sediu : str. Calea Moţilor, nr.

108A
510065 ALBA IULIA , jud. ALBA
contact: tel. : (+4) 0258.830830
fax : (+4) 0358.103000
web: http://www.artinstal.eu
e-mail: artinstal_alba@yahoo.com
Autorizaţii ANRE nr.:
82005, 82006, 82007, 82008 din 11.03.2008
Autorizaţii ISCIR:
ICPTA1/TIP A; ICPTA1/TIPB; ICPTA1/TIPC; ICPTA1/TIPD;
SB PT C1 Tip B; SB PT C4 Tip B; SB PT C9 Tip C; SB PT C10

… SOLUŢII
SOLUŢII PENTRU INSTALAŢII SANITARE, TERMICE, CLIMATIZARE ŞI GAZE NATURALE... ...

PROIECT NR. 2A/2015

Titlu proiect:

EXTINDERE CONDUCTA SI BRANSAMENT APA

Faza: PT

Beneficiar:
S.C. APA CTTA S.A. ALBA

Investitor:
COMPANIA NATIONALA C.F.R. S.A.
Exemplar 2
 4. BORDEROU PIESE SCRISE SI DESENATE
PARTE SCRISA
Nr. crt. Denumire Pag.
1. FOAIE DE CAPAT -
2. FISA DE SEMNATURI -
3. BORDERORU PIESE SCRISE SI DESENATE -
4. MEMORIU TEHNIC -
5. PROGRAME DE CONTROL -
6. BREVIARE DE CALCUL -
7. DOCUMENTATIE ECONOMICA -

PARTE DESENATA

Nr.
Nr. crt. Denumire plansa Plan Scara
sa
RETEA DE ALIMENTARE CU APA
1. Plan incadrare zona A0 1:1000
2. Plan retea de alimentare cu apa A1 1:500
3. Detaliu camin de apometru D01 %
4. Detaliu HIDRANT EXTERIOR D01 %
5. Detaliu foraj orizontal D01 %
 MEMORIU TEHNIC

A). Elemente generale:

1.Denumirea obiectivului de investiţie:
REABILITARE LINIE FERATA BRASOV SIMERIA , COMPONENTA CORIDOR
IV EUROPEAN, SECTIUNEA 3(COSLARIU – SIMERIA)

2. Denumire contract
RELOCARE SI PROTEJARE CONDUCTE DE TRANSPORT SI DISTRIBUTIE
GAZE NATURALE SI CONDUCTE DIN SISTEM APA CANAL CARE AFECTEAZA
VARIANTA PROIECTATA A TRASEULUI CAII FERATE SIGHISOARA - SIMERIA

3. PROIECT:
Extindere conducta de apa si bransament

4. Proiectantul:
S.C. ART INSTAL S.R.L. ALBA IULIA

5. BENEFICIAR
S.C. APA C.T.T.A. ALBA

6 Autoritatea contractantă:
C.N.C.F.R. S.A. BUCURESTI, str. Dinicu Golescu,nr.38,Sector 1

PRIN ANTREPRENOR GENERAL:

IMPRESA PIZZAROTTI & C SPA ITALIA SUCURSALA CLUJ

7. Amplasamentul:
ALBA IULIA, strada Rogozului ,Judeţ : ALBA
ALBA IULIA este resedinta de judet si se gaseste in partea de sud –vest a judetului Alba pe malul raului
Mures .
Judetul Alba este situat in partea centrala a Romaniei, in zona de contact Podisului Transilvaniei cu Muntii
Apuseni si Carpatii Meridionali, pe cursul mijlociu al raului Mures, care traverseaza judetul de la nord – est (in zona
Ocna Mures), la sud – vest (in zona Sibot). Alaturi de judetele Brasov, Sibiu, Covasna, Harghita si Mures, judetul Alba
intra in componenta Regiunii de Dezvoltare Centru, care isi are sediul in municipiul Alba Iulia .
Regiunea Centru este asezata in zona centrala a Romaniei, in interiorul marii curburi a Muntilor Carpati, pe
cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului, fiind strabatuta de meridianul 25 longitudine estica si paralela 46
latitudine nordica. Cu o suprafata de 34 100 kmp, reprezentand 14,3 % din teritoriul Romaniei.
Municipiul Alba Iulia este situat la o altitudine de 270 m, la o distanta de 340 km de Bucuresti, 100 km de Cluj,
70 km de Sibiu si la 241 km de Arad. Municipiul este asezat în perimetrul format de râul Ampoi, râul Sebes, crestele
muntilor Apuseni si Podisul Transilvaniei. Orasul propriu-zis este asezat pe prima terasă a Muresului, care formează
spre est un ses lung de 8-10 km s lat de 2-4km. Partea de vest a orasului este străjuită de înăltimile împădurite ale
Muntilor Metalici cu Vârful Mamut (630 m). Spre est, peste Mures se disting dealurile argiloase de culoare rosiatică ale
podisului ardelean, erodate de râurile Mures, Sebes si Secas, acestea formând un sir de râpe cu forme interesante si
vegetatie rară. Spre partea de sud se văd culmile muntilor Sebesului, cu Vârful Surianu (2245) si cu vârful Pătru (2130).
Municipiul Alba Iulia este asezat în centrul podislui ardelean, la 46°05' latitudine nordică si 23°34' longitudine estică,
330 m altitudine, într-o zonă de interferentă a dealurilor ce coboară din Muntii Trascăului cu sesurile din valea cursului
mijlociu al Muresului.
7.Topografia:
Terenul unde urmeaza sa se execute reteaua de distributie apa apartine domeniului public, aflat in administrarea
MUNICIPIULUI ALBA IULIA . Diferentea de cota a terenului unde urmeaza a se amplsa reteaua de distributie apa se
situeaza intre 251 881 si 246 637.
Studii topografice au fost intocmite in sistem de proiectie stereo 70, cota de referinta Marea Neagra si avizate de
catre Oficiul de Cadastru.
8. Clima:
Clima in zona lucrarilor este continental-moderata apartinand regiunii de dealuri si podisuri.
Regimul termic general arata ca iernile sunt moderate si relativ umede, iar verile sunt insorite dar usor
racoroase.
Clima se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale cuprinse intre 8ºC si 10ºC.
Mediile lunii iulie cuprinse intre 20ºC - 21ºC, iar cele ale lunii ianuarie -3 ºC si -4. ºC
Din punct de vedere al precipitatiilor atmosferice cantitatile medii anuale sunt de ordinul a cca. 600 mm.
Cantitatile medii ale lunii iulie sunt de ordinul a 60-80 mm, in timp ce pentru luna ianuarie acestea sunt de ordinul 30-40
mm.
In zona interesata se inregistreaza 20-25 zile / an cu ninsoare, stratul de zapada atingand o grosime de 50 –
60 cm, avand o durata medie de pana la 40 de zile.
In timpul anului numarul mediu al zilelor de inghet ajunge la 125.

