Documente 1870

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/
REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

– FIDIC CARTE ROŞIE -
CAIET DE SARCINI
Secţiunea 1 - Articole Generale

Secţiunea 2 - Lucrari de Drum
Secţiunea 3 - Poduri, Pasaje si Viaducte (după caz)
Secţiunea 4 - Liste de Cantităţi şi Model de Grafic pentru Fluxul de Numerar
Secţiunea 5 - Proiect Tehnic
1
1. ARTICOLE GENERALE
I. PROCEDURI LEGALE ŞI LEGISLAŢIE LOCALĂ.................................................................1

I.1 OBIECTIVUL ŞI SCOPUL LUCRĂRILOR.........................................................................1
I.2 SISTEMUL CALITĂŢII PENTRU LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII...................................2
I.3 INSPECŢIA DE STAT CU PRIVIRE LA CALITATEA LUCRĂRILOR DE
CONSTRUCŢII...........................................................................................................................3
II. ARTICOLE GENERALE...........................................................................................................4
II.1 SARCINILE ANTREPRENORULUI..................................................................................4
II.1.1 Respectarea Legilor........................................................................................................4
II.1.2 Posesia şi folosirea Şantierului......................................................................................4
II.1.3 Întâlnirile de Management (Sub-Clauza 3.6).................................................................5
II.1.4 Organizarea de şantier....................................................................................................5
II.1.5 Lucrări Provizorii...........................................................................................................5
II.1.6 Informaţii.......................................................................................................................6
II.1.7 Desene conforme cu execuţia şi cartea tehnică a construcţiei.......................................6
II.1.8 Desene şi proiectare, asistenţa proiectantului................................................................7
II.1.9 Implementarea planului de promovare..........................................................................8
II.1.10 Alţi antreprenori...........................................................................................................9
II.1.11 Identificarea şi eliberarea zonelor de muniţii neexplodate.........................................10
II.1.12 Relocare şi protejare de utilităţi.................................................................................10
II.1.13 Aspecte legate de apă.................................................................................................12
II.1.14 Managementul traficului............................................................................................12
II.1.15 Întreţinerea drumurilor existente................................................................................14
II.1.16 Protejarea mediului înconjurător................................................................................15
II.1.17 Jurnalul Lucrărilor şi Rapoartele................................................................................16
II.1.18 Activităţi în afara Şantierului.....................................................................................17
II.1.19 Asistenţa tehnică arheologică.....................................................................................17
II.1.20 Personalul cheie al Antreprenorului...........................................................................18
II.1.21 Documente ce trebuie predate Inginerului.................................................................18
II.1.22 Puncte de referinţă (Sub-Clauza 8.6).........................................................................18
II.1.24 Lucrări în Regie.........................................................................................................19
II.1.24 Asigurări.....................................................................................................................20
II.1.25 Comisia de Adjudecare a Disputelor (CAD)..............................................................20
II.2 CONTROLUL ŞI ASIGURAREA CALITĂŢII.................................................................21
II.2.1 Sistemul de management al asigurării calităţii............................................................21
II.2.2 Laboratorul din şantier.................................................................................................22
II.2.3 Luare de probe, verificare, teste, încercări şi metode de lucru....................................23
II.2.4 Materiale alternative....................................................................................................23
II.2.5 Inspecţia Lucrărilor de către Inginer............................................................................24
II.2.6 Teste efectuate de către Beneficiar...............................................................................24
II.3 STUDIUL TOPOGRAFIC..................................................................................................24
II.3.1 Studiul topografic, repere şi cote.................................................................................24
II.4 FACILITĂŢI SERVICII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU INGINER..................................25
II.4.1 Biroul Inginerului.........................................................................................................25
II.4.2 Biroul de laborator pentru Inginer...............................................................................26
II.4.3. Mobilier pentru birourile Inginerului..........................................................................27
II.4.4. Cerinţe generale pentru birourile Inginerului..............................................................27
2
II.4.5. Facilitaţi de comunicare pentru birourile Inginerului.................................................28
II.4.6. Fotografii de progres...................................................................................................28
II.4.7 Servicii diverse pentru Inginer.....................................................................................29
ANEXA A.1.a: BIROUL PRINCIPAL AL INGINERULUI.................................................30
ANEXA A.1.b: BIROUL DE LABORATOR PENTRU INGINERUL................................31
ANEXA A.2: LISTA DE MOBILIER ŞI ECHIPAMENTE PENTRU BIROURILE
INGINERULUI...........................................................................................................32
ANEXA B: LISTA DE ECHIPAMENTE PENTRU LABORATORUL DE SANTIER.......33
ANEXA C: LISTA STANDARDELOR ROMANESTI APLICABILE................................35
ANEXA D: LISTA PRINCIPALELOR TESTE....................................................................51
ANEXA E: MANUAL DE IDENTITATE VIZUALA..........................................................57
3
I. PROCEDURI LEGALE ŞI LEGISLAŢIE LOCALĂ
I.1 OBIECTIVUL ŞI SCOPUL LUCRĂRILOR
Prezentul Caiet de Sarcini încorporează prevederile legale generale pe baza cărora sunt pregătite
proiectele pentru a fi executate, precum şi specificaţiile tehnice ca parte a documentaţiei de
atribuire, funcţie de care urmează a fi elaborate de către ofertanţi propunerea tehnică şi
propunerea financiară.
Prevederile legale generale menţionate mai sus, sunt următoarele:
 “Hotărârea de Guvern nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea
în construcţii” revizuită şi amendată prin HG 675/2002 şi HG 622/2004;
 “Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii”, revizuită şi amendată prin HG
498/2001, Legea 587/2002 şi Legea 123/2007;
 “Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora”
aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 273/14.06.1994, modificată şi completată prin HG
940/2006;
 “Regulamentul privind controlul de stat al calităţii în construcţii” aprobat prin Hotărârea
de Guvern nr. 272/14.06.1994;
 Ordonanţa de Urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr.
265/2006 şi modificată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2007;
 Ordinul Administraţiei Naţionale a Drumurilor pentru aprobarea “Regulilor privind
administrarea, folosirea, întreţinerea şi repararea drumurilor publice”, nr. indicativ
A.N.D. – 554;
 Hotărârea de Guvern nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi
sănătate pentru şantierele temporare sau mobile.
Lista de mai sus nu va fi considerată nici completă, nici exhaustivă.
1
I.2 SISTEMUL CALITĂŢII PENTRU LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII
Această clauză face referire la sistemul general de asigurare a calităţii, conform

Legii nr. 10/ 1995, cu modificările şi completările ulterioare.
Orice contracte, sub-contracte, instrucţiuni, aprobări, etc. care vor fi încheiate sau emise în cursul
perioadei de construcţie, al Perioadei de Notificare a Defecţiunilor şi al perioadei de întreţinere,
vor respecta Legea nr. 10 din anul 1995 menţionată mai sus.
Sistemul calităţii aplicat lucrărilor de construcţii este un set de proceduri organizatorice,

responsabilităţi, regulamente şi mijloace implementate pentru realizarea calităţii lucrărilor de
construcţii cerute în cursul tuturor etapelor următoare: proiectare, construcţie şi întreţinere.
Sistemul calităţii aplicat lucrărilor de construcţii va consta în următoarele:
 regulamente, norme şi standarde tehnice de construcţii

 calitatea materialelor folosite la lucrări de construcţii
 aprobări tehnice privind calitatea produselor şi procedurilor noi
 verificarea proiectelor şi inspectarea lucrărilor de construcţii
 managementul şi asigurarea calităţii lucrărilor de construcţii
 aprobarea şi certificarea laboratoarelor unde se efectuează analizele şi testele pentru
lucrările de construcţii
 activitatea metrologică în construcţii
 recepţionarea lucrărilor de construcţii (recepţie provizorie şi finală)
 urmărirea comportării lucrărilor de construcţii şi intervenţii la construcţiile existente
 întreţinerea lucrărilor de construcţii
 inspecţiile de stat cu privire la calitatea lucrărilor de construcţii.
Produsele sau materialele, a căror calitate nu este certificată la momentul livrării prin certificate
de calitate emise de către producător şi care să menţioneze conformitatea totală a acestora cu
privire la cerinţele relevante, nu vor fi folosite.
Certificatele tehnice de calitate emise pentru materialele, procedurile şi echipamentele noi care
se vor folosi pentru lucrările de construcţii vor menţiona de asemenea, în baza legii curente,
categoria acestora de aplicare, precum şi cerinţele acestora de manufacturare, transport,
depozitare, aşezare şi întreţinere, în conformitate cu prevederile din HG nr. 766/1997.
Acolo unde trebuie să se asigure o anumită condiţie de calitate în construcţii în conformitate cu

specificaţiile privind calitatea, se vor folosi numai produsele, procedurile şi echipamentele
adiţionale aprobate potrivit clauzei___________
Supervizarea lucrărilor de construcţii este obligatorie şi va fi realizată de către Beneficiar prin
diriginţi de specialitate sau agenţi economici de consultanţă specializaţi.
Numai experţi tehnici autorizaţi vor realiza verificarea tehnică a proiectelor şi inspecţiile tehnice
ale lucrărilor de construcţii.
2
Verificarea tehnică a proiectelor se face de către verificatori de proiecte autorizaţi conform Legii
nr.10/1995 iar expertizele tehnice la lucrări se efectuează de către experţi tehnici autorizaţi
conform HG 925/1995.
Măsurătorile specifice lucrărilor de construcţii vor fi realizate în conformitate cu prevederile

legale privind calibrarea, verificarea şi fiabilitatea în funcţionare necesare pentru dispozitivele de
măsurat şi control folosite în acest domeniu.
I.3 INSPECŢIA DE STAT CU PRIVIRE LA CALITATEA LUCRĂRILOR DE

CONSTRUCŢII
Această clauză descrie sarcinile Inspecţiei de Stat responsabilă de calitatea

Lucrărilor, în conformitate cu legea în vigoare. Costurile acestor inspecţii vor fi
suportate de către Beneficiar, prin plata unor tarife guvernamentale specifice.
Inspecţiile de Stat cu privire la Calitate includ aplicarea sistemelor de calitate şi a cerinţelor de

calitate în cursul activităţilor desfăşurate de către Beneficiar pentru etapele de proiectare,
construcţie şi întreţinere.
Inspecţiile de Stat cu privire la Calitate pentru lucrările de construcţii sunt realizate de către
“Inspectoratul de Stat în Construcţii” care este responsabil pentru controlul de stat al
procedurilor legale aplicate adecvat în vederea realizării lucrărilor de construcţii la calitatea
cerută.
Inspecţiile de Stat cu privire la Calitatea lucrărilor de construcţii vor fi realizate în conformitate

cu “Regulamentul privind controlul de stat al calităţii în construcţii” care stipulează cerinţele
standard generale, sarcinile acestora, conţinuturile, cadrul organizatoric şi metodele aplicate
pentru controlul de stat cu privire la calitatea lucrărilor de construcţii.
Instrucţiunile incluse în aceste Regulamente sunt obligatorii pentru toate părţile implicate in
emiterea certificatelor de urbanism, a autorizaţiilor de construire, a amplasamentului şantierului
şi sunt responsabile pentru proiectarea, construirea şi întreţinerea lucrărilor de construcţii.
Prevederile acestor regulamente sunt obligatorii pentru toate companiile româneşti şi străine,
pentru unităţile publice, administraţiile centrale şi locale, care, în baza legii, contribuie la
activităţile de construcţie, sau care reprezintă Beneficiarul, sau alţi utilizatori ai acestor lucrări de
construcţii, indiferent de sursele financiare folosite pentru lucrări sau de tipul dreptului de
proprietate.
“Lista Standardelor Româneşti Aplicabile” este ataşată în Anexa _____ a acestei

secţiuni.
Cu toate acestea, această listă nu va fi considerată nici completă, nici exhaustivă.
Aşa cum se specifică în clauza 7.9 din Condiţiile Particulare, toate Standardele
Româneşti care au intrat în vigoare până la Data de Bază (data anterioară cu 28
de zile faţă de ultima dată de depunere a Ofertei).
3
II. ARTICOLE GENERALE
II.1 SARCINILE ANTREPRENORULUI
II.1.1 Respectarea Legilor
Cu excepţia autorizaţiei de construire ce va fi obţinută de către Beneficiar, autorizaţiile şi / sau

