UNIVERSITATEA DE STIINȚE AGRONOMICE ȘI

MEDICINĂ VETERINARA - BUCUREȘTI FACULTATEA DE

IMBUNATAȚIRI FUNCIARE ȘI INGINERIA MEDIULUI

PROGRAMUL DE STUDIU: INGINERIA ȘI PROTECȚIA

MEDIULUI IN SPAȚIUL RURAL
Forma de studiu : Invațamânt cu frecvență

STUDIU privind reabilitarea terenurilor agricole degradate din

zona CALAFAT

Indrumator : Prof.univ.dr.ELENA CONSTANTIN

Masterand: Danila Raluca Maria
Grupa :

- 2021 –
 Cap I. Evaluarea condițiilor de mediu din zona de studiu

1.1. Caracterizarea climatică a zonei de studiu

Evaluarea globală a condiților climatice din zona de studiu se face prin

calculul indicelui de ariditate, R :
R = P/ ETP
P - precipitații medii multianuale (mm)
ETP - evapotranspirația potențială medie multianuală (mm)

Pentru determinrea acestui indice se folosesc valorile medii multianuale, ale elementelor
climatice de la stația meteorologică CALAFAT valori prezentate in tabelul nr.1.

Tabel nr.1
Elementele climatice de la stația meteorologică din zona CALAFAT.
LUNA I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII SUMA
MEDIA
T, -1,5 0,5 5,8 11,8 17,2 21,2 23, 22,7 18,4 12,2 5,7 1,0 11,5
grade 4
C
P, 38,2 30,7 36, 52,4 66,3 63,4 48, 51,2 44,9 54,4 36,4 46,8 570
mm 9 4
ETP, 0 1 18 52 98 129 148 133 86 47 14 2 728
mm

Interpretarea acestui indice de ariditate (R) se face după următoarea clasificare:

- zona hiperaridă : R < 0,05
- zona aridă: 0,05 ≤ R ≤ 0,2
- zona semiaridă : 0,2 ≤ R ≤ 0,5
- zona subumedă: 0,5 ≤ R ≤ 0,65
- zona umedă: R > 0,651

Sunt considerate a fi zone cu pericol de deșertificare zonele cu raport P/ETP cuprins între
0,05-0,65.
Pentru zonele cu indice de ariditate R < 0,65 se recomandă amenajarea terenului agricol cu
lucrări mixte de irigații și drenaj (drenaj de suprafață și subteran).
Pentru zonele cu indice de ariditate R > 0,65 se recomandă amenajarea terenului agricol cu
lucrări de drenaj de suprafață și subteran.
Note de calcul :
R = P/ ETP = 0,78

Concluzii:
Pentru exploatația agricolă care face obiectul acestui proiect din zona CALAFAT , se
recomandă amenajarea terenului cu lucrări de drenaj de suprafata si subteran , deoarece
valoarea indicelui de ariditate, R , este de 0,78 .
1.2. Caracterizarea reliefului:

Se exprimă prin panta medie a terenului, prin densitatea de fragmentare și

energia de relief.

a. Panta medie a terenului se determină cu relația:

i =∆HLx 100 (%)
în care: ΔH – diferenţa de nivel pe aliniamentul de calcul, m;
L– lungimea aliniamentului de calcul, m.

I1 = (40,5-39,0)/770*100 = 0,194%

I2 = (39,5-38,0)/350*100 = 0,428%

I3 = (40,0-39,0)/650*100 = 0,153%

I medie = 0,258%
OBS. Se determină panta pentru fiecare forma de relief în parte (3 - 5 pante
individuale) și apoi se calculează panta medie a terenului din zona de studiu !
Note de calcul:
b. Densitatea de fragmentare reflectă gradul de discontinuitate în plan orizontal determinat
de acțiunea factorilor exogeni asupra suprafețelor morfologice, se determină cu relaţia:
ΣL
If = (m/ha)
S
3660
If = = 3,14 (m/ha)
1162
în care: If – indicele de fragmentare al terenului, m/ha;
ΣL– lungimea totală a firelor de vale de pe teritoriul exploataţiei
agricole, exprimată în metri ;
S – suprafaţa exploataţiei agricole, ha.
Pentru terenurile cu folosinţă agricolă, orientativ, densitatea de fragmentare
se poate aprecia astfel:
- fragmentare extrem de slabă: If < 5 m/ha;
- fragmentare foarte slabă: If = 6 - 10 m/ha;
- fragmentare slabă: If = 11 - 15 m/ha;
- fragmentare moderată: If = 16 - 30 m/ha;
- fragmentare puternică: If = 31 - 40 m/ha;
- fragmentare foarte puternică: If > 40 m/ha.
Note de calcul:
ΣL
If = = 3,14 m/ha
S

