Sunteți pe pagina 1din 64

CONSILIUL LOCAL SLATIOARA, JUDETUL OLT

PROIECT TEHNIC
SI DETALII DE
EXECUTIE

PROTECTIA RESURSELOR DE APA,
SISTEM INTEGRAT DE ALIMENTARE CU
APA, STATIE DE TRATARE, CANALIZARE
SI STATIE DE EPURARE,
COMUNA SLATIOARA, JUDETUL OLT



PROIECT 53/2011

FAZA P.T.+D.E.

PROIECTANT
S.C. GENERAL PROIECT S.R.L. SLATINA



2011
BENEFICIAR:
CONSILIUL LOCAL SLATIOARA, JUDETUL OLT




BENEFICIAR:
CONSILIUL LOCAL SLATIOARA, JUDETUL OLT

DENUMIREA LUCRARII:
PROTECTIA RESURSELOR DE APA, SISTEM INTEGRAT DE
ALIMENTARE CU APA, STATIE DE TRATARE, CANALIZARE SI STATIE
DE EPURARE, COMUNA SLATIOARA, JUDETUL OLT

Nr. proiect 53/2011
Faza P.T. D.E.

A PIESE SCRISE CANALIZARE SI STATIE
DE EPURARE


o FOAIE DE TITLU
o LISTA DE SEMNATURI
o BORDEROU
o MEMORIU TEHNIC INSTALATII CANALIZARE SI STATIE DE
EPURARE
o MEMORIU TEHNIC REZISTENTA CANALIZARE SI STATIE DE
EPURARE
o MEMORIU TEHNIC INSTALATII ELECTRICE CANALIZARE SI
STATIE DE EPURARE
o LISTE DE CANTITATI DE LUCRARI CANALIZARE SI STATIE DE
EPURARE
o CAIETE DE SARCINI CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE



B PIESE DESENATE CANALIZARE SI
STATIE DE EPURARE

Nr .
Crt.
Denumire plan Scara
Cod si Nr.
Plan
- PLANURI GENERALE SI PLANURI INSTALATII -
1. PLAN DE INCADRARE IN ZONA 0
2. PLAN DE SITUATIE 1:1000 RC1-RC3
3. PROFILE LONGITUDINALE
1:1000;
1:100
RC4-RC9
4. PROFIL TRANSVERSAL 1:100 RC9
CAMINE
5.
DETALIU DE EXECUTIE CAMIN DE VIZITARE DE CAPAT FARA
CAMERA DE LUCRU
1:20 CM-01
6.
DETALIU DE EXECUTIE CAMIN DE VIZITARE DE TRECERE
FARA CAMERA DE LUCRU
1:20 CM-02
7.
DETALIU DE EXECUTIE CAMIN DE VIZITARE DE TRECERE CU
CAMERA DE LUCRU
1:20 CM-03
8.
DETALIU DE EXECUTIE CAMIN DE VIZITARE DE INTERSECTIE
FARA CAMERA DE LUCRU
1:50 CM-04
9.
DETALIU DE EXECUTIE CAMIN DE RUPERE DE PANTA CU
CAMERA DE LUCRU
1:20 CM-05
10. DETALIU CAMIN DE CURATIRE 1:20 CM-06
11. DETALIU ARMARE CAMIN DE CURATIRE 1:25 CM-R1
STATII DE POMPARE
12. PLAN ARMARE STATIE POMPARE: SPAU2 1:50 SP-R1
13. PLAN ARMARE STATII POMPARE: SPAU1, SPAU3 1:50 SP-R2
14. PLAN ARMARE STATIE POMPARE: SPAU4 1:50 SP-R3
15.
DETALIU DE EXECUTIE STATIE DE POMPARE APE UZATE 1
(SPAU1)
1:50 SP-IH-01
16.
DETALIU DE EXECUTIE STATIE DE POMPARE APE UZATE 2
(SPAU2)
1:50 SP-IH-02
17.
DETALIU DE EXECUTIE STATIE DE POMPARE APE UZATE 3
(SPAU3)
1:50 SP-IH-03
18.
DETALIU DE EXECUTIE STATIE DE POMPARE APE UZATE 4
(SPAU4)
1:50 SP-IH-04
19.
INSTALATII ELECTRICE PENTRU STATIILE DE POMPARE SPAU
3, SPAU4
1:20 SP-IE-01
20.
INSTALATII ELECTRICE PENTRU STATIILE DE POMPARE SPAU
1, SPAU 2
1:20 SP-IE-02
21.
SCHEMA MONOFILARA TABLOU ELECTRIC PENTRU STATIILE
DE POMPARE SPAU 1-4
SP-IE-03
STATIE DE EPURARE
REZISTENTA
22. PLAN CAPACE METALICE 1:50 SE-R01
23. PLAN SCARA CU COS 1:50 SE-R02


24. CAMIN DE COMUTARE - PLAN COFRAJ SI ARMARE 1:25 SE-R03
25. BAZIN PREPOMPARE - PLAN COFRAJ 1:50 SE-R04
26. BAZIN PREPOMPARE - PLAN ARMARE 1:50 SE-R05
27. CANAL GRATAR MECANIC - PLAN COFRAJ SI ARMARE
1:50 SE-R06
28.
DESNISIPATOR SI SEPARATOR GRASIMI, BAZIN COLECTOR
GRASIMI, BAZIN SPALARE SI SCURGERE NISIP - PLAN COFRAJ
1:50 SE-R07
29.
DESNISIPATOR SI SEPARATOR GRASIMI, BAZIN COLECTOR
GRASIMI, BAZIN SPALARE SI SCURGERE NISIP - PLAN COFRAJ
1:20 SE-R08
30. BAZIN OMOGENIZARE (8) SI NAMOL (12) PLAN COFRAJ
1:50 SE-R09
31. BAZIN OMOGENIZARE (8) SI NAMOL (12) PLAN ARMARE
1:100 SE-R10
32.
PLATFORMA SUBTERANA PENTRU MODULUL DE EPURARE
BIOLOGIC - PLAN COFRAJ SI ARMARE
1:50 SE-R11
33. PLATFORME SUBTERANE BETON - PLAN COFRAJ SI ARMARE
1:50 SE-R12
MECANIC SI TEHNOLOGIC
34.
PLAN DE SITUATIE SI TRASARE OBIECTE SI RETELE
TEHNOLOGICE
1:100 SE-H01
35. PROFILE TEHNOLOGICE 1:50 SE-H02
36. SCHEMA DE FLUX TEHNOLOGIC LINIA APEI SE-H03
37. SCHEMA DE FLUX TEHNOLOGIC LINIA NAMOLULUI SE-H04
38.
DETALII MONTAJ INSTALATII HIDROMECANICE SI RETELE
EXTERIOARE
1:100 M02
39. DETALII EXECUTIE COS GRATAR 1:1; 1:5 M03
40.
DETALII EXECUTIE SI MONTAJ DEVERSOR APE DENISIPATE SI
DEVERSOR GRASIMI
1:20;
1:50
M04
41. DETALII EXECUTIE SI MONTAJ DEFLECTOR NAMOL 1:10 M05
ELECTRICE
42. INSTALATIA ELECTRICA DE FORTA SI LEGARE LA PAMANT 1:100 SE-E01
43. INSTALATIE ELECTRICA DE ILUMINAT EXTERIOR 1:100 SE-E02
44. SCHEMA MONOFILARA TABLOU ELECTRIC GENERAL -TGD SE-E03
45. VEDERE FATA TABLOU GENERAL DE DISTRIBUTIE TGD SE-E04













BENEFICIAR:
CONSILIUL LOCAL SLATIOARA, JUDETUL OLT

PROTECTIA RESURSELOR DE APA, SISTEM INTEGRAT DE
ALIMENTARE CU APA, STATIE DE TRATARE, CANALIZARE SI STATIE
DE EPURARE, COMUNA SLATIOARA, JUDETUL OLT
Nr. proiect 53/2011
Faza P.T. D.E.





MEMORIU TEHNIC INSTALATII
CANALIZARE SI STATIE DE
EPURARE


I. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR SI
MEMORIU JUSTIFICATIV

1 ELEMENTE GENERALE

1.1 DATE GENERALE

DENUMIREA INVESTITIEI
PROTECTIA RESURSELOR DE APA,
SISTEM INTEGRAT DE ALIMENTARE CU
APA, STATIE DE TRATARE,
CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE,
COMUNA SLATIOARA, JUDETUL OLT
FAZA P.T. + D.E.
BENEFICIARUL INVESTITIEI CONSILIUL LOCAL SLATIOARA
PROIECTANT GENERAL S.C. GENERAL PROIECT S.R.L.








1.2 DATE CARE AU STAT LA BAZA ELABORARII
PROIECTULUI

STUDII SI AVIZE
STUDIUL DE FEZABILITATE ELABORAT DE S.C.
TRANSCOM CARAIMAN S.R.L.
CERTIFICATUL DE URBANISM
nr. din 201 .
AVIZELE SOLICITATE DE CERTIFICATUL DE
URBANISM.
PROIECTE ANTERIOARE NU ESTE CAZUL

1.3 STUDII DE TEREN EFECTUATE

1.3.1 STUDIU TOPO

Acesta a fost intocmit de un topometru autorizat si reda situatia traseului
drumului in plan, fiind indicata si situatia nivelmentului pe verticala a
terenului pe zona studiata. Studiile topografice s-au realizat in sistemul de
referinta national STEREO 70 si cuprind planurile topografice cu
amplasamentele reperelor si obiectivelor de investitie.

1.3.2 STUDIU GEOTEHNIC

LOCALIZARE SI DATE GEOMORFOLOGICE

Din punct de vedere morfologic amplasamentele sunt relativ plane.

Zonele studiate sunt situate in terasa mijlocie a Raului Olt, fiind constituita
din depozite cuaternare coezive in primii 1 1.5 [m] de la suprafata
terenului constituite din argile la argile prafoase cafenii plastic consistente
foarte umede, si necoezive mai jos constituite din prafuri argiloase la
bolovanisuri si pietrisuri rulate in matrice de nisip mare cafenii galbui cu
indesate medie saturate.

Formatiunile neogene nu au fost interceptate cu lucrarile de cercetare
efectuate, acestea gasindu-se in zona la adancimi de peste 12 [m].

Din punct de vedere geologic formatiunile litologice interceptate de forajele
geotehnice in primii 12 [m] sunt de varsta pleistocen mediu pleistocen
superior.






DATE CLIMATICE

Din punct de vedere meteoclimatic, zona studiata se incadreaza in
perimetrul sectorului de clima temperat-continentala, caracterizat prin veri
foarte calde cu precipitatii nu prea bogate, ce cad mai ales sub forma de
averse si prin ierni moderate cu viscole rare.

Temperatura medie anuala in zona este de aproximativ +10,7
0
C; mediile
lunii iulie sunt de 22,6
0
C, iar luna ianuarie inregistreaza o medie de 2,6
0
C.

Maxima absoluta a fost de 40.5
0
C (1952), iar minima absoluta 31
0
C (1942).

Precipitatiile atmosferice inregistrate in zona au o valoare medie anuala de
515.6 [mm].

Vanturile predominante sunt cele din Est (24,6%) , urmate de cele din Vest
(18,7%) .
conform Cod de proiectare. Evaluarea aciunii vntului NP-082-04
valoarea caracteristic a presiunii de referin a vntului la 10 [m],
mediat pe 10 min. cu 50 ani interval mediu de recuren este
qr=0,5[Kpa] (2% probabilitate anual de depire);
conform Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii asupra
construciilor CR-1-1-3 2005 valoarea caracteristic a ncrcrii
din zapad pe sol pentru un interval mediu de recuren de 50 de
ani este s(0,k)=2,00 [KN/m
2
].

Terenul din zonele studiate este constituit din urmatoarele tipuri
litologice:

Strat vegetal argilos brun cafeniu pe primii 10 - 15cm;
- Argile la argile prafoase cafenii plastic consistente cu
compresibilitate medie umede la foarte umede cu concretiuni
calcaroase pana la 1.0 si 1.5m cu urmatoarele caracteristici fizico-
mecanice:
umiditati variabile w = 22,0 24.0 %;
indicele porilor E = 0.62 0.66
indicele de consistenta Ic = 0.68 0.71
greutatea volumetrica aparenta = 18.5 18.8 kN/mc
compresibilitate medie M 2-3 = 131 - 137 daN/cm
2
;
unghiul de frecarea interna = 12 14
0
;
coeziunea c = 26 29 kPa ;

- Prafuri argiloase cafenii plastic consistente la Bolovanisuri si
Pietrisuri in matrice de nisip mare cafenii galbui cu indesare medie cu
compresibilitate medie saturate de la 1.0 1.5m in jos cu urmatoarele
caracteristici fizico-mecanice:
umiditati variabile w = 20 21.0 %;


indicele porilor E = 0.59 0.66
indicele de consistenta Ic = 0.60 0.62
greutatea volumetrica aparenta = 18.6 19.3 kN/mc
compresibilitate medie M 2-3 = 114 150 daN/cm
2
;
unghiul de frecarea interna = 10 26
0
;
coeziunea c = 0 14 kPa ;

Nivelul apei s-a stabilizat in zona Salcia la adancimea de 0,8m si in
zona Slatioara la adancimea de 2.0m de nivelul terenului.

Pentru determinarea caracteristicilor geotehnice ale tipurilor litologice
amintite, s-au recoltat probe tulburate si netulburate din forajele executate.

Pe baza determinarilor de laborator, caracteristicile fizico mecanice ale
pamanturilor sunt consemnate in fisa geotehnica a forajului.

Rezultatele penetrarilor dinamice si incercarile la forfecare cu aparatul vane-
test sunt centralizate in fisa forajului.

CONCLUZII SI RECOMANDARI

In urma cercetarilor de teren, a analizelor de laborator si birou efectuate, se
desprind concluziile:

Amplasamentele cercetate sunt situate in localitatea Salcia si in localitatea
Slatioara.

Din punct de vedere morfologic amplasamentele sunt relativ plane.

Zonele studiate sunt situate in terasa mijlocie a Raului Olt, fiind constituita
din depozite cuaternare coezive in primii 1 1.5m de la suprafata terenului
constituite din argile la argile prafoase cafenii plastic consistente foarte
umede, si necoezive mai jos constituite din prafuri argiloase la bolovanisuri
si pietrisuri rulate in matrice de nisip mare cafenii galbui cu indesate medie
saturate .

Terenul din zonele studiate este constituit din urmatoarele tipuri
litologice:

Strat vegetal argilos brun cafeniu pe primii 10 - 15cm;
- Argile la argile prafoase cafenii plastic consistente cu
compresibilitate medie umede la foarte umede cu concretiuni
calcaroase pana la 1.0 si 1.5m cu urmatoarele caracteristici fizico-
mecanice:
umiditati variabile w = 22,0 24.0 %;
indicele porilor E = 0.62 0.66
indicele de consistenta Ic = 0.68 0.71
greutatea volumetrica aparenta = 18.5 18.8 kN/mc


compresibilitate medie M 2-3 = 131 - 137 daN/cm
2
;
unghiul de frecarea interna = 12 14
0
;
coeziunea c = 26 29 kPa ;

- Prafuri argiloase cafenii plastic consistente la Bolovanisuri si
Pietrisuri in matrice de nisip mare cafenii galbui cu indesare medie cu
compresibilitate medie saturate de la 1.0 1.5m in jos cu urmatoarele
caracteristici fizico-mecanice:
umiditati variabile w = 20 21.0 %;
indicele porilor E = 0.59 0.66
indicele de consistenta Ic = 0.60 0.62
greutatea volumetrica aparenta = 18.6 19.3 kN/mc
compresibilitate medie M 2-3 = 114 150 daN/cm
2
;
unghiul de frecarea interna = 10 26
0
;
coeziunea c = 0 14 kPa ;

Nivelul apei s-a stabilizat in zona Salcia la adancimea de 0,8m si
in zona Slatioara la adancimea de 2.0m de nivelul terenului.

presiunile conventionale variaza intre Pconv = 142 kPa, pentru adancimea
de fundare Df = 0.8m si latimea fundatiei B= 0.5m si Pconv = 237 kPa
pentru Df= 3m si B= 2m;

presiunile admisibile la stare limita de deformatie (incarcari
fundamentale), variaza intre Ppl = 153.5 kPa pentru Df= 0.8m si B=
0.5m (tab 2) si Ppl = 227 kPa, pentru adancimea de fundare Df = 3m si
latimea fundatiei B = 2m ;

presiunile admisibile la starea limita de capacitate portanta (incarcari
speciale) variaza de la Pcr = 232.8 kPa pentru adancimea de fundare
Df = 0.8m si latimea fundatiei B= 0.5m in (tab2) si Pcr = 423.5 kPa
(tab 2);

tasarea absoluta probabila pentru fundatie dreptunghiulara cu
latimea B = 2.0m si adancimea de fundare hf = 1.5m care exercita o
presiune Pn = 2.0 daN/cmp, este S = 1.91 cm (tab 3 );

Pamanturile de suprafata din zona studiata sunt argile la argile prafoase (
P5) conform STAS 1243, fiind caracterizate ca un materiale mediocre ( 5c;
5b) din punct de vedere al calitatii ca materiale de terasamente si al
comportarii la inghet dezghet ;