permisele cerute de autorităţile naţionale / locale competente vor fi obţinute de către Antreprenor,
pe cheltuiala proprie. Aceste permise includ, printre altele, autorizaţii pentru organizarea de
şantier, devierile de trafic, permise rutiere, permise de rezidenţă şi de lucru, permise pentru
comunicaţii radio, permise pentru relocarea utilităţilor publice, etc.
În termen de ___ de zile de la primirea înştiinţării potrivit prevederilor Sub-Clauzei 8.1
[Începerea Lucrărilor], Antreprenorul va transmite Inginerului o planificare detaliată a
Lucrărilor, împreuna cu o listă a tuturor permiselor necesare şi a termenelor pentru obţinerea
acestora, în scopul executării în bune condiţii a Lucrărilor conform programului pregătit şi
actualizat potrivit prevederilor Sub-Clauzei 8.3 [Programul de Execuţie].
II.1.2 Posesia şi folosirea Şantierului
Antreprenorul va respecta prevederile Hotărârii de Guvern nr. 300 din 2 martie 2006 privind
cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile.
Antreprenorul va solicita posesia Şantierului, sau a unei părţi din Şantier, de la Inginer atunci
când programul de Lucrări i-o cere, iar Beneficiarul va da această posesie în conformitate cu
prevederile Sub-Clauzei 2.1 din Condiţiile de Contract.
Atunci când Beneficiarul i dă Antreprenorului, posesia Şantierului, sau a unei părţi din Şantier,
Antreprenorului i se va da autoritatea de a realiza Lucrările instruite de către Inginer în
conformitate cu prevederile Contractului. Cu toate acestea, el va notifica biroul local al
Beneficiarului în legătură cu programul său de lucrări şi va colabora cu personalul Beneficiarului
în ceea ce priveşte propunerile de management al traficului şi va transmite înştiinţări în avans cu
privire la trafic către poliţie, autorităţile de urgenţă şi autorităţile locale.
Antreprenorul nu va intra pe Şantier pentru a executa Lucrări până când i se va acorda posesia.
Dacă Antreprenorul solicită intrarea pe Şantier din alte motive înainte de a i se acorda posesia (de
exemplu în scopul unor investigaţii, studii de teren sau ridicări topografice) şi Inginerul acceptă,
Antreprenorul va demonstra că are asigurările necesare şi că a luat măsurile de siguranţă
corespunzătoare.
4
În perioada în care are posesia Şantierului, sau a părţii de Şantier, Antreprenorul va fi responsabil
pentru asigurarea iluminării, protecţiei şi a altor măsuri pentru a face ca lucrările provizorii,
depozitarea materialelor, excavaţiile, lucrările parţial terminate, etc. să fie sigure pentru public şi
pentru utilizatorii drumului.
Antreprenorul va menţine accesul la toate proprietăţile de-a lungul drumului în cursul execuţiei
Lucrărilor. Acolo unde este inevitabilă blocarea unor asemenea accese, conform celor agreate cu
Inginerul, şi datorită apropierii Lucrărilor, Antreprenorul va înştiinţa din timp (cu cel puţin 10
zile înainte) locuitorii proprietăţilor afectate în legătură cu operaţiile, astfel încât inconvenientele
să fie minime, iar atunci când este posibil, să se asigure accesul temporar. În niciun caz nu va fi
blocat niciun acces pentru mai mult de douăsprezece ore.
II.1.3 Întâlnirile de Management (Sub-Clauza 3.6)
Ordinea de zi a acestor întâlniri va cuprinde revizuirea progresului obţinut, revizuirea planurilor

şi echipamentelor pentru activităţile viitoare, situaţia personalului, tehnologia, siguranţa,
echipamentele, aprovizionarea cu materiale, plăţile, dificultăţile curente şi anticipate,
coordonarea cu alţi Antreprenori, reclamaţii pentru cheltuieli suplimentare, şi alte probleme
obiective. Data şi locul de desfăşurare a acestor întâlniri vor fi stabilite de comun acord, luând în
considerare subiectele puse în discuţie.
II.1.4 Organizarea de şantier
Antreprenorul îşi va găsi locul sau locurile pentru a-şi stabili organizarea de şantier în care să
amplaseze birourile, atelierele, depozitele, utilajele, laboratorul de şantier, spatiile de cazare,
atelierele, carierele, balastierele, gropile de împrumut, staţiile de preparare. Antreprenorul va fi
responsabil pentru aducerea terenurilor folosite pentru organizarea de şantier, gropile de
împrumut, cariere, lucrări provizorii şi altele asemenea, la condiţiile iniţiale.
La finalizarea părţilor relevante ale Lucrărilor, Antreprenorul îşi va muta birourile, atelierele,
depozitele, utilajele, împrejmuirea, dispozitivele grele, etc., va curăţa organizarea de şantier şi va
realiza alte lucrări pentru a aduce organizarea de şantier la condiţiile sale iniţiale.
Antreprenorul va localiza de asemenea şi propriile zone de colectare şi depozitare a reziduurilor

şi a materialelor nedorite, in conformitate cu regulamentele şi procedurile locale privind
transportul şi depozitarea.
Antreprenorul va obţine toate aprobările necesare de la autorităţile locale şi de la alţii pentru

organizarea sa de şantier pe cheltuiala sa.
Antreprenorul va fi responsabil pentru drumurile folosite în Şantier, în conformitate cu legile şi

regulamentele româneşti privind utilizarea acestora.
5
II.1.5 Lucrări Provizorii
Antreprenorul va proiecta, amenaja, furniza şi îndepărta pe cheltuiala sa toate lucrările provizorii

necesare în vederea realizării lucrărilor permanente. Lucrările Provizorii vor include amenajarea
unor variante de ocolire acolo unde se consideră necesar. Toate Lucrările Provizorii vor fi
aprobate de către Inginer, fără insă a-l exonera pe Antreprenor de responsabilitatea sa pentru
proiectul şi caracterul adecvat al acestuia. Antreprenorul va obţine toate avizele şi autorizaţii
necesare de la Ministere, servicii (proprietarii / gestionarii de utilităţi), autorităţi locale şi alte
părţi terţe pentru proiectul său cu privire la Lucrările Provizorii acolo unde este necesar.
Antreprenorul va fi responsabil pentru obţinerea tuturor avizelor şi autorizaţiilor în vederea

organizării închirierii (sau punerii la dispoziţia sa prin altă modalitate) a terenului necesar pentru
orice Lucrări Provizorii precum drumuri de acces, drumuri ocolitoare, gropi de împrumut,
organizări de şantier, zone de depozitare pentru material şi echipamente, facilităţi de laborator şi
aşa mai departe. Acesta va reface zonele afectate de aceste Lucrări Provizorii aducându-le fie la
condiţia iniţială, fie la o condiţie agreată de către Inginer, sau stipulată în avize sau autorizaţii.
Atât în timpul execuţiei Lucrărilor cât şi după finalizarea Lucrărilor, Antreprenorul va executa
reparaţiile necesare pentru drumurile utilizate în timpul perioadei de execuţie. Aceste drumuri
vor fi aduse la condiţii normale de trafic pe categoria lor tehnica.
Antreprenorul va proiecta şi construi orice tip de variantă provizorie de ocolire şi de traversare a

căii ferate sau a unui râu şi va fi responsabil pentru obţinerea avizelor şi aprobărilor de la toţi
proprietarii terenurilor şi de la alte organizaţii relevante afectate de aceste Lucrări Provizorii.
Variantele ocolitoare provizorii vor fi proiectate şi construite folosind materiale şi mână de lucru
care să prevină depunerea, formarea făgaşelor sau deformarea suprafeţei de rulare. Drumurile
ocolitoare vor fi pavate cu un strat de uzură neted şi sigur.
Proiectul oricărei variante de ocolire va fi transmis, prin Inginer, către Beneficiar în vederea
obţinerii aprobării tehnice. Antreprenorul va transmite detalii cu privire la planul său către
proprietari, autoritatea de gospodărire a apei, etc.
În momentul transmiterii proiectului variantei de ocolire către Inginer, Antreprenorul va

transmite de asemenea şi propunerile sale cu privire la planul de management al traficului şi la
cerinţele de siguranţă cât timp varianta de ocolire este folosită.
La finalizarea părţilor relevante ale Lucrărilor, pentru care au fost prevăzute lucrări provizorii,
Antreprenorul va îndepărta acele drumuri, structuri şi altele asemenea şi va reface suprafeţele de
teren pe care au fost construite la starea lor iniţială sau la o condiţie similară agreată de către
Inginer.
II.1.6 Informaţii
6
Antreprenorul va furniza, la solicitarea Inginerului, toate informaţiile cu privire la calitate,
greutate, substanţe constitutive, dimensiuni, nivele, rezistenţă şi descrierea materialelor şi
lucrărilor, şi va furniza Inginerului alte detalii solicitate de Inginer.
II.1.7 Desene conforme cu execuţia şi cartea tehnică a construcţiei
În conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 4.1, paragraf 5, litera (d), Antreprenorul va păstra

evidenţa detaliată a Lucrărilor executate pentru a putea întocmi in timpul execuţiei un set de
„Desene conforme cu execuţia”. Aceste Desene conforme cu execuţia vor fi puse la dispoziţia
Inginerului, pentru a fi inspectate, înainte de recepţia la terminarea Lucrărilor. După terminarea
Lucrărilor, şi nu mai târziu de 28 de zile de la emiterea Certificatului de Recepţie la Terminarea
Lucrărilor, Antreprenorul va transmite Inginerului două seturi complete de Desene conforme cu
execuţia, care vor acoperi toate lucrările executate. Desenele conforme cu execuţia vor fi însoţite
de toate înregistrările făcute pe perioada execuţiei Lucrărilor.
În cazul în care anumite lucrări sunt executate în Perioada de Notificare a Defecţiunilor,
Antreprenorul va transmite două seturi complete de Desene conforme cu execuţia în termen de
___zile de la sfârşitul Perioadei de Notificare a Defecţiunilor.
De asemenea, după terminarea Lucrărilor, şi nu mai târziu de ___ de zile de la emiterea

Certificatului de Recepţie la Terminarea Lucrărilor, Antreprenorul va furniza toate documentele
în posesia sa necesare pentru elaborarea cărţii tehnice a construcţiei. Acestea vor include, printre
altele:
- documentele privind calitatea materialelor folosite, cu toate anexele,
- documentele privind fazele determinante,
- instrucţiunile Inginerului, etc.
Înainte de predare, Antreprenorul va organiza această documentaţie în modul definit de către
Inginer.
Dacă este necesar, documentaţia pentru cartea tehnică a construcţiei va fi adusă la zi de către
Antreprenor şi predată Inginerului în termen de 7 zile de la sfârşitul Perioadei de Notificare a
Defecţiunilor.
II.1.8 Desene şi proiectare, asistenţa proiectantului
A. Desene şi proiectare
Desenele şi documentele de proiectare emise împreuna cu documentaţia de atribuire şi incluse în

anexe la prezentul Contract sunt considerate a fi suficiente pentru a ilustra natura si scopul
Lucrărilor cerute de Contract şi le va permite ofertanţilor să-şi stabilească preţul adecvat.
În timpul implementării Contractului, Antreprenorul va executa orice investigare sau studiu

topografic necesar şi va întocmi orice desene suplimentare şi proiectare suplimentară, necesare
execuţiei Lucrărilor. Pe baza Specificaţiilor, Planşelor şi a altor informaţii conţinute în Contract,
Antreprenorul va asigura toate planşele suplimentare necesare pentru implementarea lucrărilor,
7
documentele, autorizaţiile şi alte date necesare pentru execuţia lucrărilor, şi pentru respectarea
parametrilor tehnici stipulaţi în Contract. De asemenea, Antreprenorul trebuie să realizeze toate
proiectările necesare pentru protecţia / relocarea utilităţilor afectate de lucrări, mai puţin pentru
acele utilităţi pentru care Beneficiarul asigură proiectarea necesară.
Proiectarea Antreprenorului trebuie să se integreze coerent in proiectul tehnic la nivel de Detalii

de Executie, împreună cu Specificaţiile şi Planşele furnizate de Beneficiar în Contract.
Antreprenorul poate să furnizeze succesiv aceste informaţii pe părţi, dar fiecare parte înaintată
trebuie să fie completă în aşa fel încât să poată fi analizată şi aprobată de Inginer separat ca parte
integrantă a întregului Proiect al Lucrărilor. Inginerul trebuie să-şi dea acordul sau să aducă
comentarii în ___de zile de la primirea acestor planşe. După primirea acordului din partea
Inginerului, aceste desene şi proiectare suplimentare vor constitui baza pentru definirea
Lucrărilor Permanente.
În cazul în care proiectul Antreprenorului include modificări substanţiale faţă de proiectul

