 1980 până în 2012................................................................. 48
Tabel 13 Coeficient de despletire - 1980 .............................................................................................. 51
Tabel 14 Coeficient de despletire - 2012 .............................................................................................. 53
Tabel 15 Coeficient de împletire – 1980 ............................................................................................... 57
Tabel 16 Coeficient de împletire - 2012................................................................................................ 59
Tabel 17 Comparația parametrilor pe eșantioane ............................................................................... 63
Tabel 18 Amenajări antropice .............................................................................................................. 73
6
LISTA GRAFICELOR
Grafic 1 Distribuția procentuală a suprafețelor ocupate de tipurile de sol (clasă) ............................. 19

Grafic 2 Distribuția procentuală a suprafețelor afectate de eroziunea hidrică ................................... 21
Grafic 3 Asimetria râului Buzău – 2012 (grena = stânga / albastru = dreapta) ................................. 43
Grafic 4 Asimetria râului Buzău – 1980 (grena = stânga / albastru = dreapta) ................................. 44
Grafic 5 Evoluția razei meandrelor păstrate din 1980 până în 2012 (albastru = 1980 / grena = 2012)
.............................................................................................................................................................. 46
Grafic 6 Lungimea traverselor pe eșantionul 1 .................................................................................... 65
7
1. INTRODUCERE
Apa a reprezentat dintotdeauna un subiect important în domeniul antropic, întrucât

societatea umană are foarte multe beneficii de pe urma acesteia, începând cu funcția
indispensabilă vieții, până la obținerea energiei electrice. Acest element, cu o încărcătură
fantastică în viața de zi cu zi, se regăsește pe teritoriul planetei sub diferite forme, fiind
inegal distribuită pe suprafața acesteia, iar prin circuitul său în natură apa este transferată
dintr-o formă într-alta, păstrându-se aproape inexplicabil un bilanț echilibrat între intrările și
ieșirile din acest sistem.
Fiind un concept de interes din toate timpurile, cercetările privind apa ca element
natural au fost aprofundate în ultima vreme cu atât mai mult cu cât aceasta are un rol deosebit
în peisagistica actuală, fiind cel mai important element de modelare a reliefului. Apa, în
starea cea mai întâlnită, prin scurgerea ei gravitațională de la izvoare către gurile de vărsare,
către râuri mai mari, fluvii ori chiar mări și oceane, lasă o amprentă autentică formelor de
relief, creând de la forme minore, specifice pluviodenudării, până la forme bine definite, ca
torentul, albia râului sau terasele de diferite vârste.
Ca necesitate de a afla și a aprofunda, totodată, tainele hidrologiei în raport cu relieful
a apărut hidromorfologia, ca știință ce studiază geneza și albiile apelor curgătoare. În tendința
actuală, de foarte mare presiune antropică, omul a aplicat diverse modificări albiilor râurilor,
cu atât mai mult cu cât un procent semnificativ din populația actuală a Globului este stabilită
în luncile râurilor, deoarece acestea se caracterizează printr-un relief stabil, domol, cu pante
mici, resurse, mai ales hidrice, ce oferă posibilitatea dezvoltării aici a unei sfere largi de
activități antropice, de la agricultură până la amplasarea de baraje, în scopul obținerii de
energie electrică. Prin astfel de implicari antropice, de-a lungul timpului, se individualizează
o dinamică a râurilor, prin schimbarea formei naturale, dezinvolte, tendințele fiind de
regularizare a cursurilor, prin construirea digurilor laterale, a barajelor sau a pragurilor de
fund și încorsetarea talvegului, în scopul protecției așezărilor umane din luncă, dar și a
activităților antropice din acest spațiu puternic antropizat.
Astfel, dinamica actuală a râurilor reprezintă în momentul de față un domeniu de
interes pentru oamenii de știință, în scopul analizelor comparative din diferite perioade, a
idetificării tendințelor, dar și a studierii proceselor ce predomină albiile de râu, de la eroziune,
cu amprentă deosebită în cursurile superioare, până la transport, în sectorul superior și
median, și acumulare, caracteristică zonelor de echilibru, cu pante reduse și albii largi, unde
râul poate pendula în voie, în cadrul albiei minore, natural, în lipsa amprentei umane.
8
1.1 Motivația alegerii temei
Hotărârea a apărut pe fondul lipsei studiilor de cercetare actuale pe sectorul mijlociu
al râului Buzău, în zona subcarpatică, cât și din dorința de a contribui cumva la cumulul de
informații necesare realizării acestui puzzle dinamic referitor la hidrografia țării. Totodată,
complexitatea râului în sectorul median este cu atât mai mare cu cât caracteristicile reliefului
impun râului atât libertate de mișcare, cât și rezinstență, rezultând morfologii de albii
remarcabile, ca și în cazul de față, unde, la prima vedere, de pe imaginile satelitare, se poate
observa cum râul Buzău a meandrat spectaculos între malurile laterale, reprezentate de
frunțile de terasă, dar și de amenajări antropice, sub formă de diguri laterale cu diferite
înălțimi, cu maluri consolidate sau nu. Fiind probabil unul dintre motivele pentru care acest
sector al râului nu a fost în atenția studiilor recente, privind dinamica sa, pentru mine tocmai
aspectul complex al albiei sale a fost unul dintre imboldurile pentru care l-am ales, fiind
încântată și de posibilele rezultate ce ar urma să apară în cadrul acestui studiu, cât și de
posibilitatea aprofundării temei, pe viitor, prin cercetări amănunțite ale caracteristicilor albiei
și eventuale scenarii pentru cum ar trebui să arate cursul râului în următorii ani, luându-se în
calcul anumiți factori de influență.
1.2 Scopul lucrării

Lucrarea de față urmărește dinamica albiei râului Buzău, în sectorul subcarpatic, în
aval de orașul Pătârlagele și în amonte de comuna Vernești, județul Buzău, iar scopul
principal al acesteia este de a determina schimbările survenite în aproximativ 32 de ani, în
intervalul 1980-2012, în două momente de referință, și de a analiza comparativ cursurile
aceluiași râu în perioade diferite, cu identificarea transformărilor majore la nivelul talvegului,
vis a vis de forma sa, lungime, sinuozitate, pantă sau alți parametri ce joacă un rol bine definit
în acest proces dinamic, evolutiv. Totodată se dorește a fi identificată amprenta umană asupra
cursului râului prin identificarea amenajărilor antropice și determinarea rolului acestora în
raport cu elementele construite de om pe care le protejează (așezări, rețea de electricitate,
infrastructură rutieră etc.), dar nu în ultimul rând tendințele generale, cât și vulnerabilitatea
oamenilor și a construcțiilor sale din apropierea cursului de apă, mai ales sub aspectul
existenței unei lunci puternic antropizate și locuită aproape continuu de-a lungul râului.
Pentru ca scopul ales să fie atins este nevoie să se umărească câteva obiective, pentru
a nu depăși prea mult zona de interes a studiului de cercetare:
9
 O1: analiza caracteristicilor calitative și cantitative ale râului Buzău, în
sectorul subcarpatic, individual, raportat atât la anul 1980, cu ajutorul hărții
topografice, cât și la anul 2012, prin intermediul ortofotoplanului;
 O2: analiza comparativă a trăsăturilor morfometrice și morfografice a râului
Buzău în aval de orașul Pătârlagele și în amonte de comuna Vernești, județul
Buzău, raportat la cele două momente de referință;
 O3: identificarea amenajărilor antropice existente încă din 1980, rolul lor în
comuniunea om-natură și propunerea unor amenajări consderate necesare
pentru configurația râului din anul 2012;
 O4: explicarea schimbărilor majore identificate și presupusele cauze ale
apariției acestora.
10
2. AREAL DE STUDIU
Râul Buzău este un râu cu dimensiuni medii de pe teritoriul României, cursul său
desfășurându-se pe suprafața a 4 județe, pe parcursul a mai mult de 300 de km și având
ordinul al III-lea, fiind un afluent direct al Siretului, ce se varsă ulterior în Dunăre. Acesta
izvorăște din Carpații de Curbură, din masivul Ciucaș, de pe teritoriul județului Brașov, la
granița cu județul Prahova, având o curgere verticală spre nord, până la intrarea în județul
Vrancea, unde iși creează un cot, la Întorsura Buzăului, schimbându-și direcția la 180 de
grade, spre sud, pe teritoriul județului Buzău, unde are desfășurată cea mai mare parte a
cursului de apă, ulterior pătrunzând pe suprafața județului Brăila, unde la granița cu Galați se
și varsă în râul Siret. Așadar, Buzăul este tipul de râu complex, ce străbate toate cele trei
unități majore de relief din țara noastră – Carpații de Curbură, Subcarpații de Curbură și
Câmpia Română -, izvorând dintr-un masiv ce atinge aproximativ 2000 m și vărsându-se în
râul Siret la altitudinea de 9 m, în dreptul satului Voinești, comuna Măxineni din județul
Brăila.
În sectorul montan, de unde își adună cea mai mare parte a afluenților, râul Buzău se
caracterizează printr-o dinamică aparte, mai ales la inundații, când prin schimbarea cursului
aduce pagube semnificative amenajărilor antropice din albie, cu atât mai mult cu cât albia
minoră nu are o mare desfășurare în sectorul superior, la debite mari fiindu-i foarte lesne să
pătrundă în albia majoră, aflată de regulă la altitudini asemănătoare celor din albia minoră,
principalul motiv pentru care construcțiile din luncă sunt afectate adesea la viituri.
Ca areal de studiu pentru această temă am considerat potrivită o porțiune din sectorul
mijlociu al râului Buzău, complexitatea acestei zone fiind una de remarcat și mai puțin
abordată, față de sectorul carpatic sau de câmpie, unde studiile care au abordat această temă
s-au repetat. Complexitate zonei dă și geologia locului și configurația reliefului, întrucât
manifestarea proceselor geomorfologice actuale este de o intensitate majoră . Această situație
specială impune cursului mijlociu al Buzăului meandrări, împletiri ori diverse situații
speciale, impuse de relieful și litologia arealului .
Despre râul Buzău s-a scris mult, probabil și datorită faptului că este amplasat în zona
care a dat României unii dintre cei mai mari geografi, cu siguranță aceștia simțindu-se datori
naturii, alegând să descopere tainele cursului de apă ce le-a îndrumat pașii spre pasiunea
pentru geografie.
11
2.1 Localizare
Zona aleasă în scopul analizei diacronice este situată în partea central vestică a
județului Buzău (Fig. 1), cursul râului studiat în acest areal suprapunându-se în întregime în
Subcarpații de Curbură. Deși în amonte de orașul Pătârlagele Buzăul continuă să-și
desfășoare cursul, în aval, limita arealului surprinde chiar trecerea organismului hidrografic
de la o unitate la alta, mai exact intrarea în Câmpia Română, în dreptul comunei Vernești.
Cele două bucle pe care le formează râul în curgerea lui spre cel mai apropiat nivel de bază
sunt impuse de configurația reliefului, dată de litologia dură în special, ceea ce face ca râul să
își creeze cursul ocolind porțiunile ce au un grad de rezistență mare la eroziune. In imaginea
satelitară ce încadrează zona de studiu (Fig. 2) se pot observa unitățile administrativ-
teritoriale ce sunt străbătute de râul Buzău pe acest sector și sunt influențate într-o oarecare
măsură de configurația acestuia. Dintre acestea, Pătrlagele are rangul de oraș în cadrul
județului Buzău.
Fig. 1 Localizarea arealului de studiu
12
Fig. 2 Imagine satelitară cu arealul de studiu (Sursa: Google Earth)
2.2 Hipsometrie
În reprezentarea cartografică a subunităților de relief (Fig. 3) se poate observa faptul