9. Geologia şi seismicitatea:
Din punct de vedere geotehnic primetrul cercetat se afla in zona de racord dintre terasa superioara cu o
dezvoltare larga pe malul raului Mures si panta versantilor ce flancheaza localitatea . La suprafata intalnim un complex
de strate argilo-prafoase –nisipoase , iar in adancime depozite grosiere ( pietrisuri si bolovanisuri ) .
Nivelul apei freatice s-a intalnit la adancimi variabile (5,0 - 8,00 m ) de la cotele terenului.
Conform STAS 6054-77, adâncimea de inghet a perimetrului studiat este de 0,80 m teren natural neacoperit.
Din punct de vedere seismic teritoriul studiat se incadreaza in gradul 6, cu o valoare a coeficientului de
seismicitate Ks=0,08 si o valoare a perioadei de colt Tc=0,7 secunde, conform Normativului P100/1 - 2006. Categoria
geotehnica 1, risc geotehnic redus conform NP 074/2007.
10. Adancimea de inghet
Adancimea de inghet conform STAS 6054/77 „ Teren de fundare- Adancimi maxime de inghet „ este de 0.9 m
fata de cota terenului natural.

B). Prezentarea proiectului tehnic:

Prin certificatul de urbanism nr.187/2011 si autorizatiei de construire nr.58/2011

eliberate de Consiliul Judetean Alba, ale cãror termene de valabilitate se prelungesc pana
la finalizarea lucrarilor, se solicita si se autorizeaza lucrari de realocare a tuturor utilitatilor
care intervin in procesul de executie a lucrarilor de reabilitare a liniei de cale ferata Brasov
– Simeria.
S-a constatat necesitatea realocarii bransamentului existent care alimenteaza
imobilul situat intre canalul colector si rezerva C.F.R. in lungime de 640 m, conform planului
de situatie anexat.
Obiectivul investiţiei este extinderea retelei de apa pentru alimentarea imobilului
aflat in imediata vecinatate a zonei de protectie a caii ferate,prin schimbarea traseului si
regimului retelei ce alimenteaza imobilul.
 In prezent, zona studiata din Alba Iulia dispune de retea de alimentare cu apa
functionala care alimenteaza statia de epurare a orasului, si cele cateva case din imediata
vecinatate.Totodata ,zona studiata se gaseste la periferia localitatii in imediata vecinatate a
raului Mures , zona de siguranta C.F.R. si canalul colector al orasului.
La executarea lucrarilor se vor folosi tehnologii si materiale noi care sa asigure o
durata de viata mare a retelei de distributie apa.
Realizarea obiectivului de investitii va asigura :
-alimentarea imobilului bransat din strada Rogozului al carui bransament afecteaza zona
de siguranta CNCFR.
- posibilitatea alimentarii tuturor consumatorilor posibili , tinand cont ca in zona sunt
terenuri ale mai multor proprietari
- contorizare de 100% a apei consumate prin montarea de apometre
- dotarea retelei cu hidranti de incendiu ceea ce sporeste gradul de asigurare al zonei
respective aflat in imediata vecinatate a zonei de siguranta CNCFR
- asigurarea pragului de presiune de maxim 6 bar ;
- executarea lucrarilor cu tehnologii si materiale noi care sa asigure o durata de viata
mare a retelei de distributie apa si functionarea acesteia in siguranta
Responsabilitatea implementării prezentului proiect va reveni constructorului care îşi va
alcătui o unitate locală de implementare, alcatuită din: manager proiect, coordonator tehnic,
responsabil financiar, asistent de proiect, consultant si dirigintele de santier.
Avand in vedere cele prezentate mai sus se impune extinderea retelei de distributie apa .
RETEAUA DE ALIMENTARE CU APA:
Investitia va avea ca sursa reteaua de locala de alimentare cu apa, amplasata strada
Rogozului.Reteaua alimenteaza Statia de Epurare a orasului si cele cateva case aflate in
vecinatate.
Reteaua de distributie apa propusa va fi executata din polietilena de inalta densitate
PEHD, PE100, Dn=63.0 mm ,Pn6 , pe o lungime de aproximativ 380 m , in lungul drumului de
acces.
Conducta de apa se va cupla in reteaua existenta in dreptul hidrantului montat in capatul
acesteia .Conducta va deservi imobilul respectiv, cat si viitoarele constructii din zona respectiva.
Reteaua de distributie apa se va monta in sapatura,sapatura executandu-se pe o latime de
aproximativ 0.60m , la o adancime medie de 1.20m .S-a proiectat un numar de 3 hidranti de
incendiu suprateran., conform planului de situatie anexat.
Traversarea canalului colector va fi subterana sise va face prin foraj orizontal, montajul
conductei facandu-se in teava de protectie de PEHD, Dn160mm.Lungimea subtraversarii este de
aproximativ 45,0m, aceasta facandu-se la minim 1.5m sub cota inferioara a acestuia.
Alimentarea cu apa a imobilului se va face printr-un bransament care face legatura intre
conducta si caminul unde este amplasat apometrul inregistrator.