Zona studiata se gaseste in cadrul tipului climatic I cu un indice de
umiditate
Im = - 20 0;
Avand in vedere tipul climatic cat si regimul hidrologic local nefavorabil, fara
asigurarea scurgerii apelor si cu ape care baltesc la precipitatii, adoptarea
unui modul de deformatie liniara E = 90 daN/cm
2
pentru zone cu


scurgerea apelor deficitara, la E = 115daN/cm
2
pentru zonele inalte cu
scurgerea apelor asigurata la dimensionarea aleilor platformelor si strazilor;
Coeficientul lui Poisson este pentru terenurile din zona p= 0,42

ultimii 10cm ai sapaturii se vor realiza manual;
Se recomanda a se realiza strat drenant compactat din balast de minim
30cm dupa compactare, mai ales la coborarea cu cota de fundare sub
nivelul de stabilizare al apei freatice (0.80m Salcia 2.0m Slatioara);
Se recomanda compactarea fundului sapaturilor;
In situatia cobaorarii cu cota de fundare sub nivelul de stabilizare al
apei (0.80m Salcia 2.0m Slatioara) se va avea in vedere necesitatea
realizarii de epuismente directe;
se recomanda acordarea unei atentii sporite realizarii hidroizolatiilor;
pentru adancimi de sapare mai mari de 2m sub nivelul apei se
recomanda adoptarea de masuri speciale de epuismente puturi
drenante sau filtre aciculare;
se recomanda adoptarea solutiilori de fundare pe fundatii continui
armate sau radier general;
nu sunt indicate variatii ale nivelului apei in sapaturi intrucit vor duce
la surpari si sufozii;
prin amenajare se va avea in vedere ridicarea cotei amenajerii pentru
prevenirea concentrarii de ape de suprafata, si indepartarea apelor de
suprafata de langa fundatii sau constructii;
toate umpluturile se vor realiza in straturi de maxim 15cm dupa
compactare;

Din punct de vedere al categoriei geotehnice amplasamentul studiat se
incadreaza in categoria geotehnica 1, cu un risc geotehnic redus si s-au
avut in vedere:
importanta normala a constructiei;
natura medie la buna a terenului
nivelul apei si necesitatii epuismentelor directe;
Risc redus la moderat din punct de vedere al vecinatatilor;

Gradul de compactare al umpluturilor va fi conform STAS 2914-69 de
minim 98%, verificat conform STAS 1913/1-82; STAS 1913/13; STAS 9850
89;

Se recomanda ca apele pluviale provenite din scurgeri de suprafata sa fie
conduse lateral fata de constructii si fundatiile constructiilor.

din punct de vedere al seismicitatii, suprafata cercetata se afla in
zona D de seismicitate, are o acceleratie seismica pentru proiectare ag
= 0.16, perioada de colt Tc = 1.0s are gradul 71 de seismicitate ( gradul
7 cu o perioada de revenire de 50 ani ) ;

din punct de vedere eolian (actiunea vintului ) amplasamentul studiat
se gaseste in zona B;



din punct de vedere climatic al actiunilor date de zapada
amplasamentul se gaseste in zona C;

adancimea de inghet a zonei este de 80cm conform STAS 6054;

dupa modul de comportare la sapare, pamanturile din zona studiata se
incadreaza in categoria a II-a teren mijlociu;
taluzele sapaturilor pot fi verticale pana la adancimea de 1.2, vor avea
inclinarea minima de 1/0.69 sau vor fi sprijinite pentru adancimi intre
1.2m si 3m pentru adancimi mai mari de 3m panta taluzelor va fi minim
1/1 sau vor fi sprijinite conform normativ C 169 88 privind executarea
lucrarilor de terasamente;

controlul gradului de compactare al umpluturilor se va determina
conform STAS 1913/13 83;

2. SITUATIA ACTUALA

Prin tema de proiectare a comunei SLATIOARA, se cere elaborarea
proiectului tehnic pentru canalizare in sistem centralizat al comunei.

Existenta unui sistem centralizat de alimentare cu apa a localitatii conduce
implicit la necesitatea unui sistem centralizat de preluare a apelor uzate
menajere provenite de la locuintele particulare, obiectivele social culturale de
la nivelul localitatii, a unitatilor de mica industrie si agentilor economici, dat
fiind faptul ca preluarea apelor uzate menajere in fose septice individuale
conduce la cheltuieli de investitie mari si cheltuieli pentru vidanjarea
periodica a acestora.

De asemenea, lipsa unui sistem centralizat de colectare, canalizare si
epurare a apelor uzate provenite din activitatea menajera duce la poluarea
biologica permanenta a acviferelor freatice. Locuitorii comunei SLATIOARA,
judetul OLT folosesc pentru nevoile gospodaresti apa freatica din primul
strat acvifer. Acesta se alimenteaza prin infiltrarea precipitatiilor si prin
drenarea straturilor acvifere din terasa superioara. Deoarece acest prim strat
acvifer are o incarcare biologica mare, nu poate fi luat in considerare ca
sursa de apa potabila, dar poate fi considerat un agent de poluare a
factorilor de mediu.

Prin buletinul de analiza eliberat de Directia de Sanatate Publica se
dovedeste gradul ridicat de poluare (atat cu nitrati cat si cu alte substante
chimice nocive sanatatii oamenilor) a apei din panza freatica de suprafata,
fapt ce poate sa afecteze sanatatea populatiei.

Scopul acestei investitii este asigurarea capacitatii de preluare si epurare a
apelor uzate menajere rezultate din satisfacerea nevoilor gospodaresti si
publice aferente locuitorilor comunei SLATIOARA, judetul OLT. Realizarea
unui sistem de canalizare centralizata si a statiei de epurare ape uzate


menajere va conduce la respectarea prevederilor legale privind prevenirea
poluarii factorilor de mediu, apa aer si sol.

Oportunitatea acestei investitii este benefica si din urmatoarele
considerente economice:

o Reducerea gradului de risc pentru sanatatea populatiei din comuna
SLATIOARA, judetul OLT;
o Cresterea gradului de confort si a calitatii vietii in cadrul comunitatii;
o Dezvoltarea durabila a zonei si protectia mediului.

II. DESCRIEREA LUCRARILOR PROPUSE

Solutia adoptata pentru realizarea lucrarii, cf. Studiului de Fezabilitate nr.
555/2010, consta in executia unui sistem de canalizare pentru preluarea
apelor uzate menajere provenite de la populatie si agentii economici din
comuna Slatioara de tip divizor, si anume preia numai apele uzate menajere
ce corespund incarcarilor impuse de NTPA 002/2005, apele meteorice
putand fi evacuate direct in mediul natural fara epurare (exceptand cazurile
in care apele de ploaie spala suprafete impurificate cu produse petroliere,
diverse minereuri, substante nocive, etc.), cu functionare partial
gravitationala cu statii de pompare, cu camine de inspectie (vizitare) si
camine de schimbare de directie, pana la nivelul unei statii centralizate de
epurare a apelor uzate menajere. Statia de epurare va fi amplasata in zona
cu amplitudinea cea mai mica, urmand ca apele menajere epurate sa fie
deversate in balta Beica.

1. RETEAUA DE CANALIZARE

Reteaua de canalizare pentru ape uzate este alcatuita din canale
inchise, ingropate, cu panta corespunzatoare realizarii unor viteze
cuprinse intre 0.70 si 5.0 [m/s] (pentru tuburi din beton, beton armat,
PVC, polietilena, PAFS). La alcatuirea retelei de canalizare s-a tinut
sema de urmatoarele criterii:

o Curgerea apei prin canale s-a facut pe cat posibil gravitational,
evitandu-se statiile de pompare a apelor de canalizare; s-a utilizat la
maximum avantajul prezentat de relieful terenului;
o Colectorul principal s-a dorit sa fie amplasat in zona cea mai joasa,
astfel incat sa se poata colecta apa de la toate colectoarele secundare;
o Suprafetele bazinelor de canalizare care revin colectoarelor secundare
sunt apropiate valoric, in scopul incarcarii cat mai uniforme cu ape de
canalizare a acestora;
o Adancimea minima de pozare a canalelor tine seama de adancimea de
inghet, de acoperirea cu pamant a crestei colectorului pentru a


favoriza comportarea acestuia la solicitarile mecanic provenite din
traficul auto;
o Solutia tehnica adoptata pentru reteaua de canalizare tine seama de
prevederile STAS 1481 privind Retelele exterioare de canalizare.
Criterii generale si studii de proiectare;
o Respectarea prevederilor planului de urbanism general (P.U.G.) al
localitatii cu privire la gradul de confort al gospodariilor;
o Traseul colectorului de evacuare a apelor spre statia de epurare s-a
ales astfel incat adancimea de pozare de la intrarea in statia de
epurare sa fie minima, pentru ca obiectele tehnologice ale statiei de
epurare sa fie cat mai putin ingropate.

In tabelul urmator se prezinta lungimile pe diametre:

STRADA
DIAMETRE
[mm]
LUNGIME
PVC [m]
Strada NUCULUI
250 40
Strada BISERICII
250 150
Strada ALEEA SCOLII
250 100
Strada PACII
250
100
Strada FARA NUME
250
180
Strada BEICA
250
380
Strada ALEEA NARCISELOR
250
180
SPRE STATIA DE EPURARE
250
190
Strada GAROFITEI
250
250
Strada PRIMAVERII
250 3610
Subtraversare Strada PRIMAVERII
250
13
Subtraversare Strada PRIMAVERII
250
13
TOTAL LUNGIMI 5206

LUNGIMEA TOTALA A RETELEI DE CANALIZARE ESTE EGALA CU: 5206 [m].

CONDUCTELE DIN PEHD, PRIN CARE SE FACE POMPAREA AU LUNGIMEA DE 55 [m]
(pentruPEHD-PE80-SDR17- 110 mm) SI 1387 [m] (pentruPEHD-PE80-SDR17- 125
mm).

STRADA DIAMETRE
[mm]
LUNGIME
PEHD [m]
Strada BISERICII
110 55
TOTAL LUNGIMI 110 55
Strada BEICA
125 317
Strada GAROFITEI
125
250
Strada PRIMAVERII
125
800
Spre SE
125
20
TOTAL LUNGIMI 125 1387



Pe traseul retelei de canalizare a apelor uzate menajere se intalnesc
urmatoarele lucrari speciale: subtraversari, camine de vizitare si statii
de pompare.

Pentru subtraversarea strazii Primaverii se va amplasa, prin foraje
orizontale, perpendiculare pe drum, la adancimea ce rezulta din profilele
longitudinale, conform STAS 9312-97, conducta metalica, care va constitui
protectia conductei de canalizare. Executia forajelor orizontale se va face de
catre o firma specializata care dispune de utilajul necesar si de personalul
cu calificare adecvata.

NR.
CRT.
TRONSON
TIP
SUB
TRAVERSARE
DIAMETRU
CONDUCTA
DIAMETRU
CONDUCTA
PROTECTIE
LUNGIME
SUB
TRAVERSARE
OBSERVATII
1
CV196-
CV200
SDC De 250 324 x 8 13
Protectie din
teava de otel
carbon
2
CV176-
CV199
SDC De 250 324 x 8 13
Protectie din
teava de otel
carbon

Pozarea conductelor de canalizare pe strada Primaverii se va face pe
ambele parti ale strazii, intre santuri si limitele proprietatilor, iar pe
celelalte strazi se va face pe axul acestora.

1.1 CAMINE

Pe traseul colectoarelor, in aliniament, s-au prevazut 102 camine de
vizitare si schimbare de directie la o distanta de maxim 60 [m], pentru a
permite lucrari de intretinere si exploatare.

De asemenea, caminele de vizitare s-au prevazut la intersectii si la
schimbarea directiei colectoarelor.

Caminele de vizitare vor fi executate din tuburi prefabricate din beton si vor
fi alcatuite din cos de acces si gura de vizitare prevazuta cu capac carosabil
(pentru caminele cu inaltimea < 2 [m]) si din camera de lucru, cos de acces
si gura de vizitare prevazuta cu capac carosabil (pentru caminele cu
inaltimea > 2 [m]).

Caminele vor fi acoperite cu rama si capac din fonta, carosabile, care sa
suporte o sarcina de 400 [KN] si care vor avea sistem antiefractie si
antizgomot si vor fi fixate pe un suport din beton armat.

1.2 STATII DE POMPARE

Este necesara construirea a patru statii de pompare care sa asigure
colectarea si pomparea apelor uzate.



Aceste statii de pompare sunt necesare deoarece configuratia naturala a
terenului nu permite scurgerea gravitationala a apelor uzate menajere
colectate catre statia de epurare.
Pompele submersibile cu rotor tocator vor fi echipate cu tablou de
automatizare pentru protectia pompelor si accesoriile necesare montarii si
functionarii corespunzatoare a acestora (brida de ghidaj, lant de manevra,
cot de refulare, clapeti de sens, vane de izolare, regulatori de nivel etc.).
Volumele statiilor de pompare si conductele de refulare au fost dimensionate
astfel incat sa poata prelua debitele de apa uzata menajera pentru etapa
finala.

In statiile de pompare se vor monta :
cot refulare;
vana pe conducta de refulare a fiecarei pompe;
clapet de sens pe conducta de refulare a fiecarei pompe;
fitinguri (flanse, stuturi, reductii, teuri, etc);
bara ghidaj pentru fiecare pompa;
lant pentru fiecare pompa;
cablu electric submersibil;
regulatori de nivel - 5 [buc/pompa];
Panou de control si automatizare avand:
o comanda manuala;
o comanda automata, in functie de nivelul apei din cheson prin
intermediul regulatorilor de nivel;
o protectie la scurtcircuit;
o protectie la supracurent (suprasarcina, porniri grele, blocare
motor);
o protectie la minima si maxima tensiune;
o protectie la lipsa curent (infasurare intrerupta, contactor
defect, etc.);
o protectie la supraincalzirea bobinajului;
o protectie la subtensiune;
o protectie la supratensiune;
o protectie la lipsa apa;
o modul de rotatie a pompelor);
Semnalizari luminoase si acustice la:
o prezenta tensiune;
o functionare pompe;

Panoul asigura rotatia electropompelor in functie de numarul orelor de
functionare asigurand astfel o uzura uniforma.

In statia de pompare se va monta si un cos gratar pentru retinerea obiectelor
mari ajunse in reteaua de canalizare menajera si pentru protejarea
pompelor. Cosul va sprijini pe un profil metalic inelar ce va fi prins in perete.


In urma dimensionarii au rezultat urmatoarele caracteristici ale statiilor de
pompare si ale conductelor de refulare:

Statia de pompare (S.P.A.U.1)
o Camera de lucru (2,00 x 2,00 [m]);
o Inaltimea =4.90 [m];
o Qpompa = 3.0 [l/s]= si Hpompare =10 [mCA];
o Conducta de refulare realizata din tub PEID, SDR17.6, Pn6, De
125 [mm];
o Statia de pompare S.P.A.U.1 (amplasata pe partea dreapta a
strazii Primaverii) refuleaza in caminul CV153.

Statia de pompare (S.P.A.U.2)
o Camera de lucru (2,00 x 2,00 [m]);
o Inaltimea =4.90 [m];
o Qpompa = 3.0 [l/s]= si Hpompare =7 [mCA];
o Conducta de refulare realizata din tub PEID, SDR17.6, Pn6, De
110 [mm];
o Statia de pompare S.P.A.U.2 (amplasata pe partea dreapta a
strazii Primaverii) refuleaza in CV140.

Statia de pompare (S.P.A.U.3)
o Camera de lucru (2,00 x 2,00 [m]);
o Inaltimea =4.40 [m];
o Qpompa = 5.0 [l/s]= si Hpompare =9 [mCA];
o Conducta de refulare realizata din tub PEID, SDR17.6, Pn6, De
125 [mm];
o Statia de pompare S.P.A.U.3 (amplasata pe partea dreapta a
strazii Garofitei) refuleaza in CV142.

Statia de pompare (S.P.A.U.4)
o Camera de lucru (2,00 x 2,00 [m]);
o Inaltimea =3.40 [m];
o Qpompa = 7.0 [l/s]= si Hpompare =8 [mCA];
o Conducta de refulare realizata din tub PEID, SDR17.6, Pn6, De
125 [mm];
o Statia de pompare S.P.A.U.4 (amplasata la intrarea in SE)
refuleaza in SE.

1.3 CONDUCTE DE REFULARE



Conductele de refulare de la cele 4 statii de pompare se vor realiza din tuburi
din PEID, SDR17.6, Pn6.
Amplasament
Statie de
pompare
Material
Diametru
(mm)
Lungime
(m)
Caminul in
care
refuleaza
Strada
Primaverii
SPAU1 PEID, SDR17.6, Pn6 125 800 CV 153
Strada
Primaverii
SPAU 2 PEID, SDR17.6, Pn6 110 55 CV 137
Strada
Garofitei
SPAU 3 PEID, SDR17.6, Pn6 125 567 CV 142
La intrarea in
Statia de
epurare
SPAU 4 PEID, SDR17.6, Pn6 125 20
Camin de
admisie cu
BY-PASS

Conducta se va poza pe un pat din material necoeziv (nisip) avand
granulometria intre 1-7 [mm] (nisip) si grosimea de 15 [cm] grosime, de
asemenea peste generatoarea superioara se va realiza un strat de umplutura
cu grosime de 15 [cm] din acelasi material necoeziv cu aceeasi
granulometrie (nisip). In continuare se va folosi ca material de umplutura
materialul rezultat din sapatura selectat. Pentru a evita degradarea terenului
de fundare, ultimul strat de 25 [cm] de pamant va fi indepartat exact
inaintea pozarii conductei.