că râul pendulează între limitele unor subunități deluroase ce aparțin Subcarpaților de
Curbură, pe suprafața a trei mari depresiuni din amonte spre aval: Depresiunea Pătârlagele,
Depresiunea Cislău și Depresiunea Pârscov. Cea mai mare parte din sectorul de râu analizat
se desfășoară pe teritoriul Depresiunii Cislău, situată în partea median a arealului de studiu.
Pe partea dreaptă , râul este vegheat de culmile Dealurilor Cornetului, Salciei și
Ciolanu, iar pe partea stângă se înalță mai semeț Dealurile Blidișelului, înspre aval relieful
domolindu-se și fiind dominat de o alternanță deal-depresiune: Depresiunea Bălănesei,
Dealurile Dâlmei, Depresiunea Sărățelului, Dealurile Pâclelor etc.
Conform hipsometriei realizate cu ajutorul modelului digital al terenului, la rezoluție
de 30 m, obținut cu ajutorul funcției Resample, întrucât online datele sunt disponibile la
dimensiunea pixelului de 90 m, se poate observa că lunca râului este destul de extinsă, ceea
ce înseamnă cu râul nu este unul tânăr, fiind nevoie de timp îndelungat să creezi o astfel de
albie, mai ales în zonă subcarpatică, unde viteza de curgere nu este în favoarea pendulării
apei de pe un mal pe altul. În cadrul limitei impuse pentru stabilirea unei zone utile de analiză
se regăsesc altitudini cuprinse între 130 m, în partea estică a zonei analizate, unde râul
părăsește suprafața utiliă, și 720 m, în Dealurile Blidișelului, în partea de nord-vest a
arealului.
13
Hipsometria (Fig. 4) a fost reprezentată sub forma treptelor hipsometrice, în interval
fixe de 100 m, obținându-se astfel 7 clase, și delimitate vizual de curbele hipsometrice, care
nu sunt altceva decât curbe de nivel din 100 în 100 m, precum treptele altitudinale. De
asemenea, este vizibil faptul că jumătatea estică a râului Buzău inclus în analiză se desfășoară
în treapta hipsometrică cu altitudini reprezentative mai mici de 200 m, ce ocupă aproximativ
15 % din suprafața arealului, pe când segmentul vestic, desfășurat în amonte, se suprapune
următorului interval hipsometric, caracterizat prin altitudini cuprinse între 200 și 300 m, cu o
pondere de peste 30 % din totalul zonei analizate.
Fig. 3 Subunitățile de relief
14
Fig. 4 Harta hipsometrică
15
2.3 Pante
Declivitatea terenului (Fig. 5) a fost obținută cu ajutorul funcției „Slope”, pe baza

modelului digital al terenului la rezoluția de 30 m. Prin analiza hărții rezultate se poate
observa că zona străbătură de râu, identificată cu albia Buzăului, se suprapune intervalului de
pantă mai mic de 3 grade, interval cu o pondere de aproximativ 20 % din total, ceea ce
înseamnă că terenul este cvasiorizontal, fapt dovedit și de prezența celor 3 depresiuni.
Intervalul de pantă ce corespunde clasei 7-15 grade se regăsește pe versanții ce împrejmuiesc
albia râului, fiind clasa predominantă, cu un procent de aproape 50%.
Pantele cu valori de peste 15 grade reprezintă cel mai mic procent din întreg arealul,
fiind bine delimitat și repartizat pe toată suprafața analizată. Aici se remarcă manifestarea
proceselor geomorfologice actuale, în special alunecările de teren.
Interval de
Nr. Pixeli Supr. Km2 Procent
pantă
<3 622859 6.23 19.97
3-7 568141 5.68 18.21
7 - 15 1542204 15.42 49.44
15 - 25 382405 3.82 12.26
> 25 4043 0.04 0.13
Total 3119652.00 31.20 100.00
Tabel 1 Suprafețele ocupate de fiecare interval de pantă
16
Fig. 5 Declivitatea terenului
17
2.4 Soluri
Pe suprafața studiată se regăsesc 6 tipuri de sol, conform figurii 6, clasificate după

clasa din care fac parte acestea, caracterizate de o diversitate aparte. Astfel, se remarcă ca
fiind predominantă, pe o întindere mai mare de jumătate din areal, clasa solurilor neevoluate
trunchiate sau desfundate, cu un procent de aproximativ 48 % (Tabel 2), pe suprafața cărora
se desfășoară și sectorul analizat din râul Buzău în întregime. Clasa menționată are o largă
desfășurare către toată partea nordică a zonei analizate, pe lângă albia majoră a Buzăului și a
afluenților ce îi primește acesta. Următoarea clasă ca procent din suprafața totală, cu o
valoare de aproximativ 30 %, este reprezentată de argiluvisoluri ce se regăsesc predominant
pe versanții mijlocii, superiori și culmile sudice și vestice, dar și izolat în nordul comunei
Viperești. Acestea sunt responsabile pentru modalarea destul de activă a reliefului din această
zonă, cu manifestarea frecventă a proceselor geomorologice actuale ca alunecările de teren
ori torențialitate. Cu o pondere mai mică, puțin peste 18 procente, cambisolurile predomină
versanții inferiori ai subunităților de relief ce limitează râul Buzău în sectorul subcarpatic.
Solurile halomorfe, caracteristice zonei Pârscov, cele hidromorfe și molisolurile ocupă cea
mai mică suprafață, aproximativ 5 % din suprafața totală împreună, ele fiind întâlnite izolat și
raspândit în arealul vizat.
Umiditatea din sol pe mare parte din suprafață este în limite normale, astfel culoarea
verde descrie areale cu intenistatea gleizării nulă, adică fără pericol de exces de apă.
Gleizarea moderată se regăsește în partea sudică a Depresiunii Cislău, pe malul drept al râului
Buzău, unde există pericolul excesului de apă doar în anii ploioși. Arealul reprezentat cu
culoarea roșie din nord-vest este caracterizat soluri freatic hidromorfe, specifice gleizării
puternice, unde există pericolul excesului de apă doar dacă nu există drenaj artificial.
18
Clasa soluri Supr. km2 Procent
ARGILUVISOLURI 94.123 30.17
CAMBISOLURI 56.185 18.01
MOLISOLURI 15.136 4.85
SOLURI HALOMORFE 0.028 0.01
SOLURI HIDROMORFE 0.526 0.17
SOLURI NEEVOLUATE TRUNCHIATE SAU
DESFUNDATE 145.964 46.79
Total 311.962 100.00
Tabel 2 Tipuri de sol (clasă)
ARGILUVISOLURI
CAMBISOLURI
30%
MOLISOLURI
47%
SOLURI
HALOMORFE
SOLURI
HIDROMORFE
18%
5% SOLURI
0% NEEVOLUATE
0% TRUNCHIATE SAU
DESFUNDATE
Grafic 1 Distribuția procentuală a suprafețelor ocupate de tipurile de sol (clasă)
19
Fig. 6 Harta tipurilor de sol (clasă) și a intensității gleizării
20
În reprezentarea cartografică din figura 7 este surprinsă distribuția arealelor afectate
de eroziunea hidrică, exprimată în procente. Din analiza acesteia se poate observa cu ușurință
faptul că predomină cu desăvârșire intervalul cu o eroziune hidrică mai mică decât 5 %, cu un
procent de aproximativ 90 % din total (Tabel 2). Clasa reprezentată de valorile între 5 și 25
% (aproxmativ 0.05 %) suprafață erodată apare izolat, în vestul, sud-vestul arealului, dar și în
est, acesta din urmă suprapunându-se cu cursul inferior al Niscovului, afluent de ordinul al
Buzăului. Aproape 2 % din întreg arealul este reprezentat de clasa 50-75% suprafață afectată
de eroziunea hidrică și are o distribuție uniformă, putând fi regăsită pe întreg arealul .
Zonele supuse tocirii solului într-un procent ce depășește 75 % ocupă aproximativ o zecime
din teritoriul studiat și sunt distribuite în special pe partea stângă a râului, dar și izolat în sud,
pe partea dreaptă conform direcției de scurgere, aici fiind caracteristică eroziunea părții
inferioare a versanților. Eroziunea apei se manifestă în acest areal atât în suprafață (scrugerea
în suprafață, eroziunea laterală), cât și în adâncime pe versanți ori în albia râului.
Suprafata afectată de Supr. Km2 Procent

eroziune hidrică
sub 5% 278.545 89.29
5 - 25% 0.128 0.04
50 - 75% 5.846 1.87
peste 75% 27.443 8.80
Total 311.962 100
Tabel 3 Suprafațe afectate de eroziunea hidrică
0%
9%
2%
sub 5%
5 - 25%
50 - 75%
peste 75%
89%
Grafic 2 Distribuția procentuală a suprafețelor afectate de eroziunea hidrică
21
Fig. 7 Suprafețe afectate de eroziunea apei
22
2.5 Caracteristici geologice
Din punct de vedere litologic (Fig. 8), se remarcă prezența pietrișurilor și a nisipurilor
de vârstă cuaternară în lungul râului Buzău (aproximativ 30 % din total - Tabel 3), în partea
estică a arealului regăsindu-se celebrele strate de Cândești (8.2%). Cu o pondere de peste
50% însumată se deosebește prezența marnelor, care favorizează manifestarea proceselor
actuale din arealul subcarpatic. Izolat, în partea de nord (Pârscov, Bădila), se observă
prezența unor diapire de sare la zi (< 0.1%), întâlnite și spre nordul județului, în zona
Mânzălești, caracteristice zonei de curbură a dealurilor subcarpatice. Totodată, prezența
rocilor susceptibile la alunecări de teren (aproximativ 10 %) întâlnite în apropierea albiei
râului duce la eroziunea în bază a versantului și alunecarea maselor de material în albiei, fiind
transportat sub formă de aluviuni solide în aval.
Roca Supr. km2 Procent

Nisipuri şi marne 10.629 3.41
Gresii, marne, gipsuri, conglomerate 6.214 1.99
Argile şi argile nisipoase 33.861 10.85
Nisipuri, marne, gresii, calcare oolitice 42.872 13.74
Marne, marne nisipoase, nisipuri, calcare
lumaşelice 24.177 7.75
Marne, marne nisipoase, nisipuri 25.127 8.05
Pietrişuri, nisipuri, depozite loessoide 77.235 24.76
Pietrişuri, nisipuri, argile (strate de Cîndeşti) 19.304 6.19
Râu 0.119 0.04
Diapire de sare la zi 0.124 0.04
Marne, argile, nisipuri, calcare lumaşelice 38.895 12.47
Marne, şisturi argiloase, brecii, tufuri, sare 8.501 2.73
Pietrişuri, argile, nisipuri 24.905 7.98
Total 311.963 100.00
Tabel 4 Tipuri de roci
23
Fig. 8 Litologia arealului studiat
24
2.4 Utilizarea terenurilor
Zona subcarpatică s-a remarcat dintotdeauna printr-o complexitate a activităților

antropice, iar în zonele de la baza muntelui s-au concretizat în special în creșterea animalelor,
cauzând suprapășunat (pășunile reprezintă 10 % din totalul suprafeței), și pomicultură
(livezile dețin 15 % din arealul analizat). Arealul analizat în acest studiu este predominat de
păduri de foioase și păduri de amestec, într-un procent de aproximativ 40 %. O altă categorie
de folosință (Fig. 9) ce se remarcă distribuit pe toată suprafața arealului este cea a spațiului
construit (12.6 %), întrucât zona subcarpatică, în special în lungul albiilor de râu, a fost una
dintre cele mai populate și tranzitate areale din țară. Terenurile agricole au și ele un procent
semnifictiv din întreg arealul, fiind situate în apropierea albiei râului Buzău, avantajos
utilizate în acest mod, întrucât ar putea fi irigate mult mai ușor.
Tipuri de utilizare a terenului Supr. km2 Procent