c. Energia de relief (adâncimea de fragmentare) reprezintă un indicator

geomorfologic care se calculează prin diferența dintre cota maximă și cota minimă
de pe un anumit teritoriu.
E = CT max - CTmin (m)
Valoarile calculate pentru elementele caracteristice reliefului de mai sus se
interpretează după Anexa nr.1, anexă din care trebuie să rezulte : simbolul,
denumirea și corelarea cu principalele forme de relief.

Note de calcul:
E = CT max - CTmin = 40,5 – 38,0 = 2,5 m
Concluzii:
Se constată că în exploatația agricolă din zona CALAFAT relieful este
.............. având o pantă medie de 0,258% , densitatea de fragmentare
If =3,14 m/ha , energia de relief, E = 2,5 m ; pe baza acestor valori conform datelor
din Anexa 1 rezultă că : (se interpreteaza rezultatele obtinute, conform
caracteristicilor reliefului din zona de studiu).

1.3. Propuneri de tehnici de reabilitare a terenului agricol

Pe baza concluziilor de mai sus, pentru reabilitarea terenului agricol se
recomandă regularizarea umidităţii din sol prin lucrări de îmbunătățiri funciare,
aplicarea măsurilor agroameliorative şi a tehnologiilor de cultură ameliorative.

Cap II. Amenajari și măsuri tehnologice pentru reconstrucția

ecologică a
terenurilor degradate din zona de studiu
Refacerea funcțiilor solului determinate ca fiind necesare în capitolul anterior, constă într-
un program complex de aplicare integrată a tehnicilor hidroameliorative cu măsurile
agroameliorative care să contribuie la intensificarea proceselor de evoluție favorabilă a
proprietăților solului.

2.1 Bazele teoretice ale proceselor de reabilitare a terenurilor degradate

Subcapitol personalizat care să cuprindă descrierea teoretică a proceselor de reabilitare a
terenurilor agricole degradate.

Procese de reabilitare a terenurilor agricole degradate

In România, în ultimii ani, abundenţa precipitaţiilor căzute, a favorizat declanşarea şi extinderea

alunecărilor pe mari suprafeţe de teren agricol. Prin procesul de alunecare a terenului, au avut de
suferit nu numai suprafeţele agricole, ci au fost avariate şi distruse sute de construcţii în vetre de sat
sau oraşe, s-au produs numeroase degradări de şosele şi căi ferate au fost afectate obiective
industriale şi construcţii hidrotehnice.
 Executarea lucrărilor de consolidare prin zid de sprijin a terenului afectat de alunecarea masei de
pământ, s-au executat sub linia terenului, orientate perpendicular pe direcţia de înaintare a masivului
de pământ ce se deplasează. Zidul de sprijin din zona alunecată luată în studiu, s-a realizat din piatră
de granit şi mortar de ciment cu beton armat, încât să reziste la răsturnare, la încovoiere verticală şi
longitudinală.

Odată cu realizarea zidului de sprijin s-a executat terasarea trenului, realizându-se cinci terase care
s-au însămânţat imediat cu specii de ierburi perene urmând în continuare plantarea de specii
arboricole cu înrădăcinare rapidă şi puternică.

Ameliorarea şi valorificarea terenurilor pe suprafaţa cărora s-au produs alunecări în bloc, pe

suprafeţe mari, se fac diferenţiat în funcţie de stadiul actual şi de perspectiva procesului de
alunecare, de cerinţele de stabilizare a terenului, de natura solului, de gradul de degradare al
acestuia şi de cerinţele agroeconomice.

Măsurile luate trebuie îndreptate asupra cauzelor care duc la alunecări de teren şi a condiţiilor în
care acestea apar. Dacă alunecările de teren se produc şi din cauza fenomenelor naturale şi a
condiţiilor climatice, poluarea cu deşeuri depinde numai de neglijenţa şi indiferenţa oamenilor de a
arunca gunoaiele la întâmplare, fiind absolut necesară educarea populaţiei în vederea respectului
faţă de sine şi faţă de mediul înconjurător.