Conducta de refulare va fi pozata pe acceasi parte cu reteaua de canalizare
menajera.


Pe traseul conductelor de refulare s-au prevazut 5 camine de curatire,
pentru a permite lucrari de intretinere si exploatare.

2. STATIE DE EPURARE APE UZATE

Obiectivul proiectului il constituie realizarea unei statii de epurare pentru
comuna SLATIOARA, judetul Olt, avand in vedere faptul ca, odata cu
dezvoltarea localitatilor, problemele legate de protectia mediului sunt din ce
in ce mai acute. Statia va fi amplasata in zona cu altitudinea cea mai mica,
urmand ca apele menajere epurate sa fie deversate in balta BEICA.
Conducta de evacuare se va realiza PVC-KG,SN4 De250, si are o lungime de
100 [m]. Pe traseul conductei de evacuare, in aliniament, s-au prevazut 2
camine de vizitare la o distanta de maxim 60 [m], pentru a permite lucrari
de intretinere si exploatare. Caminele de vizitare vor fi executate din tuburi
prefabricate din beton si vor fi alcatuite din cos de acces si gura de vizitare
prevazuta cu capac carosabil. Caminele vor fi acoperite cu rama si capac
din fonta, carosabile, care sa suporte o sarcina de 400 [KN] si care vor avea
sistem antiefractie si antizgomot si vor fi fixate pe un suport din beton
armat. Pentru necesitai de splare si in caz de incendiu se prevede un
hidrant ngropat, carosabil. Apa tehnologica pentru diverse splri se


asigura din reeaua de apa potabil de la limita platformei staiei de epurare.
Pentru alimentarea cu apa a statiei de epurare ape uzate se prevede
realizarea unui bransament din polietilena de inalta densitate avand DE 63
[mm] in lungime de 190 [m] la reteaua de apa potabila a localitatii.

1. SUPRAFATA OCUPATA

Suprafata ocupata de Statia de epurare, avand in vedere obiectele
tehnologice, retelele necesare intre acestea si un spatiu verde apreciabil,
comparabil cu suprafata tehnologica necesara este de cca 900 [m
2
].

2. DEBITE DE CALCUL

Debitele caracteristice de apa uzata menajera evacuata in reteaua de
canalizare pentru ansamblul statiei sunt:

Capacitate: Qzi med = 80 [m
3
/zi], Qzi max = 100 [m
3
/zi],

3. CARACTERISTICILE APELOR UZATE, CONDITII DE EVACUARE IN
EMISAR SI GRADUL DE EPURARE NECESAR
A.1.
Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere la intrarea in statia de
epurare sunt conform incarcarilor tipice pentru apa uzata menajera,
respectiv conform NTPA 002/2002- Normativ privind conditiile de evacuare
a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de
epurare; conditiile de evacuare in emisar sunt in conformitate cu
NTPA001/2002- Normativ pentru stabilirea limitelor de incarcare cu
poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptori
naturali. Din raportarea acestor valori rezulta si gradul de epurare necesar,
astfel:

Valorile rezultate impun o epurare mecano-biologica cu nitrificarea-
denitrificarea apelor uzate si precipitarea chimica a fosforului. Statia de
epurare ape uzate menajere se va dimensiona pentru: Q = 80,0 [mc/zi].

4. SCHEMA DE EPURARE ADOPTATA
Nr.
Crt.
DENUMIRE INDICATOR
CONC. IN APA
UZATA BRUTA [mg/l]
CONC. LIM.
ADMISA [mg/l]
Eficienta de
epurare nec.
[%]
0 1 2 3 4
1.
Cons.biochimic de oxigen
(CBO5)
300 20 93.50
2.
Materii totale in suspensie
(MTS)
350 60 82.00
3. CCO_Cr 500 70 86.00
4. N-NH4 30 10 67.00
5. Fosfor total 8 2 75.00



1. SOLUTIA TEHNOLOGICA

Schema de epurare aleasa corespunde debitelor caracteristice de ape uzate
si concentratiilor indicatorilor avuti in vedere pentru acestea si urmareste in
mod special retinerea materiilor in suspensie (SS), a substantelor flotante,
eliminarea substantelor organice biodegradabile (exprimate prin CBO5) si
eliminarea compusilor azotului si fosforului.

Solutia de epurare adoptata are la baza 1 unitate de epurare, tip
RESETILOVS, asigurand procesarea unui debit Qu,zi med = 80,0 [mc/zi].

Schema de epurare cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice:
A.2.
Retele tehnologice
Camine de canalizare
Bazin prepompare
Gratar manual (sitare grosiera)
Sita mecanica (sitare fina)
Bazin de omogenizare, egalizare si pompare apa menajera
Modul de epurare biologica
Unitate de dezinfectie cu ultraviolete
Unitate de stocare si dozare coagulant
Bazin colectare, decantare, mineralizare si pompare namol
Unitate de deshidratare namol
By-pass general
Platforma depozitare containere reziduuri
Instalatii electrice si de automatizare
Platforma deservire obiecte tehnologice
A.3.
A.4. In situatia caderii alimentarii cu energie electrica sau epuizarii
volumului tampon din bazinul de egalizare, omogenizare si pompare (pe
timpul noptii), unitatea de epurare biologica tip RESETILOVS, permite o
intrerupere a alimentarii cu apa menajera de pana la 6 [ore]. Dupa aceasta
perioada de intrerupere unitatea biologica este capabila sa-si continue
functionarea fara nici o problema din punct de vedere a proceselor biologice
si chimice.
A.5.
2. SOLUTIA CONSTRUCTIVA
A.6.
Cota platformei Statiei de epurare stabilita de proiectantul general este peste
cota de inundabilitate din zona (CTA=108,10 mdMN (0,00).



Cota radierului conductei colectoare de apa menajera la intrarea in statie
este de -3,52 [m].

Se prevede by-pass general intre caminul de comutare si ultimul camin de
pe platforma statiei pentru situatia caderii temporare a alimentarii cu
energie electrica simultan cu debite mari de ape menajera, care nu pot fi
inmagazinate in instalatie (pana la nivelul preaplinului) si in bazinul de
retentive.

Caderea alimentarii cu energie electrica este o situatie de avarie in care este
permisa deversarea controlata a apei menajere in emisar, pe o perioada
limitata de timp, de pana la 6 ore. In situatia in care investitorul doreste sa
evite complet aceasta situatie poate contracta prevederea unei surse
alternative de energie (grup electrogen) pentru functionarea statiei de
epurare pana la remedierea defectiunii de natura electrica.

Retelele tehnologice intre obiectele Statiei de epurare sunt ingropate la
adancimea minima de inghet. Obiectele statiei, cu exceptia unitatii de
stocare-dozare coagulant si containerelor unitatii de deshidratare si operare,
sunt amplasate ingropat sau semiingropat.




3. DESCRIEREA SCHEMEI TEHNOLOGICE

Apele uzate menajere vor fi colectate de reteaua de canalizare menajera
propusa, iar pentru epurarea apelor uzate s-a propus o statie compacta de
epurare moderna, performanta. Dupa epurare apele uzate conventional se
vor descarca in balta Beica.

Apele pluviale vor fi colectate de rigolele strazilor si se vor descarca in vaile
naturale ca si pana in prezent. Apele uzate menajere provenite din comuna
SLATIOARA ajung partial gravitational in statia de epurare.

Apa uzata menajera (K1) ajunge gravitational in Caminul de comutare (1)
care are rol si de distributie/preaplin/by-pass, de la intrarea pe platforma
Statiei de epurare. Mai departe, in functionare normala, apa menajera (K1)
ajunge gravitational in Bazinul de prepompare (2), prevazut la intrare cu cos
gratar (2.1).

De aici apa este pompata in Canalul sitei mecanice (4) prin intermediul
caminului de vane (3) si caminului de rupere presiune (CV5).
Apa sitata grosier si fin ajunge in Bazinul de denisipare/separare grasimi (5).

Nisipul colectat este pompat in Bazinul de spalare si scurgere nisip (7), iar
grasimile retinute de peretele despartitor deverseaza in Bazinul de namol (6).



Apa epurata mecanic ajunge gravitational in Bazinul de egalizare,
omogenizare si pompare (8).

De aici apa este pompata prin intermediul Caminului de vane (9) si
Debitmetrului (10) in Modulul de epurare biologica, semiingropat (11), unde
se elimina substantele organice biodegradabile si compusii azotului si
fosforului.

Sedimentul primar (O1) rezultat din Blocul cu tancuri de epurare biologica
ajunge prin pompare in Bazinul de colectare, decantare, tratare si pompare
namol (12).

In final apa epurata mecanic si biologic este trecuta prin Unitatea de
dezinfectie cu ultraviolete (11.4), atasata modulului biologic.

Apa rezultata, epurata si dezinfectata (M4) este evacuata apoi in Caminul de
prelevare probe (CV5) si de aici spre emisar prin intermediul caminului
(CC78).
Namolul primar procesat in Bazinului de colectare, decantare, mineralizare
si pompare namol (12) este pompat in Unitatea de deshidratare cu saci filtru
(13.1).

Sedimentul deshidratat in saci in Unitatea de deshidratare (13.1) este
transportat in saci cu caruciorul si depozitat pe Platforma de containere (14).

Apa decantata (BO) rezultata din decantarea namolului in Bazinului de
colectare si pompare namol (12), ajunge gravitational inapoi in Bazinul de
egalizare, omogenizare si pompare (8), iar apa filtrata (FL) din saci in
Unitatea de deshidratare namol (13.1) este descarcata gravitational in
Canalul sitei mecanice (4).

Apa (K2/FL) colectata de sifonul Platformei de containere (14) si apa
menajera de la Containerul de operare (15) ajunge gravitational in acelasi
Canal al sitei mecanice (4).

Apa potabla sub presiune (B1), preluata din reteaua de apa potabila de la
limita platformei, asigura necesitatile tehnologice pentru Unitatea de
deshidratare namol (13.1), Containerul de operare (15) si necesitatile de
spalare/incendiu pentru Hidrant (16).

4. FLUXUL TEHNOLOGIC

Linia apei consta in:

o retinerea materiilor grosiere si fine, nisipului si grasimilor in gratarul
manual, sita mecanica si bateria de denisipare/separare grasimi
o egalizarea debitelor si omogenizarea compozitiei apelor uzate in bazinul
de egalizare, omogenizare si pompare.


o alimentarea in mod continuu si cu o plaja de debite corespunzatoare a
modulului biologic
o reducerea substantelor organice prin epurare biologica in modulul
biologic, instalatie ce poate realiza si nitrificarea-denitrificarea apelor
uzate prin secvente de exploatare corespunzatoare, daca se constata
cresteri ale concentratiilor compusilor pe baza de azot si fosfor
o dezinfectia apelor uzate epurate cu raze ultraviolete, ce se realizeaza in
instalatia atasata modulului biologic. Aceasta metoda de dezinfectie este
preferata clorinarii, pentru evitarea formarii in cursul de apa receptor de
compusi toxici pentru flora si fauna acvatica

Linia namolului consta in:

o evacuarea namolului din tancul de sedimentare primara aferent
modulului de epurare compact, containerizat intr-un Bazin de colectare,
mineralizare si pompare. Un lucru deosebit de important il constituie
absenta namolului in exces datorita aplicarii unei tehnologii
performante de epurare biologica.
o Decantarea si mineralizarea namolului in Bazinul de colectare si
pomparea acestuia in unitatea de deshidratare cu saci filtru
o deshidratarea namolului in Unitatea de deshidratare cu saci filtru si
evacuarea gravitationala a apei rezultate (supernatantului) in Canalul
sitei mecanice, iar a namolului deshidratat in saci cu ajutorul
caruciorului pe Platforma de depozitare pentru scurgere si uscare
(deshidratare avansata)

5. DESCRIEREA LUCRARILOR

1. RETELE TEHNOLOGICE

Conducte gravitationale (de canalizare). Conductele sunt executate din
tuburi si fitinguri din PVC cu D250, D160, D200, D110.
Conducte sub presiune (de refulare). Conductele sunt executate din tuburi
si fitinguri din PEHD/Pn 10 cu D75, D63, D50, D32.

2. CAMINE DE CANALIZARE

Acestea sunt camine din tuburi de beton Dn 1000, cu racorduri la
conductele de canalizare si adancime variabila, conform profilelor
tehnologice. Sunt prevazute cu capace carosabile/necarosabile(dupa caz) si
trepte pentru acces personal de mentenanta si exploatare.

3. BAZINUL DE PREPOMPARE

Bazinul de prepompare asigura ridicarea apei de la -3,50 [m] la adancimea
de inghet si evitarea astfel a unor constructii de adancime si exploatarea in
conditii dificile a statiei de epurare.



Bazinul de prepompare este rectangular 2 [m] x 2 [m] cu CR=-5 [m] si
asigura un Vutil=4 [m
3
].

In bazin se monteaza un cos gratar si 1+1 pompe submersibile cu Q=12
[m
3
/h] si H=10 [mca].

Sunt prevazute capace de acces pentru pompele submersibile si capac si
scara cu vanguri pentru personal mentenanta si exploatare.

4. TREAPTA DE EPURARE MECANICA

Cosul gratar manual este dimensionat pentru un debit de pana la 50
[m
3
/zi] si este amplasat la intrarea in Bazinul de prepompare. Curatirea
cosului gratar se face periodic, manual, la intervale de timp stabilite urmare
experientei de exploatare.
Cosul gratar manual este confectionat din bare de otel inoxidabil cu lumina
de 24 [mm].

Sita mecanica are ochiuri de 3 [mm], este dimensionata pentru un debit de
pana la 40 [m
3
/h] si este amplasata in canal, in amonte de bateria de
denisipare si separare grasimi.

Sita mecanica este inclinata si este prevazuta cu transportor cu snec pentru
extragerea materialului retinut si compactor pentru reducerea volumului
materialului retinut si deshidratare.
Curatirea sitei si procesarea materialului retinut se face periodic functie de
gradul de infundare a sitei.
Materialul sitat este colectat automat intr-un container.

Deznisipatorul / separatorul de grasimi, cu un volum util de 2 [mc], de tip
vertical, permite retinerea substantelor plutitoare prin flotatie gravitationala
si decantarea nisipului cu dimensiuni mai mari de 0,2 [mm]. Corespunzator
volumului util se prevede un bazin rectangular cu dimensiunile 1,5 [m] x 1,5
[m] si cota radier -3 [m].

Evacuarea grasimilor retinute se face gravitational, pe masura acumularii
acestora, intr-un Bazin de colectare grasimi cu volumul util de 3 [mc].

In acest bazin se introduc, pentru descompunerea substantelor organice,
biopreparate de tip BICHEM DC 2000 GL si BICHEM DC Biosock 2000 FL.
Dupa umplerea bazinului grasimile sunt evacuate prin vidanjare o data la
cca 12 luni sau manual cu galeata de personalul de exploatare. Grasimile
stabilizate cu biopreparate pot fi refolosite ca hrana pentru animale (caini,
pisici).

Corespunzator volumului util se prevede un bazin rectangular cu
dimensiunile 1,5 [m] x 1,5 [m] si cota radier -3 [m].



Evacuarea nisipului decantat se va face prin intermediul unei electropompe
portabile de nisip, tip DOMO 10 VX, cu rotor in constructie rezistenta la
abraziune, intr-un Bazin de stocare, spalare si scurgere nisip cu volumul
util de 2 [mc], prevazut cu radier drenant cu barbacane si strat geotextil ce
permite filtrarea si scurgerea apei inapoi in desnisipatior. Nisipul este spalat
si tratat cu biopreparate de tip Bacti - Bio 9500, in scopul stabilizarii
acestuia, iar apa rezultata din spalare se scurge inapoi in desnisipator.
Nisipul spalat, tratat, rezultat, se incarca manual din bazin in
saci/containere si se depoziteaza pe Platforma de depozitare in vederea
utilizarii pentru lucrari de constructie.

Corespunzator volumului util se prevede un bazin rectangular semiingropat
cu dimensiunile 1,5 [m] x 1,5 [m] x 2,2 [m].
Practic, pe durata de exploatare a Statiei de epurare, nu este nevoie sa se
schimbe stratul filtrant de geotextil. Schimbarea acestuia este necesara
numai in situatia in care acesta este deteriorat accidental.

5. BAZINUL DE EGALIZARE, OMOGENIZARE SI POMPARE APE
UZATE MENAJERE

Bazinul de egalizare, omogenizare are o tripla functionalitate:
o omogenizeaza compozitia apelor uzate (care la localitati mici are o
gama de variatie mare) prin capacitatea de inmagazinare a bazinului si
prin agitare cu un mixer electromecanic;
o preia varfurile de debit, in special debitele mici din timpul noptii, prin
inmagazinarea unui volum de apa uzata care sa asigure functionarea
continua a unitatii de epurare biologica;
o asigura pomparea debitului maxim orar de apa menajera in cele doua
module de epurare biologica. Pompele sunt prevazute cu convertizor
de frecventa care asigura alimentarea continua si la un debit cat mai
constant a modulelor de epurare, functie de debitul afluent in bazin.