Beneficiarului (incluzând, dar nu numai, modificări ale soluţiilor tehnice), aceste modificări vor
fi considerate a fi propuneri făcute de Antreprenor în conformitate cu prevederile Sub-Clauzei
13.2. [Optimizarea proiectului].
În cazul în care Antreprenorul angajează pentru aceste servicii de proiectare un proiectant (ca şi
sub-contractor), acest proiectant va fi independent de Inginer sau de oricare sub-contractor
angajat de către Inginer.
Antreprenorul va include in Lista A, articolul GI.11, o sumă forfetară care să acopere costul
necesar elaborării tuturor desenelor şi proiectare suplimentare, necesare execuţiei Lucrărilor, în
conformitate cu specificaţiile de mai sus. Pentru a evalua această sumă forfetară, ofertanţii pot
consulta setul complet de desene, elaborat sub responsabilitatea Beneficiarului la nivel de detalii
de execuţie.
Toate Lucrările Provizorii de orice fel vor fi proiectate de Antreprenor. Detaliile trebuie să fie
înaintate Inginerului pentru aprobare cu ___ de zile înainte de începerea execuţiei acestor lucrări.
Antreprenorul trebuie să accepte toate responsabilităţile pentru aceste structuri provizorii.
B. Asistenţa proiectantului pe Şantier
Antreprenorul va fi responsabil pentru asigurarea asistenţei tehnice pe Şantier din partea

proiectantului în conformitate cu prevederile Legii 10/1995 articolul 22 e, f si g. Antreprenorul
va include in Lista A., articolul GI.12, o sumă forfetară care să acopere costul acestei asistenţe
tehnice a proiectantului pe Şantier.
II.1.9 Implementarea planului de promovare
Implementarea planului de promovare se va face în conformitate cu specificaţiile din următorul

document: “Manual de identitate vizuală aferent proiectelor de transport finanţate prin fondurile
de pre-aderare ex-ISPA / Phare” întocmit de Ministerul Transporturilor – Direcţia Generală de
8
Relaţii Financiare Externe, ataşat în Anexa E la prezentul document şi publicat pe Internet la
adresa: http://www.mt.ro/web_ISPA/Manual de identitate vizuala.doc.
A. Amplasarea Panourilor de identificare a proiectului
Antreprenorul va amplasa câte două panouri (unu pentru fiecare sens de mers) în limba română
(în total ___ panouri) la începutul şi sfârşitul Lucrării, precum si în alte doua locuri intermediare
ce fi situate de preferinţă la intersecţii cu drumuri existente. Scopul panourilor este acela de a
promova finanţarea europeană a Lucrărilor, în special pentru publicul folosind drumurile
existente din zona Şantierului.
Locurile exacte unde vor fi ridicate panourile vor fi agreate de către Inginer şi Antreprenor.
Panourile vor fi instalate de către Antreprenor în termen de____ de zile după Data de Începere a
Lucrărilor, cu aprobarea anterioară a Inginerului.
Panourile vor fi instalate pe fundaţie de beton şi vor fi de 2 m înălţime şi de 4 m lăţime; vor fi

montate pe postament de oţel astfel încât partea cea mai de jos a panoului să fie de 1 m deasupra
nivelului solului. Amplasarea şi instalarea panourilor se va face în aşa fel încât aceste panouri să
fie cât mai vizibile de către public.
Panourile trebuie să fie de preferinţă din aluminiu, iar detaliile de design vor fi întocmite de către
Antreprenor cu aprobarea Inginerului. Formatul specific şi conţinutul specific a acestor panouri
va fi în conformitate cu prevederile manualului de identitate vizuală menţionat mai sus. În ceea
ce priveşte panourile publicitare, fondul emblemei UE trebuie să fie albastru şi să conţină stelele
standard europene ale emblemei UE. Nici o altă culoare decât Pantone Reflex Albastru şi
Pantone Galben nu poate fi folosită pentru emblema UE.
Panourile vor fi înlăturate nu mai târziu de 6 luni de la data Recepţiei la Terminarea Lucrărilor.
B. Plăci comemorative
Antreprenorul va instala plăci comemorative în termen de ___ luni de la data Recepţiei la

Terminarea Lucrărilor.
Plăcile comemorative vor fi amplasate în 5 locuri accesibile publicului larg şi cu o vizibilitate
foarte bună, care vor fi propuse de către Antreprenor şi aprobate de către Inginer (inceput/sfarsit
proiect, intersectii cu sens giratoriu cu alte drumuri, pasaj denivelat). Dacă materialele utilizate
pentru construirea plăcii comemorative nu permit utilizarea culorii, este de preferat ca emblema
UE să fie reprodusă în negru şi tonuri cenuşii, dar vizibile.
Textul, designul şi instalarea plăcilor comemorative vor fi în conformitate cu prevederile
manualului de identitate vizuală menţionat mai sus.
C. Realizarea de filme audio-video de o durată de aproximativ ____ de minute şi cu un

rezumat de ___ minute
Antreprenorul va realiza in fiecare an un film audio-video cu o durată de aproximativ ___de

minute şi un rezumat de____ minute, arătând următoarele:
- stadiul lucrărilor de început,
9
- progresul lucrărilor (de cel puţin 2 ori pe an pe parcursul lucrărilor de construcţie),
- la finalizarea lucrărilor.
Antreprenorul va furniza filme şi fotografii, aparatul de filmat şi echipa care operează. Cel puţin
câte două înregistrări vor fi făcute în fiecare an, de preferat în timpul sezonului de vară. Filmul
va fi înregistrat pe DVD. Un original şi două copii ale filmului vor fi înmânate Beneficiarului în
termen de 2____de zile de la data Recepţiei la Terminarea Lucrărilor.
II.1.10 Alţi antreprenori
În conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 4.6 din Condiţiile de Contract, Antreprenorul este

avertizat că alţi antreprenori angajaţi de către Beneficiar şi personal al Beneficiarului pot lucra pe
Şantier şi/sau în jurul lui. Antreprenorul va asigura accesul pe Şantier pentru oricare astfel de
persoane. Antreprenorul va lua legătura cu Beneficiarul şi va planifica şi executa Lucrările într-
un mod convenabil pentru ambele Părţi, spre un progres satisfăcător al proiectului.
Antreprenorul nu va interfera în niciun fel cu orice alte lucrări, proprietatea Beneficiarului sau a
unor terţi, indiferent dacă sau nu poziţia unor astfel de lucrări este indicată Antreprenorului de
către Inginer, cu excepţia cazului în care astfel de interferenţe sunt descrise în mod specific ca
parte a Lucrărilor fie în Contract fie printr-o instrucţiune a Inginerului. Antreprenorul va respecta
şi va asigura ca personalul său şi personalul subantreprenorilor săi vor respecta lucrările şi
bunurile procurate sau instalate de către alţii şi va fi responsabil pentru orice pierderi sau daune
dacă sunt cauzate de el.
II.1.11 Identificarea şi eliberarea zonelor de muniţii neexplodate
Antreprenorul va lua toate măsurile pentru a curăţa şi asana de orice muniţii rămase neexplodate
Şantierul, gropile de împrumut şi orice alte locuri unde îşi desfăşoară Antreprenorul activităţile,
înainte de a executa lucrări sau acte activităţi similare în acele locuri. Pentru îndeplinirea acestei
sarcini, Antreprenorul va angaja, dacă este cazul, o firmă autorizată şi specializată în astfel de
lucrări. Aceste activităţi se vor desfăşura în conformitate cu prevederile Legii 481/2004 privind
Protecţia Civilă cu modificările şi completările ulterioare.
Antreprenorul va include in Lista A., articolul GI.05, o sumă forfetară care să acopere costurile
activităţilor de curăţare şi asanare a Şantierului. Totuşi, existenţa şi valoarea acestei sume
forfetare nu vor exonera Antreprenorul de responsabilitatea sa, definită mai sus.
II.1.12 Relocare şi protejare de utilităţi
A. Investigaţie
10
Antreprenorul va afla poziţia exactă a reţelelor de utilităţi publice şi a altor servicii publice şi
private sau a altor reţele afectaţi de Lucrări. În acest scop, Antreprenorul va realiza o investigaţie
cuprinzătoare de a lungul Şantierului şi va identifica toate utilităţile afectate de lucrări. Această
investigaţie va fi realizată în termen de _____ de zile de la Data de Începere. Antreprenorul va
transmite Inginerului, nu mai târziu de _____ de zile de la Data de Începere, un raport detaliat
asupra utilităţilor existente, indicând:
- tipul de utilitate şi proprietarul / gestionarul acesteia,
- localizarea exactă a utilităţii,
- dacă utilitatea trebuie protejată sau mutată ca rezultat al lucrărilor,
- dacă utilitatea a fost identificată ca parte a proiectului Beneficiarului.
Antreprenorul va fi responsabil pentru acurateţea şi completitudinea acestei investigaţii.
B. Protejarea / mutarea utilităţilor identificate prin investigaţie
Pentru fiecare serviciu de utilităţi identificat ca urmare a investigaţiei menţionate mai sus,
Inginerul va emite către Antreprenor o dispoziţie în felul următor:
1. să continue cu organizarea şi realizarea protejării sau mutării, în conformitate cu
proiectele existente, sau
2. să continue cu organizarea şi elaborarea proiectelor pentru protejarea sau mutarea unor
astfel de servicii de utilităţi.
B.1 Protejarea / mutarea utilităţilor incluse în proiectele existente
Organizarea şi realizarea lucrărilor de protejare sau relocare a utilităţilor incluse în proiectele

existente se vor efectua în conformitate cu aceste proiecte şi vor fi plătite prin articolele relevante
din Lista de Cantităţi (sau vor fi considerate a fi incluse în Valoarea de Contract Acceptată, în
conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 4.11 din Condiţiile de Contract.
Antreprenorul va fi responsabil de respectarea reglementărilor în vigoare la realizarea lucrărilor

de protejare sau relocare a utilităţilor, inclusiv a reglementărilor care impun o autorizare specifică
a antreprenorului (sau subantreprenor) care execută aceste lucrări.
B.2 Protejarea / mutarea utilităţilor neincluse în proiectele existente dar identificate prin
investigaţie
Proiectele vor fi elaborate de proiectanţi specializaţi, sub supervizarea Antreprenorului. În

funcţie de natura serviciului de utilităţi, poate fi solicitată şi autorizarea din partea
proprietarului / gestionarului serviciului. Antreprenorul va obţine aprobări de la proprietarii /
gestionarii serviciilor cu privire la proiecte, înainte de a le transmite Inginerului spre aprobare.
Antreprenorul va fi responsabil pentru acceptarea programului lucrărilor şi pentru plata oricăror
costuri şi tarife sau taxe necesare, după cum va fi dispus de către Inginer.
În momentul în care un serviciu existent trebuie mutat în vederea execuţiei Lucrărilor,

Antreprenorul va aranja ca această lucrare să fie executată, dacă este necesar, de un
subantreprenor autorizat, sub supervizarea Antreprenorului şi a proprietarului / gestionarului
utilităţii.
11
Antreprenorul va folosi Suma Provizionată definită în Lista A, articolul GI 12, pentru a acoperi
costul total (inclusiv costul avizelor şi autorizaţiilor, dar exclusiv TVA) pentru proiectare şi
execuţia mutării, înlăturării sau protejării tuturor serviciilor de utilităţi, care vor fi identificate
drept urmare a investigaţiei menţionate mai sus. Se va acorda o atenţie deosebită prevederilor
Condiţiilor Speciale, Sub-Clauza 13.5.
C. Protejarea / devierea de utilităţi neidentificate in timpul realizării investigaţiei
Oricând in timpul executării lucrărilor, dacă Antreprenorul descoperă instalaţii care trebuie
deviate, mutate sau protejate (dar care nu au fost identificate ca rezultat al investigaţiei), el va
notifica imediat Inginerul. Procedura va fi aceeaşi ca cea descrisă mai sus. Totuşi, costul total
pentru proiectarea si execuţia mutării, înlăturării sau protejării fiecăruia dintre serviciile de
utilităţi va fi suportat de către Antreprenor pe cheltuiala sa.
Antreprenorul, prin semnarea prezentului contract, renunţa la posibilitatea trimiterii oricărei

solicitări de extensie de timp, plata costurilor sau profit in relaţie cu protejarea / mutarea /
devierea sau orice altă lucrare de utilităţi care nu a fost identificata in raportul detaliat transmis in
____ zile de la Data de Începere.
D. Generalităţi
Antreprenorul va furniza asistenţă şi va fi prezent, atât cât este necesar, şi va fi responsabil

pentru luarea tuturor măsurilor de precauţie pentru protejarea unor astfel de instalaţii si pentru
consecinţele oricărei pagube, indiferent dacă aceste utilităţi sunt arătate in Planşele contractuale
sau nu.
Nici un serviciu sau utilitate nu va fi întrerupt fără consimţământul scris al autorităţii respective
sau al proprietarului / gestionarului şi Antreprenorul va prevedea o alternativa satisfăcătoare
înaintea întreruperii oricărui serviciu existent.
Dacă un serviciu nu trebuie mutat, atunci va fi responsabilitatea Antreprenorului să întreţină şi să

protejeze serviciul în timpul executării lucrării în jurul acestuia, în condiţii aprobate de către
proprietarul / gestionarul serviciului şi de către Inginer. Eventualele deteriorări sau pagube
apărute la aceste servicii ca urmare a activităţilor Antreprenorului vor fi remediate pe cheltuiala
Antreprenorului, în conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 17.1 din Condiţiile de Contract.
Aceste responsabilităţi ale Antreprenorului vor continua până la data terminării tuturor lucrărilor
(inclusiv eventualele lucrări neterminate la data Recepţiei la Terminarea Lucrărilor sau lucrări de
remediere a unor defecte).
Antreprenorul va informa imediat departamentele specifice in eventualitatea unei pagube la