2.2. Amenajari hidroameliorative

In această categorie se includ lucrarile de IF care contribuie la regularizarea regimului de apă și săruri
din sol, la controlul scurgerii apei la suprafața terenului și la prevenirea poluării solului cu noxe
produse de agricultura sau alte industrii.
Conform concluziilor prezentate în Cap I. , în zona de studiu CALAFAT trebuie aplicate următoarele
lucrări de îmbunătățiri funciare :
 Lucrari de drenaj de suprafata
 Lucrari de drenaj subterane

Temă :
Se prezintă lucrările hidroameliorative, conform celor recomandate in Cap.I printr-o scurtă
descriere teoretică (1 - 2 pagini) și se face o scurtă descriere a schemelor hidrotehnice, proiectate pe
un plan de situație, format A3, Scara 1 : 10.000 .
Desecarea reprezintă acțiunea de eliminare a surplusului de apa dintr-un teren umed pentru a-l
face cultivabil, apt pentru lucrări de construcții sau din motive sanitare profilactice.
Categoria de lucrări pentru care în tehnologia românească se folosește termenul
de desecare este, în fapt, un „drenaj de suprafață”, prin care se evacuează excesul de umiditate
de la suprafața terenului și din stratul superficial de sol, folosind canale deschise.
Spre deosebire, „drenajul subteran” cuprinde lucrări ce au drept scop controlul nivelul apei
freatice sau eliminarea excesului de apă din profilul de sol, folosind cu precădere tuburi perforate,
îngropate, numite drenuri.
Lucrările de desecare constau în realizarea de rețele de canale deschise, cu caracter
permanent sau temporar, care au ca scop colectarea și conducerea spre punctele de evacuare a
apelor rămase în zonele joase, privaluri, depresiuni, înlăturarea surplusului de apă de pe
terenurile agricole, rezultate în urma ploilor abundente, topirii zăpezilor sau irigațiilor excesive,
dar și colectarea și evacuarea apelor scurse de pe versanți. De regulă, rețeaua canalelor de
desecare se compune din:

 canale de desecare primare, care adună apele în exces și care constituie rețeaua de
regularizare propriu-zisă;
 canale colectoare de diverse ordine (secundare, terțiare), în care se descarcă rețeaua de
regularizare;
 canalul principal de evacuare (emisarul), care preia apele de la canalele colectoare.

Pe planul nr.1 s-a realizat schema pantelor si a firelor de vale cu ajutorul carora am calculat
panta medie a terenului, suprafata terenului si am stabilit lucrarile necesare pentru a avea o
cultura de succes.
2.3. Măsuri agroameliorative:

Prin lucrarile agroameliorative se inteleg o serie de lucrări de ameliorare a solului care au ca scop
principal imbunătățirea insușirilor intrinseci pentru creșterea capacității de producție a solurilor slab
productive.
Lucrarile agroameliorative se aplică în corelație cu lucrările de agrotehnică curente, cu structura
culturilor, cu tehnologiile de cultură, precum și cu schema hidrotehnică a lucrărilor agroameliorative.

In această categorie de lucrări se includ:

A) Lucrările agroameliorative propriu-zise:
-amendarea cu calcar - Ac
-amendarea cu gips - Ag
-spălarea sărurilor - As
-afânarea adâncă/scarificarea - Aa
-subsolaj - At
-omogenizarea profilului de sol - Ao
-aport de material pamantos - Ao
-fertilizarea ameliorativa - Af
-ararea si stabilizarea structurii - Av
Dintre aceste lucrari conform recomandarilor din Cap I in zona de studiu se vor aplica urmatoarele:
 afânarea adâncă/scarificarea;
 omogenizarea profilului de sol;
 ararea si stabilizarea structurii;

B) Lucrările care contribuie indirect la imbunătățirea unor însușiri intrinseci ale solului:
- Ws – amenajări de sanțuri de scurgere nesistematice și rigole nesistematice sau sistematice
- Wn – nivelare de exploatare
- Wc – dreanj cartiță
- Wb – modelare în benzi cu coame
- Wo – sens obligatoriu de lucru (direcția de scurgere a apelor).
 Cap III. Recomandari pentru exploatarea durabila a resurselor agricole