Acumulări de apă 0.68 0.22
Areale cu vegetație rară 1.43 0.46
Cursuri de apă 6.85 2.20
Livezi 46.79 15.00
Mlaștini 0.26 0.08
Păduri de foioase 124.09 39.78
Păduri mixte 4.51 1.45
Pajiști naturale 1.18 0.38
Pășuni secundare 32.27 10.35
Plaje, dune, renii 3.05 0.98
Spațiu urban discontinuu și spațiu rural 39.14 12.55
Terenuri arabile neirigate 11.15 3.58
Terenuri predominant agricole 20.05 6.43
Unități industriale sau comerciale 1.07 0.34
Vii 5.10 1.63
Zone de agrement 0.27 0.09
Zone de culturi complexe 9.82 3.15
Zone de extracție a minereurilor 0.38 0.12
Zone de tranziție cu arbuști (în general
defrișate) 3.87 1.24
Total 311.96 100.00
Tabel 5 Tipuri de folosință a terenului
25
Fig. 9 Categorii de folosință a terenului
26
3. METODOLOGIE
În scopul determinării dinamicii râului Buzău între Pătârlagele și Vernești, pe o

porțiune a cursului său median, suprapus cu vestul județului Buzău, s-a ales o metodologie
bazată pe analiză diacronică, evolutivă a cursului râului, prin identificarea și compararea
carcateristicilor calitative (morfografice) și cantitative (morfometrice) ale albiei sale minore
din două perioade distincte și suficient de depărtate în timp (aproximativ 40 ani) pentru a
interveni schimbări vizibile: 1980 și 2012.
Se presupune că la momentul inițial de referință – 1980 – râul încă păstra din
caracteristicile naturale, impuse de geologie, relief sau chiar de vegetație, intervențiile
antropice asupra albiei fiind reduse în raport cu anul 2012. Perioada imediat următoare anilor
1980 s-a remarcat printr-o viziune de tip hidrotehnică, cu o varietate de lucrări în acest sens,
în scopul obținerii cât mai multor beneficii de pe urma râului, ca poduri, ce au rolul de a face
legătura între teritoriile administrative teritoriale situate pe maluri diferite, canale de irigații,
pentru a susține agricultura dezvoltată în lunca din sectorul inferior al Buzăului ori diguri
laterale, cu scopul de a proteja așezările umane și rezultatele muncii locuitorilor din
apropierea albiei minore.
3.1 Baze de date

Fiind un studiu de caz geografic, întocmit pe o problemă practică, pentru o mai bună
gestionare a datelor și pentru rezultate precise a fost necesară realizarea multor hărți în
programe cu specific, anume:
 ArcGIS 10.3.1, în cadrul căruia am prelucrat o serie de date primare și

secundare, fiind folosit pentru digitizarea cursului râului Buzău din cele două
perioade diferite, calcularea parametrilor morfometrici ai albiei minore,
reprezentarea grafică a rezultatelor etc.
 Global Mapper, utilizat în scopul obținerii profilelor transversale,
longitudinale sau a altimetriei terenului din vestul județului Buzău.
 Microsoft office, în special Excel, cu ajutorul căruia datele cantitative obținute
au fost mult mai ușor centralizate.
27
O sursă de date indispensabilă studiului a fost și software-ul “Google Earth”, care,
initial, înainte de începerea propriu-zisă a cercetării, m-a ajutat să am o perspectivă de
ansamblu asupra zonei și a problemei ce urma a fi analizată, urmărind cursul râului surprins
în imaginile satelitare. De asemenea, pe ortofotoplan s-au identificat amenajările antropice, ce
au contribuit la cursul actual al râului Buzău, în sectorul mijlociu. Programele au reprezentat
partea de software a suportului tehnic, pe când hardware-ul, fară de care nu s-ar fi putut folosi
programele, a fost alcătuit din laptop și periferice.
Nr. Strat Tip strat Autor/Sursă An

crt. vectorial/raster vectorial/raster
1. Limite unități Poligon Bogdan și Petronela 2008
de relief Candrea
2. Curbe de nivel Linie Direcția Topografică 1981
Militară
3. Cote altimetrice Punct Harta topografică a 1981
României 1:25.000
4. Geologie Poligon Institutul Geologic al 1970
României
Harta geologică a
României
Foaia Ploiești (L35XVII)
5. Hidrografie Linie Ortfotoplan 2006
6. Utilizarea Poligon Corine Land Cover 2000
terenului
7. Soluri Poligon FAO 2005
8. Unități Poligon ANCPI 2017
administrative
9. SRTM Raster NASA 2000
10. Harta Raster Direcția Topografică 1980
topografică Militară
11. Ortofotoplan Raster Basemap/online 2018
Tabel 6 Date primare utilizate și sursa acestora
28
3.2 Metode calitative
În demersul proiectului de cercetare s-au folosit metode calitative, pentru a determina

caracteristici morfografice ale albiei, ale reliefului înconjurător, pentru a identifica aspectele
geologice, litologice ale arealului de studiu ori pentru a observa categoriile de folosință ale
terenurilor. Cu ajutorul acestora s-au putut realiza observații referitoare la forma albiei
minore a râului în cele două perioade de referință, putându-se localiza arealele supuse
regularizării hidrografice naturale, prin autocaptare.
De asemenea, am identificat pe harta topografică și pe ortofotoplan amenajările
antropice care au condus la schimbari atât în cursul râului analizat, cât și în gradul de
vulnerabilitate a construcțiilor antropice pentru locuit, hrană sau muncă.
3.3 Metode cantitative

Acestea se referă la acele metode ce contribuie la obținerea și prelucrarea datelor cu
caracter morfometric reieșite din analiza sectorului de râu ales, în cele două interval de timp
distinct. Astfel, datele cantitative au fost reprezentate de diferiți parametri morfometrici ai
albiei râului Buzău, cum ar fi: lungimea sinuoasă a râului, lungimea dreaptă a râului, panta
medie a acestuia, coeficient de sinuozitate, meandre și caracteristicile lor morfometrice (raza
meandrului, lungimea dreaptă și sinuoasă a acestuia, asimetrie și amplitudine). De asemenea,
s-au aplicat aceleași metode în identificarea trăsăturilor cantitative ale amenajărilor antropice,
cu ajutorul acestora identificându-se impactul pe care îl au în morfologia albiei de râu.
3.4 Etape de lucru

Pentru ca rezultatele unui studiu de cercetare să fie pe măsura cerințelor actuale din
cadrul societății este necesară stabilirea unor stadii, ce necesită a fi urmărite cu strictețe.
Astfel, în cadrul realizării acestei teme am considerat potrivite următoarele etape de referință:
 Stabilirea zonei de studiu

Arealul analizat cuprinde o secțiune a cursului mijlociu al râului Buzău, suprapus vestului
județului Buzău, între Pătârlagele și Vernești, pe o lungime sinuoasă de 44 de km. Zona a fost
aleasă din motive obiective, în scopul obținerii unor date noi, întrucât nu a reprezentat tema
vreunei cercetări recente de tipul acesta.
29
 Colectarea datelor
Pentru o gestionare mai facilă a datelor s-a stabilit o limită de tip poligon, cu ajutorul căreia s-
au putut decupa informațiile vectoriale și raster necesare aprofundării studiului: harta
topografică, ortofotoplan, unități de relief, curbe de nivel, geologie, soluri, utilizarea
terenurilor etc.
 Digitizarea
După realizarea procesului de colectare a datelor s-a trecut la următoarea etapă, poate cea mai
importantă și cea mai meticuloasă, de digitizare a informațiilor utile atingerii obiectivelor
acestui studiu, în scopul determinării dinamicii râului Buzău, în sectorul subcarpatic, între
anii 1980 și 2012. Astfel, a fost vectorizată albia râului în cele două momente de referință, au
fost identificate și digitizate meandrele cursului de apă, dar și caracteristicile morfometrice
ale acestora, în scopul obținerii unor informații cantitative cheie în studiul de față, au fost
scoase în evidență amenajările antropice din albie cu rol de protecție a structurilor create de
om, s-au trasat traverse perpendicular pe râu pentru a determina albia minor și spațiul pe care
îl are la dispoziție râul în cazul unor viituri și nu în ultimul rând au fost delimitate formele de
acumulare din albie (ostroavele) în scopul determinării gradului de împletire și despletire a
râului.
 Prelucrarea datelor
Informațiile extrase anterior au fost prelucrate în această etapă cu ajutorul programelor SIG
dedicate, în scopul realizării modelului digital al terenului, cu ajutorul curbelor de nivel și al
obținerii hărților morfografice ale arealului analizat (hipsometrie, pante, geologie, soluri,
utilizarea terenurilor). De asemenea, în acest stadiu s-a putut realiza suprapunerea celor două
morfologii ale albiei râului Buzău în cele două moment de referință, pe ortofotoplan, s-a
obținut evidențierea luncii, prin trasarea traverselor din etapa anterioară și s-a întocmit harta
amenajărilor antropice care dictează albiei râului modificări locale.
 Obținerea unor date cantitative

În cadrul acestei etape se aplică măsurători în scopul obținerii unor date morfometrice
necesare, de o importanță deosebită în definirea și analiza rezultatelor cercetării. Astfel, s-au
determinat diferiți parametri ai albiei râului ca lungime sinuoasă, lungime în linie dreaptă,
panta albiei, coeficientul de sinuozitate sau meandrele împreuna cu toate caracteristicile sale
cantitative.
30
 Rezultate
Dacă toate celelalte etape s-au urmat întocmai, datele noi rezultate în urma acestei cercetări ar
fi de o importanță deosebită, întrucât se obțin materiale cartografice care pun în evidență
toată munca depusă în etapele anterioare. Așadar, se obțin materiale grafice generale și
tematice privind arealul studiat, dar și hărți de dinamică a albiei analizate, hărți comparative
între morfologia albiei râului Buzău din anii 1980 și 2012 sau reprezentări grafice ale
amenajărilor antropice și elementele pe care le protejează, în cazul în care rolul lor este încă
viabil.
31
4. DINAMICA ALBIEI BUZĂULUI ÎN CURSUL MIJLOCIU ÎNTRE ANII 1980
ȘI 2012
Subiectul studiului de față, fiind un organism hidrografic, este caracterizat prin