conductele de apa, gaz, petrol, telefon si alte instalaţii publice sau private pe Şantier sau în zona
Şantierului şi va executa reparaţiile necesare pe cheltuiala sa.
Acolo unde, în cursul executării Lucrărilor, orice fundaţii existente, pereţi, canale colectoare,
drenuri, conducte, fire, cabluri, şi alte structuri, locuri şi lucruri sunt expuse, sau sunt afectate de
execuţia Contractului, acestea vor fi menţinute corespunzător, întreţinute şi protejate adecvat.
12
Mijloace auxiliare supuse aprobării Inginerului vor fi adoptate, care vor preveni inconveniente,
întreruperi şi care vor asigura siguranţa şi continuitatea folosirii celor mai sus menţionate.
În cazul în care lucrările de protejare sau relocare privesc reţele de transport sau distribuţie a
energiei electrice, se vor respecta prevederile Hotărârii de Guvern nr. 867 / 2003 şi operatorul de
reţea va fi considerat a fi Subantreprenor nominalizat în conformitate cu prevederile Clauzei 5
din Condiţiile de Contract. Acest Subantreprenor nominalizat va fi plătit prin Suma Provizionată
menţionată mai sus (punct B.2) numai în cazul relevant (Protejarea / mutarea utilităţilor
neincluse în proiectele existente dar identificate prin investigaţie).
II.1.13 Aspecte legate de apă
Antreprenorul va suporta toate riscurile legate de apă, indiferent dacă este vorba de un curs de
apă principal, de cursuri de apă locale, izvoare subterane, precipitaţii sau orice alte surse sau
cauze. Antreprenorul va lua toate măsurile, va întreprinde orice operaţie şi va furniza şi folosi
toate utilajele, aparatele necesare, pompele şi dispozitivele similare pentru a rezolva situaţiile
cauzate de ape curgătoare sau stătătoare în zona şantierului. Antreprenorul va fi responsabil
pentru pomparea apei din excavaţii. Operaţiile de scurgere şi deviere a apelor se vor face fără a
inunda alte lucrări sau a cauza eroziune sau poluare a cursurilor de apă.
Acolo unde lucrările provizorii traversează, sau se află între cursuri de apă, Antreprenorul va
proiecta şi îşi va amenaja lucrările provizorii în conformitate cu cerinţele autorităţii de
gospodărire a apei cu privire la cursul apei, evitarea poluării, etc.
II.1.14 Managementul traficului
În ___ zile de la data de semnare a Contractului, Antreprenorul va trimite Inginerului spre

aprobare un Plan de Management de Trafic în conformitate cu specificul Lucrărilor – reabilitare
de drum sau construcţii noi. La pregătirea Planului de Management al Traficului, Antreprenorul
va respecta cerinţele Ordinului comun nr.1.112/411 din 2000
al ministrului de interne şi al ministrului transporturilor pentru aprobarea Normelor metodologice
privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instituirea restricţiilor de circulaţie în vederea
executării de lucrări în zona drumului public şi / sau pentru protejarea drumului.
Planul va descrie de asemenea cum intenţionează Antreprenorul să minimizeze impactul

activităţilor de construcţie asupra circulaţiei pe drumuri publice şi la punctele de acces către
organizarea de şantier şi alte zone de lucru. Planul de Management al Traficului va fi transmis
spre aprobare tuturor autorităţilor relevante (Poliţia Rutieră la nivel local şi naţional, Direcţia
Regională de Drumuri şi Poduri relevantă, etc.). Planul de Management al Traficului va include
toate detaliile şi informaţiile cerute prin Lucrări sau ca cerinţe ale Inginerului. Antreprenorul va
putea începe lucrările numai după aprobarea de către Inginer a Planului de Management al
Traficului.
In perioada execuţiei lucrărilor şi la remedierea oricăror defecte, Antreprenorul va:
13
 avea în vedere siguranţa tuturor persoanelor în Şantier si va păstra Şantierul (atât timp cât
este sub controlul său) precum şi Lucrările (atât timp cât acestea nu sunt terminate sau nu
sunt folosite de către Beneficiar) intr-o stare adecvată pentru a evita orice pericol tuturor
persoanelor indiferent dacă sunt sau nu autorizate sa fie pe Şantier, şi
 furniza si menţine, pe cheltuiala sa, toate luminile, barierele si semnalele luminoase,
atunci când şi unde este necesar, sau când sunt cerute de Inginer pentru protecţia
Lucrărilor sau pentru siguranţa şi confortul publicului sau altora.
Când circumstanţele unui caz particular nu sunt descrise în Planul de Management al Traficului,
Antreprenorul va transmite propuneri de soluţionare a acestui caz spre aprobarea Inginerului.
Respectarea prezentei Clauze nu va exonera Antreprenorul de nicio altă obligaţie şi
responsabilitate potrivit prevederilor Contractului.
Antreprenorul nu va începe nicio lucrare care afectează drumurile publice până când vor fi luate
toate măsurile necesare de siguranţă a traficului.
La implementarea măsurilor incluse în Planul de Management al Traficului, Antreprenorul va

respecta prevederile „Normativului pentru întreţinerea şi repararea drumurilor publice – AND
554-2002”.
Semnele de circulaţie, marcajele rutiere, luminile, barierele şi semnalele de control trafic trebuie
sa fie în conformitate cu prevederile în vigoare la momentul execuţiei lucrărilor. Semnele şi
marcajele orizontale vor fi refăcute oricând Inginerul consideră că este necesar. In această
privinţă, o atenţie specială va fi acordată punctelor de acces la Şantier, la limitele variantei de
ocolire.
Antreprenorul va păstra mereu curate şi lizibile toate semnele de circulaţie, marcajele rutiere,
luminile, barierele şi semnalele de control trafic şi le va poziţiona, repoziţiona, acoperi sau muta
de câte ori este nevoie în conformitate cu progresul Lucrărilor.
Drumurile, accesele, drepturile de trecere, etc., care sunt folosite de trafic în scopul construcţiei
vor fi menţinute mereu curate de praf, noroi, materiale aruncate din vehicule sau anvelope,
apărute ca urmare a acestei folosiri. Antreprenorul va furniza, menţine şi folosi în acest scop
echipamente potrivite.
De asemenea Antreprenorul se va asigura că drenurile, şanţurile şi canalele sunt menţinute curate

de orice gunoi, noroi, şlam sau alte materiale care ar putea împiedica curgerea liberă a apei.
Antreprenorul va informa în scris Inginerul, în termen de doua săptămâni de la Data de Începere

a Lucrărilor, numele persoanei responsabile care va asigura în permanenţă respectarea
prevederilor prezentei Clauze.
Antreprenorul va amenaja si semnaliza în mod corespunzător punctele de intrare şi ieşire din

Şantier pentru vehicule şi utilaje angajate la lucrare. Antreprenorul se va asigura că, orice vehicul
sau utilaj care iese din sau întră in Şantier spre sau de pe un drum deschis traficului public, se va
afla sub supravegherea unei persoane desemnate în scopul regularizării traficului şi care va fi
identificabilă în mod uşor faţa de restul forţei de muncă.
14
II.1.15 Întreţinerea drumurilor existente
Antreprenorul va fi responsabil pentru întreţinerea drumurilor pentru care a primit posesiune, în

aşa fel încât traficul să se desfăşoară în cele mai bune condiţii de siguranţă şi de confort.
În conformitate cu natura Lucrărilor – construcţie noua, Antreprenorul va propune un Plan de

Întreţinere care va fi folosit pentru întreţinerea drumurilor.
Antreprenorul va efectua întreţinerea drumurilor în conformitate cu Ordinul AND pentru

aprobarea „Reguli referitoare la administrarea, utilizarea, întreţinerea şi reparaţia drumurilor
publice”, indicator nr. AND-554, în care sunt stipulate lucrările şi activităţile care vor fi
executate pentru sezoanele de iarna si vara.
Activitatea de întreţinere va include furnizarea de materiale, manopera, instalaţiile,

echipamentele, transport şi mijloace de transport pentru toate materialele.
Întreţinerea drumului va fi executată în conformitate cu legile în vigoare privind securitatea şi

siguranţa muncitorilor şi terţilor.
Următoarele prevederi vor fi respectate:
A. Generalităţi pentru sezoanele de iarna si vara:
 Asigurarea sistemului de informare despre condiţiile de trafic 24 ore / zi pentru 7 zile pe

săptămână.
 Reparaţiile suprafeţei bituminoase şi a betonului de ciment incluzând repararea
suprafeţelor deteriorate, rosturilor şi crăpaturilor, etc.;
 Remodelarea acostamentelor pentru asigurarea condiţiilor de scurgere laterală pentru
apele de pe carosabil;
 Corectarea scurgerii prin curăţarea şanţurilor, a camerelor de cădere, a pasajelor
pietonale, lucrări la pasaje pietonale, etc.;
 Întreţinerea şi înlocuirea echipamentelor de siguranţă a traficului folosind semne de
circulaţie, semne de ghidare, întreţinerea marcajelor orizontale, etc.
B. Întreţinerea drumurilor existente – sezonul de iarna
Începând cu mijlocul lunii noiembrie în fiecare an, Antreprenorul va lua măsuri speciale pentru a
se asigura că Şantierul şi punctele de acces la Lucrări nu vor cauza probleme de siguranţă pentru
trafic în timpul iernii. Aceste măsuri vor fi luate în funcţie de Lucrări, şi pot include restricţii de
excavaţii sau limitarea lucrărilor majore la poduri, pentru a evita blocaje, obstrucţii şi alte riscuri.
Antreprenorul va transmite Inginerului spre aprobare un plan special de trafic din mijlocul lui
noiembrie pana la mijlocul lui martie, detaliind:
- Propuneri de precauţii înainte de începutul iernii;
- Propuneri pentru întreţinerea drumului pe perioada de iarna.
15
Pentru un minim de ____ zile /an, lucrările de întreţinere a drumurilor existente vor include cel
puţin următoarele, suplimentare faţa de cele menţionate mai sus:
 Furnizarea de materiale antiderapante incluzând transportul, depozitarea, pregătirea
pentru împrăştiere pe carosabil şi operaţia de împrăştiere incluzând controlul siguranţei
traficului.
 Asamblarea de garduri de apărare împotriva zăpezii în locurile indicate de către Direcţia
Regională de Drumuri şi Poduri relevantă;
 Evacuare zăpada: (cel puţin un încărcător frontal, un camion multifuncţional cu un
spulberător de zăpadă şi de împrăştiat);
 Vehicule pentru transportul muncitorilor; materiale antiderapante împrăştiate cu utilajul
de împrăştiat conectat cu maşina de cântărire (cantităţile de materiale antiderapant sunt:
aproximativ 4 tone sare / km şi aproximativ 8 mc nisip / km).
C. Întreţinerea drumurilor existente – sezonul de vara
Antreprenorul va asigura întreţinerea drumurilor existente, în scopul permiterii unui trafic normal
pe perioada sezonului de iarna. O atenţie specială va fi acordată punctelor de acces la Şantier.
II.1.16 Protejarea mediului înconjurător
Antreprenorul va executa toate lucrările şi va lua toate măsurile pentru protecţia mediului şi
reducerea impactului asupra mediului în conformitate cu toate legile în vigoare in România şi
pentru securitatea muncii. El va obţine toate informaţiile actualizate referitoare la organizarea
sistemului de protecţie a mediului în România şi va obţine toate autorizaţiile necesare şi va duce
la bun sfârşit orice studii complementare dacă este cazul. El va obţine acordurile de mediu pentru
toate lucrările provizorii precum şi pentru organizarea de şantier.
În timpul lucrărilor si a perioadei de notificare a defecţiunilor, Antreprenorul şi subantreprenorii

săi, în conformitate cu normele şi regulamentele în vigoare, vor implementa următoarele măsuri
de monitorizare şi de reducere a impactului asupra mediului:
 Reducerea zgomotului echipamentelor şi instalaţiilor când se lucrează în zona urbana şi