1. Organizarea de şantier pentru execuţia obiectivului:

Tanand cont de situatia de fata, exista deja un proiect de organizare de şantier întocmit de
antreprenor, si o autorizaţie pentru organizarea şantierului (documentaţia P.O.E.).
Antreprenorul trebuie să aibă în dotare obligatoriu materiale şi mijloace de inventar pentru
semnalizarea corespunzătoare şi împrejmuirea zonelor de lucru .
Lucrările şi dotările de şantier vor fi demontate / demolate de antreprenor la terminarea
lucrărilor de bază.

2. Căile de acces provizorii de şantier:

Obiectivele investiţiei amplasate în zona statiei de epurare nu necesită căi de acces
provizorii, fiind utilizate căile existente, respectiv drumurile de acces existente.
 3. Surse de utilităţi:
Utilităţi pentru organizarea de şantier:
Pentru lucrările de organizare a şantierului, va fi util accesul la:
 apă potabilă (vestiar, nevoi igienico sanitare) sau nepotabilă (preparare betoane,
mortare, lucrări de umplutură)
 energie electrică pentru instalaţii de iluminat şi instalaţii de forţă (utilaje de
construcţii cu acţionare electrică, utilaje de epuizare a apei)
 telefonie
4. Căile de acces, căile de comunicaţii:
Pentru prezenta lucrare de investiţii se vor folosi pentru căi de acces, drumul de acces la
statia de epurare.
Pentru comunicaţii se vor folosi retelele de telefonie mobilă .

5. Programul de execuţie a lucrărilor, graficul de lucru, programul de recepţie, trasarea

lucrărilor, protejarea lucrărilor executate şi a materialelor, măsurarea lucrărilor şi
laboratorul ofertantului:
Aspectele privitoare la punctele de mai sus nu fac obiectul prezentei documentaţii.

6. Curăţenia în şantier:
Toate dotările de organizare de şantier (vestiare, magazii, şoproane, ţarcuri, depozite de
şantier, etc.) vor fi împrejmuite şi li se va asigura paza.
Pe domeniul public vor fi efectuate doar lucrările de şantier, de foarte scurtă durată, strict
necesare executării lucrărilor de bază. După terminarea lucrărilor, organizarea de şantier va fi
imediat dezafectată / demolată, iar spaţiul public va fi redat cât mai repede posibil, folosinţei sale
curente.

7. Serviciile sanitare:
Şantierul va fi dotat obligatoriu de catre antreprenor, cu truse sanitare de prim-ajutor. Întreg
personalul formaţiilor de lucru va fi instruit lunar şi ori de câte ori se va schimba locul ori felul
muncii, pentru acordarea primului ajutor.
Asistenţa medicală poate fi asigurată prin sistemul public de sănătate din zona , respectiv
mun. Alba Iulia, jud. Alba (dispensare, policlinică, spital, staţie de salvare).

8. Relaţiile dintre contractant şi investitor:

Relaţiile contractuale, de serviciu şi de colaborare între executant, proiectant şi
antreprenor vor fi coordonate de investitor. Corespondenţa între părţi se va purta în orice formă
scrisă, în limba română. Relaţiile între părţi vor fi coordonate de investitor prin dirigintele de
şantier .
Convocarea pe şantier a participanţilor la realizarea şi controlul lucrărilor se va face de
investitor, în scris, cu cel puţin 3 zile înainte de data planificată pentru întâlnire.

9. Categoria şi clasa de importanţă a obiectivului:

Importanţa construcţiei s-a stabilit în funcţie de criteriile asociate a celor şase factori determinanţi
de referinţă: importanţa vitală a construcţiilor, importanţa social-economică şi culturală, implicarea
ecologică, durata de utilizare a construcţiei, condiţiile locale de teren şi de mediu, precum şi
volumul de muncă şi de materiale, aşa cum se arată în anexa de calcul.
Obiectivul este de importanţă normală CATEGORIA DE IMPORTANŢĂ A
CONSTRUCŢIILOR: C.
Construcţiile hidrotehnice privesc lucrări de alimentare cu apa, în centre populate . Clasa
de importanţă a lucrărilor după STAS 4273: CLASA DE IMPORTANŢĂ ESTE CLASA IV.
 Categoria de importanta a lucrarii a fost stabilita in conformitate cu urmatoarele acte
normative:
 Legea 10/1995 (Legea Calitatii in constructii)
 H.G. 766/1997 privind aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii modificata
cu H.G. 675/2002 privind aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii
 Ordinul 31/N/2.10.1995 al MLPAT

Din calculul anexat (Tabel 1), efectuat conform metodologiei de stabilire a categoriei de
importanta a constructiilor a rezultat ca acest obiectiv se incadreaza in categoria de importanta
“C”, constructii de importanta normala: constructii cu functii obisnuite, a caror neindeplinire nu
implica riscuri majore pentru societate si natura.