schimbare, impusă atât de obstacolele întâlnite în cursul său, precum caracteristicile
geologice, cât și de atracția gravitațională ori condițiile meteo. Tocmai de aceea partea de
dinamică a unui râu este probabil cea mai complexă sursă de informații atât despre trecut și
prezent, și nu în ultimul rând indică tendințele viitoare ale acestuia. Tot pe baza informațiilor
obținute din studiul dinamicii unui râu, împreună cu date cantitative specifice, se pot face
diverse scenarii privind susceptibilitatea la inundații.
Totodată, prin localizarea sa în partea subcarpatică a bazinului hidrografic, sectorul
râului Buzău analizat are parte de o dinamică echilibrată, astfel încât nu este situat în zona
montană, unde nu apar mari modificări, deoarece râul are tendința de a eroda în adâncime
datorită pantei mari și a vitezei de curgere și nu se regăsește nici la câmpie, unde modificările
sunt foarte mari, întrucât râul poate fi încastrat foarte ușor cu amenajări antropice față de
cursul natural anterior, când nu existau elemente obstructive.
4.1 Calcularea parametrilor
Pentru a remarca situația albiei râului Buzău între anii 1980 și 2012, s-au vectorizat
diferiți parametri în ArcGIS, care ulterior au fost calculați prin funcția Calculate Geomotry
din tabelul de atribute și introduși în tabele special realizate în Excel pentru o gestionare mai
facilă a lor. Astfel, inițial s-au calculat parametrii morfometrici ai albiei (Tabel 6 și 7):
 Lungimea sinuoasă a râului reprezintă lungimea reală a cursului de apă,
aceasta realizându-se prin digitizarea în ArcGIS a talvegului de pe harta
topografică și ortofotoplan. Conform calculelor, lungimea râului în cei doi
ani de referință variază cu un singur kilometru, în 1980 având valoarea de
43,5 km, iar patru decenii mai târziu 42,8 km. Explicația diferenței de
lungime, prin scădere de la un an la celălalt, este faptul că tendința este de
regularizare prin intervenții de natură antropică, care au rolul de a atenua
meandrele indirect, în scopul protecției activițăților și amprentei umane din
apropiere.
32
 Lungimea în linie dreaptă a râului este linia ce unește cota punctului A și
cea a punctului B, acestea reprezentând punctul cel mai înalt (A) și cel mai
jos al talvegului râului Buzău, în sectorul subcarpatic din vestul județului
Buzău. Având în vedere că valoarea cotelor s-a păstrat aceeași într-un
interval scurt pentru dinamica unui râu (aproximativ 40 de ani), lungimea
dreaptă a râului este de 27.8 km în ambii ani de referință.
 Coeficientul de sinuozitate se calculează ca raport între lungimea sinuoasă
a râului și lungimea sa în linie dreaptă. Valoarea acestui parametru trebuie
să fie mai mare sau egală cu 1. Deoarece parametrii ce intră în această
formulă de calcul nu suportă variații prea mari de la un an la altul, valorile
coeficienților de sinuozitate specifici celor doi ani sunt apropiate: 1.57
(1980), respectiv 1.54 (2012). Este normală, încă o dată, diferența dintre
aceste valori, cea din 2012 fiind mai mică întrucât râul nu mai balează așa
cum o făcea în trecut, fără prezența prea multor amenajări antropice care
să îl încorseteze și să îi amelioreze sinuozitatea ca în zilele noastre.
 Cota punct A (265 m) este punctul cu altitudinea cea mai mare a talvegului
din albia minoră a râului Buzău, pe suprafața arealului studiat, pe cursul
său mjlociu.
 Cota punct B (131 m) este punctul cu altitudinea cea mai mică a talvegului
din albia minoră a râului Buzău, pe suprafața arealului studiat, pe cursul
său median. Acestea nu se schimbă în decursul a 40 de ani, cum spuneam
și mai sus, pentru că acest interval de timp este infim în dinamica unui râu
din punct de vedere al eroziunii în adâncime, cu atât mai mult cu cât
perioada traversată este de interglaciar, unde predomină eroziunea laterală,
cu potențialul formării de poduri de terasă.
 Diferența de nivel reprezintă operația matematică de diferență între cota
punctului A și cea a punctului B (134 m)
 Panta medie a albiei se calculează ca diferența de nivel înmulțită cu 100,
raportat la lungimea sinuoasă a râului înmulțită cu 1000.
33
Prin analiza comparativă a tabelelor de mai jos, se poate observa că lungimea
sinuoasă a râului Buzău în sectorul subcarpatic este mai mică în 2012 (42.8 km) față de anul
1980 (43.5 km), cu aproximativ 1 km, probabil rezultat al meandrării excesive, ce a dus pe
alocuri la autocaptări iminente. De asemenea, prin această schimare automat coeficientul de
sinuozitate al râului în cele două perioade analizate s-a schimbat, chiar dacă nu semnificativ,
întrucât lungimea sinuoasă a râului este una dintre componentele formulei de calcul. Astfel,
dacă în anul 1980 depășea 1.57 km, în prezent acesta a scăzut la valoarea de 1.54 km. Chiar
și în aceste condiții, în ambele cazuri cursul râului se poate considera meandrat, întrucât
depășește valoarea limită de 1.5 km.
Panta medie a râului este un alt parametru ce se remarcă prin schimbare în cele două
perioade analizate, tot datorită faptului că lungimea sinuoasă a râului a scăzut, astfel că
valoarea acestui indicator crește de la 0.308 % la 0.313 %, ca efect al parcurgerii aceleiași
diferențe de nivel pe o lungime sinuoasă mai scurtă.
Parametru Simbol Valoare (km)

1 Lungime rau Ls 43.55
2 Lungime drept Ld 27.8
3 Coeficient de sinuozitate Ks=Ls/Ld 1.57
4 Cota punct A CA 265
5 Cota punct B CB 131
6 Diferenta de nivel DH 134
7 Panta medie rau (%) Pm 0.308
Tabel 7 Parametrii morfometrici ai albiei râului Buzău – anul 1980
Parametru Simbol Valoare (km)

1 Lungime rau Ls 42.8
2 Lungime drept Ld 27.8
3 Coeficient de sinuozitate Ks=Ls/Ld 1.54
4 Cota punct A CA 265
5 Cota punct B CB 131
6 Diferenta de nivel DH 134
7 Panta medie rau (%) Pm 0.313
Tabel 8 Parametrii morfometrici ai albiei râului Buzău – anul 2012
34
4.2 Meandre
Următoarea etapă a constat în identificarea meandrelor și digitizarea lor, sub formă de

cercuri. Fiind o zona subcarpatică, iar albia constatându-se mai sus că este de tip meandrat,
s-au identificat în sectorul analizat 44 de meandre, în lungul râului cu lungimea sinuoasă de
43.5 km, pentru anul 1980, și 55 meandre, în lungul cursului de apă cu lungimea sinuoasă de
42.8 km, pentru anul 2012. În urma analizei meandrelor identificate în sectorul mijlociu al
râului Buzău, pe harta topografică din anul 1980 și pe ortofotoplanul din 2012, s-au urmărit
aspecte ca (Fig. 10):
 Lungimea cercului de meandru reprezintă dimensiunea cercului circumscris
meandrului. Cu cât acesta este mai mare, cu atât meandrul este mai amplu și
vulnerabilitatea sa la autocaptare scade
 Raza meandrului este rezultatul raportului dintre lungimea cercului de
meandru și valoarea dublată Pi, iar cu cât valoarea acestui raport este mai
mare, cu atât amplitudinea meandrului este întocmai
 Lungimea dreaptă a meandrului este definită de valoarea liniei ce unește
captele arcului de cerc al meandrului (lungime sinuoasă)
 Lungimea sinuoasă a meandrului definește de fapt lungimea propriu zisă a
lungimii cercului suprapusă cu râul, decupându-se doar partea de interes, adică
doar partea ce coincide
 Coeficientul de sinuozitate al meandrului exprimă cât de sinuos este meandrul
respective și se obține prin raportul dintre lungimea sinuoasă a meandrului și
lungimea în linie dreaptă a acestuia
 Asimetria dreapta este valoarea care arată cât de mult se abate spre dreapta
meandrul față de un curs ideal al râului
 Asimetria stânga este valoarea care arată cât de mult se abate spre stânga
meandrul față de un curs ideal al râului
 Amplitudinea meandrului este redată de suma dintre două asimetrii de
meandru alăturate.
Pentru determinarea parametrilor morfometrici ai meandrelor din cursul median al