în apropierea clădirilor locuite;
 Controlul vibraţiilor instalaţiilor şi echipamentelor în zona urbană şi în apropierea
clădirilor şi altor structuri;
 Optimizarea amplasării concasoarelor, instalaţiilor de bitum si altor instalaţii similare,
pentru minimizarea impactului asupra mediului natural şi uman;
 Implementarea efectivă a unui plan adecvat de management al traficului pentru a
minimiza deranjarea cauzată de traficul din şantier si a proteja atât publicul cât şi
personalul Antreprenorului;
 Protecţia râurilor, lacurilor, terenurilor cultivate si oricărei zone în preajma şantierului,
împotriva oricărui tip de poluare, care pot avea originea fie în executarea lucrărilor
permanente, fie în alte activităţi referitoare la organizarea Antreprenorului;
16
 Controlul metodelor de depozitare a materialelor, cu observarea stricta a standardelor si

specificaţiilor referitoare la elementele cele mai sensibile cum ar fi combustibilul,
bitumul, lubrifianţii, cimentul, explozibilul, etc.;
 Protecţia şi restabilirea adecvată la sfârşitul lucrărilor a gropilor de împrumut, carierelor,
serviciilor de utilităţi şi variantelor ocolitoare şi oricăror alte lucrări provizorii sau
pregătitoare;
 Procurarea şi instalarea unor echipamente specifice pentru monitorizarea zgomotului,
emisiilor de gaze, prafuri, lichide şi alţi poluanţi care derivă din activităţile din şantier;
 Reducerea emisiilor de poluanţi când acestea ajung la nivelul maxim admisibil, în
conformitate cu legislaţia şi normele din România;
 Materialele biodegradabile vor fi atent îngropate în locuri aprobate prin instrucţiunile
Inginerului si a Agenţiei locale de Protecţie a Mediului, în vederea prevenirii poluării
apelor subterane;
 Orice altă activitate care poate fi necesara în conformitate cu instrucţiunile Inginerului şi
cu cerinţele legislaţiei României în domeniul protecţiei mediului;
Antreprenorul, atât cât este necesar dar şi la cererea Inginerului, va executa orice măsurători
privind protecţia mediului sunt solicitate pentru a demonstra că cerinţele din prezenta Clauză au
fost respectate. Încercările vor fi executate la locurile si timpii ceruţi de Inginer şi Antreprenorul
va executa aceste teste şi măsurători pe cheltuiala sa şi cu instrumente furnizate de către
Antreprenor. Antreprenorul va include in Lista A., articolul GI.06, o sumă forfetară care să
acopere costurile activităţilor de măsurători privind poluarea şi raportarea acestora către Inginer
în timpul Duratei de Execuţie şi în Lista A, articolul GI.07, o sumă forfetară care să acopere
costurile activităţilor de măsurători privind poluarea şi raportarea acestora către Inginer pe durata
Perioadei de Notificare a Defectelor. Totuşi, existenţa şi valoarea acestor sume forfetare nu vor
exonera Antreprenorul de responsabilitatea sa, definită mai sus.
II.1.17 Jurnalul Lucrărilor şi Rapoartele
A. Jurnalul Lucrărilor
Antreprenorul va menţine un jurnal al Lucrărilor la zi, în formatul agreat de Inginer. Jurnalul

Lucrărilor va fi ţinut pe Şantier şi Reprezentantul Antreprenorului trebuie să înregistreze zilnic
următoarele informaţii (minimum):
1. Condiţiile atmosferice, întreruperi din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile,

numărul de ore lucrate, numărul şi calificarea personalului muncitor de pe şantier, materialele
achiziţionate, materialele încorporate în lucrări, echipamentele ieşite din uz, testele complete,
mostrele trimise, evenimentele neprevăzute, precum şi instrucţiunile verbale date
Antreprenorului;
2. Anexele cu informaţii detaliate privind toate elementele care sunt verificate pe şantier şi
folosite pentru calcularea plăţilor către Antreprenor, cum ar fi lucrările finalizate, cantităţile
reale, resursele acceptate pentru încorporarea în lucrări. Aceste anexe sunt parte a jurnalelor
de lucrări, dar pot fi semnate, dacă e necesar, ca documente separate.
17
3. Lista diferitelor obstacole sau alte dificultăţi întâmpinate de Antreprenor în timpul

execuţiei lucrărilor, pe perioada raportării.
La cererea Inginerului, Antreprenorul trebuie să furnizeze toate informaţiile necesare pentru

completarea înregistrării zilnice a lucrărilor.
Informaţiile furnizate sunt notate în jurnalul Lucrărilor şi în anexe, semnate de Reprezentantul

Antreprenorului şi contrasemnate de Inginer sau reprezentantul lui. Antreprenorul este
responsabil de asigurarea unui back-up adecvat al acestor informaţii.
În cazul unei neînţelegeri asupra unui subiect notat în Jurnalul Lucrărilor, Antreprenorul trebuie
să informeze în scris Inginerul, în 14 zile de la data când s-a notat în jurnalul Lucrărilor sau în
anexe, care sunt remarcile sale.
B. Rapoartele
Fiecare raport elaborat în conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 4.21 [Rapoarte privind

evoluţia execuţiei Lucrărilor] va fi prezentat şi sub formă electronică, cu fişiere de tip Microsoft
Office sau similar într-un mod convenit cu Inginerul. Antreprenorul va pregăti 2 CD-uri cu
fiecare raport şi va transmite unul Inginerului şi celălalt Beneficiarului, în termen de 7 zile după
ultima zi a perioadei cuprinsă în raport.
II.1.18 Activităţi în afara Şantierului
Dacă unele componente principale ale Lucrării sunt fabricate sau asamblate în afara Şantierului,
Antreprenorul va pune la dispoziţia Inginerului un birou adecvat şi sigur la locul respectiv sau în
vecinătatea lui, pe perioada fabricării, asamblării şi testării.
Antreprenorul va înştiinţa în scris Inginerul despre locurile unde sunt sau vor fi produse,
fabricate sau asamblate Materiale şi Echipamentele. De asemenea, Antreprenorul va înştiinţa
Inginerul despre timpii la care astfel de Materiale sau Echipamente vor putea să fie inspectate,
astfel încât inspecţiile să poată avea loc fără a afecta livrarea Materialelor şi Echipamentelor pe
Şantier. Aceste înştiinţări vor fi date astfel încât să permită inspectarea întregii lucrări la toate
stadiile de producere şi fabricare şi nu numai atunci când aceste bunuri sunt pregătite de livrare.
II.1.19 Asistenţa tehnică arheologică
În conformitate cu prevederile articolului 6 al Ordonanţei nr. 43 / 2000 (republicata),

Antreprenorul va asigura prezenţa pe Şantier a unei asistenţe tehnice arheologice pe întreaga
perioadă de execuţie a Lucrărilor până la finalizarea lor şi să asigure acţiuni necesare în scopul
protejării săpăturilor arheologice identificate în zona Şantierului.
18
Înaintea începerii lucrărilor de construcţie, Antreprenorul va executa, cu ajutorul unor

subantreprenori autorizaţi dacă este cazul, toate lucrările de protejare a siturilor arheologice
identificate în zona respectivă de şantier.
Antreprenorul va include in Lista A, articolul GI.13, o sumă forfetară care să acopere costul
investigatiilor arheologice si a asistenţei tehnice pentru lucrările arheologice cerute de
reglementările naţionale (Ordonanţa Guvernului nr. 43 / 2000 republicata).
II.1.20 Personalul cheie al Antreprenorului
Antreprenorul nu va efectua schimbări în cadrul personalului cheie stabilit, fără aprobarea

prealabilă scrisă a Beneficiarului. Antreprenorul trebuie să propună din proprie iniţiativă o
înlocuire a personalului în următoarele cazuri:
a) în caz de moarte, boală sau accident al unui membru al echipei;
b) dacă devine necesar să înlocuiască un membru al echipei pentru oricare alt motiv care este
dincolo de controlul Antreprenorului.
Atunci când un membru al personalului cheie trebuie înlocuit, înlocuitorul trebuie să posede cel
puţin echivalentul calificărilor şi experienţei.
II.1.21 Documente ce trebuie predate Inginerului
În termen de ___ de zile de la primirea anunţului în conformitate cu Sub-Clauza 8.1 din

Condiţiile de Contract [Începerea Lucrărilor], Antreprenorul va transmite Inginerului Programul
de Execuţie detaliat.
Programul de Execuţie care va fi furnizat va include un grafic de tip timp – localizare, indicând
clar fazele lucrărilor. Resursele necesare de utilajele şi muncă vor fi identificate pentru toate
operaţiile.
Programul va fi actualizat în conformitate cu prevederile Contractului.
În mod regular, Antreprenorul va transmite Inginerului următoarele documente:

 Fluxul de Numerar (lunar)
 Lista de personal şi utilaje (lunar).
Fluxul de Numerar al Antreprenorului va conţine previziunile Fluxului de Numerar până la

sfârşitul contractului.
Antreprenorul va transmite Inginerului la sfârşitul fiecărei luni, sau la altă dată convenită,
rapoarte şi înregistrări detaliate despre personalul şi utilajele aflate în Şantier şi / sau angajate în
execuţia Lucrărilor, împărţite pe categorii, care sa evidenţieze personalul şi utilajele
Antreprenorului precum şi a fiecărui subantreprenor. De altfel, vor fi specificate situaţia şi starea
de funcţionare pentru fiecare utilaj.
19
II.1.22 Puncte de referinţă (Sub-Clauza 8.6)
Primul punct de referinţă este în ____ zile de la Data de Începere a Lucrărilor.

Întrucât siguranţa traficului şi utilităţile vor fi cele mai problematice activităţi, punctul cheie nr. 1
este definit prin realizarea următorilor indicatori, în termen de ____ de zile de la Data de
Începere a Lucrărilor:
- tot personalul cheie al Antreprenorului este prezent pe Şantier;
- panourile sunt instalate (conform Specificaţii Tehnice, Articole Generale,
punctul II.1.9);
- programul de execuţie detaliat al Antreprenorului este transmis;
- au fost asigurate birouri temporare pentru Inginer (sau birouri permanente
după caz);
- echipamentele de măsurători topografice sunt pe şantier (conform
prezentelor Specificaţii Tehnice pentru Articole Generale, clauza II.4.7).
II.1.24 Lucrări în Regie
Nicio lucrare nu va fi executată pe baza de Lucrări în Regie, decât pe baza unei dispoziţii a
Inginerului, în conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 13.6 din Condiţiile de Contract.
Antreprenorul va completa coloana „Preţ unitar” din Listele A1, A2 şi A3 în cadrul Listei de
Cantităţi.
(La acest capitol se va menţiona utilizarea Registrului de şantier – conform OMP 146/2011) în
care Antreprenorul va înregistra zilnic manopera, utilajele şi materialele, registru care va fi
verificat şi semnat zilnic de Inginer pentru evitarea unor dispute).
A. Lucrări în Regie - Manoperă
În calcularea plăţilor către Antreprenor pentru Lucrări în Regie, orele de manoperă vor fi
calculate de la data sosirii personalului pe şantier pentru execuţia unei sarcini particulare a
Lucrării în Regie, până la data plecării de la locul de muncă, dar excluzând pauzele de masă şi
perioadele de odihnă. Orele astfel calculate şi aprobate de Inginer vor fi plătite în conformitate cu
Lista A1 din lista de cantităţi.
Se va considera că preţul unitar pentru manoperă, indicat în Lista A1, acoperă toate costurile
Antreprenorului legate de manopera respectivă, incluzând (dar fără a fi limitate la) salariile
plătite pentru o astfel de muncă, transportul, timpul, orele suplimentare, diurnă şi alte beneficii,
şi oricare alte sume plătite pentru sau în numele unei munci prestate pentru asigurări sociale în
conformitate cu legislaţia românească, orice alte costuri ale Antreprenorului în legătură cu
personalul folosit, precum şi profitul Antreprenorului, cheltuieli de regie şi costuri indirecte,
administrare, obligaţii şi asigurarea muncii, munca de înregistrare a timpilor, de administrare şi
de contabilitate, utilizarea consumabilelor, apă, luminare şi energie; folosirea şi repararea
schelelor, atelierelor şi depozitelor, uneltelor electrice portabile, uneltelor manuale; supervizarea
de către personalul Antreprenorului, şefi de echipe şi alt personal de supervizare; şi alte
asemenea costuri.
B. Lucrări în Regie - Materiale