Volumul util al bazinului este de 26 [mc], asigurand omogenizarea apei
menajere considerand durata unui ciclu de 5 [h].

Corespunzator volumului util se prevede un bazin rectangular 3,6 [m] x 3,6
[m] si CR=-4 [m].

In bazin se vor monta:
un mixer submersibil,
1+1 pompe submersibile pentru ape uzate, cu convertizor de
frecventa, cu Q=13 [m
3
/h] si H=11 [mca],
Sunt prevazute capace de acces pentru pompele submersibile si
mixer si capac si scara cu vanguri pentru personal mentenanta
si exploatare.

6. DEBITMETRIE



Pe linia de pompare, inainte de intrarea in modulul de epurare biologic,
compact, containerizat se monteaza un debitmetru electromagnetic, care
asigura evidenta si semnalizarea precisa a debitelor de apa uzata epurata.

7. TREAPTA DE EPURARE BIOLOGICA SI CHIMICA

Se prevede un modul de epurare containerizat, semiingropat, din inox,
pentru un debit de ape uzate menajere mediu zilnic de 80 m
3
/zi.

Aceasta instalatie realizeaza o epurare mecano-biologica foarte eficienta,
procesul tehnologic fiind automatizat si controlat permanent. Modulul de
epurare este alcatuit din urmatoarele componente:
o tanc de sedimentare primara
o camera de coagulare
o tanc de hidroliza - fermentare
o tanc de nitri-denitrificare heterotrofa cu sistem de aerare cu bule fine
si dispozitive de sustinere a masei organice tip biofilm flotante
o tanc de nitri-denitrificare hetero-autotrofa cu sistem de aerare cu bule
fine si dispozitive de sustinere a masei organice tip biofilm fix
o tanc de nitrificare autotrofa

Din Bazinul de omogenizare, egalizare si pompare apa ajunge in camera de
coagulare. In aceasta camera are loc dozarea de polielectrolit, flocularea si
sedimentarea compusilor pe baza de fosfor, eliminandu-se astfel necesitatea
unui decantor secundar.
Dozarea polielectrolitului se face prin intermediul unei unitati de stocare si
dozare, cate una pentru fiecare unitate de epurare. Materia sedimentata
trece gravitational in tancul de sedimentare primara, dotat cu decantor cu
blocuri lamelare, care realizeaza retinerea materiilor in suspensie. Evacuarea
sedimentului primar se realizeaza prin intermediul unei electropompe de
proces care asigura atat evacuarea acestui sediment catre bazinul de
colectare si pompare sediment primar cat si recircularea partiala a acestuia
pentru sustinerea procesului biologic. Cantitatea de fosfor care ramane in
apa este cea necesara asigurarii unei concentratii in Ptot conform NTPA 001
dar care asigura in acelasi timp fosforul necesar proceselor biochimice care
au loc in treapta de epurare biologica.

In vederea mineralizarii substantelor organice continute de sedimentul
primar se introduce un biopreparat, Bacti - bio 9500, care realizeaza
fermentarea in profunzime a materialului decantat.

Datorita aplicarii solutiei cu blocuri lamelare rezulta o reducere substantiala
a spatiului de decantare dar si o eficienta mult mai mare fata de solutiile
standard.

Apa astfel limpezita trece in compartimentele de aerare unde se realizeaza
epurarea biologica.


Compartimentul biologic este compus din:
Tanc de fermentare si hidroliza: se realizeaza urmatoarele procese:
o absorbtia substantelor solide pe suprafata mediului plutitor
(in flotatie)
o reducerea substantelor organice pe baza de carbon (CBO5)
o reducerea materiilor in suspensie
o fermentarea produsilor de hidroliza

In acest compartiment se dezvolta bacterii de tip SAPROFIT (nivelul I al
lantului trofic) care adera la mediul plutitor si reduc materia organica in
proportie de 40%.
A.7. Bacteriile, in aceasta prima etapa elimina de 20 - 30 de ori mai multe
enzime decat pot sa consume. Datorita acestui fapt, acest tanc se poate
numi fermentator (incubator de enzime). Din cauza eliberarii in apa a unei
cantitati mari de enzime, procesele biochimice de eliminare a substantei
organice se desfasoara in mod accelerat (intensiv).

Tanc de nitri-denitrificare heterotrofa, cu formarea nivelului II din lantul
trofic, BACTERIVORE. In acest bazin se realizeaza:
oxidarea intracelulara a produsilor de hidroliza
nitrificarea heterotrofa prin care se descompune amoniacul sau
ionii de amoniu in azotiti respectiv azotati.

Exista bacterii heterotrofe care realizeaza nitrificarea, proces care se
desfasoara in prezenta oxigenului insuflat in masa de apa si bacterii
specializate autotrofe care realizeaza denitrificarea, obtinand oxigenul
necesar metabolismului din compusii organici si cei pe baza de azot.
Bacteriile autotrofe pot convietui in acelasi mediu cu bacteriile heterotrofe.
Reducerea substantelor organice se realizeaza in proportie de 80%.
Denitrificarea permite reducerea azotitilor la azot gazos, care se degaja in
atmosfera.

Tanc de nitri-denitrificare hetero-autotrofa - Nivelul III - (se dezvolta o
bacterie superioara a lantului trofic CARNIVORE care continua procesele
incepute in zona nivelului II). In plus, se realizeaza mineralizarea trofica,
proces consumator de oxigen

Tanc de nitrificare autotrofa - Nivelul IV - zona in care se dezvolta cele
mai evoluate microorganisme (CARNIVORE avansate si DETRIVORE nivelul
IV al lantului trofic - bacterii care consuma reziduuri de substanta organica,
metaboliti, celule moarte) care practic curata sistemul.
A.8.
A.9. Procesele de oxidare intracelulara a produsilor de hidroliza si
mineralizare trofica sunt continuate si in plus apar procese de nitrificare
autotrofa.



Aportul de oxigen este justificat de necesitatea producerii proceselor de
mineralizare trofica si oxidare intracelulara a produsilor de hidroliza.

Tehnologia permite eliminarea succesiva a substantelor organice in diferite
stadii ale lantului trofic, transformandu-le in substanta anorganica.

In tehnologiile conventionale rezulta namol activat, care este compus din
masa celulara. Aceasta masa celulara se regaseste pe mediul plutitor cu
aderenta ridicata la culturile bacteriene, iar substanta organica care intra in
sistem este consumata si transformata in materialul celulelor vii iar in
ultima etapa, in nivelul IV, regasim celulele si microorganismele detrivore
care se hranesc cu celulele moarte si care sunt aderente la suportul plutitor.

Tehnologia de epurare a apelor uzate este bazata pe mineralizarea completa
a materiilor organice. Datorita relatiilor trofice avansate ale
microorganismelor aflate pe filmul fix in procesele de epurare, nu se
formeaza namol in exces.

Din bazinul de stocare sediment primar, sedimentul primar decantat poate fi
pompat catre instalatia de deshidratare namol in saci prevazuta cu sistem de
dozare polielectrolit pentru imbunatatirea gradului de deshidratare, sau
inapoi in unitatea de epurare biologica. Supernatantul rezultat in urma
procesului de deshidratare, este reintrodus gravitational in circuitul de
epurare. Namolul rezultat este un namol mineralizat si deshidratat care va fi
depozitat in saci pe o platforma de stocare.

8. UNITATEA DE DEZINFECTIE

Aceasta realizeaza dezinfectia apelor uzate epurate cu raze ultraviolete. Se
monteaza suprateran, imediat dupa blocurile de epurare biologica. Apa
limpezita este dirijata spre unitatea de dezinfectie cu ultraviolete, dupa care
efluentul epurat si dezinfectat, ce respecta conditiile de calitate impuse, este
evacuat in emisar.

Instalatia de dezinfectie cu ultraviolete, montata imediat dupa treapta
biologica este din otel inox si functioneaza cu lampi neimersate. Razele
ultraviolete cu o lungime de unda = 253,7 [nm] penetreaza masa de lichid,
producand moartea microorganismelor patogene. Eficienta dezinfectiei este
de 95% - 99%.

9. BAZIN DE COLECTARE NAMOL

Bazinul asigura:

o colectarea namolului primar provenit de la Modulul de epurare
biologica
o decantarea namolului primar
o tratarea namolului primar


o omogenizarea namolului in vederea pomparii
o pomparea namolului

Volumul util al bazinului este de 23 [mc] care asigura o frecventa de
indepartare a namolului in vederea deshidratarii de 4 ori pe an.

Corespunzator volumului util se prevede un bazin rectangular 3,6 [m] x 3,6
[m] si CR=-4 [m].

In bazin se monteaza:
o pompa submersibila, cu Q=2-7 [m
3
/h] si H=8-5 [mca], pentru
alimentarea unitatii de deshidratare, cu conductele de refulare aferente

Este prevazut capac de acces pentru pompa submersibila si scara cu
vanguri pentru personal mentenanta si exploatare.

10. UNITATEA DE DESHIDRATARE NAMOL

Aceasta va fi cu Q=24 [Kg] substanta uscata/zi, si se monteaza suprateran
in container.

Sedimentul primar, decantat, din Bazinul de colectare ajunge prin pompare
in Unitatea de deshidratare sediment primar. Aici acesta trece printr-un
Ejector, unde se amesteca cu floculant, dupa care trece printr-un Mixer
static si apoi prin intermediul unui Distribuitor ajunge in sacii filtranti. Apa
se scurge in Colectorul lada de la partea inferioara, iar sedimentul
deshidratat este retinut in sacii cu carucior.

Substantele bio-preparatoare si apa din retea, necesare, sunt introduse in
Rezervor prin intermediul unei Palnii si unui Ejector.

Amestecul este omogenizat in Rezervor cu ajutorul unui Mixer.

Floculantul preparat este pompat cu ajutorul unei pompe dozatoare prin
intermediul unui robinet multifunctional in Ejectorul de sediment.
Instalatia de deshidratare sediment in saci realizeaza reducerea umiditatii
micsorand volumele ce urmeaza a fi evacuat din Statia de epurare.
Sacii filtranti permit scurgerea apei si intoarcerea acestuia in fluxul
tehnologic al apei, retinand sedimentul deshidratat care este deja stabilizat
datorita adaosului de biopreparate. Acest sediment nu mai reprezinta un
pericol pentru sanatatea oamenilor. Dupa umplerea sacilor filtranti cu
sediment si dupa deshidratare, acestia vor fi depozitati temporar pe
platforma de containere pentru scurgere, prevazuta cu gratar de scurgere la
partea inferioara. Apa rezultata in urma deshidratarii ajunge gravitational in
Bazinul de prepompare.



11. BY-PASS GENERAL

Pentru situatia caderii alimentarii cu energie electrica a statiei de epurare
(situatie de avarie) pentru a evita inundarea necontrolata a zonei se prevede
o conducta cu rol de preaplin si by-pass a platformei statiei de epurare
D250, care tine cont de debitul maxim posibil.

In prima faza dupa caderea alimentarii cu energie electrica, apa menajera
afluenta se inmagazineaza in Bazinul de omogenizare si in reteaua de
canalizare pana la nivelul preaplinului (-0,95 [m]), dupa care deverseaza, in
situatia in care nu s-a remediat defectiunea electrica, prin conducta de by-
pass.

12. PLATFORMA PENTRU CONTAINERE REZIDUURI

Aceasta va avea o suprafata de S=15 [m
2
] si serveste pentru depozitarea
temporara a containerelor cu materii reziduuri provenite de la treapta
mecanica si a sacilor cu namol deshidratat de la Unitatea de deshidratare si
pentru deshidratarea avansata a deseurilor.
Platforma este prevazuta cu gratar si sifon de pardoseala pentru colectarea
apei de ploaie de pe platforma si a apei scurse din containere si saci.

13. SISTEMUL DE MONITORIZARE A CALITATII APEI EPURATE

Intregul proces de epurare este controlat de un tablou de control si
automatizare montat pe modulul de epurare biologica.

14. UTILITATI AFERENTE STATIEI DE EPURARE APE
MENAJERE

Pentru necesitati tehnologice, de spalare si in caz de incendiu se prevede un
racord la reteaua de apa potabila din zona si un hidrant de incendiu.

Pentru aerisirea in vederea mentenantei a Caminelor de canalizare,
Bazinului de omogenizare, egalizare si pompare apa menajera si Bazinului
de colectare namol se recomanda un ventilator portabil cu furtun de
refulare.

Pentru necesitati de mentenanta si exploatare se prevede priza pentru lampa
de control la 24 V si priza pentru ventilatorul portabil.
Platforma Statiei de epurare biologice este prevazuta cu centura de
impamantare de protectie pentru consumatorii electrici si cu iluminat pe
timp de noapte.
Pentru protectia muncii si la incendiu Statia de epurare este prevazuta cu
dotarile corespunzatoare (Echipament protectie personal operare si
mentenanta, stingatoare, etc.).
Pentru depozitarea consumabilelor si pieselor de rezerva se prevede o
magazie de materiale tip garaj.



III. DOCUMENTATIE DE REFERINTA

NORMATIVE
A.10.
o NP 032/1999 Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor
de epurare aplor uzate menajere -Treapta mecanica
o NP 107-04/2005 Normativ pentru proiectarea constructiilor si
instalatiilor de epurare avansata a aplor uzate menajere
o NTPA-002/2002 Normativ privind conditiile de evacuare a apelor
uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de
epurare
o NTPA-001/2002 Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu
poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in
receptorii naturali
o C204-80 - Normativ cadru privind verificarea calitatii lucrarilor de
montaj a utilajelor si instalatiilor tehnologice pentru obiective de
investitii
o C150-84 - Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale
constructiilor civile, industriale si agricole
o Legea 10/95 Legea calitatii constructiilor

STANDARDE

o SR 4163-1/1995 Prescriptii fundamentale de proiectare
o STAS 10110-76 Alimentarea cu apa. Statii de pompare. Prescriptii
generale de proiectare
o SR 1846 1-2006 Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare.
Partea 1: Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare
o STAS 2308 81 Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame
pentru camine de vizitare
o STAS 2448/1982 Camine de canalizare
o Colectia de STAS-uri "Organe de masini", vol. III-a si III-b, Institutul
Roman de Standardizare, E.T. 1985.
o STAS 10128-86 Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel
supraterane. Pregatirea mecanica a suprafetelor.
o STAS 10702/1-83 Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel
supraterane. Acoperiri protectoare.
o SR ISO 5996/2000 Armaturi industriale din fonta. Robinete de
inchidere cu sertar Pn - 2 - 16. Dimensiuni principale
o STAS 8804/1-92 Fitinguri din otel nealiat si aliat. Conditii generale.

IV. NORME GENERALE DE PROTECTIA MUNCII

La elaborarea proiectului s-au respectat:


o Legea Securitatii si Sanatatii Muncii nr.319/2006 si Normele
Metodologice de aplicare;
o Prin proiect, au fost prevazute urmatoarele masuri de protectie a
muncii:
o sprijinirea si protectia retelelor intalnite in sapatura;
o parapete de imprejmuire a sapaturilor deschise si podete de trecere
pietonala;
o semnalizarea corespunzatoare a lucrarilor.

In timpul executiei lucrarilor, antreprenorul va lua toate masurile de
protectie a muncii pentru evitarea accidentelor, avand in vedere factorii de
risc ce pot aparea pe parcursul executiei acestora.

Dintre factorii de risc ce pot aparea pe diferitele stadii fizice, enumeram:

Stadiu fizic
Factori de risc (conform
Normativului-cadru de acordare si
utilizare a echipamentului
individual de protectie)
terasamente
1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 16, 17, 18, 22,
23, 26, 27, 28, 30, 32, 34, 37
montare conducta de canalizare sau
apa (inclusiv armaturi,demontari,
remontari, etc.)
1, 2, 3, 5, 7, 8, 9, 13, 15, 16, 17, 18,
19, 22, 27, 28, 30, 32, 34
lucrari cu betoane (inclusiv demolari,
desfaceri, refaceri drumuri, etc.)
1, 2, 3, 5, 6, 7, 9, 15, 16, 17, 18, 22,
23, 24, 26, 30, 32, 34

Antreprenorul va dota echipele ce executa lucrarile cu echipament de
protectie adecvat conform art.1.4. din Ordinul nr.225/21 iulie 1995 pentru
fiecare stadiu fizic.
Antreprenorul va urmari respectarea urmatoarelor norme ce reglementeaza
activitatea de protectie a muncii pentru care va face instructajul intregului
personal (conform Normelor generale de P.M., cap. I, pct.13) ce se va ocupa
de derularea lucrarilor:
o Legea Securitatii si Sanatatii Muncii nr.319/2006 si Normele
Metodologice de aplicare
o Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea
metalelor. Cod 2/1998;
o Norme specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate
rezultate de la populatie si din procesele tehnologice. Cod 19/1995;
o Norme specifice de securitate a muncii pentru alimentarea cu apa a
localitatilor si pentru nevoi tehnologice (captare, transport si
distributie). Cod 20/1995;
o Norme specifice de securitate a muncii pentru producerea aerului
comprimat. Cod 40/1996;


o Instructiuni pentru selectionarea si utilizarea mijloacelor individuale
de protectie a fetei si ochilor. Cod 2/1995;
o Norme specifice de protectie a muncii pentru imbunatatiri funciare si
irigatii. Cod 71/1998;
o Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de zidarie,
montaj, prefabricate si finisaje in construtii. Cod 27/1996.
o Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern. Cod
6/1996;
o Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia
energiei electrice.Cod 65/1997;
o Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul
si depozitaea acetilenei. Cod 4/1998;
o Normativul-cadru de acordare si utilizare E.I.P. urilor (conform cap III
Criterii de acordare a echipamentului individual de protectie);
o Instructiuni pentru selectia si utilizarea M.I.P.-urilor. Cod 2/1995;
o Decretul 328/1966 plus modificarile din 1999;
o Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize
fizico-chimice si mecanice. Ordinul nr.339/1996 al M.M.P.S.