râului Buzău s-au efectuat diferite procese de măsurare, pentru a afla valorile indicatorilor de
mai sus, introduse ulterior în Excel. Astfel, lungimea cercului de meandru s-a obținut prin
calcularea geometriei în tabelul de atribute al meandrelor; pentru raza meandrului s-a aplicat
formula exprimată prin raportul lungimii sinuoase a meandrului la (3.14 x 2);
35
lungimea sinuoasă a meandrului s-a obținut prin tăierea lungimii cercului de meandrul și
păstrând doar partea ce se suprapune cu talvegul, iar apoi, tot în tabelul de attribute s-a
calculate lungimea sa; lungimea dreaptă a râului s-a determinat prin unirea capetelor lungimii
sinuoase a meandrului. În cazul asimetriei de stânga și de dreapta a meandrelor, dar și a
amplitudinii a fost nevoie de trasarea pe harta a unui curs ideal, care să treacă prin centrul
cursului meandrat, numit “axul râului”. Astfel, în funcție de acesta s-au determinat valorile
de asimetrie, atât în partea stângă, cât și în partea dreaptă, urmând ca valoarea amplitudinilor
meandrelor să fie obținută din suma acestor asimetrii alăturate.
4.2.1 Analiza comparativă a parametrilor analizați ai meandrelor
Datele obținute prin măsurătorile parametrilor necesari analizei dinamice a celor două
cursuri ale Buzăului definite în cei doi ani de referință în sectorul subcarpatic au fost
centralizate în tabelul 9, unde pentru două categorii (lungimea cercului de meandru și a razei
acestuia) s-a stabilit o clasificare, în trei intervale astfel: s-a calculat suma dintre valoarea
minimă și valoarea maximă și rezultatul a fost împărțit la 3 pentru a defini intervalul necesar.
Pentru restul parametrilor din tabel au fost identificate valoarea minimă (verde) și maximă
(roșu) reprezentative pentru fiecare, specifice fiecăruia dintre cei doi ani de referință.
În urma măsurătorilor, în anul 1980 au fost obținute 44 de meandre, cu predominanța
celor de dimensiune medie, reprezentate cu culoarea galbenă în tabel (24 – arpoximativ 50
%), spre deosebire de lungimea razei meandrului unde majoritatea se încadrează în clasa de
dimensiune mică, reprezentate cu verde (25).
Lungimea sinuoasă a meandrului cu cea mai mare valoare din anul 1980 este cel cu
nr. 21 care are 1637 m, iar tot acestuia îî corespunde și cea ai mare lungime dreaptă, care nu
este altceva decât unirea capetelor arcului de cer ce desemneaza lungimea sinuoasă a
meandrului, având valoarea de 1316 m. Specific anului 2012 lungimea sinuoasă a meandrului
are valori cuprinse între 155 și 1410 m.
Coeficientul de sinuozitatea al meandrelor pentru anul 1980 se încadrează între 0.39 și
5.42, în timp ce pentru anul 2012 valoarea aceluiași coeficient se regăsește între valorile 1.07
și 1.84. Dacă abaterea spre stânga de la cursul considerat ideal al râului, reprezentată de
asimetrie are valori aproxmativ egale între cei doi ani incluși în analiză, abaterea spre partea
dreaptă a râului a scăzut de la valoarea minimă de 22.9 la 9.22 și de la valoarea maximă de
1053 la 568, indicând o regularizare a cursului, prin amenajări antropice de limitare a
extinderii eroziunii laterale.
36
Fig. 10 Harta meadrelor și parametrii analizați
37
1980 2012 1980 2012 1980 2012 1980 2012 1980 2012 1980 2012 1980 2012 1980 2012
Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Coeficient Coeficient
Raza Raza Asimetrie Asimetrie Asimetrie Asimetrie Amplitudine Amplitudine
cerc cerc sinuoasa sinuoasa dreapta dreapta de de
Meandre meandrului meandrului dreapta dreapta stanga stanga meandru meandru
meandru meandru meandru meandru meandru meandru sinuozitate sinuozitate
(Rm) (Rm) (Ad) (Ad) (As) (As) (Am) (Am)
(Lcm) (Lcm) (Lsm) (Lsm) (Ldm) (Ldm) (Ks) (Ks)
Meandrul 1 2764.83 2654.06 440.26 422.62 821.98 585.72 707.63 539.96 1.31 1.08 136.9 106.02
Meandrul 2 2712.76 3324.58 431.97 529.39 576 677.23 534.26 631.98 0.85 1.07 53.69 114.72 251.62 159.71
Meandrul 3 1897.91 2300.45 302.22 366.31 617.21 664.58 515.36 577.08 0.89 1.15 248.92 115.48
Meandrul 4 1498.29 1828.31 238.58 291.13 549.83 411.37 435.93 378.00 1.15 1.09 245.49 281.79 530.71 360.97
Meandrul 5 694.44 811.66 110.58 129.25 253.38 202.92 201.49 182.74 1.10 1.11 437.16 185.72
Meandrul 6 1886.86 1084.83 300.46 172.74 519.23 233.30 456.91 215.99 2.12 1.08 142.42 143.7 580.86
Meandrul 7 1489.76 2435.44 237.22 387.81 546.7 543.16 433.45 499.84 0.87 1.09 12.06 99.00 241.42
Meandrul 8 1342.98 2641.44 213.85 420.61 534.58 674.02 405.81 604.16 0.67 1.12 306.58 12.89
Meandrul 9 2547.76 1457.14 405.69 232.03 897.1 476.64 725.07 397.12 1.83 1.20 187.57 189.32 494.15
Meandrul 10 811.66 1263.92 129.25 201.26 284.08 606.68 230.26 401.59 0.57 1.51 242.06 90.06 431.38
Meandrul 11 796.99 1117.89 126.91 178.01 268.98 332.99 221.4 286.53 0.77 1.16 147.97 179.00 238.03
Meandrul 12 364.98 735.18 58.12 117.07 175.73 222.49 116.05 190.51 0.61 1.17 97.37 31.65
Meandrul 13 487.54 775.99 77.63 123.57 196.59 294.68 148.13 229.65 0.65 1.28 74.14 16.10 171.51
Meandrul 14 1125.75 494.07 179.26 78.67 284.35 203.90 255.47 151.45 1.69 1.35 141.28 51.32 157.38
Meandrul 15 1070.1 2237.91 170.4 356.36 283.37 605.75 251.77 535.39 0.47 1.13 91.98 61.39
Meandrul 16 811.49 1513.89 129.22 241.07 263.74 467.93 220.3 397.84 0.55 1.18 201.03 148.96 293.01 210.34
Meandrul 17 1775.6 3417.51 282.74 544.19 552.01 687.67 468.38 642.82 0.73 1.07 22.9 44.29
Meandrul 18 664.5 1958.25 105.81 311.82 254.88 438.65 197.58 403.37 0.49 1.09 292.28 177.43
Meandrul 19 2020.08 933.75 321.67 148.69 432.83 279.19 400.91 239.90 1.67 1.16 171.14 16.68
Meandrul 20 1896.65 387.14 302.01 61.65 647.57 163.17 530.38 119.47 4.44 1.37 210.78 126.00 381.92
Meandrul 21 4599.24 1540.73 732.36 245.34 1637.35 291.49 1316.76 274.67 4.79 1.06 364.77 19.51
Meandrul 22 1935.38 1664.83 308.18 265.10 686.67 448.78 553.09 397.08 1.39 1.13 9.22 111.3 476.07 28.73
Meandrul 23 2719.03 780.68 432.97 124.31 554.9 227.29 517.7 196.95 2.63 1.15 194.34 103.35
Meandrul 24 1006.21 920.25 160.23 146.54 339.17 267.52 279.3 231.90 1.20 1.15 24.46 62.61 218.8 165.96
Meandrul 25 2477.68 1537.66 394.53 244.85 831.79 548.71 686 440.78 1.56 1.24 182.37 263.23
Meandrul 26 1083.6 567.98 172.55 90.44 466.06 194.98 336.7 159.38 2.11 1.22 210.28 324.99 507.36
Meandrul 27 1113.63 1674.39 177.33 266.62 319.87 422.24 278.25 379.48 0.73 1.11 278.58 82.15
Meandrul 28 1416.58 1482.08 225.57 236.00 427.65 425.41 366.41 370.11 0.99 1.15 261.43 301.22 579.8
Meandrul 29 864.62 1230.05 137.68 195.87 406.27 397.59 274.05 332.76 0.82 1.19 639.83 302.18 563.61
Meandrul 30 3401.78 2357.49 541.68 375.40 1306.78 533.45 1011.95 489.68 2.07 1.09 271.54 193.24 911.37
Meandrul 31 1322.53 1988.74 210.59 316.68 440.84 795.50 364.63 602.12 0.61 1.32 197.02 383.79 577.03
Meandrul 32 2241.95 2937.13 357 467.70 522.56 734.28 477.14 661.13 0.72 1.11 266.13 117.96
Meandrul 33 1817.33 1481.35 289.38 235.88 757.22 598.12 558.83 450.12 1.24 1.33 395.1 77.25 343.38
Meandrul 34 1367.84 480.67 217.81 76.54 815.44 155.06 415.75 129.90 3.20 1.19 237.9 110.36 633
Meandrul 35 868.73 545.33 138.33 86.84 355.86 181.78 265.52 150.38 1.77 1.21 64.31 216.05
Meandrul 36 752.33 1575.61 119.8 250.89 244.26 478.31 204.11 409.08 0.50 1.17 553.66 146.76 769.71 211.07
Meandrul 37 640.07 2145.09 101.92 341.58 270.45 577.52 197.8 511.14 0.39 1.13 855.63 195.30
Meandrul 38 671.71 660.10 106.96 105.11 294.45 298.40 209.88 207.80 1.01 1.44 720.25 661.53
38
Meandrul 39 482.3 1644.31 76.8 261.83 210.03 360.60 150.44 332.78 0.45 1.08 1053.75 82.74
Meandrul 40 2569.44 3375.43 409.15 537.49 682.79 497.00 606.25 479.49 1.26 1.04 465.19 128.46 211.19
Meandrul 41 2641.47 1326.22 420.62 211.18 692.25 682.42 616.7 421.77 1.46 1.62 292.25 256.19
Meandrul 42 2371.5 1360.35 377.63 216.62 813.58 483.97 665.03 389.38 1.71 1.24 425.58 323.84 717.83 580.03
Meandrul 43 4388.75 1230.10 698.85 195.88 1226.96 571.56 1075.24 389.21 2.76 1.47 213.61 527.50
Meandrul 44 4533.44 693.22 721.89 110.39 1343.24 290.40 1157.55 213.60 5.42 1.36 429.4 231.16 643.01
Meandrul 45 1288.26 205.14 484.69 379.52 1.28 523.76
Meandrul 46 1642.50 261.55 432.24 384.70 1.12 269.64
Meandrul 47 1198.11 190.78 635.73 379.67 1.67 288.83 558.47
Meandrul 48 608.96 96.97 347.98 189.04 1.84 567.49
Meandrul 49 2212.15 352.25 837.94 653.77 1.28 419.13
Meandrul 50 965.49 153.74 427.89 302.51 1.41 167.13 586.26
Meandrul 51 2075.36 330.47 657.56 554.23 1.19 93.39
Meandrul 52 2053.28 326.96 727.54 586.39 1.24 568.09
Meandrul 53 4467.49 711.38 1378.27 1172.45 1.18 576.52 1144.60
Meandrul 54 2915.10 464.19 882.20 755.23 1.17 162.37
Meandrul 55 5831.30 928.55 1410.36 1278.56 1.10 256.11 418.48
Tabel 9 Parametrii calculați ai meandrelor
Lungimea cercului de meandru și raza acestuia au fost clasificate în funcție de valoarea lor în trei intervale: mică (verde), medie (galben și mare (roșu).restul coloanelor, ce desemnează alți parametric au fost
reprezentate doar izolat cu verde și roșu, reprezentând valoarea minimă și maximă
39
4.2.2 Meandre dispărute, păstrate și apărute. Direcția de eroziune a râului
După obținerea rezultatelor brute specifice celor doi ani pentru care s-a efectuat
analiza dinamică a râului Buzău în sectorul subcarpatic s-a trecut la următoarea etapă, de
identificarea propriu zisă a cursului de apă, prin identificarea meandrelor care s-au menținut
și compararea valorilor rezultate, fiind identificată astfel tendințele viitoare ale cursului
râului. Totodată, s-au identificat meandrele ce existau în anul 1980, iar până în 2012 au
dispărut și, de asemenea, meandrele care au apărut recent și nu existau în anul 1980 (Fig. 11).
Numărul meandrelor menținute în decursul celor 32 de ani este de 36 meandre (Tabel
10), în timp ce 18 au apărut și 8 au dispărut (Tabel 11 și 12). 21 dintre cele 36 de meandre
păstrate și-au micșorat dimensiunea cercului de meandru, reprezentate în table cu culoarea
gri, semn că amenajările antropice realizate de-a lungul timpului și-au făcut efectul. Cele care
au dispărut este foarte probabil să o fi făcut-o prin procesul de auto-captare, dar și schimbarea
cursului prin amplasarea de construcții antropice special create pentru ameliorarea săpării în
mal, iar cele nou apărute prin acțiunea eroziunii laterale.
După identificarea meandrelor ce s-au menținut în decursul anilor, s-a idetificat și
vectorizat prin simboluri de timp săgeată direcția de eroziune a râului între 1980 și 2012. În
figura 11, eroziunea râului a fost clasificată după direcție (aceeași direcție sau direcție opusă),
aval sau amonte și tendință (progresie, reprezentată de îndepărtarea de cursul ideal al râului și
regresie, adică retragerea talvegului spre cursul ideal) (Fig. 12).
Fiind un areal destul de extins, a fost împărțit în 4 eșantioane, din care având în
vedere direcția de eroziune și meandrarea cel cu numărul 2 este cel mai complex, înregistrând
cele mai mari schimbări. Astfel, 3 meandre au dispărut și 7 au fost nou formate din 1980
până în 2012. Asimetria râului Buzău are o extindere mai mare pe partea stângă în anul 2012,
mai ales în ultimele două eșatioane, iar în 1980 meandrele se depărtează de cursul ideal mai
ales pe partea dreaptă, în direcția de scurgere a Buzăului.
40
Fig. 11 Analiza dinamicii meandrelor între 1980 și 2012. Direcția de eroziune a râului
41
Fig. 12 Direcția de eroziune a râului Buzău descrisă în detaliu
42
800
600
400
200
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55
-200
-400
-600
-800
Grafic 3 Asimetria râului Buzău – 2012 (grena = stânga / albastru = dreapta)
43
800
600
400
200
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44
-200
-400
-600
-800
-1000
-1200
Grafic 4 Asimetria râului Buzău – 1980 (grena = stânga / albastru = dreapta)
44
Meandre păstrate Lungime cerc meandru Raza meandrului Lungime sinuoasă meandru Lungime dreaptă meandru Coeficient de sinuozitate
Numărul
1980 2012 1980 2012 1980 2012 1980 2012 1980 2012 1980 2012
meandrului
1 1 2 2764.83 3324.58 440.26 529.39 821.98 677.23 707.63 631.98 1.31 1.07
2 2 3 2712.76 2300.45 431.97 366.31 576 664.58 534.26 577.08 0.85 1.15
3 4 9 1498.29 1457.14 238.58 232.03 549.83 476.64 435.93 397.12 1.15 1.20
4 5 10 694.44 1263.92 110.58 201.26 253.38 606.68 201.49 401.59 1.10 1.51
5 6 11 1886.86 1117.89 300.46 178.01 519.23 332.99 456.91 286.53 2.12 1.16
6 8 13 1342.98 775.99 213.85 123.57 534.58 294.68 405.81 229.65 0.67 1.28
7 9 16 2547.76 1513.89 405.69 241.07 897.1 467.93 725.07 397.84 1.83 1.18
8 10 18 811.66 1958.25 129.25 311.82 284.08 438.65 230.26 403.37 0.57 1.09
9 13 22 487.54 1664.83 77.63 265.10 196.59 448.78 148.13 397.08 0.65 1.13
10 14 23 1125.75 780.68 179.26 124.31 284.35 227.29 255.47 196.95 1.69 1.15
11 15 24 1070.1 920.25 170.4 146.54 283.37 267.52 251.77 231.90 0.47 1.15
12 16 26 811.49 567.98 129.22 90.44 263.74 194.98 220.3 159.38 0.55 1.22
13 17 27 1775.6 1674.39 282.74 266.62 552.01 422.24 468.38 379.48 0.73 1.11
14 18 28 664.5 1482.08 105.81 236.00 254.88 425.41 197.58 370.11 0.49 1.15
15 20 29 1896.65 1230.05 302.01 195.87 647.57 397.59 530.38 332.76 4.44 1.19
16 21 30 4599.24 2357.49 732.36 375.40 1637.35 533.45 1316.76 489.68 4.79 1.09
17 22 31 1935.38 1988.74 308.18 316.68 686.67 795.50 553.09 602.12 1.39 1.32
18 23 32 2719.03 2937.13 432.97 467.70 554.9 734.28 517.7 661.13 2.63 1.11
19 24 33 1006.21 480.67 160.23 76.54 339.17 155.06 279.3 129.90 1.20 1.19
20 25 34 2477.68 1575.61 394.53 250.89 831.79 478.31 686 409.08 1.56 1.17
21 26 36 1083.6 2145.09 172.55 341.58 466.06 577.52 336.7 511.14 2.11 1.13
22 28 37 1416.58 660.10 225.57 105.11 427.65 298.40 366.41 207.80 0.99 1.44
23 29 38 864.62 1326.22 137.68 211.18 406.27 682.42 274.05 421.77 0.82 1.62
24 30 41 3401.78 1360.35 541.68 216.62 1306.78 483.97 1011.95 389.38 2.07 1.24
25 31 42 1322.53 1230.10 210.59 195.88 440.84 571.56 364.63 389.21 0.61 1.47
26 32 44 2241.95 693.22 357 110.39 522.56 290.40 477.14 213.60 0.72 1.36
27 33 45 1817.33 1288.26 289.38 205.14 757.22 484.69 558.83 379.52 1.24 1.28
28 34 47 1367.84 1198.11 217.81 190.78 815.44 635.73 415.75 379.67 3.20 1.67
29 35 48 868.73 608.96 138.33 96.97 355.86 347.98 265.52 189.04 1.77 1.84
30 36 49 752.33 2212.15 119.8 352.25 244.26 837.94 204.11 653.77 0.50 1.28
31 37 50 640.07 965.49 101.92 153.74 270.45 427.89 197.8 302.51 0.39 1.41
32 38 51 671.71 2075.36 106.96 330.47 294.45 657.56 209.88 554.23 1.01 1.19
33 39 52 482.3 2053.28 76.8 326.96 210.03 727.54 150.44 586.39 0.45 1.24
34 42 53 2371.5 4467.49 377.63 711.38 813.58 1378.27 665.03 1172.45 1.71 1.18
35 43 54 4388.75 2915.10 698.85 464.19 1226.96 882.20 1075.24 755.23 2.76 1.17
36 44 55 4533.44 5831.30 721.89 928.55 1343.24 1410.36 1157.55 1278.56 5.42 1.10
Tabel 10 Parametrii meandrelor care s-au menținut din 1980 până în 2012(culoarea gri – lungimea cercului de meandru scade)
45
1000
900
800
700
600
500
400
300
200
100
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36
Grafic 5 Evoluția razei meandrelor păstrate din 1980 până în 2012 (albastru = 1980 / grena = 2012)
46
Fig. 13 Evoluția razei de curbură a meandrelor
47
Meandre care
1980 2012
au apărut
1 - 1
2 - 4
3 - 5
4 - 6
5 - 7
6 - 8
7 - 12
8 - 14
9 - 15
10 - 17
11 - 19
12 - 20
13 - 21
14 - 25
15 - 39
16 - 40
17 - 43
18 - 46
Tabel 11 Meandre care au apărut din 1980 până în 2012
Meandre care
1980 2012
au dispărut
1 3 -
2 7 -
3 11 -
4 12 -
5 19 -
6 27 -
7 40 -
8 41 -
Tabel 12 Meandre care au dispărut din 1980 până în 2012
48
4.3 Despletiri
Procesul de despletire (Fig. 15) este specific zonelor din albia minoră a unui râu, unde
panta medie este slab înclinată și, în consecință vteza de scurgere a apei slăbește în
intensitate, acest aspect favorizând astfel depunerea de sedimente. Urmarea întregului
fenomen se manifestă prin ramificarea râului în mai multe brațe, cel cu lungimea cea mai
mare, pe unde se scrugea cea mai mare cantitate de apă, fiind considerat principal. Celelalte
ramificații se numesc brațe secundare, iar printre acestea se formează ostroave, ca rezultat al
procesului de acumulare.
Coeficientul de ramificare, ce desemnează gradul de ramificare al râului, se calculează
ca raport între suma tuturor brațelor ce compun o depletire și brațul principal. Cu cât are o
valoarea coeficientului mai mare, cu atât gradul de ramificare este mai mare, componentele
fiind direct proporționale (Fig. 14).
Cea mai mare valoare a coeficientului de despletire din anul 1980, caracteristică
despletirii cu numărul 13 (Fig. 16), este de 2.64, fiind compusă din 4 ostroave. Deși
necaracteristic, până în 2012 valoarea celui mai mare coeficient este în creștere, fiind
caractersitic despletirii 6 (Fig. 17) și avand un cuantum de 3.01, rezultat din 9 ostroave
componente. Asta înseamnă în zonele unde albia râului a depus mai multe aluviuni este un
areal larg, de depresiune, unde amenajările antropice nu au o extindere atât de mare. Dovadă
este rezultatul din analiza de față, observându-se și dacă se aplică doar metoda observației,
întrucât cea mai mare extindere a albiei râului are loc în Depresiunea Cislău, în anul 2012,
mult mai extinsă decât în 1980, fapt rezultat cel mai probabil prin recente ape mari și viituri
care au erodat și în adâncime, odată cu depunderea de aluviuni, creând astfel o rețea de brațe.
Coef. Despletire = L_braț1 + L_braț2 + ... + L_braț principal / L_braț principal
Fig. 14 Formula de calcul a coeficientului de despletire
49
Braț de Lungimea brațului
Despletire despletire (m) Coeficient de despletire
principal 1034.24
1 1.81
1 834.74
principal 1212.23
2 1 509.47 2.14
2 867.61
principal 516.26
3 1.84
1 436.1
principal 349.01
4 1.96
1 336
principal 369.18
5 1.93
1 343.56
principal 195.16
6 2.00
1 195.21
principal 166.25
7 1.96
1 159.29
principal 673.47
8 1 224.05 2.05
2 485.28
principal 408.94
9 1 207.64 2.04
2 218.28
principal 484.51
10 2.02
1 495.7
principal 540.18
11 1 323.39 2.35
2 403.98
principal 354.03
12 1 166.31 2.46
2 351.03
principal 781.78
1 617.79
13 2 226.75 2.64
3 223.24
4 210.53
principal 554.5
14 1.94
1 520.45
principal 790.54
15 1 249.8 2.00
2 544.11
50
principal 1080.36
16 1 423.46 2.06
2 721.48
Tabel 13 Coeficient de despletire - 1980
Despletire Braț de despletire Lungimea brațului Coeficient de despletire