In calculul categoriei de importanta s-a folosit urmatorul punctaj pentru nivelul apreciat al
influentei criteriului:
Tabel nr.1. Punctaj pentru nivelul apreciat al influentei
Nivelul apreciat al influentei criteriului Punctaj p(i)
 inexistent 0
 redus 1
 mediu 2
 apreciabil 4
 ridicat 6
Stabilirea categoriei de importanta s-a facut prin compararea punctajului total obtinut prin
insumarea punctajelor celor sase factori determinanti (vezi Tabel nr. 3) cu grupele de valori
corespunzatoare categoriilor de importanta stabilite in tab.3, pg.127, din Metodologia de stabilire
a categoriei de importanta a constructiilor, publicata in Buletinul constructiilor nr.4/1996.
Tabel nr. 2. Grupe de valori corespunzatoare categoriilor de importanta
Categoria de importanta a constructiei Grupa de valori a punctajului
total
Exceptionala (A) ≥ 30
Deosebita (B) 18......29
Normala (C) 6.......17
Redusa (D) ≤5
Coreland clasa de importanta a constructiei “4” cu categoria de importanta a constructiei “C”, se
propune ca modelul 3 de asigurare a calitatii (conform Art. 20 din HG 766/1997). Modelul 3 de
asigurare a calitatii corespunde standardului SR EN ISO 9000.
Tabel nr. 3. Stabilirea categoriei de importanta
Factor determinant Criterii asociate Punctaj
1. Importanta vitala i Oameni implicati direct in cazul unor 1
disfunctionalitati ale constructiei
ii Oameni implicati indirect in cazul unor 1 1
disfunctionalitati ale constructiei
iii Caracterul evolutiv al efectelor periculoase, in cazul 1
unor disfunctionalitati ale constructiei
2. Importanta social i Marimea comunitatii care apeleaza la functiile 4
economica si constructiei si/sau valoare bunurilor materiale
culturala adapostite de constructie
ii Ponderea pe care functiile constructiei o au in 2 3
comunitatea respectiva
iii Natura si importanta functiilor respective 3
3. Implicarea i Masura in care realizarea si exploatarea constructiei 1
ecologica intervine in perturbarea mediului natural si a
mediului construit
ii Gradul de influenta nefavorabil asupra mediului 2 1
natural si construit
iii Rolul activ in protejarea/refacerea mediului natural si 1
construit
 Factor determinant Criterii asociate Punctaj
4. Necesitatea luarii i Durata de utilizare preconizata 4
in consideratie a ii Masura in care performantele alcatuirilor
duratei de constructive depind de cunoasterea evolutiei 2 3
utilizare actiunilor (solicitarilor) pe durata de utilizare
iii Masura in care performantele functionale depind de 2
evolutia cerintelor pe durata de utilizare
5. Necesitatea i Masura in care asigurarea solutiilor constructive, 2
adaptarii la este dependenta de conditiile locale de teren si de
conditiile locale mediu
de teren si de ii Masura in care conditiile locale de teren si de mediu 2 2
mediu evolueaza defavorabil in timp
iii Masura in care conditiile locale de teren si de mediu 2
determina activitati/masuri deosebite pentru
exploatarea constructiei
6. Volumul de munca i Ponderea volumului de munca si de materiale 3
si de materiale inglobate
necesare ii Volumul si complexitatea activitatilor necesare 1 2
pentru mentinerea performantelor constructiei pe
durata de existenta a acesteia
iii Activitati deosebite in exploatarea constructiei 1
impuse de functionarea acesteia
TOTAL 12
Coeficient de unicitate Kn=1
TOTAL PUNCTAJ P(i) x Kn = 12 x 1 12
Categoria de importanta C

10. Caracteristicile principale ale construcţiilor:

10.1. CONDUCTA DE ALIMENTARE CU APA SI BRANSAMENT

La baza alegerii solutiilor de proiectare au stat respectare temeiului de proiectare inaintata

de beneficiar si respectare normelor tehnice in vigoare la data intocmirii documentatiei.
Capacitatile retelei de distributie proiectate si bransamentului sunt prezentate in tabelul de mai
jos:

TEAVĂ PEHD
NR. CRT. RETELE Ø25 m Ø63 m

1.
Cond. alimentare apa imobil 380
2. Bransament apa imobil 70
TOTAL PE DIAMETRE
TOTAL DISTRIBUŢIE 380 m
CAMIN DE APOMETRU BRANSAMENT Se utilizeaza cel existent
HIDRANTI supraterani montati pe retea 3 buc
SUBTRAVERSARE CANAL COLECTOR 1 buc

Fata de lungimile prezentate in tabelul de mai sus se va aplica un coeficient ce tine cont de
serpuirea conductei cuprins intre 1,5-3%.
Sistemul de alimentare cu apa proiectat va satisface in totalitate conditiile de debit si
presiune pentru nevoile de igiena, tehnico-sanitare,tehnologice si combaterea incendilor a zonei .
Reteaua de alimentare cu apa se va realiza din conducta de polietilena de inalta densitate
PEHD, SDR 17.6, Dn=63mm , PN6.
 Apa in reteaua de alimentare proiectata se va asigura din reteaua existenta din conducta
de polietilena de inalta densitate PEHD, De=110mm , PN6, amplasata pe strada Rogozului.
Pe traseul alimentarii cu apa se va face o subtraversare a canalului colector in lungime de
45.0m. Reteaua de alimentare cu apa va fi echipata cu 3 hidranti supraterani.
Brasamentul se va realiza dinconducta de polietilena de inalta densitate PEHD, SDR 17.6,
Dn=25mm , PN6.