3.1. Asolamente ameliorative

Pentru stabilirea judicioasă a structurii culturilor se analizează factorii naturali

care pot influenţa producţiile, în corelare cu amenajările hidroameliorative existente
şi cu posibilităţile de valorificare a produselor precum și cu calitățile ameliorative ale
culturilor.
În prezent exploataţia agricolă practică un sistem de producţie clasic, în care
asolamentul pentru culturi de câmp cuprinde următoarele:
- porumb pentru boabe , cu o pondere de 35 %;
- cereale de toamnă, cu o pondere de 30 %;
- plante tehnice, cu o pondere de 25 %. Se recomandă ca pentru zonele cu
indicele de ariditate R< de 0,65 să se cultive floarea soarelui sau soia iar pentru
zonele cu R˃de 0,65 să se cultive cartof sau sfeclă de zahăr.
- lucernă, cu o pondere de 10 %.

3.2. Tehnologii de cultură ameliorative

Practicrea unei agriculturi durabile presupune corelarea tehnologiilor de cultură

cu principiile “Codului de bune practice agricole” pentru a susține folosirea rațională
a resurselor naturale și biologice. Tehnologiile ameliorative urmăresc să intensifice
procesele bio-chimice din sol pentru a reface fucțiile normale ale acestuia.

3.3. Organizarea interioara a terenului amenajat cu lucrări hidroameliorative

Organizarea terenului arabil, are învedere, în principal, stabilirea numărului de
asolamente, organizarea suprafeţei asolamentelor, trasarea reţelei de drumuri de
exploatare.

Prin asolament se înţelege organizarea terenului arabil în sole şi stabilirea,

rotaţiei culturilor în timp şi în spaţiu, în funcţie de care se stabileşte sistemul de lucrări
ale solului, fertilizare, combaterea dăunatorilor etc., pentru fiecare unitate de sol şi
pentru fiecare cultură.
Parcela de lucru reprezintă suprafaţa de teren arabil în cadrul solei, care
întruneşte condiţiile de uniformitate pentru aplicarea mecanizată a lucrărilor potrivit
tehnologiilor de cultură, normelor tehnice specific lucrărilor de îmbunatăţiri funciare,
precum şi măsurilor agropedoameliorative necesare ridicării capacităţii de producţie a
solurilor.

Unitatea de bază a asolamentului este sola, care reprezintă o parte din teren,
folosită pentru practicarea unei singure specii de culturi sau a unui număr mic de
specii de culturi, care au tehnologii asemănătoare şi care se succed în ordinea de rotaţie
a asolamentului.
 Lungimea optimă a solei este de 800 şi 1200 m iar raportul lungime/lăţime
trebuie să fie de 1/2 - 1/3 fără ca lățimea să fie mai mică de 400-600 m.
In sistemele de irigatii cu conducte îngropate (udarea prin aspersiune) parcelele
de lucru se delimitează pe latura lungă, perpendicular pe direcţia antenelor. In acest caz
lungimea parcelelor de lucru este egală cu distanţa pe care sunt trasate 1 pâna la 3
antene, iar mărimea este dată de intervalul dintre acestea. Capetele parcelelor de lucru
corespund cu limitele de udare dintre două antene.

Aplicaţie:
Se amplasează solele pe planul de situaţie şi se notează numărul solei în asolament precum şi
suprafaţa fiecăreia în hectare.

De regulă o solă corespunde cu suprafața cuprinsă între două canale colectoare (în cazul schemelor
hidrotehnice pentru drenaj) sau suprafata deservită de o antenă (în cazul schemelor hidrotehnice
pentru irigații).

Se elaborează tabelul cu suprafaţa planificată şi realizată pentru fiecare cultură

(tabel nr. 3.1.) și amplasamentul fiecărei culturi pe sole (tabel nr. 3.2.).

Tabel nr.3.1.

Suprafaţa planificată şi realizată în exploataţia agricolă

CULTURA Suprafata planificata Suprafata realizata

ha % ha %
Porumb boabe 4,06 35 4,06 35
grau 3,50 30 3,48 30
Floarea-soarelui 2,96 25 2,90 25
lucerna 1,10 10 0,04 10
TOTAL 11,62 100 10,48 100
Tabel nr.3.2.