principal 1009.71
1 194.48
2 396.94
1 3 247.49 2.65
4 167.09
5 105.14
6 655.18
principal 1017.93
1 273.05
2 205.79
2 2.11
3 547.19
4 211.19
5 162.27
principal 1294.30
1 200.26
2 138.72
3 2.36
3 588.70
4 528.30
5 299.80
principal 218.74
4 1.98
1 215.39
principal 276.63
5 1.96
1 265.57
principal 2144.18
1 546.92
2 107.30
3 302.69
4 342.05
6 3.01
5 389.15
6 124.37
7 665.39
8 248.14
9 1579.61
51
principal 375.59
7 1 371.26 2.27
2 105.19
principal 1310.16
1 309.86
2 240.36
8 3 1065.35 2.77
4 411.74
5 295.17
6 288.57
principal 2987.12
1 184.90
2 143.84
3 1371.62
4 142.94
5 174.49
6 130.79
7 490.72
8 108.03
9 3.01
9 407.23
10 223.86
11 367.22
12 232.75
13 425.47
14 348.09
15 385.08
16 521.91
17 330.98
principal 463.19
1 404.58
10 2 126.75 2.61
3 130.05
4 83.38
principal 937.25
1 237.49
11 2.29
2 641.03
3 331.37
principal 386.79
12 2.25
1 484.89
principal 202.22
13 2.03
1 207.97
52
principal 1113.81
14 1 482.63 1.94
2 561.24
principal 144.61
15 2.13
1 163.97
principal 202.18
16 1.98
1 197.86
principal 574.15
17 1 482.09 2.37
2 302.50
principal 234.77
18 1.94
1 221.57
principal 260.76
19 1.95
1 248.98
principal 318.16
20 1.87
1 275.58
principal 113.01
21 1.94
1 106.68
principal 580.77
22 1.93
1 538.92
principal 1232.82
23 1 989.61 2.12
2 385.80
principal 852.80
1 488.74
24 2 213.19 2.46
3 346.61
4 193.02
Tabel 14 Coeficient de despletire - 2012
53
Fig. 15 Despletiri
54
Fig. 16 Despletire 13 - 1980
Fig. 17 Despletire 6 - 2012
55
4.4 Împletiri
Albiile împletite se formează mai ales în condițiile unor factori ce predispun la

eroziunea laterală a unor maluri în care este ușor de săpat, plus prezența unui râu cu debit
solid consistent. O altă condiție esențială este lățimea benzii de inundabilitate: cu cât aceasta
este mai mare, cu atât râul la debite mari și retragerea iminentă a apelor se poate bifurca,
depunând aluviuni sub forma ostroavelor, care sunt cele mai întâlnite forme de acumulare
fluviatilă. O sursă importantă de aluviuni o constituie alunecările de teren din albie, cu atât
mai mult cu cât arealul subcarpatic prezintă o dinamică puternică a versanților, caracterizată
de manifestarea necontenită a proceselor geomorfologice actuale. Albiile cu un grad mare de
împletire se mai numesc și albii anastomozate, fiind caracterizate printr-o morfodinamică
aparte.
Deoarece sunt interdependente, ca în cazul despletirilor, împletirile (Fig. 21) ce au
coeficientul cel mai mare sunt aceleași (Fig. 19 și Fig. 20). Astfel, coeficientul de împletire se
calculează prin însumarea lungimilor ostroavelor componente, raportat la lungimea sectorului
de împletire (Fig. 18).
Coef. Împletire = L_Ostrov1 + L_Ostrov2 + ...+ L_Ostrovn / Lungimea sectorului de împletire
Fig. 18 Formula de calcul a coeficientului de împletire
56
Lungimea
Lungimea Coeficient de
Impletire Ostrov sectorului de
ostrovului împletire
impletire
1 1 703.71 812 0.87