10.2 Calcul necesar de apa - justificare

A fost calculata cerinta de apa , pentru 24 persoane , si necesarul de apa pentru

combaterea incendiului care se asigura in rezervoarele de apa potabila a municipiului.Datele sunt
sintetizate in tabel:

Cerinta de apa

Debite Unitatea Nevoi

caracteristice de masura Estimate an 2040
Qszi med mc/zi 3.32
l/s 0.03
Qszi max mc/zi 4.32
l/s 0.05
Qsorar max mc/h 0,36
l/s 0.10

Consumatori:
In calculul necesarului de apa nr. de locuitori a fost estimat la 4 locuitori /bransament
Conducta se proiecteaza pentru o etapa unica, in perspectiva anului 2040. Desi in momentul de
fata exista un singur bransament , putem considera un numar de 6 locuinte pana la sfarsitul
perioadei studiate.Astfel,se poate considera un spor de populatie de 1.0% pe an.
N2040=24 locuitori
Ks = 1,02 ...... 1,08=1.05
Kp = 1,08 ...... 1,25=1,1
Ko = 2.0 coeficient de variatie orara pentru o populatie de 2000 locuitori
Qs zi med = Ks x Kp x Q zi med =3.32mc/zi
Qs zi max = Ks x Kp x Q n max zi =4.32 mc/zi
Q orar maxim = Ko x Q zi max = 0.36 mc/h
Necesarul de apa pentru combaterea incendiilor
Tinand cont de SR-1343-1/2006 pentru N<5000 locuitori si cladiri in zona cu 1«4 nivele ,

debitul pentru combaterea incendiilor este Qie =5.0 l/s

Se prevad trei hidranti supraterani montati pe reteaua proiectata.
Reteaua de alimentare cu apa a fost dimensionata in urmatoarele ipoteze:
- asigurarea presiunii de aproximativ 3 bar la captul retelei .
Pe baza prevederilor STAS 4163/1-96 reţeaua de distributie s-a calculat pentru:
- dimensionare: cu asigurarea presiunii de serviciu de min. 1,5 mCA, (pentru Q or max);
- verificare: cu asigurarea presiunii de incendiu de 7 mCA, (pentru 5,0 l/s ).
Reţeaua de apă nou proiectata se va executa din ţevi şi fitinguri din polietilenă de înaltă
densitate (PEHD) montate îngropat la minim 0,90 m (generatoarea superioară) pe un pat de nisip
de 15 cm sub limita de îngheţ în zonă, conform normelor. De asemenea peste conducte va fi
aşternut un strat de nisip de 10 cm. Reţelele de distribuţie vor fi pozate într-un şanţ cu lăţimea de
0.6 m şi adâncimea de 1.10 – 1.20 m.
Dupa terminarea lucrarilor de executie a retelelor de apa, refacerea trotuarelor sau a
carosabilului se va face tinand cont de situatia existenta la inceperea lucrarilor, aducandu-se atat
trotuarele cat si partea carosabila la starea initiala, acolo unde este cazul.
Pentru pozarea retelelor de alimentare cu apa se va respecta urmatoarea tehnologie:
- pregatirea traseului conductei
- marcarea traseului si fixarea de reperi in afara amprizei lucrarilor;
- receptia, sortarea si transportul tevilor si altor materiale;
- spargerea mecanizata a imbracamintii strazii;
- saparea transeelor (manual si mecaniza);
- pregatirea patului de pozare a tuburilor;
- lansarea cu atentie cu utilaje specializate a tuburilor;
- sudarea tuburilor din polietilena pentru apa;
- umplerea partiala a transeei cu pamant lasand zonele sudate sau mufele descoperite;
- executarea inchidierii la capete a fiecarui tronson la care se face proba de presiune si
etanseitate;
- executarea masivelor de ancoraj la capetele tronsoanelor;
- proba de presiune sau de etanseitate;
- inlaturarea defectiunilor daca este cazul si refacerea probei;
- executarea umpluturilor si refacerea terenului
- executarea bransamentelor sau a racordurilor;
- proba generala a conductei si completarea umpluturilor;
- spalarea cu apa potabila la interior a conductelor de apa potabila;
- dezinfectarea conductelor pentru reteaua de apa;
- punerea in functiune;
- receptia generala a conductei
Camin de apometre:
Caminele de vane si apometre se executa din inele de beton prefabricat cu diametrul de
1,50 m,cat si din beton monolit turnat in cofraje. La partea superioara a caminelor se va face
reducerea de diametru la 0,80 m, precum si aducerea la cola a capacului caminului. Capacele
caminelor vor fi din fonta cu rams tip IV carosabile. Treptele de acces in camin vor fi din otel
protejat anticoroziv. I
In situatia de fata se va utiliza caminul existent al proprietatii , bransamentul PEHD, SDR
17.6, Dn=25 mm , PN6 facand legatura dintre conducta si instalatia interioara de alimentare cu
apa.

