UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

EVALUAREA AGROECONOMICĂ
În zona cuprinsă între localitățile Măcin și Carcaliu
- studiu de caz: parcela numărul 30 –

Student: Coordonator știițific:

Pîrvan Marius-Viorel Conf. Demeter Traian

 BUCUREȘTI
2015

Cuprins

Introducere ..............................................................................................................................3
1. Poziția geografică a arealului studiat ...............................................................................3
2. Trăsăturile cadrului natural ..............................................................................................6
3. Caracteristicile profilelor de sol .......................................................................................7
4. Calcularea notei de bonitare pentru gleiosol salinizat......................................................7

5. Evaluarea agroeconomică ................................................................................................8

5.1. Rezultate și discuții.....................................................................................................10
Concluzii ...............................................................................................................................10
Bibliografie............................................................................................................................12
 Introducere

Utilizarea terenului într-un anumit fel impune determinarea cu precizie a însuşirilor

solului şi a celorlalţi factori de vegetaţie, relief, climă, hidrologie care determină capacitatea
agricolă sau silvică, cât şi vocaţia terenului de a fi folosit pentru alte activităţi, operaţiune ce
poate fi realizată doar prin efectuarea de studii pedologice de teren şi analize de laborator, pe
baza cărora să fie stabilite hărţi de soluri sau teritorii ecologice omogene (TEO), caracterizate
prin note de bonitare şi caracteristici tehnologice pentru fiecare porţiune a teritoriului
administrativ, după metodologii unitare.1

1. Poziția geografică a arealului studiat

În cadrul judetțul Tulcea zona de studiu (cea extinsă) este situată în partea de NV.

- Limte:
- N Unitatea administrative teritorială a orașului Măcin
- E, S, V Comuna Carcaliu

Parcela nr. 30 este delimitată de următoarele parcele:

- N Parcelea nr. 31
- E Parcela nr. 33
- S Parcela nr. 29
- V Baza de recepție

Suprafața parcelei cu nr. 30 este de 10,46 ha.

Distanța pâna la baza de receptive este de 800m, iar cel mai apropiat mare centru urban
este orașul Brăila situat la distanța de aproximativ 15 km și 25 km față de Galați.

1
DORIN ŢĂRĂU, DANIEL DORIN DIC, 2014, CARTAREA ŞI BONITAREA SOLURILOR/TERENURILOR
Note de Curs, pag. 174
Planșa 1 - Poziția geografică
Planșa 2 – Localizarea parcelei 30

Sursa datelor: Ortofotoplan ANCPI 2005

 2. Trăsăturile cadrului natural

- Relieful – Parcela respectivă se află pe una din terasele de pe partea stângă a văii Dunării. În
acest sector există o întinsă suprafață de pedimentație cvasiorizontală.

- Geologia –substratul geologic este format din loess.

- Vegetația – vegetația de stepă a fost înlăturată fiind înlocuită de culturile agricole.

- Solurile – pe parcela studiată substratul pedologic este reprezentat de kastanozim.

- Nivelul freatic - se află la adâncimi de peste 5m.

Kastanoziomul mai este cunoscut și sub denumirea de „sol bălan”. Această denumirea i-a
fost dată de Gh. Munteanu Murgoci, la nivel internațional fiind denumit „sol brun deschis de
stepă”. Kastanoziomul se întâlnește numai în Dobrogea, formându-se în una dintre cele mai
secetoase zone ale țării. În ceea ce privește condițiile naturale de formare, clima zonelor în care
s-au format kastanoziomurile este caracteristică stepei uscate, cu temperaturi medii anuale
cuprinse între 10,7-11,3ºC, precipitații de 330 – 420 mm anual, indice de ariditate de 17-21 și
valori ale evapo-transpirației potențiale mai mari de 700 mm.

3. Caracteristicile profilului de sol

Profil de sol 9 – Kastanoziom

Microrelief – pod terasa Stagnogleizare - nu

Alunecari de teren - nu Salinizare/alcalizare - nu
Gleizare – nu Volum edafic – extrem de mare
Eroziune in suprafata - nu Influenta antropica – nepoluat
Adancimea apei freatice – peste 5 m Inundabilitate – nu
Eroziune in adancime - nu Panta – 0%

Nota de bonitare – 39,30

Tabel 1 - Propritățile profilelor de sol
Sursa: Traian Demeter, note de curs

4. Calcularea notei de bonitare pentru gleiosol salinizat

- Pentru calcularea notei de bonitare naturală a gleiosolului salinizat trebuie sa cunoaștem

toate caracteristicile acestuia.
- Nota de bonitare a acestuia a fost 9.83
- Exemplu pentru grâu: (1x0,8x0,9x1x0,5x1x1x1x1x0,6x1x1x1x1x0,6x1x1x1)x100 =
12,96

Harta claselor de bonitare naturală din zona Măcin:

 Litosol 2,88 clasa X

 Aluviosol 34,23 clasa VII
 Cernoziom 56,2 clasa V
 Cernoziom freatic și gleizat 41,9 clasa VI
 Eutricambosol 18,84 IX
 Gleiosol salinizat 9,83 clasa X
  Erodosol 3,6 clasa X
 Aluvisol gleizat 24,6 clasa VIII
 Kastanoziom 39,2 VII
 Kastanoziom erodat 21,53 clasa VIII