20
Antreprenorul va fi îndreptăţit la plata materialelor folosite pentru Lucrări în Regie (excepţie

făcând materialele pentru care costurile sunt incluse în procentul adiţional de costuri ale
manoperei detaliate mai sus), la preţurile unitare incluse în “Liste de preţuri pentru Lucrări în
Regie (A2)“, care vor fi considerate a include şi cheltuieli indirecte şi profitul după cum
urmează:
a) preţurile unitare pentru materiale vor fi calculate pe baza costurilor de
aprovizionare, transport, asigurări, cheltuieli de manevrare, încărcare,
descărcare, defecte, pierderi, etc., şi vor acoperi toate costurile de aprovizionare
până la depozitare pe Şantier,
b) costul transporturilor materialelor pentru a fi folosite la lucrări dispuse a fi
executate ca şi lucrări în regie, între locul lor de depozitare pe Şantier şi locul
unde se vor folosi, se va plăti în conformitate cu prevederile aferente
Manoperei şi Utilajelor în Listele A1 şi A3.
C. Lucrări în Regie - Utilaje
Antreprenorul va fi îndreptăţit la plata pentru utilaje de construcţie care se află deja în Şantier şi
sunt folosite pentru Lucrări în Regie pe baza preţurilor unitare incluse în “Lista de preţuri pentru
Lucrări în Regie (A3)”. Preţurile specificate vor fi considerate a include toate cele necesare
pentru amortizare, dobânda şi asigurare, reparaţii, întreţinere, aprovizionări, carburant,
lubrifianţi, alte consumabile şi toate cheltuielile indirecte şi costuri administrative, precum şi
profit, legate de folosirea utilajului respectiv. Costurile legate de şoferi, operatori şi asistenţi vor
fi plătite separate după cum este descris în secţiunea Manoperă pentru lucrări în regie.
In calculul plătii datorate Antreprenorului pentru utilaje de construcţie folosite în lucrări în regie,
doar numărul efectiv al orelor de lucru va fi eligibil pentru plată, cu excepţia cazurilor în care s-a
convenit cu Beneficiarul, ca timpul de deplasare din acea parte a Şantierului unde se află utilajul
de construcţie când se dispune de către Inginer sa fie folosit în lucrări în regie până la locul unde
vor fi folosite, şi / sau timpul de întoarcere să fie plătite.
II.1.24 Asigurări
Antreprenorul va include în Lista A, articolul GI.02, o sumă forfetară pentru a acoperi costurile
necesare pentru obţinerea, furnizarea şi menţinerea tuturor asigurărilor cerute prin Contract.
Totuşi, existenţa şi valoarea acestei sume forfetare nu vor exonera Antreprenorul de
responsabilitatea sa, definită în Clauza 18, iar obţinerea, furnizarea şi menţinerea asigurărilor,
eventualele majorări ale primelor sau prelungiri de valabilitate se vor face pe riscul şi cheltuiala
Antreprenorului.
II.1.25 Comisia de Adjudecare a Disputelor (CAD)
21
În conformitate cu Sub-Clauza 20.2 “Numirea Comisiei de Adjudecare a Disputelor” din
Condiţiile de Contract, o CAD formată dintr-un singur membru va fi nominalizată. Antreprenorul
va plăti integral fiecare factură a Adjudecatorului şi va cere Beneficiarului (în Situaţiile de
Lucrări prezentate potrivit prevederilor Contractului) rambursarea unei jumătăţi din valorile
acestor facturi. Bugetul corespunzător, aferent părţii Beneficiarului din costurile CAD, este
indicat în Lista A, articol GI.18, ca Sumă Provizionată. Beneficiarul va efectua plata către
Antreprenor, în conformitate cu prevederile Contractului. Cealaltă jumătate va fi suportată de
către Antreprenor.
22
II.2 CONTROLUL ŞI ASIGURAREA CALITĂŢII
II.2.1 Sistemul de management al asigurării calităţii
Antreprenorul va pregăti si va transmite spre aprobarea Inginerului în termen de ____ de zile de

la data semnării contractului, un sistem de management al asigurării calităţii similar cu cel
descris în seria ISO 9000. Acel sistem va detalia şi completa cel prezentat în Ofertă şi anexat la
Contract. Sistemul va prezenta organizarea de şantier şi activităţile Antreprenorului şi
responsabilităţile tuturor membrilor din organizarea Antreprenorului pentru a verifica şi a raporta
asupra calităţii materialelor şi manoperei. De asemenea, va descrie procedura de comunicare cu
Inginerul.
În completare faţă de personalul cheie nominalizat în Contract, Antreprenorul va transmite

Inginerului, în termen de ____ de zile de la data semnării contractului, numele, curriculum vitae
şi îndatoririle pentru ansamblul personalului principal.
Sistemele de calitate şi descrierea metodelor de lucru vor indica “puncte de oprire” după cum
urmează:
 “Puncte de oprire” ale Antreprenorului
Puncte în care lucrarea nu va continua fără aprobarea scrisă a unei persoane desemnate
din managementul Antreprenorului, care va fi nominalizată în sistemul de calitate.
 “Puncte de oprire” ale Inginerului:
Puncte în care lucrarea nu va continua fără aprobarea scrisă a unui reprezentant desemnat
din partea Inginerului.
Antreprenorul se va asigura că sistemul de calitate şi întreaga documentaţie de calitate asociată

sunt disponibile tuturor părţilor implicate în lucrare.
Antreprenorul va fi integral responsabil pentru asigurarea calităţii materialelor şi a manoperei

astfel încât acestea să fie în conformitate cu Specificaţiile şi spre satisfacţia Inginerului.
Sistemul de asigurare a calităţii va trebui să fie conform cu prevederile Legii 10/1995. În

particular, va fi corelat cu programul de execuţie şi proiectul tehnic şi va cuprinde fazele
determinante, stabilite conform reglementărilor tehnice sau legale în vigoare. Fazele
determinante vor fi considerate „puncte de oprire”.
Antreprenorul va efectua propriile inspecţii ale materialelor şi manoperei astfel încât acesta să se
convingă că respectă Specificaţiile înainte de a fi prezentate Inginerului pentru aprobare sau
plată.
Inginerul va întocmi note de neconformitate dacă orice lucrare, material, manoperă sau alt lucru
nu este în conformitate cu Contractul. Până când o asemenea notă de neconformitate nu este
anulată, Inginerul nu va certifica nicio plată pentru lucrarea afectată sau articolul relevant.
(Se recomandă solicitarea implementării planurilor de audit intern şi extern şi urmărirea
derulării lor pe toată durata contractului )
23
II.2.2 Laboratorul din şantier
Antreprenorul va instala un laborator de şantier, cu minimul de echipament listat în Anexa B din

prezentele Specificaţii Tehnice pentru Articole Generale.
Lista minimală de echipamente din Anexa B va fi suplimentată de către Antreprenor de la caz la

caz, în conformitate cu cerinţele reale de pe şantier.
Laboratorul va fi ventilat, rezistent la intemperii, termoizolat, iar Antreprenorul va asigura toate

serviciile şi mobilă.
Mărimea şi aşezarea laboratorului va fi adaptată pentru efectuarea activităţilor de luare de probe,

pregătire de mostre, testare, analiză a rezultatelor şi depozitare a mostrelor. Laboratorul va
cuprinde o cameră specială de depozitare a mostrelor de materiale, etc.
Laboratorul va fi autorizat în conformitate cu normele în vigoare, şi în particular cele definite în

„Regulamentul privind autorizarea laboratoarelor de analize si încercări în construcţii” aprobat
prin HG 808/2005.
Antreprenorul va dota laboratorul cu echipamentele şi consumabilele necesare pentru luarea de

probe, pregătirea mostrelor, testele si înregistrările cerute de Specificaţii Tehnice, inclusiv
standardele în vigoare. Echipamentele de testare vor fi noi sau în stare similară şi menţinute
curate şi în stare de funcţionare şi vor fi verificate şi calibrate la intervale regulate sau în urma
dispoziţiilor Inginerului.
Antreprenorul va angaja în cadrul laboratorului ingineri şi tehnicieni cu experienţa adecvată în

testarea materialelor. Prelevarea de mostre şi testarea va fi efectuată de către un număr adecvat
de personal de laborator şi pe teren.
Antreprenorul va asigura de asemenea facilităţile mobile pentru luarea de probe şi testare care
vor fi executate pe teren, la locul lucrărilor.
Laboratorul va fi menţinut curat şi îngrijit în conformitate cu cerinţele Inginerului.
Laboratorul va fi instalat şi gata de folosinţa în termen de ____săptămâni de la Data de Începere

a Lucrărilor. Dacă, în acea perioadă de ____ săptămâni, înainte de terminarea instalării
laboratorului, Antreprenorul începe orice activitate de selectare sau testare a materialelor pentru
aprobarea de către Inginer a oricăror lucrări, va putea folosi, cu aprobarea de către Inginer,
facilităţi temporare de testare.
Antreprenorul va permite Inginerului să aibă acces nelimitat la laboratorul de şantier precum şi la

orice facilitate de testare.
În conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 7.4 din Condiţii de Contract, Inginerul va putea,

potrivit prevederilor Clauzei 13 [Modificări şi Actualizări], schimba locul sau detaliile testelor
24
specificate sau instrui Antreprenorul pentru efectuarea de teste suplimentare. Dacă aceste teste
modificate sau suplimentare arată că Echipamentele testate, Materialele sau calitatea execuţiei nu
respectă prevederile Contractului, atunci costul efectuării acestora va fi suportat de către
Antreprenor, fără a lua în considerare alte prevederi ale Contractului. În celălalt caz, costul
aferent acestei Modificări, precum şi profitul rezonabil datorat, vor fi suportate din Sumă
Provizionată inclusă in Lista A, articolul GI.20. Ofertanţii vor completa lista din Anexa D la
prezentul document cu preţuri unitare pentru principalele teste. Aceste preţuri unitare vor putea fi
luate în considerare de către Inginer, atunci când va stabili costul şi profitul aferente unei
Modificări în conformitate cu cele de mai sus.
La terminarea lucrărilor, Antreprenorul va muta laboratorul, va conserva instalaţiile,

echipamentele, etc. va curăţa Şantierul şi va readuce terenurile aferente laboratorului la starea lor
iniţială. Se precizează că laboratorul, echipamentul şi alte articole similare nu vor fi predate
Beneficiarului sau reprezentanţilor săi.
II.2.3 Luare de probe, verificare, teste, încercări şi metode de lucru
Antreprenorul va păstra evidenţa furnizorilor de la care îşi propune să achiziţioneze bunurile şi

materialele necesare pentru execuţia Lucrărilor. Acolo unde se menţionează în Contract
posibilitatea de a alege bunurile sau materialele, Antreprenorul va informa Inginerul în legătură
cu bunurile sau materialele pe care acesta îşi propune să le folosească. Orice schimbare ulterioară
a furnizorilor, bunurilor sau materialelor va fi de asemenea înregistrată.
Luarea de probe şi testarea vor fi realizate de către Antreprenor, folosind propriul laborator sau
un alt laborator autorizat, în conformitate cu Specificaţiile Tehnice şi cu prezentele Specificaţii.
În plus, luarea de probe şi testarea se vor face în conformitate cu prevederile legale aplicabile.
Antreprenorul va transmite Inginerului, înainte de a cumpăra materiale destinate să fie

incorporate în Lucrări, informaţii complete cu cel puţin patru săptămâni înainte ca materialul să
fie necesar pentru lucrări. Aceste informaţii vor conţine numele furnizorilor, originea
materialului, specificaţiile producătorului, calitatea, greutatea, rezistenţa, descrierea şi detaliile
privind materialele pe care acesta le propune. Antreprenorul va transmite Inginerului (a) probe
din astfel de materiale când i se cere, şi (b) acolo unde este nevoie, certificate de producător a
testelor realizate recent pe materiale similare.
Antreprenorul va realiza încercări a tuturor reţetelor de beton (de ciment, asfalt, etc.) şi a
mixturilor de alte materiale care să ateste nu numai că au constituenţi în conformitate cu
Specificaţiile dar şi că mixturile produse dau rezultate care să mulţumească Inginerul.
Antreprenorul se va asigura că Inginerul are posibilitatea de a asista la orice teste realizate asupra
materialelor şi reţetelor, în conformitate cu prevederile Contractului.
Metode de lucru detaliate, cu descrierea secvenţei activităţilor, materialele şi alte detalii

relevante, vor fi transmise Inginerului pentru toate activităţile cheie sau pentru orice alte
activităţi solicitate de către Inginer. Transmiterea metodelor de lucru sa va face înainte de
25
începerea lucrărilor relevante, în timp util pentru ca Inginerul să aibă oportunitate să emită, în
cazul în care consideră necesar, comentarii.
II.2.4 Materiale alternative
Antreprenorul poate propune utilizarea unor materiale alternative celor specificate în Contract. În
acest caz, Antreprenorul va informa Inginerul cu privire la propunerea sa tehnică. Această
propunere va fi considerată a fi făcută în cadrul prevederilor Sub-Clauzei 13.2 [Optimizarea
Proiectului]. Orice propunere va fi transmisă cu cel puţin 4 săptămâni înainte ca materialul să fie
folosit, sau cu mai mult timp înainte, dacă o astfel de perioadă este solicitată pentru testarea
materialului de către Inginer. Folosirea materialelor alternative este permisă numai cu aprobarea
Inginerului în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern 766/1997, cu modificările şi
completările ulterioare. Materialele alternative vor respecta parametrii tehnici în conformitate cu
standardele, normele şi recomandările aprobate de către Inginer.
( La acest capitol se acceptă şi utilizarea produselor de pe piaţa europeană conform HG
662/2004 revizuită în 2007)
II.2.5 Inspecţia Lucrărilor de către Inginer
Pentru inspecţia de şantier şi pentru verificarea fazelor determinante, Antreprenorul va notifica