Normele specifice vor tine seama si de normele conexe colaterale specifice
fiecarei activitati in parte.Toate echipamentele ce vor fi folosite vor trebui sa
aiba certificat de utilizare de la factorii abilitati din cadrul M.M.P.S.

V. MASURI GENERALE DE PREVENIREA INCENDIILOR

La executia lucrarilor se vor respecta prevederile specifice PSI din legislatia
in vigoare, dintre care se mentioneaza:
o Legea 307/2006 din 12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor
publicat in M. Of., Partea I nr. 633/21.07.2006 Cap. III Norme
generale de aparare impotriva incendiilor la proiectarea si executarea
constructiilor instalatiilor si amenajarilor si Cap. IV Norme generale
de aparare impotriva incendiilor la exploatarea constructiilor
instalatiilor si amenajarilor
o Ordinul MAI 1435/2006 din 18.09.2001 pentru aprobarea Normelor
metodologice de avizare privind securitatea la incendiu si protectia
civila
o HG. Nr. 448/2002 pentru aprobarea categoriilor de constructii si
amenajari care se supun avizarii / autorizarii de prevenire si stingere a
incendiilor publicat in M. Of. Partea I nr. 346/24.05.2002 a fost
abrogata de Hot. Nr. 1739/2006 din 06.12.2006 pentru aprobarea
categoriilor de constructii si amenajaari care se supun avizarii si / sau
autorizarii privind securitatea la incendiu
o Ord. 163 / 2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare
impotriva incendiilor publicat in M. Of. Partea I nr. 216/29.03.2007
o Ord. Nr. 786/2005 din 02.09.2005 privind modificarea si completarea
Ord. Ministrului Administratiei si internelor nr. 712/2005 pentru


aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in
domeniul situatiilor de urgenta, publicata M. Of. Partea I nr.
844/19.09.2005
o Ord MI nr. 775/1998, M. Of. Partea I nr. 384/09.10.98 pentru
aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor,
abrogat de Ord. 163/2007 privind aprobarea Normelor generale de
aparare impotriva incendiilor
o HG. Nr. 678/1998 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la
normele de prevenire si stingere a incendiilor M. Of., Partea I nr.
384/09.10.1998 modificata HG 786/2002.

Tevile de PVC sunt usor inflamabile (clasa C4), ard incet dar se autosting.
Producatorul recomanda ca materialele sa nu fie depozitate in apropierea
substantelor inflamabile, chiar si plante uscate.
Se vor respecta instructiunile din capitolul nr. 11 PREVENIREA SI
STINGEREA INCENDIILOR din GHID PRIVIND REALIZAREA SISTEMELOR
DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE CU CONDUCTE DIN
POLICLORURA DE VINIL, POLIETILENA, POLIPROPILENA. indicativ GP
043/99.

VI. CONCLUZII SI RECOMANDARI

Statia de epurare a apelor uzate provenite din comuna Slatioara, Judetul
Olt, se caracterizeaza printr-o tehnologie simpla, dar moderna si de
eficienta ridicata.

Prevederea de utilaje si echipamente performante este obligatorie in vederea
realizarii eficientelor de epurare dorite. Astfel, solutia tehnologica propusa
cuprinde instalatii performante, ce implica consum energetic redus,
operatiuni de exploatare simple prin aplicarea unei automatizari specifice
procesului tehnologic.

Aplicarea solutiei de epurare cu module compacte, containerizate,
semiingropate, din inox, prezinta urmatoarele avantaje:
o Solutia de epurare apa uzata este modulara permitand o extindere
ulterioara a capacitatii de epurare prin simpla adaugare de noi
module.
o Prevederea a doua module in paralel permite punerea in functiune a
statiei etapizat functie de aportul de apa menajera si o functionare
elastica
o asigura gradul de epurare necesar, fiind respectate pe evacuare
conditiile de calitate impuse prin NTPA 001/2002
o datorita procesului tehnologic performant nu se evacueaza namol in
exces, ceea ce conduce la eliminarea costurilor privind tratarea
acestuia;
o consum energetic redus, atat compresoarele cat si electropompele de
proces fiind de inalta fiabilitate;


o toate echipamentele sunt din otel inox, neexistand probleme
generate de actiunea apei sau sedimentului asupra componentelor
unitatii compacte;
o realizarea dezinfectiei cu ultraviolete in instalatia de tip UV prezinta
avantaj fata de solutia clorinarii, cea din urma varianta conducand la
producerea de compusi toxici in mediul acvatic receptor. Instalatia de
dezinfectie asigura o eficienta de pana la 99% privind reducerea
coliformilor totali;
o prin forma compacta se obtine o suprafata redusa a statiei de
epurare, astfel suprafata platformei statiei este de S = 550 [m
2
] din
care suprafa ocupata cu obiectele si retelele tehnologice este de cca. 50
%;
o amorsare rapida a procesului de epurare biologica. Unitatea ajunge
in cateva zile la conditii optime de functionare, chiar si in cazul unor
intreruperi mai indelungate in ceea ce priveste alimentarea cu apa
uzata;
o automatizarea instalatiei conduce la siguranta in exploatare, personal
de intretinere redus, nefiind obligatorie supravegherea permanenta (o
inspectie pe zi);
o costurile lunare de exploatare a unitatii compacte se refera
exclusiv la cele generate de consumul de energie electrica.



Intocmit,

ing. Gheorghe STANCU
























CONSILIUL LOCAL SLATIOARA, JUDETUL OLT






MEMORIU TEHNIC
REZISTENTA


PROTECTIA RESURSELOR DE APA,
SISTEM INTEGRAT DE ALIMENTARE CU
APA, STATIE DE TRATARE, CANALIZARE
SI STATIE DE EPURARE,
COMUNA SLATIOARA, JUDETUL OLT



PROIECT 53/2011

FAZA P.T.+D.E.

PROIECTANT
S.C. GENERAL PROIECT S.R.L. SLATINA







2011


DATE DESPRE AMPLASAMENT

Amplasamentul obiectivului se afla in comuna Slatioara, judetul Olt.

LOCALIZARE SI DATE GEOMORFOLOGICE

Din punct de vedere morfologic amplasamentele sunt relativ plane.

Zonele studiate sunt situate in terasa mijlocie a Raului Olt, fiind constituita
din depozite cuaternare coezive in primii 1 1.5 [m] de la suprafata
terenului constituite din argile la argile prafoase cafenii plastic consistente
foarte umede, si necoezive mai jos constituite din prafuri argiloase la
bolovanisuri si pietrisuri rulate in matrice de nisip mare cafenii galbui cu
indesate medie saturate.

Formatiunile neogene nu au fost interceptate cu lucrarile de cercetare
efectuate, acestea gasindu-se in zona la adancimi de peste 12 [m].

Din punct de vedere geologic formatiunile litologice interceptate de forajele
geotehnice in primii 12 [m] sunt de varsta pleistocen mediu pleistocen
superior.

DATE CLIMATICE

Din punct de vedere meteoclimatic, zona studiata se incadreaza in
perimetrul sectorului de clima temperat-continentala, caracterizat prin veri
foarte calde cu precipitatii nu prea bogate, ce cad mai ales sub forma de
averse si prin ierni moderate cu viscole rare.

Temperatura medie anuala in zona este de aproximativ +10,7
0
C; mediile
lunii iulie sunt de 22,6
0
C, iar luna ianuarie inregistreaza o medie de 2,6
0
C.

Maxima absoluta a fost de 40.5
0
C (1952), iar minima absoluta 31
0
C (1942).

Precipitatiile atmosferice inregistrate in zona au o valoare medie anuala de
515.6 [mm].

Vanturile predominante sunt cele din Est (24,6%) , urmate de cele din Vest
(18,7%) .
conform Cod de proiectare. Evaluarea aciunii vntului NP-082-04
valoarea caracteristic a presiunii de referin a vntului la 10 [m],
mediat pe 10 min. cu 50 ani interval mediu de recuren este
qr=0,5[Kpa] (2% probabilitate anual de depire);
conform Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii asupra
construciilor CR-1-1-3 2005 valoarea caracteristic a ncrcrii
din zapad pe sol pentru un interval mediu de recuren de 50 de
ani este s(0,k)=2,00 [KN/m
2
].



Terenul din zonele studiate este constituit din urmatoarele tipuri
litologice:

Strat vegetal argilos brun cafeniu pe primii 10 - 15cm;
- Argile la argile prafoase cafenii plastic consistente cu
compresibilitate medie umede la foarte umede cu concretiuni
calcaroase pana la 1.0 si 1.5m cu urmatoarele caracteristici fizico-
mecanice:
umiditati variabile w = 22,0 24.0 %;
indicele porilor E = 0.62 0.66
indicele de consistenta Ic = 0.68 0.71
greutatea volumetrica aparenta = 18.5 18.8 kN/mc
compresibilitate medie M 2-3 = 131 - 137 daN/cm
2
;
unghiul de frecarea interna = 12 14
0
;
coeziunea c = 26 29 kPa ;

- Prafuri argiloase cafenii plastic consistente la Bolovanisuri si
Pietrisuri in matrice de nisip mare cafenii galbui cu indesare medie cu
compresibilitate medie saturate de la 1.0 1.5m in jos cu urmatoarele
caracteristici fizico-mecanice:
umiditati variabile w = 20 21.0 %;
indicele porilor E = 0.59 0.66
indicele de consistenta Ic = 0.60 0.62
greutatea volumetrica aparenta = 18.6 19.3 kN/mc
compresibilitate medie M 2-3 = 114 150 daN/cm
2
;
unghiul de frecarea interna = 10 26
0
;
coeziunea c = 0 14 kPa ;

Nivelul apei s-a stabilizat in zona Salcia la adancimea de 0,8m si in
zona Slatioara la adancimea de 2.0m de nivelul terenului.

Pentru determinarea caracteristicilor geotehnice ale tipurilor litologice
amintite, s-au recoltat probe tulburate si netulburate din forajele executate.

Pe baza determinarilor de laborator, caracteristicile fizico mecanice ale
pamanturilor sunt consemnate in fisa geotehnica a forajului.

Rezultatele penetrarilor dinamice si incercarile la forfecare cu aparatul vane-
test sunt centralizate in fisa forajului.

CONCLUZII SI RECOMANDARI

In urma cercetarilor de teren, a analizelor de laborator si birou efectuate, se
desprind concluziile:

Amplasamentele cercetate sunt situate in localitatea Salcia si in localitatea
Slatioara.



Din punct de vedere morfologic amplasamentele sunt relativ plane.

Zonele studiate sunt situate in terasa mijlocie a Raului Olt, fiind constituita
din depozite cuaternare coezive in primii 1 1.5m de la suprafata terenului
constituite din argile la argile prafoase cafenii plastic consistente foarte
umede, si necoezive mai jos constituite din prafuri argiloase la bolovanisuri
si pietrisuri rulate in matrice de nisip mare cafenii galbui cu indesate medie
saturate .

Terenul din zonele studiate este constituit din urmatoarele tipuri
litologice:

Strat vegetal argilos brun cafeniu pe primii 10 - 15cm;
- Argile la argile prafoase cafenii plastic consistente cu
compresibilitate medie umede la foarte umede cu concretiuni
calcaroase pana la 1.0 si 1.5m cu urmatoarele caracteristici fizico-
mecanice:
umiditati variabile w = 22,0 24.0 %;
indicele porilor E = 0.62 0.66
indicele de consistenta Ic = 0.68 0.71
greutatea volumetrica aparenta = 18.5 18.8 kN/mc
compresibilitate medie M 2-3 = 131 - 137 daN/cm
2
;
unghiul de frecarea interna = 12 14
0
;
coeziunea c = 26 29 kPa ;

- Prafuri argiloase cafenii plastic consistente la Bolovanisuri si
Pietrisuri in matrice de nisip mare cafenii galbui cu indesare medie cu
compresibilitate medie saturate de la 1.0 1.5m in jos cu urmatoarele
caracteristici fizico-mecanice:
umiditati variabile w = 20 21.0 %;
indicele porilor E = 0.59 0.66
indicele de consistenta Ic = 0.60 0.62
greutatea volumetrica aparenta = 18.6 19.3 kN/mc
compresibilitate medie M 2-3 = 114 150 daN/cm
2
;
unghiul de frecarea interna = 10 26
0
;
coeziunea c = 0 14 kPa ;

Nivelul apei s-a stabilizat in zona Salcia la adancimea de 0,8m si
in zona Slatioara la adancimea de 2.0m de nivelul terenului.

presiunile conventionale variaza intre Pconv = 142 kPa, pentru adancimea
de fundare Df = 0.8m si latimea fundatiei B= 0.5m si Pconv = 237 kPa
pentru Df= 3m si B= 2m;

presiunile admisibile la stare limita de deformatie (incarcari
fundamentale), variaza intre Ppl = 153.5 kPa pentru Df= 0.8m si B=
0.5m (tab 2) si Ppl = 227 kPa, pentru adancimea de fundare Df = 3m si
latimea fundatiei B = 2m ;



presiunile admisibile la starea limita de capacitate portanta (incarcari
speciale) variaza de la Pcr = 232.8 kPa pentru adancimea de fundare
Df = 0.8m si latimea fundatiei B= 0.5m in (tab2) si Pcr = 423.5 kPa
(tab 2);

tasarea absoluta probabila pentru fundatie dreptunghiulara cu
latimea B = 2.0m si adancimea de fundare hf = 1.5m care exercita o
presiune Pn = 2.0 daN/cmp, este S = 1.91 cm (tab 3 );

Pamanturile de suprafata din zona studiata sunt argile la argile prafoase (
P5) conform STAS 1243, fiind caracterizate ca un materiale mediocre ( 5c;
5b) din punct de vedere al calitatii ca materiale de terasamente si al
comportarii la inghet dezghet ;

Zona studiata se gaseste in cadrul tipului climatic I cu un indice de
umiditate
Im = - 20 0;
Avand in vedere tipul climatic cat si regimul hidrologic local nefavorabil, fara
asigurarea scurgerii apelor si cu ape care baltesc la precipitatii, adoptarea
unui modul de deformatie liniara E = 90 daN/cm
2
pentru zone cu
scurgerea apelor deficitara, la E = 115daN/cm
2
pentru zonele inalte cu
scurgerea apelor asigurata la dimensionarea aleilor platformelor si strazilor;
Coeficientul lui Poisson este pentru terenurile din zona p= 0,42

ultimii 10cm ai sapaturii se vor realiza manual;
Se recomanda a se realiza strat drenant compactat din balast de minim
30cm dupa compactare, mai ales la coborarea cu cota de fundare sub
nivelul de stabilizare al apei freatice (0.80m Salcia 2.0m Slatioara);
Se recomanda compactarea fundului sapaturilor;
In situatia cobaorarii cu cota de fundare sub nivelul de stabilizare al
apei (0.80m Salcia 2.0m Slatioara) se va avea in vedere necesitatea
realizarii de epuismente directe;
se recomanda acordarea unei atentii sporite realizarii hidroizolatiilor;
pentru adancimi de sapare mai mari de 2m sub nivelul apei se
recomanda adoptarea de masuri speciale de epuismente puturi
drenante sau filtre aciculare;
se recomanda adoptarea solutiilori de fundare pe fundatii continui
armate sau radier general;
nu sunt indicate variatii ale nivelului apei in sapaturi intrucit vor duce
la surpari si sufozii;
prin amenajare se va avea in vedere ridicarea cotei amenajerii pentru
prevenirea concentrarii de ape de suprafata, si indepartarea apelor de
suprafata de langa fundatii sau constructii;
toate umpluturile se vor realiza in straturi de maxim 15cm dupa
compactare;



Din punct de vedere al categoriei geotehnice amplasamentul studiat se
incadreaza in categoria geotehnica 1, cu un risc geotehnic redus si s-au
avut in vedere:
importanta normala a constructiei;
natura medie la buna a terenului
nivelul apei si necesitatii epuismentelor directe;
Risc redus la moderat din punct de vedere al vecinatatilor;

Gradul de compactare al umpluturilor va fi conform STAS 2914-69 de
minim 98%, verificat conform STAS 1913/1-82; STAS 1913/13; STAS 9850
89;

Se recomanda ca apele pluviale provenite din scurgeri de suprafata sa fie
conduse lateral fata de constructii si fundatiile constructiilor.

din punct de vedere al seismicitatii, suprafata cercetata se afla in
zona D de seismicitate, are o acceleratie seismica pentru proiectare ag
= 0.16, perioada de colt Tc = 1.0s are gradul 71 de seismicitate ( gradul
7 cu o perioada de revenire de 50 ani ) ;

din punct de vedere eolian (actiunea vintului ) amplasamentul studiat
se gaseste in zona B;

din punct de vedere climatic al actiunilor date de zapada
amplasamentul se gaseste in zona C;

adancimea de inghet a zonei este de 80cm conform STAS 6054;

dupa modul de comportare la sapare, pamanturile din zona studiata se
incadreaza in categoria a II-a teren mijlociu;
taluzele sapaturilor pot fi verticale pana la adancimea de 1.2, vor avea
inclinarea minima de 1/0.69 sau vor fi sprijinite pentru adancimi intre
1.2m si 3m pentru adancimi mai mari de 3m panta taluzelor va fi minim
1/1 sau vor fi sprijinite conform normativ C 169 88 privind executarea
lucrarilor de terasamente;

controlul gradului de compactare al umpluturilor se va determina
conform STAS 1913/13 83;



DESCRIEREA LUCRARILOR

1. Date generale privind lucrarea

o Obiectivul: Protectia resurselor de apa, system integrat de alimentare
cu apa, statie de tratare, canalizare si statie de epurare, comuna
Slatioara, judetul OLT.
o Amplasamentul: In comuna Slatioara, judetul OLt;



o Proiectul ce se preda cuprinde:
Proiectul tehnic si detalii de executie necesare realizarii
obiectivului Protectia resurselor de apa, sistem integrat de
alimentare cu apa, statie de tratare, canalizare si statie de
epurare, comuna Slatioara, judetul OLT.
o Organizarea lucrarilor: Executantul va elabora un proiect tehnologic,
pe care il va respecta la executie.