5. Evaluarea agroeconomică

Nota de evaluare agroeconomică se realizează în funcţie de nota ecologică de bonitare şi

factorii restrictive exprimaţi sub formă de coeficienţi.2
Au fost astfel elaboraţi indicatori indirecţi (de infrastructură) care influenţează la rândul
lor valoarea economică a unui teren:
 Distanţa de la parcelă la baza de recepţie
 Calitatea drumurilor
 Căile rutiere de acces şi perioada de accesibilitate
 Situaţia rampelor de încărcare CFR a produselor agricole
 Mărimea parcelei cadastrale
 Forma parcelei cadastrale
 Gradul de comasare a parcelelor
 Fragmentarea reliefului
Pentru realizarea materialelor grafice am folosit soft-ul ArcGIS 10.2. Cu ajutorul
ortofotoplanului și a vectorilor am stabilit localizarea parcelei 36 și a celorlalte elemente
importante ( localități, rețea hidrografică ).
Pentru calcularea distanței dintre parcela nr. 36 și baza de recepție am folosit programul
ArcGis 10.2 , am introdus ortofotoplanul arealului de studiu. Am creat un shapefile cu denumirea
drum_Pîrvan, iar în tabela de atribute am adaugat o nouă coloană, numită lungime . Am trasat cu
ajutorul unui vector tip linie cea mai scurta cale pentru a ajunge la baza de recepție. Dupa
trasarea acestui drum , cu ajutorul funcției Calculate Geometry din tabela de atribute am calculat
distanța dintre acestea.

2
Traian Demeter, Evaluarea Agroeconomică, Note de Curs
 Coeficienti de bonitare și penalizare
Tipul de indicator Descriere indicator Coeficient Penalizări (%)
Distanța de la parcelă la baza
de recepție 800 m 1 0
Asfalt şi macadam
Calitatea drumurilor (50% fiecare) 0,96 4
Drum cu acces direct din
Căile de acces rutiere și solă la reţeaua de macadam
perioada de accesibilitate 0,98 2
Staţii fără rampe de
Situația rampelor de încărcare şi fără condiţii de
încărcare CFR a produselor depozitare a produselor
agricole agricole 0,9 10
Mărimea parcelei cadastrale 10,46 ha 0,99 1
Forma parcelei Dreptunghiulara mică 0,98 2
Gradul de comasare al
parcelelor cadastrale 10-20 0,92 8
Gradul de fragmentare al
microreliefului din cadrul
parcelei Parcelă plană 1 0
Coeficienti de potențare
Apropiere față de marile Oraşe între 100 000-300 000
centre urbane loc. 2 0
Situația desfacerii produselor
agricole în zona piețelor de Comune cu vad agricol-
tradiție sezonier 1,5 0,5

LEGENDA
Păstrează valoarea Scad valoarea
 5.1. Rezultate și discuții

Pentru obținera rezultatului final s-a ținut cont de coeficienții rezultați din tabelul anterior
la care s-a mai adăgat nota de bonitare a profilului de sol, prin urmare s-au realizat următoarele
operațiuni:

a) Înmulțirea cofeicienților de penalizare cu cei de potențare

1 x 0,96 x 0,98 x 0,9 x 0,99 x 0,98 x 0,92 x 1 x 2 x 1,5 = 2,26
b) Coeficientul de boonitare a profilului de sol
Kastanoziom – 39,30
c) Calculul final – nota de evaluare agroeconomică

2,26 x 39,3 = 88,82, rezultat prin înmulțrea celor 2 coeficienți rezultați anterior.
 Concluzii

Cea mai mare suprafata a zonei studiate este acoperita cu soluri ce sunt incadrate in
clasele de bonitare VI si VII.

Parcela din cadrul zonei are dimensiuni medii, se cultivă intens în fiecare an, are un mare
avantaj și anume este aproape de 2 mari orașe, Brăila și Galați, fiind considerată o sursă pentru
industria agricolă prin intermediul comerțului. Un avantaj important este pozitia apropiata fata de
baza de receptie.

Bibliografie

1. Demeter T., Evaluarea Agroeconomică, Note de Curs

2. Ţărău D., Dorin D., 2014, Cartareaşi bonitarea solurilor/terenurilor, Note de Curs
 Anexe
FISA PENTRU CALCULUL NOTELOR DE BONITARE NATURALA
In care:

PS Pasuni VM Vie masa IU In ulei 9,83 nota medie

FN Fanete GR Grau IF In fuior
MR Mar OR Orz CN Canepa
PR Par PB Porumb LU Lucerna
PN Prun FS Floareasoarelui TR Trifoi
CV Cires-visin CT Cartof LG Legume
CS Cais SF Sfecla de zahar AR Arabil
PC Piersic SO Soia
VV Vie vin MF Mazare-fasole

Nota de bonitare pentru folosinta arabil se calculeaza ca medie aritmetica a primelor 4 note de bonitare din
cadrul acestei folosinte.