10. Legislatie tehnica consultata la intocmirea proiectului:

10.1. RETEA DE ALIMENTARE CU APA:
La intocmirea prezentei documentatii, precum si la exploatarea si intretinerea instalatiilor
hidrotehnice au fost avute in vedere prevederile din urmatoarele norme si normative
- STAS 10617/2-84 Tevi de polietilena de inalta densitate. Dimensiuni.
- SR ISO 3607 – 95 Tevi polietilena PE. Tolerante la diametrele exterioare si
grosimile de perete.
- STAS 6054 – 77 Teren de fundare. Adancimea de inghet.
- STAS 5996:2000 Robinete cu sertar de fonta.
- STAS 7524 – 84 Flanse din otel. Flanse rotunde, libere pe teava, PN 10-16.
Dimensiuni.
- SR ISO 7005/1 -99 Flanse metalice din otel.
 - STAS 2308 – 81 Capace pentru camine.
- STAS 8591 – 97 Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare.
- STAS 4163/1 – 95 Retele de distributie. Prescriptii de proiectare.
- STAS 4163/3 – 96 Retele de distributie. Prescriptii de executie si proiectare.
- SR ISO 3501 – 95 Asamblari intre fitinguri si tevi de polietilena sub presiune.
Incercarea de rezistenta la smulgere.
- SR ISO 3503 – 95 Asamblari intre fitinguri si tevi de polietilena sub presiune.
Incercarea de etanseitate la presiune interioara cand sunt supuse curbarii.
- SR 1343-1/2006 Determinarea cantitatilor de apa potabila pt. Localitatile urbane
si rurale
- NP133/2013 Normativ privind proiectarea ,executia si exploatarea
sistemelor de alimentare cu apa si canalizare a localitătilor
- NP 036-99 Normativ de reabilitare a lucrărilor hidroedilitare din localitătile urbane
- GP 071-02 Ghid de proiectare pentru constructii si instalatii de dezinfectare a apei
- GP 087-03 Ghid de proiectare a constructiilor pentru tratarea apei in vederea
potabilizării
- NP 091-03 Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de
dezinfectare a apei in vederea asigurării sănătătii oamenilor si protectiei mediului
- SC 002-98 Solutii cadru de contorizare a consumurilor de apă, gaze naturale si energie
termică aferente instalatiilor din blocurile de locuinte
- GE 052-04 Ghid pentru executia si exploatarea rezervoarelor metalice pentru
inmagazinarea apei potabile
- GP 106-04 Ghid de proiectare, executie si exploatare a lucrărilor de alimentare cu
apă si canalizare in mediul rural.
- Normativ P118 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor;
-
10. Norme de protecţia muncii:
- Norma metodologica din 11.10.2006 de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii
in munca nr. 319 din 2006
- Legea nr. 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei nr. 646 din 26 iulie 2006
- Hotararea de Guvern nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006
- Hotararea de Guvern nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
santierele temporare sau mobile
- Hotararea de Guvern nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru locul de munca
- Hotararea de Guvern nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca
- Hotararea de Guvern nr. 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot
- Hotararea de Guvern nr. 1876/2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate
referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii
- Hotararea de Guvern nr. 539/2004 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu
produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor
- Hotararea de Guvern nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de
securitate si/sau de sanatate la locul de munca
- Hotararea de Guvern nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de
munca
 - Hotararea de Guvern nr. 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de
afectiuni dorsolombare
11. Prevenirea şi stingerea incendiilor
Respectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi echiparea cu
mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor sunt obligatorii. Obligaţia şi răspunderea pentru
prevenirea şi stingerea incendiilor revine antreprenorului.
Înainte de executarea unor operaţii cu foc deschis se va face instructajul personalului care
realizează aceste operaţii, având în vedere prevederile Normativului C 300 (Normativul de
prevenire şi stingere a incendiilor pe durata de execuţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţiilor
aferente acestora).
În timpul efectuării lucrărilor de vopsitorii, izolaţii, se vor lua măsuri de evitare a contactului
substanţelor inflamabile cu surse de foc prin crearea unei zone de siguranţă de minim 30m. Se
interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis în zonele unde se execută izolaţii sau operaţii cu
substanţe inflamabile. Lucrările de sudură nu vor fi executate în zonele în care se realizează
vopsitorii sau izolaţii.