1 675.7
2 1176 0.75
2 205.12
3 1 237.29 383 0.62
4 1 181.04 286 0.63
5 1 211.67 385 0.55
6 1 113.98 205 0.56
7 1 80.37 152 0.53
1 410.14
8 686 0.82
2 149.21
1 126.47
9 376 0.53
2 74.35
10 1 362.93 482 0.75
1 228.49
11 569 0.81
2 231.05
1 282.05
12 416 0.87
2 81.51
1 141.01
2 113.59
13 811 1.06
3 101.09
4 503.84
14 1 358.26 537 0.67
1 93.05
15 741 0.70
2 425.46
1 237.22
16 1043 0.81
2 611.98
Tabel 15 Coeficient de împletire – 1980
Lungimea
Lungimea Coeficient de
Impletire Ostrov sectorului de
ostrovului împletire
impletire
1 135.38
2 576.51
3 158.02
1 954.89 1.42
4 110.34
5 67.55
6 303.51
57
1 80.5
2 162.55
3 113.01
2 1002.67 0.94
4 139.35
5 358.7
6 89.89
1 124.37
2 53.9
3 3 511.28 1149.29 1.11
4 137.2
5 443.28
4 1 140.28 1149.29 0.12
5 1 214.48 255.96 0.84
1 373.96
2 55.03
3 1366.89
4 251.46
6 5 528.9 1858.87 1.82
6 270.02
7 143.06
8 280.08
9 119.01
1 57.98
7 332.59 0.95
2 258.25
1 316.44
2 979.71
3 224.91
8 1193.24 1.74
4 247.99
5 204.25
6 104.19
1 93.41
2 67.02
3 38
4 418.01
5 178.54
9 6 324.88 2795.16 1.68
7 1233.5
8 263.94
9 170.54
10 84.95
11 378.71
58
12 75.63
13 110.17
14 267.13
15 340.54
16 379.26
17 272.81
1 27.54
2 72.28
10 450.93 1.13
3 93.55
4 314.86
1 414.46
11 2 145.8 924.24 0.93
3 298.68
12 1 344.17 400.89 0.86
13 1 139.53 215.84 0.65
1 412.02
14 988.09 0.92
2 494.35
15 1 53.67 137.26 0.39
16 1 140.11 184.56 0.76
1 351.46
17 584.18 0.93
2 192.05
18 1 142.29 219.9 0.65
19 1 198.59 271.59 0.73
20 1 210.99 281.98 0.75
21 1 58.61 103.58 0.57
22 1 475.6 523.28 0.91
1 859.84
23 1105.34 1.03
2 283.17
1 318.91
2 95.73
24 791.72 0.84
3 79.5
4 171.85
Tabel 16 Coeficient de împletire - 2012
59
Fig. 19 Împletire 13 - 1980
Fig. 20 Împletire 6 - 2012
60
Fig. 21 Împletiri
61
4.5 Analiza comparativă a eșantioanelor
Pentru o mai bună și ușoară analiză a dinamicii arealului de studiu, acesta a fost
împărțit în 4 eșantioane care au fost analizate comparative (Tabel 17), prin calcularea
parametrilor specifici. Astfel, conform numărului de meandre, eșantionul 2 prezintă cea mai
mare dinamică, pentru că păstrează cel mai mare număr de meandre din cele 4 eșantioane, din
1980 până în 2012, cu creșterea numărului acestora spre zilele noastre. De asemenea, este
eșantionul care are cel mai mare număr de meandre apărute în decursul celor 32 de ani
(8 meandre), urmat de eșantionul 1 , cu un număr de 6 meandre. Pe de altă parte, este și
eșantionul de unde a dispărut cel mai mare număr de meandre: 4, față de 1 sau 2 din celelalte.
Cea mai mare lungime sinuoasă a râului este deținută de mostra numărul 4, cu o
dimensiune de aproximativ 13.5 km. Coeficientul de sinuozitate al râului cu cea mai mare
valoare este characteristic tot eșantionului 4, acesta având o variație semnificativă din 1980
până în 2012, valoarea acestuia scăzând cu 0.8, fapt cauzat de cele mai mari intervenții
antropice în această zonă: barajul hidroenergetic de la Cândești, canalul, lacul de acumulare
amenajat cu maluri consolidate din beton și deversorul sub forma unui canal de fugă cu
maluri din meton. Panta medie cea mai mică caracterizează eșantionul 4, iar cea mai mare
este specific probei cu numărul 2, deși diferențele de valoare sunt infime.
62
1 2 3 4
Eșantion 1980 2012 1980 2012 1980 2012 1980 2012
Lungime dreaptă a râului 6.1 6 9.4 9 8.7 9 9.9 10
Lungime sinuoasă a râului 7 7 11.5 11 11.3 12 13.7 13
Coeficient de sinuozitate a
râului 1.15 1.17 1.22 1.22 1.30 1.33 1.38 1.30
Cota A 263.5 239 198 160.3
Cota B 239 198 160.3 129
Pantă medie 0.35 0.35 0.36 0.37 0.33 0.31 0.23 0.24
Număr meandre 4 10 15 18 12 14 13 13
Meandre păstrate 3 11 11 11
Meandre apărute 6 8 2 2
Meandre dispărute 1 4 1 2
Tabel 17 Comparația parametrilor pe eșantioane
63
4.6 Lunca.Traverse. Profile transversale pe râu
Suprafața și lățimea luncii au fost determinate cu ajutorul traverselor, definite de

profile transversal, perpendiculare pe râu, trasate din 100 în 100 m, și malurile râului,
caracterizate de prima curbă de nivel de pe versant. În ArcGIS au fost calculate dimensiunile
traverselor trasate anterior și, cu ajutorul programului Excel, pentru fiecare eșantion s-a
realizat graficul ce desemnează lățimea luncii pe bucata respectivă.
Astfel, porțiunile unde lățimea luncii are valori mici desemnează o zonă îngustă, unde
râul este încastrat de maluri cu geologie greu erodabilă, impunătoare, cu o pantă mai mare,
unde predomină eroziunea în adâncime și transportul materialelor erodate în amonte. Unde
graficul evidențiază valori mari înseamnă că râul a traversat o zonă larga, depresionară, unde
procesul de acumulare a aluviunilor este predominant.
Lățimea luncii este validată și prin profilele transversal realizate în Global Mapper, în
diferite locuri pe întreg arealul studiat, atât în porțiuni strimte de albie, cât și în zonele
depresionare, unde râul a meandrat necontenit.
64
800
700
600
500
400
300
200
100
0
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31 33 35 37 39 41 43 45 47 49 51 53 55 57 59 61
Grafic 6 Lungimea traverselor pe eșantionul 1
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
111
101
106
116
121
126
131
136
1
6
11
16
21
26
31
36
41
46
51
56
61
66
71
76
81
86
91
96
65
0
0
1000
1200
1000
200
400
600
800
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1 1
8 7
15 13
22 19
29 25
36 31
43 37
50 43
57 49
64 55
71 61
78 67
85 73
92 79
99 85
66
106 91
113 97
120 103
127 109
134 115
141 121
148 127
155 133
162

139
169
145
176
151
183
157
190
163
197
169
204
175
211
181
218
187
Fig. 22 Albia majoră a râului Buzău
67
Fig. 23 Profile transversale pe râul Buzău
68
4.7 Amenajări antropice
Construcția amenajărilor antropice în scopul dirijării cursurilor de râu a existat încă