Amplasarea culturilor pe sole

CULTURA SUPRAFATA Suprafaţa amplasată pe sola numărul

REALIZATA 1 2 3 4 5 6
ha
Porumb 4,06 2,28 1,78
boabe
Grau 3,48 0,74 1,17 1,57
Floarea- 2,90 0,70 2,20
soarelui
lucerna 0,04 0.04
TOTAL 10,48 3,76 5,15 1,57
Sper sa intelegeti ceva din aceasta fotografie. Eu asa am gandit...asa am facut.
 Capitolul IV

Eficiența economică a programelor de reabilitarea

a terenurilor agricole degradate

Eficienţa economică este o concepţie modernă de evaluarea activităţii care

serveşte la fundamentarea deciziilor, astfel încât resursele disponibile să fie
consumate în modul cel mai favorabil pentru societate.
În agricultură, aprecierea eficienţei economice a activităţii pune accentul pe
gradul de valorificare a potenţialului productiv al pământului, a resurselor
disponibile
din sol, prin folosirea unor indicatori specifici cum sunt:
- randamentul mediu la hectar pentru fiecare cultură, exprimat prin producţia
în unităţi naturale (tone),
- valoarea producţiei sau venitul net pe unitatea de suprafaţă,
- coeficientul de folosire intensivă a teritoriului, obţinut prin raportarea la
suprafaţa totală a suprafeţei însumate pe categorii de teren, transformate în
teren
arabil convenţional.

4.1. Determinarea indicatorilor specifici

Profitul economic reprezintă diferenţa dintre venitul total al firmei şi costurile
de oportunitate ale tuturor input-urilor utilizate de aceasta într-o perioadă de
timp.
Analiza situaţiei generale a rentabilităţii exploataţiei agricole, se poate face
prin determinarea profitului brut (PB) pe baza relaţiei:

PB=V – Ch (euro)

in care: PB - Profitul brut, exprimat în euro

V – veniturile realizate
Ch – cheltuieli corespondente veniturilor realizate

Determinarea profitului brut al exploataţiei agricole se prezintă în tabelul

nr.4.1.

Cunoscând valoarea obţinută din valorificarea producţiei şi mărimea

impozitului pe profit se determină profitul net şi profitul net specific:
PN= PB - (PB * I ) (euro)
PNsp= PN / S (euro/ha)
in care: PN- profitul net, euro
I%- impozitul pe profit, % , (se consideră la momentul actual: I = 16%)
PB – profitul brut, euro
S – suprafaţa cultivată, ha
PNsp – profitul net specific, euro/ha

Determinarea profitului obţinut în exploataţia agricolă după aplicarea

programelor de reabilitare a terenurilor degradate

Nr. Cultura Suprafata Productia Pret de Valoarea Cheltuieli de Profit

crt valorificare productiei producţie brut
ha % Specifica Totală, Euro/t Specifice Totale euro
t/ha t euro/ha euro
1 Porumb 4,06 35
boabe
2 Grau 3,48 30
3 Floarea- 2,90 25
Soarelui
4 Lucerna 0,04 10
5 - Σ 100 Σ Σ Σ

Stabilirea producţiilor specifice la culturile din asolament pentru zona de studiu se

face în funcţie de potenţialul productiv al terenului. În tabelul nr.4.2. sunt prezentate
valorile producțiilor medii orientative ale principalelor culturi (valori exprimate în
kg/ha), în funcție de potențialul productiv al terenului.

Prețul de valorificare și cheltuielile specifice la culturile din asolament

CULTURA Preț de valorificare, euro/t Cheltuieli de producție

specifice, euro/ha
Porumb boabe 135 400
Grau 110 275
Floarea-Soarelui 168 160
Lucerna 75 198
4.2. Concluzii
Creșterea potențialului de producție a solurilor degradate se face prin aplicarea unor tehnici
specifice de reabilitare a funcțiilor solului care să determine instalarea/refacerea biocenozelor
caracteristice prin activitatea cărora se asigură substanțele nutritive necesare creșterii și dezvoltării
plantelor, redobândirea calităților fizice ale solului, precum și asigurarea unui raport optim de
apă/aer în sol.
Tehnicile de reabilitare a solului din zona (de studiu) CALAFAT au fost stabilite prin analiza
caracteristicilor mediului natural și prin determinarea stării fizicochimice și biologice a solului. Prin
aplicarea acestor tehnici și a unei agrotehnici ameliorative corespunzătoare, activitatea fermei se va
finaliza cu un profit net specific de ............. euro/ha.