12. Impactul asupra mediului

Elaborarea prezentului proiect urmreste stabilirea conditilor minime privind protectia
mediului si prevenirea dereglarilor ecologice posibile pe parcursul executiei lucrarilor sau datorate
realizarii noii investitii propuse astfel incat sa se respecte Legea nr. 137-1995, Legea protectiei
mediului, Legea nr.107/1996, Legea apelor, Ordinul Ministrului apelor, padurilor si protectiei
mediului nr.462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si a
Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse
stationare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.78 din 16 iunie 2000 privind regimul deseurilor
precum si celelalte acte legislative in vigoare privind protectia mediului.
In acest sens, prezentul proiect trateaza pe scurt o serie de actiuni de monitorizare ce sunt
recomandate a se realiza pe parcursul implementarii proiectului si a exploatarii ulterioare in
vederea evitarii sau reducerii la un nivel acceptabil a unui impact negativ asupra mediului natural
si social, ca urmare a realizarii investitiei propuse.
In cele ce urmeaza, sunt tratate pe scurt masurile ce trebuiesc luate pentru protectia
apelor, atmosferei, solului, protectia la zgomot, siguranta, sanatatea oamenilor si regimul
deseurilor in timpul executiei si dupa realizarea investitiei.
Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice:
Poluantii care pot afecta ecosistemele terestre si acvatice sunt cei rezultati in cazul unor
accidente la depozitarea si manipularea materialelor necesare la executia lucrarilor de la reteaua
de alimentare cu apa.
In vederea protejarii ecosistemului existent in zona de executie a lucrarilor de alimentare
cu apa se va evita pe cat posibil protejarea copacilor existenti. Dupa terminarea lucrarilor toate
drumurile, trotuarele si spatiile verzi afectate se vor reface si aduce la forma initiala.
Protectia atmosferei:
Pe toata perioada proiectare-executie-intretinere este recomandabil ca factorii locali sa
urmareasca:
- manipularea materialelor in cadrul proceselor tehnologice ce repezinta o alta sursa
posibila de poluare a aerului in urma careia pot rezulta pulberi in suspensie.
- la umplerea si compactarea santurilor pentru conductele de alimentare cu apa pot rezulta
emisii de praf care sa afecteze calitatea aerului, dar acestea sunt temporare.
- utilizarea de utilaje si tehnologii care sa nu implice masuri speciale pentru protectia fonica
a surselor generatoare de zgomot si vibratii.
 - respectarea reglementarilor privind protectia atmosferei, inclusiv adoptarea dupa caz de
masuri tehnologice pentru retinerea si neutralizarea poluantilor atmosferici.
Se concluzioneazaca nu exista surse de poluare majora a aerului in zonele de depozitare a
materialelor si in zonele de lucru.
Protectia solului, subsolului ai a ecosistemelor terestre:
Lucrarile de constructie, exploatare si intretinere, aferente executiei retelei de alimentare
cu apa propusa a se executa prin prezentul proiect nu pot afecta calitatea solului deoarece, fiind
vorba de sapaturi in spatii verzi nu se pot inregistra dezechilibre ale ecosistemelor sau modificai
ale habitatelor.
Totusi, posibilele surse care ar putea influenta negativ indicatorii de calitate ai solului ca
urmare a desfasurarii activitatilor pe amplasamentul investitiei, sunt urmatoarele:
- depozitarea necorespunzatoare a solului vegetal rezultat din operatile de sapatura la
executarea retelei de alimentare cu apa precum si la lucrarile de umplutura, pot duce la afectarea
spatiilor verzi;
Toate aceste deficiente, prezente in mod accidental vor fi remediate la terminarea lucrarilor.
Depozitarea deseurilor:
Principalele produse generate de activitatea de constructie si intretinere a lucrarilor de
alimentare cu apa, ce pot fi clasate ca deseuri, sunt materiale rezultate din sapaturi si reparatii la
conducte.
In activitatea de constructie si intretinere a retelelor de alimentare cu apa, se va tine seama
de reglementarile in vigoare privind colectarea, transportul, depozitarea si reciclarea deseurilor.
Obligatiile care rezulta din prevederile Legii nr. 137/1995 sunt urmatoarele:
- se vor recicla deseurile refolosibile;
- se vor respecta conditiile de refacere a cadrului natural in zonele de depozitare,
prevazute in acordul si/sau autorizatia de mediu;
- intretinerea utilajelor si vehiculelor folosite in activitatea de constructie si intretinere a
retelelor de alimentare cu apa se efectueaza doar in locuri special amenajate, pentru a se evita
contaminarea mediului.
Protectia asezarilor umane si a oamenilor:
Executarea lucrarilor la reteaua de alimentare cu apa, nu numai ca nu vor afecta
constructiile si asezarile umane din vecina-tate, ci vor ajuta la cresterea gradului de igiena si de
confort asigurat locuitorilor localitatii. De asemenea s-a avut in vedere si dezvoltarea ulterioara a
acestor localitati precum si cerintele impuse de integrarea europeana.
Solutia tehnica proiectata nu prevede utilizarea sau manipularea de substante toxice
periculoase pe parcursul executiei sau intretinerii ulterioare a retelelor de alimentare cu apa.
Beneficiile ce vor rezulta in urma realizarii investitiei propuse:
Prin realizarea retelei de alimentare cu apa vor aparea urmatoarele influente favorabile:
- asupra mediului:
- asupra sanatatii populatiei;
- din punct de vedere social:
- reducerea posiblitatilor de imbolnavire a populatiei;
- noi posibilitati de dezvoltare a zonei;
Proiectul aduce imbunatatiri relevante in starea de sanatatea a populatiei, prin mentinerea
unor conditi edilitare conforme cu normele de calitate a mediului si normele de igiena a
habitatului.
Prin investitia propusa se elimina riscurile de imbolnavire sau aparitie a unor focare de
infectie nedorite in imobilele de locuit in comun, creand premisele incadrarii in normele O.M.S. nr
536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena privind mediul de viata al populatiei.
Pentru agentii economici viitori are un impact pozitiv prin accesul la serviciile necesare
desfasurarii unei activitati economice in profit, eliminandu-se astfel inmultirea si diseminarea
agentilor patogeni si crescand totodata premisele autorizarii si functionarii legale ale acestora cat
si posibilitatea diversificarii activitatilor de productie.
Proiectul are un impact pozitiv asupra imaginii institutiilor publice prin punere la dispozitia
cetatenilor si a angajatilor institutiilor publice, a tuturor facilititilor la standardele in vigoare (O.G.
87/2001 privind serviciile publice de salubrizare si O.G. 21/2602 privind gospodarirea localitatilor
urbane si rurale), eliminind riscurile de imbolnivire a angajatilor si a populatiei pasagere prin
aceste institutii.
Se aduc imbunatatiri relevante mai ales din punct de vedere al protejarii factorilor de mediu
(conform legii nr. 137/1995, republicata privind Protectia Mediului), asigurand un potential
infrastructural superior calitativ la standarde europene prin sporirea activitatii economice si
turistice a zonei datorata unui mediu curat.
Prezentul proiect aduce imbunatatiri considerabile prin oferta de servicii edilitare nou
create conform standardelor europene. Interesul pentru dezvoltarea activitatii turistice in zona va
creste ceea ce va aduce beneficii suplimentare comunitatii locale.
Masuri de protectie a mediului propuse:
In urma evaluarii potentialilor factori de risc pentru mediu, mentionati mai sus, propunem
urmarirea respectarii, pe durata realizarii si exploatarii lucrarii, a urmatoarelor masuri:
Zona de masuri preventive si de protectie propuse:
1. Calitatea aerului :
- la compactarea terasamentelor se va folosi apa pentru stropirea straturilor de
pamant.
- autovehiculelor ce vor transports nisipul si materialele de instalatii Ii se va impune
circulatia cu viteza redusa in comuna, localitate si protejarea cu prelata.
- beneficiarul va avertiza constructorul in cazul in care acesta din urma va utiliza
vehicule, echipamente sau masini ce emana fum peste limita admisa si va urmari
indepartarea din santier a acestora.
2. Eroziunea solului :
- se va evita depozitarea necorespunzbtoare a solului vegetal rezultat din operatiile
de sapatura la executarea retelei de alimentare cu apa precum si la lucrarile de umplutura,
care pot duce la afectarea spatiilor verzi;
- se vor face pe lucrari de inierbare a zonelor afectate, pentru stoparea erodarii
terenului.
3. Contaminarea solului cu combustibil sau lubrefianti :
- vehiculele si utilajele vor fi astfel intretinute si folosite incat pierderile de ulei sau de
combustibil sa nu contamineze solul.
- depozitarea pe santier a combustibilului se va face pe cat posibil departe de zonele
de protectie severe ale surselor de apa sau de fantani, la o distanta de minim 100 m.
- spalarea autovehiculelor si a utilajelor, in timpul procesului tehnologic, se va face
numai intr-un loc special desemnat de beneficiar, departe de sursele de apa sau de
fantani.
4. Zgomot :
- pe cat posibil, se va urmiri ca activitatile zgomotoase sa se realizeze in zona
institutiilor de invatamant, institutilor publice si dispensarului uman, in afara orelor de
functionare a acestora.
- se va interzice desfasurarea activitatilor zgomotoase in zona locuintelor intre orele 6
- 8 dimineata.
13. Concluzii
Dacă pe parcursul execuţiei lucrărilor se constată neconcordanţe între proiect şi teren, se
va solicita prezenţa proiectantului, oprindu-se lucrările până la soluţionarea acestora.
 Nu se vor pune în funcţiune obiectivele fără să fie respectate condiţiile prevăzute de
proiectant în memoriul de specialitate, caietul de sarcini, breviar de calcul, detalii de execuţie.
La execuţia lucrărilor de investiţie se vor respecta condiţionările impuse prin avizele de
amplasament obţinute prin documentaţiile întocmite de proiectantul lucrării.
Avizele tehnice cu condiţii impuse în fişele tehnice, emise de organele competente
reprezintă parte integrantă la proiectul pentru care au fost emise şi vor fi puse la dispoziţia
executantului lucrării.
Nerespectarea condiţiilor impuse de avize atrage după sine nulitatea avizului şi suportarea
de către cei vinovaţi a consecinţelor ce decurg din acesta.
Părţile implicate la execuţia obiectivului (proiectant, autoritatea contractantă şi executant)
au obligaţia însuşirii condiţiilor prezentate de avizori prin fişele tehnice cu condiţii emise de către
aceştia şi completările aduse la documentaţiile înaintate spre avizare de către beneficiarii lucrării.