2. Lucrari prevazute

Pe reteaua de canalizare sunt prevazute conductele de canalizare caminele
menajere, statii de pompare si statia de epurare.

CAMINELE MENAJERE

Pe traseul colectoarelor, in aliniament, s-au prevazut 104 camine de
vizitare si schimbare de directie la o distanta de maxim 60 [m], pentru a
permite lucrari de intretinere si exploatare.

De asemenea, caminele de vizitare s-au prevazut la intersectii si la
schimbarea directiei colectoarelor.

Caminele de vizitare vor fi executate din tuburi prefabricate din beton si vor
fi alcatuite din cos de acces si gura de vizitare prevazuta cu capac carosabil
(pentru caminele cu inaltimea < 2 [m]) si din camera de lucru, cos de acces
si gura de vizitare prevazuta cu capac carosabil (pentru caminele cu
inaltimea > 2 [m]).

Caminele vor fi acoperite cu rama si capac din fonta, carosabile, care sa
suporte o sarcina de 400 [KN] si care vor avea sistem antiefractie si
antizgomot si vor fi fixate pe un suport din beton armat.

Pe traseul conductelor de refulare s-au prevazut 5 camine de curatire,
pentru a permite lucrari de intretinere si exploatare. Caminele de curatire
sunt realizate in sistem monolit cu dimensiunea in plan de 1x0.8 [m], avnad
grosimea peretilor de 20 [cm], grosimea placii de 15 [cm] si grosimea
radierului de 20 [cm]. Sunt realizate din beton marca B300, si armate cu
bare independente PC52, 14, 16/20 [cm]. Peretii caminelor si radierul se
vor sclivisi cu mortar M100T.

STATII DE POMPARE

Statie de pompare SPAU3



Constructia statiei de pompare SPAU3 au fost concepute ca si constructii
de tip prefabricat, avand dimensiunile 2.00 [m] x 2.00 [m] si diametrul
interior de 1,00 [m].

Statia de pompare SPAU3 sunt realizate din patru tronsoane de elemente
prefabricate:
1 bucata element prefabricat TIP 1
1 bucata element prefabricat TIP 2
2 bucati elemente prefabricate TIP 3

Elementele prefabricate se vor realiza intr-un poligon de turnare si se vor
transporta in situ, unde vor fi montate conform planselor din proiect.

Dupa montarea elementelor prefabricate se va realiza hidroizolarea statie de
pompare cu o membrana de tip SIRAM care va fi protejata de o zidarie de
caramida plina cu grosimea de 7,5 [cm].

Armarea elementelor se va realiza conform planselor de rezistenta, cu bare
PC52 cu diametrele cuprinse intre 14 [mm] si 16 [mm].

Sapatura se va realiza in taluz si se va proteja cu o sprijinire din elemente de
lemn ecarisat.

Statie de pompare SPAU1; SPAU2

Constructia statiilor de pompare SPAU1; SPAU2 au fost concepute ca o
constructie de tip prefabricat, avand dimensiunile 2.00 [m] x 2.00 [m] si
diametrul interior de 1,00 [m] .

Statiile de pompare SPAU1; SPAU2 este realizata din cinci tronsoane de
elemente prefabricate:
1 bucata element prefabricat TIP 1
1 bucata element prefabricat TIP 2
2 bucati elemente prefabricate TIP 3
1 bucata element prefabricat TIP 4

Elementele prefabricate se vor realiza intr-un poligon de turnare si se vor
transporta in situ, unde vor fi montate conform planselor din proiect.

Dupa montarea elementelor prefabricate se va realiza hidroizolarea statie de
pompare cu o membrana de tip SIRAM care va fi protejata de o zidarie de
caramida plina cu grosimea de 7,5 [cm].

Armarea elementelor se va realiza conform planselor de rezistenta, cu bare
PC52 cu diametrele cuprinse intre 14 [mm] si 16 [mm].



Sapatura se va realiza in taluz si se va proteja cu o sprijinire din elemente de
lemn ecarisat.

Statie de pompare SPAU4

Constructia statiei de pompare SPAU4 a fost conceputa ca o constructie de
tip prefabricat, avand dimensiunile 2.00 [m] x 2.00 [m] si diametrul interior
de 1,00 [m.

Statia de pompare SPAU4 este realizata din trei tronsoane de elemente
prefabricate:
1 bucata element prefabricat TIP 1
1 bucata element prefabricat TIP 2
1 bucata element prefabricat TIP 3

Elementele prefabricate se vor realiza intr-un poligon de turnare si se vor
transporta in situ, unde vor fi montate conform planselor din proiect.

Dupa montarea elementelor prefabricate se va realiza hidroizolarea statie de
pompare cu o membrana de tip SIRAM care va fi protejata de o zidarie de
caramida plina cu grosimea de 7,5 [cm].

Armarea elementelor se va realiza conform planselor de rezistenta, cu bare
PC52 cu diametrele cuprinse intre 14 [mm] si 16 [mm].

Sapatura se va realiza in taluz si se va proteja cu o sprijinire din elemente de
lemn ecarisat.

STATIA DE EPURARE

Pentru montarea si punerea in functiune a statiei de epurare este necesara
realizarea urmatoarelor constructii anexe:
o Camin de comutare apa uzata menajera;
o Bazin prepompare apa uzata menajera;
o Canal gratar mecanic;
o Desnisipator-separator grasimi + bazin colectare si neutralizare
grasimi + bazin colectare, spalare, scurgere si neutralizare nisip;
o Bazin egalizare, omogenizare si pompare apa menajera + bazin
colectare, ingrosare, stabilizare si pompare namol;
o Platforma supraterana pentru unitatea de epurare biologica si
chimica;
o Platforma supraterana pentru container material sitat, container
namol, containe

Camin de comutare



Constructia caminului de comutare a fost conceputa ca o constructie
patrata, de tip cuva subterana, avand dimensiunile interioare in plan de
1,50 x 1,50 [m] si o adancime interioara de 3,70 [m]. Deasupra terenului
caminul se inalta cu 0,15 [m].

Cota terenului amenajat 0,00 [m] corespunde cotei absolute 108,10
mdMN.

Caminul se va executa din beton armat monolit clasa C25/30 armat cu bare
OB37. Sapatura se va executa mecanizat in proportie de 70% si manual
30%. Fundul sapaturii se va compacta manual dupa care se va turna un
strat de beton de egalizare clasa C8/10 de 10 [cm] grosime.

Se va acorda o deosebita atentie la pozitionarea pieselor inglobate pentru
trecerea conductelor. Se prevad piese de trecere din PVC tip Valrom.
Etansarea intre piesa de trecere si conducta se va face cu chituri elastice.

Caminul se va proteja la interior cu o hidroizolatie pe baza de ciment
aplicata in minim doua straturi. La exterior se va aplica o hidroizolatie din
doua straturi de bitum aditivat.

Caminul este acoperit cu un planseu din beton armat monolit prevazut
cu gol de acces de 0,60 X 0,60 [m]. Golul de acces se va acoperi cu
capac metalic, executat conform detaliilor din plansele desenate. Golul de
acces se va borda cu bare de otel PC52, 2 16 sus si jos pe latura si cu
cornier la partea superioara, de care se vor suda ramele capacului metalic.
In peretele caminului se prevad trepte metalice inglobate.

Bazin prepompare apa uzata menajera

Constructia bazinului de prepompare apa uzata menajera a fost conceputa
ca o constructie patrata, de tip cuva subterana, avand dimensiunile
interioare in plan de 2,00 x 2,00 [m] si o adancime interioara de 5,00 [m].
Deasupra terenului baznul se inalta cu 0,15 [m]. Cota terenului amenajat
0,00 [m] corespunde cotei absolute 108,10 mdMN.

Bazinul se va executa din beton armat monolit clasa C25/30 armat cu bare
OB37. Sapatura se va executa mecanizat in proportie de 70% si manual
30%. Fundul sapaturii se va compacta manual dupa care se va turna un
strat de beton de egalizare clasa C8/10 de 10 [cm] grosime.

Se va acorda o deosebita atentie la pozitionarea pieselor inglobate pentru
trecerea conductelor. Se prevad piese de trecere din PVC tip Valrom.
Etansarea intre piesa de trecere si conducta se va face cu chituri elastice.

Bazinul se va proteja la interior cu o hidroizolatie pe baza de ciment
aplicata in minim doua straturi. La exterior se va aplica o hidroizolatie din
doua straturi de bitum aditivat. Bazinul este acoperit cu un planseu din
beton armat monolit prevazut cu gol de acces de 0,60 X 0,60 [m] si goluri


tehnologice de 0,80 x 0,80 [m]. Golurile tehnologice si cele de acces se vor
acoperi cu capace metalice, executate conform detaliilor din planse.
Golurile tehnologice si cele de acces vor borda cu bare de otel PC52, 2 16
sus si jos pe latura si cu cornier la partea superioara, de care se vor suda
ramele capacelor metalice. Bazinul va fi prevazut cu scara metalica cu cos de
protectie.

Canal gratar mecanic

Constructia canalului gratar mecanic a fost conceputa ca o constructie
de tip cuva subterana, avand dimensiunile interioare in plan de 2,40 x 0,35
[m] si o adancime de 1,20 [m]. Deasupra terenului canalul se inalta cu 0,15
[m]. Cota terenului amenajat 0,00 [m] corespunde cotei absolute 108,10
mdMN.

Canalul se va executa din beton armat monolit clasa C25/30 armat cu bare
OB37. Sapatura se va executa mecanizat in proportie de 70% si manual
30%. Fundul sapaturii se va compacta manual dupa care se va turna un
strat de beton de egalizare clasa C8/10 de 10 [cm] grosime.

Se va acorda o deosebita atentie la pozitionarea pieselor inglobate pentru
trecerea conductelor. Se prevad piese de trecere din PVC tip Valrom.
Etansarea intre piesa de trecere si conducta se va face cu chituri elastice.

Canalul se va proteja la interior cu o hidroizolatie pe baza de ciment
aplicata in minim doua straturi. La exterior se va aplica o hidroizolatie din
doua straturi de bitum aditivat. Canalul este prevazut cu balustrada
metalica de potectie. -





Desnisipator separator grasimi + Bazin colectare si neutralizare
grasimi + Bazin de colectare, spalare, scurgere si neutralizare nisip

Aceste constructii s-au prevazut a se executa ca o baterie compacta de
trei cuve subterane rectangulare cu pereti comuni.

Desnisipatorul are dimensiunile interioare 1,50 x 1,50 [m] si o adancime
interioara de 3,00 [m], inaltandu-se cu 0,15 [m] deasupra terenului
amenajat.

Bazinul de colectare si neutralizare grasimi are dimensiunile interioare
1,50 x 1,50 [m] si o adancime interioara de 3,00 [m] inaltandu-se cu 0,15 [m]
deasupra terenului amenajat.



Bazinul de colectare, spalare, scurgere si neutralizare nisip are
dimensiunile interioare 1,50 x 1,50 [m] si o adancime de 1,80 [m], inaltandu-
se cu 1,00 [m] deasupra terenului amenajat.

Cota terenului amenajat 0,00 m corespunde cotei absolute 108,10 mdMN.

In interiorul deznisipatorului este prevazut si un perete intermediar iar
in interiorul bazinului de spalare si scurgere nisip este prevazuta o placa
intermediara perforata.

Constructiile se vor executa din beton armat monolit clasa C25/30 armat cu
bare OB37 si PC 52. Sapatura se va executa mecanizat in proportie de 70%
si manual 30%. Fundul sapaturii se va compacta manual dupa care se va
turna un strat de beton de egalizare clasa C8/10 de 10 [cm] grosime.

Sub bazinul de colectare nisip se va realiza o fundatie din beton simplu de
0,25 [m].

Se va acorda o deosebita atentie la pozitionarea pieselor inglobate pentru
trecerea conductelor. Se prevad piese de trecere din PVC tip Valrom si
stuturi din PEHD. Etansarea intre piesa de trecere si conducta se va face cu
chituri elastice.

Constructiile se vor proteja la interior cu o hidroizolatie pe baza de
ciment aplicata in minim doua straturi. La exterior se va aplica o
hidroizolatie din doua straturi de bitum aditivat. Compartimentele
corespunzatoare desnisipatorului si bazinului de neutralizare grasimi sunt
acoperite cu plansee din beton armat monolit, prevazute cu goluri de acces
si tehnologice de 0,60 X 0,60 [m], acoperite cu capace metalice.

Golurile tehnologice si cele de acces se vor acoperi cu capace metalice,
executate conform detaliilor. Golurile tehnologice si cele de acces vor borda
cu bare de otel PC52, 2 16 sus si jos pe latura si cu cornier la partea
superioara, de care se vor suda ramele capacelor metalice. In pereti se
prevad trepte metalice inglobate pentru acces.

Bazin egalizare, omogenizare si pompare apa menajera + Bazin
colectare, ingrosare, stabilizare si pompare namol

Aceste constructii s-au prevazut a se executa ca o baterie formata din
doua cuve subterane rectangulare cu pereti comuni, avand dimensiunile
interioare 3,60 x 3,60 [m] si o adancime interioara de 4,00 [m] fiecare,
inaltandu-se cu 0,15 [m] deasupra terenului amenajat. Cota terenului
amenajat 0,00 [m] corespunde cotei absolute 108,10 mdMN.

Constructiile se vor executa din beton armat monolit clasa C25/30 armat
cu bare OB37 si PC 52. Sapatura se va executa mecanizat in proportie de


70% si manual 30%. Fundul sapaturii se va compacta manual dupa care se
va turna un strat de beton de egalizare clasa C8/10 de 10 [cm] grosime.

Se va acorda o deosebita atentie la pozitionarea pieselor inglobate pentru
trecerea conductelor. Se prevad piese de trecere din PVC tip Valrom si
stuturi din PEHD. Etansarea intre piesa de trecere si conducta se va face cu
chituri elastice.

Constructiile se vor proteja la interior cu o hidroizolatie pe baza de
ciment aplicata in minim doua straturi. La exterior se va aplica o
hidroizolatie din doua straturi de bitum aditivat.

Bazinele sunt acoperite cu plansee din beton armat monolit, prevazute cu
goluri de acces si tehnologice de 0,60 X 0,60 [m] si 0,80 x 0,80 [m],
acoperite cu capace metalice. Golurile tehnologice si cele de acces se vor
acoperi cu capace metalice. Golurile tehnologice si cele de acces vor borda cu
bare de otel PC52, 2 16 sus si jos pe latura si cu cornier la partea
superioara, de care se vor suda ramele capacelor metalice. Bazinele vor fi
prevazute cu scara metalica cu cos de protectie.

Platforma subterana pentru modulul de epurare biologica si chimica

Pentru fixarea si asezarea statiei de epurare biologica si chimica se va
executa o platforma subterana din beton armat de 20 [cm] grosime, la cota
2,15 [m] fata de cota terenului amenajat.
Cota terenului amenajat 0,00 m corespunde cotei absolute 108,10 mdMN.

Aceasta platforma se va realiza din beton clasa C25/30 (Bc30) armat cu bare
PC52, executat pe un strat de balast bine compactat de 25 [cm] grosime.

Sapatura pana la cota platformei se va executa manual, cu taluz 1:1, fara
sprijiniri.