corespunzător, în scris, Inginerul. Acolo unde o perioadă de notificare nu este menţionată în
Contract, o astfel de notificare va fi dată cu nu mai puţin de ____ore de lucru normal înainte ca
lucrarea să fie gata pentru inspecţia finală. De altfel, pentru verificarea fazelor determinante,
Antreprenorul va convoca proiectantul, Inspecţia de Stat în Construcţii şi Inginerul cu ____zile
înainte de stabilirea fazei determinante şi se va încheia un proces verbal de control pe faze
determinante conform HG 272/1994. Se vor folosi formulare acolo unde acestea au fost
prevăzute în acest scop.
II.2.6 Teste efectuate de către Beneficiar
Înainte de Recepţia la Terminarea Lucrărilor, Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a efectua teste,
direct sau prin angajarea unor entităţi specializate. Efectuarea acestor teste va fi notificată
Antreprenorului cu cel puţin o zi lucrătoare înainte, iar Antreprenorul va putea fi prezent la
efectuarea testelor. Aceste teste vor fi luate în considerare de către comisia de recepţia numită de
către Beneficiar, în stabilirea recomandării cuprinsă în procesul verbal întocmit de această
comisie.
26
II.3 STUDIUL TOPOGRAFIC
II.3.1 Studiul topografic, repere şi cote
În termen de trei săptămâni de la Data de Începere, Antreprenorul va verifica cotele şi

coordonatele reperelor topografice permanente pe baza cărora s-a realizat proiectarea Lucrărilor,
şi dacă se găsesc discrepanţe, Antreprenorul va informa Inginerul în scris şi se va găsi o soluţie
potrivită. Antreprenorul va informa Inginerul cu privire la orice repere lipsă şi va oferi detalii
legate de poziţia şi cota tuturor reperelor topografice permanente existente.
Antreprenorul va instala repere topografice temporare adiacente fiecărei zone de lucru la poduri
şi la puncte intermediare astfel încât distanţa dintre acestea să nu depăşească 500 m. Reperele
topografice vor fi plasate la distanţa de 60 m de Şantier iar poziţia agreată a fiecăruia va fi
înregistrată citeţ deasupra acestora. Dacă este cazul, Antreprenorul va corela cotele cu cele de pe
contractele adiacente.
Antreprenorul va transmite Inginerului în scris, imediat ce este posibil, datele privind punctele de
reper şi reperele topografice temporare şi va păstra o astfel de evidenţă la zi. Toate punctele de
reper vor fi vopsite în culori distinctive aşa cum au fost agreate de Inginer.
Antreprenorul va întreprinde un studiu topografic detaliat şi se va asigura că modelul de teren

este reprezentativ pentru terenul existent folosit în scopul măsurării şi va informa Inginerul, în
termen de patru săptămâni de la Data de Începere a Lucrărilor, cu privire la orice eroare apărută
la introducerea datelor privind terenul. Antreprenorul se va asigura că toate cotele privind terenul
existent şi, dacă este cazul drumul sau lucrările existente, aşa cum sunt ele menţionate în
Contract, sunt corecte. Dacă Antreprenorul va dori să conteste orice cote, acesta va transmite
Inginerului o schiţă cu poziţiile cotelor considerate a fi greşite şi un set de cote revizuite. Terenul
existent relevant pentru cotele contestate nu va fi mişcat înainte ca decizia Inginerului privind
cotele corecte să fie dată. Antreprenorul va conveni cu Inginerul formatul detaliat de elaborare a
datelor topografice, în particular sub formă electronică, şi va elabora un raport complet către
Inginer, cu toate datele culese.
Antreprenorul va întreprinde toate măsurile necesare în vederea facilitării oricăror verificări pe

care Inginerul doreşte să le realizeze. Antreprenorul va pune la dispoziţie şi va păstra, în folosul
exclusiv al Inginerului în cursul perioadei de execuţie a Lucrărilor, toate echipamentele
topografice, picheţii şi uneltele necesare. Tot echipamentul va fi păstrat în stare de funcţionare
normală în cursul desfăşurării Contractului şi va fi înlocuit dacă i se va raporta Antreprenorului
că acesta este nepotrivit sau nesatisfăcător. Antreprenorul va furniza instrumente şi echipamente
noi sau în stare similară pentru a fi folosite de către Inginer în termen de patru săptămâni de la
Data de Începere a Lucrărilor.
Toate reperele topografice vor fi păstrate cu grijă, cu excepţia celor care datorită construcţiei
trebuie îndepărtate, iar înainte ca acestea să fie îndepărtate, se va obţine aprobarea din partea
Inginerului.
Acolo unde liniile de centru au fost fixate şi unde poziţiile kilometrice au fost stabilite, punctele
de reper vor fi plasate în zona îngrădită sau în alte locuri protejate, la cel mult fiecare 100 m.
27
Punctele de reper vor fi plasate perpendicular pe linia de centru, punctul de reper al liniei
centrale şi celelalte două puncte de referinţă aflându-se în linie dreaptă. Distanţa dintre punctele
de reper va fi înregistrată şi notificată Inginerului.
Poziţiile kilometrice vor fi marcate clar pe panouri ataşate ambelor linii de îngrădire la fiecare 50
m, astfel încât acestea să fie uşor de citit de la o distanţă de 30 m.
Antreprenorul se va asigura că acolo unde este necesar, în vederea păstrării programului său de
execuţie, liniile şi cotele sunt pichetate la timp pentru a permite serviciilor de utilităţi, proprietate
publică sau privată, să fie instalate, modificate, protejate, înlăturate sau mutate.
II.4 FACILITĂŢI SERVICII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU INGINER
II.4.1 Biroul Inginerului
Antreprenorul va pune la dispoziţie birouri mobile sau fixe pe Şantier sau în imediată apropriere
de Şantier, ca birouri pentru Inginer.
De regulă, biroul va fi amplasat pe terenul amenajat de Antreprenor în apropierea propriilor

birouri şi ateliere. Alternativ, se poate folosi o construcţie existentă, cu condiţia ca amplasarea ei
să fie adecvată şi să respecte specificaţiile de mai jos sau specificaţii similare.
Biroul va fi mutat într-un loc nou dacă Inginerul o va solicita, în funcţie de progresul lucrărilor.
De pe vechile locuri vor fi îndepărtate toate fundaţiile, etc. iar serviciile vor fi sistate conform
indicaţiilor Inginerului şi în conformitate cu regulile în vigoare.
În cazul birourilor mobile, atunci când acestea nu mai sunt folosite de către Inginer, clădirea şi
anexele acesteia vor fi mutate de către Antreprenor şi toate fundaţiile vor fi îndepărtate, etc. iar
serviciile vor fi sistate conform indicaţiilor Inginerului.
Birourile mobile şi / sau fixe ale Inginerului vor fi construcţii solide cu un finisaj interior uşor de
întreţinut. Construcţia va fi izolată şi impermeabilizată potrivit condiţiilor climatice.
Suprafaţa biroului, precum şi împărţirea în camere, vor fi conforme cu cele specificate în Anexa
A.1a.
Biroul va fi dotat cu mobilier şi echipamente după cum se specifică în clauzele II.4.3, II.4.4,
II.4.5 de mai jos şi în Anexa A.2.
Racordarea la reţelele de alimentare cu apă, canalizare, căldură (dacă este cazul), telefonie,
Internet şi la reţeaua electrică a birourile Inginerului vor fi asigurate şi păstrate de către
Antreprenor în conformitate cu cerinţele din clauza II.4.4 şi II.4.5 de mai jos şi conform
indicaţiilor Inginerului.
28
Toate birourile vor fi curăţate zilnic şi întreţinute corespunzător de către Antreprenor atâta timp
cât sunt folosite, în conformitate cu cerinţele din clauza II.4.4 de mai jos şi conform indicaţiilor
Inginerului.
Antreprenorul va pune la dispoziţie şi va întreţine acest birou, ca să rămână ocupat şi să fie

folosit de către Inginer, de la Data de Începere a Lucrărilor până la emiterea Certificatului de
Recepţie Finală.
După emiterea Certificatului de Recepţie Finală, Antreprenorul va înlătura, dacă este cazul, acele
birouri inclusiv conţinutul acestora, drumurile de acces şi dispozitivele grele aferente, şi restabili
suprafeţele de teren la starea lor iniţială.
Se specifică faptul că biroul, mobilierul şi echipamentul acestuia şi orice alte articole similare nu
vor fi predate Beneficiarului sau unuia dintre reprezentanţii acestuia.
II.4.2 Biroul de laborator pentru Inginer
Antreprenorul va pune la dispoziţie un birou de laborator pentru Inginer, cu o suprafaţă şi o

împărţire în camere conforme cu specificaţiile din Anexa A.1b.
Biroul va fi dotat cu mobilier şi echipamente după cum se specifică în clauzele II.4.3, II.4.4,
II.4.5 de mai jos şi în Anexa A.2.
Racordarea la reţelele de alimentare cu apă, canalizare, căldură (dacă este cazul), telefonie,
Internet şi la reţeaua electrică a birourile Inginerului vor fi asigurate şi păstrate de către
Antreprenor în conformitate cu cerinţele din clauza II.4.4 şi II.4.5 de mai jos şi conform
indicaţiilor Inginerului.
Toate birourile vor fi curăţate zilnic şi întreţinute corespunzător de către Antreprenor atâta timp
cât sunt folosite, în conformitate cu cerinţele din clauza II.4.4 de mai jos şi conform indicaţiilor
Inginerului.
Biroul va fi pregătit pentru a fi ocupat şi folosit de către Inginer în acelaşi timp cu laboratorul
Antreprenorului, dar nu mai târziu de ___ săptămâni după Data de Începere a Lucrărilor.
Antreprenorul va pune la dispoziţie şi va întreţine acest birou, ca să rămână ocupat şi să fie

folosit de către Inginer, până la emiterea Certificatului de Recepţie Finală.
Este specificat ca biroul, mobilierul şi altele asemenea nu vor fi predate Beneficiarului sau unuia
dintre reprezentanţii acestuia.
II.4.3. Mobilier pentru birourile Inginerului
29
Antreprenorul va pune la dispoziţie mobilier şi echipament de bună calitate, rezistent şi adecvat
pentru o folosire îndelungată. Antreprenorul va întreţine toate aceste produse în condiţii bune de
folosinţa şi le va înlocui, dacă este necesar, ori de cate ori devin neutilizabile.
Lista de mobilier şi echipament este dată în Anexa A.2 Inginerul poate efectua modificări minore
la această listă atunci când organizarea, metodologia si aşezarea birourilor este cunoscută.
II.4.4. Cerinţe generale pentru birourile Inginerului
Un acces pavat sau asfaltat va fi realizat către fiecare birou dacă este necesar. O parcare acoperită
va fi construită / amenajată în funcţie de numărul autovehiculelor. Un gard de 1.8 m înălţime va
înconjura fiecare clădire şi parcarea acoperită, la o distanţă de cel puţin 2 m de zidul exterior al
biroului. Gardul va fi amenajat cu o poartă, uşor de încuiat şi prevăzută pentru intrarea
autovehiculelor. Suprafaţa din interiorul gardului va fi iluminată în aşa fel încât să nu existe
porţiuni întunecate.
De la instalarea lor şi până la emiterea Certificatului de Recepţie Finală, birourile vor fi

întreţinute si reparate de Antreprenor .
Toate clădirile vor fi izolate şi impermeabilizate potrivit condiţiilor climatice. Toate ferestrele vor
fi cu dublu vitraj, iar cel puţin jumătate se vor putea deschide. Intrările vor fi prevăzute cu două
seturi de uşi. Vor exista luminare şi ventilare naturale pentru fiecare cameră. Toate încăperile vor
avea lumină electrică adecvată pentru condiţii de muncă.
Fiecare cameră va fi prevăzuta cu cel puţin trei prize cu împământare, cu un total de furnizare
maxim de 4 kilowaţi pe cameră.
Fiecare cameră va fi prevăzuta cu o unitate de aer condiţionat (şi încălzire) de perete, funcţională
indiferent de temperatura externă.
Tavanele vor fi la o înălţime de cel puţin 2.5 metri.
Fiecare clădire va avea o intrare decomandată.
Fiecare chicinetă va conţine o chiuvetă, două corpuri bază şi două dulapuri, un frigider de 150 l
şi două plite electrice. Chiuvetele, duşurile şi chicinetele, vor fi prevăzute în mod continuu cu
apă rece şi apă caldă.
Amenajarea, materialele, fitingurile, finisajele vor fi de bună calitate.
În timpul construcţiei / pregătirii birourilor, Antreprenorul va pune la dispoziţie facilităţi

alternative, în apropierea locului respectiv. Asemenea birouri temporare vor fi aprobate de către
Inginer. Dacă sunt necesare, aceste birouri temporare vor fi puse la dispoziţie în termen de 14
zile de la Data de Începere a Lucrărilor.
30
Curăţenia zilnică va fi făcută prin aspirator, cu apa, ştergere cu mopul, periere, maturare,
ştergerea prafului, lustruire.
Antreprenorul va executa reparaţiile clădirilor, conţinutului lor, serviciilor şi utilităţilor de îndată

ce va fi necesar, nu neapărat când Inginerul raportează nevoi.
Antreprenorul va face toate aranjamentele, şi va plăti toate cheltuielile, pentru furnizarea şi