Intocmit,
Ing. Zah Mirela
 14. PROGRAM DE CONTROL
14. PROGRAM DE CONTROL IN FAZA DETERMINANTA RETEA APA

În calitate de beneficiar: APA CTTA ALBA reprezentat prin

În calitate de proiectant: S.C. ART INSTAL S.R.L. reprezentat prin ing. Zah Mirela
În calitate de executant: S.C. ART INSTAL S.R.L. reprezentat prin ing..Oarga Calin
În conformitate cu Legea nr. 10/1995, H.G.R. nr. 766/1997, H.G.R. nr. 456/1994, republicată în
temeiul art. II din H.G.R. nr. 70/1996, H.G.R. nr. 272/1994, H.G.R. nr. 273/1994 şi altor acte
normative în vigoare.
Stabilesc de comun acord prezentul program pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţii:
Lucrările ce se verifică sau se
Nr.şi data
Nr. recepţionează calitativ şi pentru Documentul scris Întocm. şi
actului
Crt. care se întocmesc documentele care se încheie: semnează
încheiat
scrise
0 1 2 3 4
1. Predare amplasament P.V. B.P.E.
2 Trasarea lucrărilor P.V.T. B.E. topo
Recepţia materialelor puse în
3. operă C.R.M. B.E.
calitatea lucrărilor ascunse
4. Verificare cotă fund sant P.V.L.A. B.E.
5. Verificarea asternerii pat de nisip P.V.L.A. B.E.
Probe etanşeitate (fază
6. P.V.R.C. B.E.I.D.P.
determinantă)
Verificarea straturilor de
7. P.V.R.C. B.E.
umplutură
Verificarea profil de pozare a
8. P.V.L.A. B.E.
conductelor
9. Patul de rezemare a conductelor P.V.L.A. B.E.
Verificarea modul de compactare
10. P.V.L.A. B.E.
a umpluturilor
Marcarea conductelor şi
11. P.V. B.E.D.
accesorii
12. Recepţia la terminarea lucrărilor P.V.R.T.L. B.E.P.

PV – proces verbal PVT – proces verbal de trasare

PVRC – proces verbal de recepţie calitativă CRM– caiet evidenţă pentru recepţia
materialelor PVLA – proces verbal de lucrari ascunse
I – Inspecţia în Construcţii B – Beneficiar
D – Distribuitor de apă P – proiectant
E – Executant

BENEFICIAR, PROIECTANT, EXECUTANT,

NOTĂ:
1. Coloana 5 se completează la data încheierii actului prevăzut în coloana 2;
2. Executantul va anunţa în scris ceilalţi factori interesaţi pentru participarea cu minim 3 zile înaintea datei la care
urmează a se face verificarea;
3. La recepţia obiectului, un exemplar din prezentul program completat se va anexa la cartea construcţiei.