din vremea lui Carol I, odată cu începerea procesului de modernizarea a României. Puținii
ingineri ai vremii au căutat metode specifice acelei perioade pentru a minimiza pagubele
create de revărsarea râului în luncă și ieșirea acestuia din matcă, astfel au apărut primele
amenajări rudimentare, de tipul digurilor laterale.
Odată cu modernizarea României a apărut și s-a extins rețeaua de cale ferată și
extinderea infrastructurii rutiere mai tarziu, iar necesitatea protejării acestora s-a materializat
ameliorând panta râului, prin amplasarea pragurilor de fund în aval de pod și protecția
malurilor laterale în imediata apropiere de el. De asemenea, au fost construite numeroase
poduri, punți și trecători peste cursul de apă pentru o mai bună legătură între așezările umane
de o parte și de alta a talvegului. De-a lungul timpului, acestea au fost îmbunătățite, prin
recondiționare, ori abandonate și construite altele noi în imediata apropiere a acestora.
Baraje hidrocentrale, procesul de industrializare masivă început la jumatatea anilor
‘60 a favorizat construirea numeroasele fabrici și uzine care consumau o cantitate enormă de
eletricitate, fiind nevoie ca aceasta să fie produsă prin amenajarea de centrale hidroelectrice,
mai ales în zona montană și submontană unde cantitatea mare de precipitații și relieful permit
construcția și buna funcționare a acestora. Astfel, pe râul Buzău, în sectorul subcarpatic este
construită hidrocentrala de la Cândești, cu lacul de acumulare la Berca.
O altă idee nematerializată complet, spre deosebire de barajul de la Siriu, este
”Nehoiașu – drumul de fier”, proiect cale ferată ce urmărea legarea pe cale feroviară a celor
două regiuni istorice Trasilvania și Muntenia. Calea ferată, ce în prezent leagă Buzăul de
orașu Nehoiu (Fig. 26) și trece peste râul Buzău de 2 ori în sectorul subcarpatic (Viperești și
Măgura – Fig. 25) nu este electirifcată și trece peste râul Buzău de două ori în arealul studiat,
iar de foarte multe ori merge paralel, apropiindu-se razant de albia râului. Pe fondul situației
geopolitice din preajma Primului Război Mondial, fondurile necesare finalizării căii ferate au
fost realocate altor proiecte mult mai importante pentru acea vreme. Astfel, drumul de fier a
rămas un vis neîmplinit, în plină și continuă degradare în zilele noastre.
Amenajările antropice (Fig. 24) au fost comprimate într-un tabel (Tabel 18),
unde au fost notate și alte caracteristici specific ca starea construcției, utilitatea ei,
dimensiune ori observații asupra acesteia. Starea amenajărilor antropice a fost notată cu cifre
de la 1 la 3 (1 – stare foarte bună, 2 – satisfăcătoare, 3 – foarte proastă), desemnând astfel
și utilitatea acestora.
69
Fig. 24 Amenajările antropice din albia majoră a râului Buzău
70
Dimensiune Caracteritici
Tip Stare Observatii
(m) (înălțime - m)
Mal abrupt 2464.80 3 2 Frunte de terasa
Rambleu 666.83 1 1 Cale ferata
Rambleu 258.26 2.5 1 Cale ferata
Mal abrupt 694.06 1.5 1 Frunte de terasa
Mal abrupt 3726.30 1 2 Mal neconsolidat al unui parau
Mal abrupt 791.76 2 1 Mal neconsolidat al unui parau
Mal abrupt 1737.25 1.5 1 Mal neconsolidat al unui parau
Pod 161.55 2 1 Pod cale ferata
Dig lateral 575.37 6 1 Dig cu maluri neconsolidate
Pod 187.46 0 3 Punte
Pod 232.92 0 1 Pod rutier
Pod 216.24 0 3 Punte
71
Pod 200.97 0 1 Pod rutier
Pod 162.96 0 1 Pod cale ferata
Mal abrupt 452.96 1.5 1 Protejeaza linia electica de 20 kv
Punte 234.37 0 1 Cale acces pietoni
72
Punte 235.84 0 1 Cale acces pietoni
Dig lateral 82.75 0 1 Dig cu maluri consolidate
Cale acces pietoni/masini - acces
Punte 279.50 0 1 Rusavatu
Mal abrupt 395.72 0 2 Mal consolidat cu piatra, beton
Baraj 203.80 0 1
Tabel 18 Amenajări antropice
73
Fig. 25 Dinamica albiei râului Buzău raportat la infrastructura rutieră și feroviară
74
Fig. 26 Calea ferată Nehoiașu
Fig. 27 Drumul Național 10 - Buzău-Brașov
75
Fig. 28 Podul de la Pârscov și rămășițele vechiului pod în dreapta (picioare de pod)
(sursa: Google Earth, Street View)
Fig. 29 Podul de la Berca (sursa: Google Earth, Street View)
76
Fig. 30 Imagini din teren – amenajări antropice
77
78
4.8 Cursul râului Buzău între 1910 și 2018
De-a lungul timpului, râul Buzău și-a croit cea mai bună variantă a albiei sale, cea din
prezent, prin diferite procese specific fluviatile ca meandrare, schimbarea direcției de
eroziune, transportul aluviunilor și acumularea lor.
Pentru a fi identificate tendințele trebuie analizat trecutul cursului acestui râul, de-a
lungul timpului. Astfe au fost vectorizate 6 ipostaze ale râului Buzău, în sectorul subcarpatic,
în ani diferiți, în funcție de materialul cartographic disponibil, de-a lungul a mai bine de un
secol (Fig. 32).
Eșantionul 2 și 4 prezintă cele mai mari schimbări în decursul unui secol, talvegul
râului pendulând foarte adesea între cele două maluri, direcția de eroziune fiind pe alocuri
opusă. Dacă în anul 1910, pe eșantionul 2 exista un singur ostrov imens, cu două brațe ce îl
înconjurau, în prezent, în același loc sunt numeroase brațe secundare și multiple ostroave care
despart rețeaua creată prin acumulare de aluviuni.
Pe eșantionul 4, în schimb, un meandru orientat spre nord în 1910 își schimbă direcția
de eroziune, în partea opusă, spre partea dreaptă a râului, până în anul 1960, continuând de
atunci până în present să erodeze, meadrul având o migrare constant spre sud.
Eșantionul cu numărul 3 se remarcă prin cea mai mare constanță, urmat de cel cu
numărul 1, probabil stabilitate impusă de o albie mai strimtă, geologie impunătoare, pantă
medie mai ridicată, favorizând astfel eroziunea în adâncime a albiei minore a râului Buzău.
Un minus al reprezentărilor râului din cei 6 ani diferiți este diferența sruselor ce au
reprezentat bază de vectorizare. Astfel, hărțile sovietice și harta topografică fiind reprezentări
grafice mai subiective, ce redau realitatea la scară mult mai mică decât un ortofotoplan, ce
arată identic realitatea din teren, la o rezoluție mai mare, cu o calitate precisă și mult mai
bună.
79
Fig. 31 Dinamica cursului râului Buzău în sectorul subcarpatic din 1910 până în 2018
Fig. 32 Dinamica râului Buzău 1980-2012
81
Fig. 33 Dinamica râului Buzău – schimbare majoră
82
CONCLUZII
Ca peste tot în lume, amprenta antropică asupra hidrosferei este cu atât mai mare cu
cât nevoie de spațiu pentru locuit și desfășurarea activităților umane este mai intensă. În urma
studiului de cercetare întocmit se poate remarca cu ușurință, atât din materialele cartografice
rezultate, cât și din cifrele ce caracterizează parametrii albiei minore, că râul Buzău prezintă o
dinamică însemnată în sectorul subcarpatic, suprapus cu vestul județului Buzău, în aval de
orașul Pătârlagele și până la intrarea în Câmpia Română.
Totodată, se poate observa o dinamică diferențiată pe cursul analizat, astfel că în
prima parte a albiei discrepațele sunt majore, mai ales pe eșantionul 2, între Cislău și
Viperești, și pot fi observate cu ochiul liber, pe când înspre punctul de joncțiune diferențele
încep să fie din ce în ce mai reduse, cel puțin morfografic, pentru că morfometric amplasarea
barajului de la Cândești aduce modificări valorilor obținute în cele două perioade analizate.
Se constată o schimbare în morfologia cursului de apă al Buzăului, cauzată în special
de amenajările antropice, factorii naturali având o pondere nesemnifivativă în peisaj,
cântărind mai greu în locurile unde eroziunea laterală și în adâncime este permisă de
litologie, ori, din contră, unde aceasta impune opreliști meandrării și încastrează talvegul în
evoluția sa pe orizontală.
Analiza diacronică aplicată acestui areal, prin calcularea parametrilor specifici albiei
de râu, arată faptul că la nivelul valorilor rezultate dinamica nu a fost atât de mare, în ambele
perioade râul Buzău fiind meandrat, după valoarea coeficientului de sinuozitate, însă local
apar modificări majore astfel: în unele locuri, cu dinamică mare în anul 1980 apar amanajări
antropice care canalizează râul ori îl orientează spre o curgere cât mai liniară în 2012, iar în
alte locuri, unde în 1980 meandrarea aproape că nu exista, apar despletiri majore, cu
numeroase brațe, păstrându-se astfel un echilibru în dinamică, fapt validat de parametrii
generali ai analizei cu valori apropiate.
Lucrarea de față a reprezentat un studiu practic, de analiză și diagnoză a situației
râului Buzău în prezent, comparativ cu un trecut relativ apropiat ca evoluției a râului, dar
departat ca intervenții antopice realizate în scopul protecției amprentei umane și un început
timid în tentativa de a extinde tema spre o cercetare viitoare aprofundată asupra unui afluent
de gradul 1, ce prezintă caracteristici de bază asemănătoare, însă se diferențiază prin
particularități impuse de arealul străbătut, litologie, pantă etc.
83
Toate acestea, în măsura în care profesorul coordonator, Robert Răzvan Dobre, căruia îi
datorez mulțumiri și toată considerația pentru ajutorul oferit, va reprezenta în continuare un sprijin și
o călăuză în drumul parcurs asupra întocmirii temei!
Totodată, aș dori să mulțumesc tuturor profesorilor pentru dragostea de geografie ce au avut

grijă să o planteze prin cursurile și practicile susținute, cât și pentru sfaturile date ori de câte ori a
fost nevoie.
84
BIBLIOGRAFIE
 Brașovanu, L. (2018), Studiu morfodinamic al albiei râului Prahova în sectoarele

montan și subcarpatic, Rezumatul tezei de doctorat.
 Dobre, R. (2007), Dinamica albiei si raportul cu infrastructura feroviară în

sectorul Câmpina - Predeal, Comunicari de Geograﬁe, XI, 111–118.
 Dobre, R. (2011), Pretabilitatea reliefului pentru căi de comunicaţii şi transport

în Culoarul Prahovei (sectoarele montan şi subcarpatic), Editura Universitară,
Bucureşti – Teză de doctorat.
 Dumitriu, D. (2007), Sistemul aluviunilor din bazinul râului Trotuș, Editura

Universității, Suceava.
 Grecu, F. (2018), Geomorfologie dinamică pluvio-fluvială. Teorie și aplicații,

Editura Universitară, București.
 Grecu, F., Comănescu, L. (1998), Studiul reliefului. Îndrumător pentru lucrări

practice, Editura Universității, București.
 Ichim, I., Bătucă, D., Rădoane, M., Duma, D. (1989). Morfologia şi dinamica
albiilor de râu, Editura Tehnică, Bucureşti.
 Rădoane, M., Dumitriu, D., Ichim, I.(2000-2001), Geomorfologie **, Vol. II,
Ediția a II-a, Editura Universității, Suceava.
 www.historia.ro / Drumul de fier Braşov-Buzău, un vis rămas neîmplinit :

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/drumul-de-fier-brasov-buzau-un-
vis-ramas-neimplinit . Accest pe data de 21.08.2019.
85

Mihai Nicoleta Dinamica Raului Buzau in Sectorul Subcarpatic Intre 1980 Si 2012

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mihai Nicoleta Dinamica Raului Buzau in Sectorul Subcarpatic Intre 1980 Si 2012

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

ÎNTRE UNITĂȚILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE

ÎNTRE ANII 1980-2012

Fig. 1 Localizarea arealului de studiu .................................................................................................. 12

Tabel 1 Suprafețele ocupate de fiecare interval de pantă..................................................................... 16

Grafic 1 Distribuția procentuală a suprafețelor ocupate de tipurile de sol (clasă) ............................. 19

Apa a reprezentat dintotdeauna un subiect important în domeniul antropic, întrucât

1.2 Scopul lucrării

Fig. 1 Localizarea arealului de studiu

În reprezentarea cartografică a subunităților de relief (Fig. 3) se poate observa faptul

Fig. 3 Subunitățile de relief

Declivitatea terenului (Fig. 5) a fost obținută cu ajutorul funcției „Slope”, pe baza

Tabel 1 Suprafețele ocupate de fiecare interval de pantă

Pe suprafața studiată se regăsesc 6 tipuri de sol, conform figurii 6, clasificate după

Tabel 2 Tipuri de sol (clasă)

Grafic 1 Distribuția procentuală a suprafețelor ocupate de tipurile de sol (clasă)

Suprafata afectată de Supr. Km2 Procent

Tabel 3 Suprafațe afectate de eroziunea hidrică

Grafic 2 Distribuția procentuală a suprafețelor afectate de eroziunea hidrică

Roca Supr. km2 Procent

Tabel 4 Tipuri de roci

Zona subcarpatică s-a remarcat dintotdeauna printr-o complexitate a activităților

Tipuri de utilizare a terenului Supr. km2 Procent

Tabel 5 Tipuri de folosință a terenului

În scopul determinării dinamicii râului Buzău între Pătârlagele și Vernești, pe o

3.1 Baze de date

 ArcGIS 10.3.1, în cadrul căruia am prelucrat o serie de date primare și

Nr. Strat Tip strat Autor/Sursă An

Tabel 6 Date primare utilizate și sursa acestora

În demersul proiectului de cercetare s-au folosit metode calitative, pentru a determina

3.3 Metode cantitative

3.4 Etape de lucru

 Stabilirea zonei de studiu

 Obținerea unor date cantitative

Subiectul studiului de față, fiind un organism hidrografic, este caracterizat prin

4.1 Calcularea parametrilor

Parametru Simbol Valoare (km)

Tabel 7 Parametrii morfometrici ai albiei râului Buzău – anul 1980

Parametru Simbol Valoare (km)

Tabel 8 Parametrii morfometrici ai albiei râului Buzău – anul 2012

Următoarea etapă a constat în identificarea meandrelor și digitizarea lor, sub formă de

Pentru determinarea parametrilor morfometrici ai meandrelor din cursul median al

4.2.1 Analiza comparativă a parametrilor analizați ai meandrelor

Tabel 9 Parametrii calculați ai meandrelor

Grafic 3 Asimetria râului Buzău – 2012 (grena = stânga / albastru = dreapta)

Grafic 4 Asimetria râului Buzău – 1980 (grena = stânga / albastru = dreapta)

Tabel 11 Meandre care au apărut din 1980 până în 2012

Tabel 12 Meandre care au dispărut din 1980 până în 2012

Coef. Despletire = L_braț1 + L_braț2 + ... + L_braț principal / L_braț principal

Fig. 14 Formula de calcul a coeficientului de despletire

Tabel 13 Coeficient de despletire - 1980

Despletire Braț de despletire Lungimea brațului Coeficient de despletire

Tabel 14 Coeficient de despletire - 2012

Fig. 17 Despletire 6 - 2012

Albiile împletite se formează mai ales în condițiile unor factori ce predispun la

Coef. Împletire = L_Ostrov1 + L_Ostrov2 + ...+ L_Ostrovn / Lungimea sectorului de împletire

Fig. 18 Formula de calcul a coeficientului de împletire

1 1 703.71 812 0.87

Fig. 20 Împletire 6 - 2012

Tabel 17 Comparația parametrilor pe eșantioane

Suprafața și lățimea luncii au fost determinate cu ajutorul traverselor, definite de

Grafic 6 Lungimea traverselor pe eșantionul 1

Grafic 7 Lungimea traverselor pe eșantionul 2