Atentie ! Dupa pozarea containerului din plastic al modulului de
epurare pe platforma ingropata, spatiul in jurul containerului se
umple cu material astfel: pe masura ce se depune materialul se umple
cu apa containerul in vederea egalizarii presiunii exterior-interior
pentru ca acesta sa nu se deformeze.

Platforme subterane pentru container material sitat, containere namol,
containere reziduuri si pentru pavilion operare

Pentru depozitarea containerelor pentru material sitat, namol, reziduuri si
pentru amplasarea pavilionului de operare se vor executa platforme din
beton armat de 25 [cm] grosime, la cota + 0,15 [m] fata de cota terenului
amenajat. Aceste platforme se vor executa pe un strat de balast bine
compactat de 20 [cm] grosime si un strat de beton de egalizare de 10 [cm]
grosime conform detaliilor din proiect.



Cota terenului amenajat 0,00 m corespunde cotei absolute 108,10 mdMN.

Platformele au o grosime de 25 [cm], sunt armate cu o plasa 10 8/m, pe
ambele directii si sunt executate pe un strat de balast compactat si un strat
de beton de egalizare.

Platforma rezervata depozitarii containerelor cu reziduuri este prevazuta cu
un sifon de pardoseala legata la reteaua de canalizare din incinta pentru a
prelua eventualele scurgeri din containere sau scurgerea apei dupa spalarea
acesteia.

Conform STAS 10100/75 si P100-1/2006 lucrarea se incadreaza in clasa III
de importanta, iar categoria de importanta conform metodologiei aprobata de
MLPAT cu ordinul 31 / N din 2.10.1995 ( publicata in Buletinul
constructiilor nr. 4 din 1996 ), este redusa D .

STANDARDE SI NORMATIVE
o Legea nr. 10 / 1995 - Calitatea in constructii.
o H.G. 925 / l995 si - Regulament de atestare tehnico - profesionala a ord. MLPAT
nr. 77/N/96 specialistilor cu activitate in constructii.
o HGR nr. 728 - Regulament privind certificarea calitatii produselor folosite in
constructii.
o NE-012-99 si NE-012-07 - Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton
armat.
o STAS 10107/0-90 - Constructii civile si industriale. Calcul si alcatuire elemente de
beton armat si precomprimat.
o - C 17 - 82 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de
zidarie si tencuieli.
o Ghid pentru programarea controlului calitatii lucrarilor pe santier/97, emis de
COOCC-SA si avizat de MLPAT.
o C 56-2002 - Normativ privind verificarea calitatii si receptiei lucrarilor de instalatii
aferente constructiilor.
o C 16 - 84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a
instalatiilor aferente.
o P 59 - 68 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate a
elementelor de beton.
o C 28 - 83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel - beton.
o STAS 9404 - 81 - Constructii civile, industriale si agricole. Schele metalice.
Prescriptii tehnice de montaj si exploatare.
o C 170 - 87 - Instructiuni tehnice pentru protectia elementelor din beton armat si beton
precomprimat in medii agresive naturale si industriale.
o C 139 - 87 - Instructiuni tehnice pentru protectii anticorozive a elementelor de
constructii metalice.


o STAS 10100 / 0 - 75 - Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor.
o Ord. MLPAT nr.9/N / 93 - Regulament privind protectia si igiena muncii in
constructii.
o PE 006 / 81 - Instructiuni generale de protectia muncii pentru unitatile MEE.
o Ord. M.I. nr. 381 / 93 - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor. si
MLPAT nr.7 / N / 93
o PE 009 / 93 - Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor pentru
ramura energiei electrice si termice.
o P 118 - 99 - Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor pentru protectia la
actiunea focului.
o HG 273 / 94 - Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii.

NORME GENERALE DE PROTECTIA MUNCII

Masurile de protectie a muncii avute in vedere au fost extrase din:
Legea 319/28.06.2006 a securitatii si sanatatii in munca;
Norme generale de protectie a muncii - 2002, aprobate de MMSS cu
Ordinul nr. 508/20.11.2002 si MSF cu Ordinul Nr.933/25.11.2002;
Norme de Medicina a Muncii conform Ordinului Ministerului
Sanatatii Nr.983/23.06.94
"Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii"
elaborat de MLPAT (Ordinul Nr. 9/N/15.03.1993), cu precadere cap. 118 si
cap. 30;
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime,
aprobate cu Ordinul Nr. 235/26.07.1995 emis de MMSS;
Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de reparatii,
consolidari, demolari si translatii de cladiri, nr. 92/2000 editate de MMSS;
NP 55-88, Normativ cadru provizoriu privind demolarea partiala sau
totala a constructiilor;
Norme specifice de securitate a muncii pentru transport intern
/1995 elaborate in cadrul MMSS, care cuprind masuri specifice de protectie
a muncii in activitati in/sau legate de constructii;

Pentru executarea lucrarilor prevazute in cadrul prezentului proiect este
absolut necesar respectarea de catre executant si beneficiar a prevederilor
din Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat
cu ordinul 9/15.032.1993 al MLPAT publicat in BC 5-6-7-8.

Atat executantul cat si beneficiarul vor respecta din ordinul de mai sus cu
precadere urmatoarele articole:
o reguli generale 1583-1680;
o pentru executarea sapaturilor 537-566; 574-590, 568, 1611-1661;
o pentru prepararea si transportul betoanelor si mortarelor 691-761;


o pentru turnarea si compactarea betoanelor 762-770;
o pentru fasonare si montare armaturi, articolele 794-806;
o pentru lucrarile executate pe timp friguros 283-292;

Se vor respecta de asemenea:
o Norme specifice de securitate pentru lucrari de instalatii tehnico-
sanitare si de incalzire aprobate cu ord. 117/96 de MM si PS;
o Norme generale de protectia muncii aprobata cu Ordinul MMSS nr.
508/20.11.2002 si MSF nr. 933/25N 2002;
o Legea Protectiei Muncii nr. 90/2001;
o PE 006/81 Instructiuni generale de protectia muncii pentru unitatile
MEE;
o Norme specifice de securitate a muncii pentru preparare, transport,
turnarea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat,
precomprimat aprobat cu ord. 136/95 de MM si PS;
o Normele metodologice de aplicare a Legii Protectiei Muncii 2001;
o Normele Generale de Protectie a Muncii 2002;
o PE 205/1981 Norme de protectie a muncii pentru partea mecanica a
centralelor electrice;
o PE 703/1981 Norme de protectie a muncii la lucrarile de montaj ale
centralelor electrice;
o Ordinul nr. 275/17.06.2002 al Ministrului Muncii si Protectiei Sociale
privind aprobarea.

MASURI GENERALE DE PREVENIREA INCENDIILOR

La executia lucrarilor se vor respecta prevederile specifice PSI din legislatia
in vigoare, dintre care se mentioneaza:
o Legea privind apararea impotriva incendiilor nr. 307/2006;
o Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1739/2006 pentru aprobarea
categoriilor de constructii, amenajari care se supun avizarii si / sau
autorizarii de prevenire si a stingerea incendiilor;
o Hotararea Guvernului Romaniei nr. 678/1998 privind stabilirea si
sanctionarea contraventiilor la normele de prevenire si stingere a
incendiilor;
o Ordinul Ministerului de Interne nr. 163/2007 pentru aprobarea
Normelor Metodologice de
o avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea incendiilor;
o Ordinul Ministrului Industriei si Comertului nr. 32/1999 de
imputernicire pentru executarea


o activitatilor legale in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor;
o Ordinul Ministrului de Interne nr. 163/2007 privind aprobarea
dispozitiilor generale de ordine
o interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor D.G. P.S.I.-001;
o Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 114/2000 aprobata cu Legea nr.
126/2001 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului
Romaniei nr. 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor;
o Ordinul Ministrului de Interne nr. 130/2007 pentru elaborarea
scenariilor de siguranta la foc;
o Ordinul Ministrului de Interne nr. 85 din 14/06.2001modificat cu Ord.
MI nr. 349/2007 pentru aprobarea Metodologiei de certificare a
conformitatii, de agrementare tehnica si de avizare tehnica pentru
fabricarea, comercializarea si utilizarea mijloacelor tehnice de aparare
impotriva incendiilor;
o Ordinul Ministrului de Interne nr. 163/2007 pentru aprobarea
dispozitiilor generale privind echiparea si dotarea constructiilor,
instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate cu mijloace
tehnice de prevenire si stingere a incendiilor D.G. P.S.I.-003;
o Ordinul Ministrului de Interne nr. 108/01.08.2001 modificat cu Ord.
MI nr. 349/2004 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind
reducerea riscurilor de incendiu generate de incarcari electrostatice
D.G. P.S.I.-004;
o Ordinul Ministrului de Interne nr. 138/05.09.2001 pentru aprobarea
Dispozitiilor generale privind organizarea activitatii de aparare
impotriva incendiilor - D.G. P.S.I.-005;
o PE 118/1999 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor.


Intocmit,
ing. Razvan ANDREI



















CONSILIUL LOCAL SLATIOARA, JUDETUL OLT






MEMORIU TEHNIC
INSTALATII ELECTRICE

PROTECTIA RESURSELOR DE APA,
SISTEM INTEGRAT DE ALIMENTARE CU
APA, STATIE DE TRATARE, CANALIZARE
SI STATIE DE EPURARE,
COMUNA SLATIOARA, JUDETUL OLT



PROIECT 53/2011

FAZA P.T.+D.E.

PROIECTANT
S.C. GENERAL PROIECT S.R.L. SLATINA







2011


Prezentul proiect trateaza in faza P.T. + D.E. executia instalatiilor electrice aferente
obiectivului Protectia resurselor de apa, sistem integrat de alimentare cu apa,
statie de tratare, canalizare si statie de epurare, comuna Slatioara, judetul Olt.

In cadrul obiectivului sunt prevazute a se executa urmatoarele obiecte:
o Statii de pompare;
o Statie de epurare.

Executia instalatiilor in aceste medii se va face conform normativelor I 7, P
118, utilizandu-se echipamente cu grad de protectie adecvat.

DESCRIEREA INSTALATIILOR ELECTRICE

Alimentarea cu energie electrica

Racordul electric din sistem se va face de catre SC Electrica SA, atat ca
proiectare cat si executie. Proiectele si executia racordurilor se va face de
firma furnizoare de energie electrica ELECTRICA sau de catre o firma
agreeata de catre aceasta.

Delimitarea prezentului proiect va fi la bornele de iesire ale contorilor
electrici.

Pentru tablourile electrice de pompare se va realiza cate un bransament
individual de la furnizorul de energie electrica din zona.

STATIA DE EPURARE

Alimentarea cu energie electrica consumatorilor aferenti obiectivului se
realizeaza din tabloul general de distributie TGD, alimentat din firida
electrica.

Tablourile electrice si de automatizare TM+PO, TMB, TUDN+PN, TPP sunt
furnizate impreuna cu echipamentele, furnitura asigurand cablurile de
alimentare si semnalizare dintre tablourile locale si pompe.

Firida electrica are o singura alimentare din reteaua locala de distributie a
beneficiarului si nu face obiectul prezentului proiect. Asigurarea puterii
necesare in firida electrica cade in sarcina beneficiarului.

Tablourile si cutiile cu prize sunt in constructie etansa IP 54 si contin
aparatajul prevazut in schema monofilara a tabloului TGD prezentata in
planul E03, iar cutia cu prize trifazice si sigurante este IP55.
Intregul sistem al alimentarii si distributiei de 0,4kV realizeaza urmatoarele
protectii:
o Pe partea de alimentare cu energie electrica la:
scurtcircuit;


suprasarcina;
o Pe partea de distributie a energiei catre consumatorii tehnologici la:
scurtcircuit;
suprasarcina;
o Pe partea de distributie a energiei catre restul consumatorilor la:
scurtcircuit;
suprasarcina;
protectie diferentiala.

Pentru incaperile si amplasamentele in care sunt instalati consumatorii si
sursele electrice se vor realiza centuri de legare la pamant, care legate intre
ele vor constitui instalatia de legare la pamant a statiei de epurare ape
menajere.

Centurile principale de legare la pamant vor fi realizate din banda de OL-Zn
40x4mm.

La centura de legare la pamant se racordeaza:
o armaturile si alte parti metalice ale constructiilor;
o constructiile metalice de sustinere a cablurilor si echipamentului
electric;
o bornele de legare la pamant a echipamentelor electrice (motoare
electrice, dulapuri, etc.)
o toate partile metalice ale instalatiei electrice care in mod normal nu
sunt sub tensiune dar care ar putea intra din cauza unui defect de
izolatie.

Legarea la pamant se face prin conectarea acestora la centura interioara si
priza de pamant cu platbanda OLZn 25x4 mm, sau conductor din cupru
flexibil 16 mmp. Stalpii si peretii din tabla ai constructiei se leaga la priza de
pamant a obiectivului cu platbanda OLZn 25x4 mm.

Echipamente si materiale

Executia tabloulurilor electrice de 0,4kV trebuie sa fie in conformitate cu
caietul de sarcini de procurare.

Pentru asigurarea exigentelor de exploatare si a unei bune fiabilitati s-a
prevazut aparataj performant din import, acesta putand fi procurat de la
reprezentantii firmelor producatoare de aparataj, in baza foilor de date din
caietul de sarcini de procurare.

Restul materialelor (cablurile, confectia metalica, banda de legare la pamant,
etc.) sunt din fabricatie indigena, din productia curenta.



Solutii de amplasare

Tablourile electrice se amplaseaza conform plan E1 iar tabloul general TGD
se va amplasa in containerul operativ. Pe tablou se va monta inscriptionari
avertizoare pentru protectia muncii si contra incendiilor.

Cablurile electrice se pozeaza aparent pe pereti si pe pod de cabluri in
interiorul constructiilor iar in exterior pe trasee realizate ingropat, in
pamant. Cablurile vor fi insotite de banda de OL-Zn 25x4mm pe traseul
comun cu instalatia de legare la priza de pamint. Centurile de legare la
pamant se vor lega intre ele, constituind astfel instalatia de legare la pamant
a statiei.

Instalatia electrica de iluminat exterior

S-au prevazut un circuit de iluminat exterior care asigura general in incinta
statiei de epurare cu cablu tip CYABY F 1 kV 5x2,5 [mmp] montat in
pamant, alimentat din tabloul electric general TGD (vezi plan E0). Iluminatul
exterior se va realiza prin plantarea de stalpi din beton SI5 in fundatie
betonata avand la baza cutie de sigurante si derivatie pe care se vor monta
corpuri de iluminat tip PVC-05, echipate cu lampi cu vapori de mercur de
125 W si doua corpuri de iluminat exterior cu halogen, 150W, cu senzor de
miscare si releu crepuscular avand distanta de detectare minim 15m si
unghiul de detectie 180 montat pe cele doua containere. Comanda acestor
corp se va face de la comutatorul nr.2, etans, IP54, montat PT la intrarea in
containerul operativ langa cheia care comanda manual aprinderea
iluminatului exterior (stilpii). De la intrerupatorul nr.2 se poate comuta
pntru aprinderea manuala sau prin aprinderea automata la sesizarea
miscarii in zona.
Corpurile de iluminat se vor lega la nulul de protectie.

Pentru introducerea cablurilor in cutiile de sigurante si derivatie, in fundatia
stilpilor se vor incastra 2 bucati de teava de protectie 1 de 40 [cm]
lungime.

La subtraversarea caii principale de acces in statie cablurile se vor poza in
tuburi de protectie.

Comanda iluminatului exterior se va face de la cheia de comutatie nr.1
montata langa containerul personal. Cheia este capsulata, are grad de
protectie IP55.

Cu ocazia reviziilor periodice se vor verifica:
o izolatia cablurilor electrice;
o continuitatea electrica a instalatiilor;


o respectarea prevederilor din proiect privind protectia impotriva
tensiunilor de atingere periculoase de legare la pamant;
o legaturile instalatiei de protectie prin legarea la pamant (intre tabloul
electric si cea mai apropiata priza de pamant );
o respectarea prevederilor din proiect privind alegerea echipamentului
pentru protectia circuitelor la scurcircuit;

De asemenea vor fi luate in considerare instructiunile furnizorului de
echipament.
A.11.
INSTALATIA ELECTRICA DE FORTA

Pompele au tablouri proprii din care se alimenteaza, tablouri care contin
aparatele de protectie, comanda si circuitele de automatizare.

Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor aferenti obiectivului se
realizeaza din tabloul general de distributie TGD.

Pompele si unitatile tehnologice au tablouri electrice si de automatizare
proprii. Acestea contin atat aparatajul electric de protectie cat si cel de
automatizare al pompelor. Comanda acestora se face automat in functie de
informatiile primite de la senzorii de nivel din bazine.

Oprirea pompelor in caz de avarie se va face de la tablourile locale montate
in apropierea acestora iar in cazul in care pompa nu are tablou local, ci
numai o cutie de conexiuni (pentru conectarea cablurilor din furnitura si
cablului de alimentare) se montateaza cate o cheie locala capsulata pentru
fiecare pompa, cheie care intrerupe circuitul de forta.

Furnitura contine cablurile electrice si de comanda dintre tablouri si
echipamente cat si senzorii de nivel. Pentru pompa de nisip s-a mai prevazut
o cutie care contine doua prize, alimentate la 230V montata in apropierea
pompei. S-a mai prevazut o cutie care contine doua prize, alimentate la 230V
pentru diverse utilitati (ventilator portabil care va fi utilizat la interventiile in
caminul de apa menajera) si la 24V pentru iluminatul portabil montata in
exteriorul pavilionului tehnologic.
S-au prevazut o cutie cu priza trifazica 3F+1N+1P, 16A, sigurante fuzibile si
intrerupator IP55, amplasata in exteriorul pavilionului teologic pentru
alimentarea unor consumatori suplimentari.

Cablurile electrice sunt de tipul CYY F pentru cele montate aparent in
interiorul cladirii si CYAbY F pentru cablurile care sunt ingropate in
pamant.
Containerele unitatii operative si unitatii de deshidratare vin echipate cu
instalatiile electrice interioare pentru iluminat, incalzire si ventilatie.
La tabloul electric general de distributie TGD s-a prevazut voltmetru pentru
masura tensiunii pe bare.


Masura energiei consumate pentru consumatorii alimentati aceasta este
stabilita prin solutia de alimentare realizata de SC ELECTRICA SA.

INSTALATIA DE LEGARE LA PAMANT

Protectia contra tensiunilor periculoase de atingere se face conform
prevederilor STAS 12604/4 90 si STAS 12604/5 90.

Se leaga la pamant toate partile metalice ale instalatiei electrice care in mod
normal nu sunt puse sub tensiune dar care ar putea intra din cauza unui
defect de izolatie. Legarea la pamant se face prin conectarea acestora la
centura interioara cu platbanda OLZn 25 x 4 mm sau cu conductor flexibil
16 mmp iar la centura exterioara cu platbanda OLZn 25 x 4 mm. Peretii
metalici ai constructiei se leaga la priza de pamant a statiei cu platbanda
OLZn 25 x 4 mm.

Priza de pamant artificiala a statiei este realizata din 6 electrozi verticali din
OLZn 2 de 3m, ingropati la o adancime de 0,8m, dispusi liniar si legati
intre ei cu platbanda OLZn 40 x 6mm care are o lungime de 40m si formeaza
electrodul orizontal al prizei de pamat. Rezistenta prizei de pamant trebuie
sa aiba o valoare sub 4 ohm. Legatura intre priza de pamant si eclisele de
separare se face cu platbanda OLZn 40 x 4 mm.

In cazul in care rezistenta de dispersie a prizei de pamant dupa executie are
o valoare mai mare de 4 ohm se va suplimenta numarul electrozilor verticali
pana la incadrarea in valoarea admisa de 4 ohm.

GOSPODARIA DE CABLURI

Pozarea cablurilor aferente instalatiilor tehnologice electrice se face cu
respectarea prevederilor normativului PE107/95 si in conformitate cu
documentatia de executie care se va intocmi ulterior avizarii prezentului
proiect tehnic.

La pozarea cablurilor se vor respecta strict conditiile enuntate in continuare:
o conditii de pozare:
adancimea de pozare in conditii normale nu va fi, de regula, mai
mica de 0,7-0,8 [m]. Adancimea de pozare se poate reduce pana
la 0,5 [m] pe portiuni scurte (sub 5 [m] lungime) la intrarea
cablurilor in cladiri, la pozarea sub plansee de beton si la
pozarea in tuburi de protectie. Distanta libera pe orizontala intre
cabluri pozate in acelasi sant nu va fi mai mica de 7 [cm] (intre
doua sisteme trifazate). Distanta intre cabluri si retelele de apa
si canalizare la intersectii va fi de minim 25 [cm].
cablurile care se rezerva reciproc se vor poza pe trasee diferite.
Acolo unde acest lucru nu este posibil, se vor lua masuri de
separare;


protectia mecanica a cablurilor, acolo unde prescriptiile o
prevad, se va realiza prin tuburi metalice de otel zincat;
o conditii de asigurare a compatibilitatii electromagnetice:
conductoarele neutilizate din cabluri trebuie legate la pamant la
ambele capete;
conductoarele de legare la pamant neutilizate vor avea traseul
spre bara de nul paralel cu firele;
legatura electrica a ecranelor metalice ale cablurilor la bara de
nul sau sasiul dulapului se face cu conductor multifilar din
cupru cu sectiunea de 4mm
2
pentru conductoarele principale
din cablu cu sectiuni 6mm
2
; 10mm
2
pentru conductoarele
principale din cablu cu sectiuni >10mm
2
.
o zona dezizolata pentru legare la pamant a ecranelor se va proteja cu
banda izolanta sau tub termocontractibil;
o circuitele electrice cu niveluri de susceptibilitate diferita la
perturbatii se pozeaza in cabluri diferite;
o conductoarele utilizate pentru realizarea unei functii trebuie
prevazute in acelasi cablu (sub acelasi ecran);
o cablurile de la acelasi echipament trebuie pozate alaturat in
fluxul de cabluri pentru a beneficia de ecranarea mutuala;
o toate cablurile care deservesc un dulap trebuie sa intre prin
acelasi loc;
o ecranele trebuie legate la pamant imediat dupa intrarea in
dulap;
o conductoarele de legare la pamant a ecranelor cablurilor vor fi
cat mai scurte (maxim 100 mm) si nu se vor intersecta.


MASURI DE PREVENIRE A APARITIEI RISCULUI TEHNOLOGIC

FACTORI DE RISC TEHNIC/TEHNOLOGIC AVUTI IN VEDERE LA
INSTALATIILE DE JOASA TENSIUNE
o functionare necorespunzatoare
o scoaterea de sub tensiune a barelor de alimentare
o socuri termice si mecanice datorita exploziilor de echipamente sau
actionarilor gresite
o poluarea mediului ambiant de lucru cu noxe periculoase pentru
sanatate
o zone zgomotoase peste limitele admise
o temperaturi peste limitele suportabile in zonele de lucru


o asigurarea rezistentei mecanice a elementelor instalatiei electrice la
eforturile exercitate in cursul utilizarii.
o asigurarea rezistentei materialelor utilizate pentru realizarea partilor
componente ale instalatiei electrice (suporturi, carcase, capace,
izolatii) la temperaturile maxime de utilizare.
o asigurarea rezistentei elementelor instalatiei electrice la socuri produse
de corpuri solide in cursul utilizarii.
o Asigurarea protectiei la suprasarcina, la scurtcircuit si la caderea de
tensiune a instalatiei electrice interioare.

Masuri de prevenire prevazute in documentatie
o dimensionarea corecta a echipamentelor corespunzator curentilor de
scurtcircuit ce pot apare
o utilizarea de echipamente fiabile cu mentenanta redusa si
corespunzatoare mediului in care functioneaza
o prevederea de protectii electrice corespunzatoare, performante si
reglate conform conditiilor de functionare
o coordonarea protectiilor electrice in vederea realizarii selectivitatii
declansarilor
o gruparea corespunzatoare a consumatorilor, functie de categoria lor,
pe bare avand alimentari de lucru si rezerva prevazute cu instalatii de
anclansare automata a rezervei
o realizarea unui sistem de comanda-control si semnalizare performant
o realizarea unor scheme de blocaj pentru evitarea unor manevre gresite
o prevederea de instalatii de ventilatie in statiile electrice
o stabilirea unui ansamblu de masuri tehnico-organizatorice pentru
desfasurarea lucrarilor de constructii, montaj si exploatare in conditii
de siguranta

Reglementari de referinta
o HGR nr.486/1993 privind cresterea sigurantei in exploatare a
constructiilor si instalatiilor care prezinta surse de mare risc
o Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 95/1999 privind calitatea
lucrarilor de montaj utilaje, echipamente si instalatii tehnologice
industriale;
o Ordinul Ministrului Industriei si Comertului nr. 293/1999 pentru
aprobarea Normelor Metodologice privind verificarea calitatii lucrarilor
de montaj pentru utilaje, echipamente si instalatii tehnologice
industriale;
o PE 102/1993 Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor de
conexiuni si distributie cu tensiuni pana la 1000 V c.a. in unitatile
energetice



MASURI DE PREVENIRE A RISCULUI TEHNIC/TEHNOLOGIC IN
GOSPODARIA DE CABLURI SI INSTALATIA DE LEGARE LA PAMANT

Factori de risc tehnic/tehnologic avuti in vedere

In cadrul gospodariei de cabluri:
o incalzirea peste limitele admisibile care conduce la deteriorarea
izolatiei
o producerea de scurtcircuite prin persistenta unei puneri la pamant
o scoaterea simultana din functiune a cablurilor care se rezerva reciproc
o transmiterea de perturbatii electromagnetice
o aparitia de incendii in gospodaria de cabluri
o poluarea mediului ambiant de lucru cu noxe periculoase pentru
sanatate
o temperaturi peste limitele suportabile in zonele de lucru

La instalatia de legare la pamant:
o pierderea continuitatii care poate conduce la accidentarea prin
electrocutare a personalului

Masuri de prevenire prevazute in documentatie

In cadrul gospodariei de cabluri:
o dimensionarea corespunzatoare a cablurilor
o utilizarea de cabluri corespunzatoare mediului in care sunt pozate si
realizate constructiv pentru posibilitatea functionarii in mediile
respective
o asigurarea unor pozari de cabluri corecte
o realizarea de protectii specifice corespunzatoare
o utilizare de cabluri cu izolatie necombustibila sau greu combustibila
(cu intarziere la propagarea flacarii)
o realizarea de capete terminale din materiale incombustibile sau greu
combustibile
o etansari, separari si compartimentari realizate constructiv si cu
materiale incombustibile sau greu combustibile
o stabilirea unui ansamblu de masuri tehnico-organizatorice pentru
desfasurarea lucrarilor de constructii, montaj si exploatare in conditii
de siguranta

La instalatia de legare la pamant:


o dimensionare corespunzatoare la curentii de punere la pamant,
tensiunile de atingere si de pas
o utilizarea de materiale care sa evite coroziunea sau sa o limiteze
(cupru, otel zincat)
o executari de masuratori si verificari specifice la punerea in functiune
si pe durata exploatarii

Reglementari de referinta

Gospodaria de cabluri:
o HGR nr.486/1993 privind cresterea sigurantei in exploatare a
constructiilor si instalatiilor care prezinta surse de mare risc
o Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 95/1999 privind calitatea
lucrarilor de montaj utilaje, echipamente si instalatii tehnologice
industriale;
o Ordinul Ministrului Industriei si Comertului nr. 293/1999 pentru
aprobarea Normelor Metodologice privind verificarea calitatii lucrarilor
de montaj pentru utilaje, echipamente si instalatii tehnologice
industriale;
o PE 009/93 Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor
pentru producerea, transportul si distributia energiei electrice si
termice;
o PE 107 Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri
electrice

MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI SECURITATEA LA INCENDIU

MASURI DE SECURITATE SI SANATATEA MUNCII

Pericole de accidentare avute in vedere

a) Electrocutari sau arsuri prin atingere directa: protectia impotriva
atingerilor nedorite a unui element aflat normal sub tensiune.
b) Electrocutari sau arsuri prin atingere indirecta: protectia impotriva
atingerii unui element (carcasa sau element de sustinere) intrat accidental
sub tensiune datorita unui defect de izolatie etc.
c)Alte pericole: poluarea mediului ambiant de lucru cu noxe
periculoase pentru sanatate, zone zgomotoase peste limitele admise,
temperaturi nesuportabile in zonele de lucru etc.








Masuri de securitatea si sanatatea muncii prevazute in proiect


Nr.
crt.
Masuri prevazute
Reglementari de referinta
a)










Protectia impotriva atingerilor directe:
- ingradiri fixe sau mobile;
- echipamente in carcase inchise;
- respectarea distantelor de protectie, de
izolatie si de lucru;
- respectarea distantelor pentru coridoare si
accese;
- folosirea mijloacelor individuale de protectie
pentru lucrari de exploatare;
A.12. - respectarea masurilor de delimitare a
zonelor de lucru si de esalonare a operatiilor
in timpul lucrului.

1) Legea securitatii si sanatatii
muncii 319/2006.
2) Instructiuni proprii interne
de securitate a muncii pentru
transportul si distributia
energiei electrice.
A.13. 3) Buletinul
documentelor normative nr.
5/97:
- Regulament de desfasurare a
activitatii de securitate a
muncii;
- Sistemul organizatoric al
activitatii de securitate a
muncii.
b)



A.14. Protectia impotriva atingerilor indirecte
la carcase si elemente de sustinere, inclusiv
stelaje si invelisuri metalice ale cablurilor,
precum si la armaturile constructiilor de
beton armat:
- legarea la pamant;
- legarea la nul.
4) PE118/92 Regulament
general de manevrare in
instalatiile electrice.
c)



d)



e)
f)





g)




Prevederea echipamentelor corespunzatoare
mediului in care se instaleaza: cu umiditate
excesiva, care contin substante corozive, cu
climat tropical sau naval.
Verificari in vederea punerii in functiune:
- masurarea rezistentelor de izolatie;
- verificarea legaturilor la instalatia de
protectie;
- masurarea rezistentei de dispersie in pamant
Masurilor de protectie a muncii pentru
perioada executarii lucrarilor reprezinta
responsabilitatea executantului si vor
respecta prevederile Regulamentului de
protectie si igiena a muncii in constructii,
aprobat cu ordinul MLPAT nr. 9/N/1993.
Masurile de protectie a muncii pe perioada
exploatarii sunt stabilite de organizatia de
exploatare.




5) PROTECTIA IMPOTRIVA
ELECTROCUTARILOR.
6) PE-116/94
Normativ pentru incercari si
masuratori la echipamente
electrice.
7) PE102/93
Normativ pentru instalatii
electrice cu tensiuni U1kV.
8) N.R.I7-02 Normativ pentru
instalatii electrice cu tensiuni
U1kV
9) PE-503/95
Normativ de proiectare a
instalatiilor de automatizare a
partii electrice a centralelor si
statiilor
10) PE-504/96
Normativ pentru proiectarea
sistemelor de circuite
secundare ale instalatiilor
electrice.

MASURI DE SECURITATE LA INCENDIU



Pericole de incendiu avute in vedere

a) La sali de supraveghere, incaperi cu echipamente etc.
b) La echipamentele tehnologice
c) In gospodariile de cabluri

Masuri de securitate la incendiu prevazute in proiect

Nr.
crt.
Masuri prevazute Reglementari de referinta
a)


b)

c)


d)

e)


f)


Echipamente electrice corespunzatoare
categoriei de pericol de incendiu a
incaperii.
Elemente de constructie incombustibile
sau greu combustibile.
Separari, distantari, compartimentari,
etansari in camerele de comanda, in
statiile electrice si la cabluri.
Folosirea dotatiilor PSI prevazute in
proiectul partii de instalatii.
A.15. Masurile de securitate la incendiu
pentru perioada de executie sunt
stabilite de catre organizatia de montaj.
Masurile de securitate la incendiu pentru
perioada de exploatare sunt stabilite de
organizatia de exploatare.
1) PE 009/93
Norme de prevenire, stingere si
dotare impotriva incendiilor pentru
producerea, transportul si distributia
energiei electrice si termice.
2) PE003/79(84)
Nomenclator de verificari, incercari si
probe, privind montajul, punerea in
functiune si darea in exploatare a
instalatiilor electrice.
3)Legea 307/2006 privind apararea
impotriva incendiilor.

PROTECTIA MEDIULUI

Lucrarile de pozare in pamant a cablurilor electrice precum si a instalatiei de
legare la pamant afecteaza intr-o mica masura mediul inconjurator, iar la
finalizarea acestora executantul va reface conform situatiei initiale dupa caz
pavajul sau spatiul verde.
Protectia calitatii apei: Procesul tehnologic, specific lucrarilor de canalizare
electrica subterana nu are impact asupra calitatii apei.
Protectia aerului: Tehnologia de executie a instalatiilor electrice nu conduce
la poluarea aerului decat in masura in care praful rezultat din spargeri si
sapaturi poate reduce calitatea acestuia. Pe tot parcursul derularii lucrarilor
se iau masuri de reducere la maxim a prafului prin udarea acestuia si
manevrarea cu grija a utilajelor.
Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor: Protectia impotriva
zgomotului si vibratiilor se realizeaza prin utilizarea unor scule cu grad
sporit de silentiozitate, prevazute cu atenuatoare de vibratii.
Protectia calitatii apei: Procesul tehnologic, specific lucrarilor de canalizare
electrica subterana nu are impact asupra calitatii apei.
Protectia solului si subsolului: Cablurile electrice pozate in pamant nu
polueaza mediul, cablul fiind etans si cu manta de protectie. Totodata
platbanda si electrozii care realizeaza instalatia de legare la pamant sunt
tratate impotriva coroziunii prin galvanizare.


Gospodarirea deseurilor rezultate: In urma lucrarilor de executie a
instalatiilor electrice vor rezulta deseuri tip beton, ciment, pamant care vor fi
depozitate pe masura producerii lor in imediata apropiere a zonei de lucru
ingradita cu panouri de protectie. Acestea vor fi ridicate ritmic si evacuate la
gropa de gunoi a localitatii cu mijloacele de transport ale executantului

Intocmit,
ing. Gheorghe STANCU