întreţinerea continue, până la emiterea Certificatului de Recepţie Finală, pentru următoarele
servicii :
 electricitate şi iluminare;
 aer condiţionat şi căldura
 apă potabilă,
 apă caldă,
 canalizare şi apă uzată,
 colectarea deşeurilor.
II.4.5. Facilitaţi de comunicare pentru birourile Inginerului
În fiecare birou (biroul Inginerului şi biroul de laborator) şi cu aprobarea Inginerului,

Antreprenorul va asigura instalarea unei linii directe internaţionale pentru telefon şi fax, precum
şi a unui acces la Internet de mare debit.
Antreprenorul va suporta costurile de instalare / reziliere, iar costurile de comunicaţii şi / sau

abonament vor fi suportate de Inginer.
Telefonul, faxul şi accesul la Internet pentru birourile Inginerului (sau birourile temporare dacă
este cazul) vor fi asigurate de Antreprenor în termen de ____ zile de la Data de Începere a
Lucrărilor.
II.4.6. Fotografii de progres
Antreprenorul va aranja să fie efectuate fotografii digitale privind activităţile pe Şantier şi

progresul Lucrărilor, sub îndrumarea Inginerului. Fotografiile vor fi executate în număr suficient
pentru a reflecta progresul Lucrărilor.
Toate aceste fotografii digitale vor fi arhivate intr-un calculator şi de asemenea pe CD-R (sau alt
suport magnetic aprobat de către Inginer) şi vor marcate cu data executării lor, numele şi adresa
fotografului, numărul de identificare, şi o scurtă descriere a lucrării sau activităţii reprezentate,
incluzând poziţia kilometrică şi orientarea pozei.
Fiecare fotografie va fi inclusă în formă tipărită şi în format digital în raportul lunar al

Antreprenorului. La terminarea Lucrărilor, un set complet va fi transferat Beneficiarului.
31
Proprietatea intelectuală şi industrială a tuturor fotografiilor va fi a Beneficiarului.
II.4.7 Servicii diverse pentru Inginer
Antreprenorul va pune la dispoziţia Inginerului şi va întreţine în mod corespunzător instrumente

de măsurători topografice pentru uzul Inginerului. Acest set de instrumente va cuprinde :
 o staţie totală cu toate echipamentele şi accesoriile aferente;
 mire metrice;
 nivele automate;
 2 rulete de otel (50 m)
 roţi de măsurat distanţa.
Toate instrumentele vor fi puse la dispoziţia Inginerului in termen de ___ zile de la Data de
Incepere a lucrarilor si vor ramane la dispozitia Inginerului până la sfârşitul Perioadei de
Notificare a Defecţiunilor. Instrumentele vor rămâne proprietatea Antreprenorului.
32
ANEXA A.1.a: BIROUL PRINCIPAL AL INGINERULUI
ARTICOL U.M. CANTITATE

Suprafaţa totală minimă m2
Camere> 15 metri pătrati Număr Se completează prin raportare
Sală şedintă>20 metri pătrati Număr la complexitatea lucrărilor şi la
Toalete Număr configurarea echipei de experţi
Chiuvete Număr
Duşuri Număr
Chicinete Număr
Cămară Număr
Locuri de parcare Locuri
33
ANEXA A.1.b: BIROUL DE LABORATOR PENTRU INGINERUL
ARTICOL U.M. CANTITATE

Suprafaţa totală minimă m2
Camere> 15 metri pătrati Număr Se completează prin raportare
Sală sedintă>20 metri pătrati Număr la complexitatea lucrărilor şi la
Toalete Număr configurarea echipei de experţi
Chiuvete Număr
Dusuri Număr
Chicinete Număr
Cămară Număr
Locuri de parcare Locuri
34
ANEXA A.2: LISTA DE MOBILIER ŞI ECHIPAMENTE PENTRU BIROURILE

INGINERULUI
ARTICOLE BIROUL BIROUL DE

PRINCIPAL LABORATOR
Unităţi de aer condiţionat de perete
Mese de birou (1.8 m x 0.9 m) cu 3 sertare
Scaune de birou (cu spătar înalt)
Mese (1.8 m X 0.9 m)
Scaune
Masă conferinţă (4.0 m x 1.6 m)
Scaune masă conferinţă
Clasificator orizontal
Clasificator vertical
Clasificator metalic 4 sertare mari Se completează prin raportare la
Etajeră (1.8m x 0.8m x 0.3m) complexitatea lucrărilor şi la
Dulapuri (1.7m x 0.9m x 0.4m) cu 3 etajere şi configurarea echipei de experţi
încuietor
Avizier (2 m x 1.2 m)
Frigider
Coş de gunoi
Extinctor (unul electric şi trei de uz general,
fiecare de 15 l)
Maşina de perforat si legat (indosariat cu spire)
Veselă şi tacâmuri
Ceainic
Cafetiera
Tigaie
Cuier haine
35
ANEXA B: LISTA DE ECHIPAMENTE PENTRU LABORATORUL DE SANTIER
Minimul de echipamente pentru Laboratorul de Şantier conform Paragrafului II.2.2 va consta în:
NR. DESCRIERE Cantitate

CRT.
1. Cuptor de laborator 100 l Se
2. Cuptor de laborator 100 l completează
3. Balanta analitica, eroare 0.01.g, sarcina 500-600 g prin raportare
4. Balanta analitica, eroare 0.1.g, sarcina 10000 g la
5. Balanta analitica, eroare 0.01 – 1 g, sarcina 30000 g complexitatea
6. Balanta farmaceutica cu precizie de 0.01 g lucrărilor
7. Balanta hidrostatica
8. Platforma scalata, sarcina 100 g
9. Taler, diametru 200-300 mm
10. Cuptor pe gaz
11. Site in serie pentru pamant (vezi SR_EN 933-2/1998)
12. Site in serie pentru agregate (vezi SR_EN 933-2/1998)
13. Site in serie pentru amestec (vezi SR_EN 933-2/1998)
14. Site in serie pentru beton (vezi SR_EN 933-2/1998)
15. Site de cernut
16. Spliter pentru mostre agragate
17. Extrudor
18. Pompa vid
19. Masina de testare a compresiunii betonului , max.2000 kN
20. Termometru de camera
21. Termometre de exterior
22. Termometru digital pentru asphalt, beton, etc.
23. Pluviometru
24. Masina de forat + foreza diametru 200 & 100 mm
25. Masina abraziva Los Angeles
26. Masina abraziva Micro- Deval
27. Set test albastru metilen
28. Picometru
29. Masurarea greutatii unitare pentru masurarea densitatii
30. Subler- determinarea coeficientului de forma a granulelor
31. Spatule
32. Aparat de determinate a naturii golurilor
33. Test de determinare a tasarii cu conul
34. Placa vibranta
35. Mixer de betoane
36. Matrita de testare ( 150 x 150 x 150 mm )
37. Prisma de ciment ( 40x40x160 mm)
38. Rezervor de apa cu termostat
39. Camera de conservare vaporizarecu controlul temperaturii
36
40. Mixer mortar

41. Aparat amestec
42. Aparatul Vicat pentru determinarea consistentei cimentului
43. Banda Le Chatelier
44. Aparat pentru extractie cu separator-recuperare filer
45. Compresometru Marshall
46. Masina de compactat giratory
47. Sistem de testare al asfaltului ELE MATTA
48. Compresometru pentru monstre cubice
49. Mixer pentru monstre
50. Baie de apa cu termostat
51. Peretrometru automat standard cu accesorii
52. Aparatul inel si bila pentru determinarea punctului de inmuiere
53. Aparat pt determinarea stabilitatii la incalzire in film subtire
54. Aparat de testare a ductibilitatii ( 150 cm ) cu baie de revenire
constanta
55. Rezistenta limita – aparat Fraass
56. Spectrofotometru UV - VISIBLE
57. Echipament CBR
58. Aparatul Proctor – simplu si modificat – ciocan
59. Benkelman beam apparatus
60. Placa Lukas
61. Dispozitiv limitare curgere – marca CASSAGRANDE
62 Areometre
63 Set test echivalent de nisip
64. Con pentru determinarea gradului de compactare cu nisip
65. Aparat determinare densitati aparenta in aer si apa
66 Masina de testare a compresiei cimentului
67 Ceas cronometru
68. Aparat pentru polisaj al agregatelor
69 Termohigrograf – 35 +45º C; cu masurarea umiditatii de la 0 pana la
100%
70 Aparat de incercat duritatea solului (FDP)
71 Viscozimetru
72. Sistem de testare a rezistentei invelisului
37
ANEXA C: LISTA STANDARDELOR ROMANESTI APLICABILE
Mai jos sunt listate cele mai importante Standarde si Normative romanesti privind proiectarea si
construirea de drumuri, inspectie, investigatie si teste de laborator pentru diferite tipuri de lucrari.
Pentru alte standarde romanesti si straine aplicabile, se face referire la sectiuni individuale din
Specificatii Tehnice.
Etape tipuri de lucrari, standardele sau

Normativ Normativ
normativele aplicabile si procedura de
solicitand o anume specificand metoda
investigare
investigare de investigare
0 1 2 3
Standarde pentru drumuri extra-urbane PD 162-2002
I Proiectare si executie lucrari de terasamente
A. Investigatii. Prescriptii
Teren de fundare. Cercetari geologico-tehnice si
geotehnice specifice traseelor de drumuri sI STAS 1242/2-83
autostrazi
1 Teren de fundare. Investigatii in santuri deschise. STAS 1242/3-87
2 Teren de fundare. Cercetari geotehnice prin foraje STAS 1242/4-85
executate in pamanturi
3 Teren de fundare. Investigatii geotehnice prin STAS 1242/5-88
penetratii dinamice
4 Teren de fundare. Investigatii geotehnice prin STAS 1242/6-76
penetratii statice
5 Teren de fundare. Principii generale de calcul. STAS 3300/1-85
6 Teren de fundare. Adancime de inghet maxima. STAS 6054-77
Zonarea pe teritoriul Romaniei.
B. Inspectia de calitate a terenurilor de fundare,
materiale folosite la lucrarile de terasamente si
straturilor rutiere (excluzand stratul de forma)
1 Lucrari de drumuri. Terasamente. Cerinte tehnice STAS 2914-84
generale de calitate.
2 Norma departamentale pentru executia mecanizata
a terasamentelor la drumuri: C 182-87
- Clasificarea si identificarea tipurilor de STAS 1243-88
pamanturi. STAS 1913/5-85
- Determinarea granulatiei STAS 1913/4-86
- Limita de plasticitate. STAS 1913/13-83
38
Etape tipuri de lucrari, standardele sau

Normativ Normativ
normativele aplicabile si procedura de
solicitand o anume specificand metoda
investigare
investigare de investigare
0 1 2 3
- Continut de umiditate STAS 1913/1-82
- Densitatea pamantului STAS 1913/3-76
- Permeabilitate (Teste de laborator) STAS 1913/6-76
- Parametrii de compactare Gradul de compactare STAS 1913/13-83
Proctor STAS 1913/15-75
- Determinarea grosimii fundatiei (pamant coeziv)
- Determinarea densitatii prin metoda conului de STAS 12288-85
nisip (pamanturi necoezive) CD Norm 31-2002
- Determinarea capacitatii portante
II Stratul de forma. Proiectare si constructie

1 Lucrari de drum. Stratul de forma. Cerinte tehnice STAS 12253-84
de calitate.
2 Lucrari de drum. Straturi din agregate naturale sau STAS 10473/1-
pamant stabilizat cu ciment. Cerinte tehnice de 87
calitate
Verificarea calitatii materialelor, mixturilor
stabilizate cu zgura si var sau ciment si var sau
testarea stratului de forma in timpul executiei.
a Inspectia calitatii pamantului
- determinarea granulatiei STAS 1913/5-85
- clase de plasticitate STAS 1913/4-86
- evaluarea asperitatii STAS 1913/5-85
- continutul in materii organice in stratul superior STAS 7107/1-76
- reactii Ph STAS 9163/18-
73
b Funnel raw slag
- densitatea in conditii de umiditate scazuta STAS 4606-80
c Resturi de cariera STAS 12253-84 STAS 730-89
SR EN 1097-
2:2002
d Var nestins SR 9310:2000
Pudra de var stins SR EN 459-
- sorturi 1:2003/ SR EN 459-
- continutul in calciu si oxizi de magneziu AC:2003 2:2003
e Funnel grained slag SR 648:2002 STAS 4606-80
39
- determinarea granulatiei
f Cimenturi Metode de incercari ale cimenturilor.
Determinarea timpului de priza ai a stabilitatii. SR EN 196-
3:1995/ AC:1997
g Determinarea raporturilor pamanturilor stabilizate
- Determinarea caracteristicilor de compactare. STAS 1913/13-
- determinarea rezistentei la compresiune la 7, 14 83
sau 28 zile STAS 10473/2-
86
h Verificarea calitatii stratului de forma in timpul
executiei. STAS 4606-80
- continutul umiditatii pamanturilor necoezive si a STAS 1913/1-82
refuzurilor de cariera STAS 10473/2-
- continutul umiditatii pamanturilor coezive si 86
mixturilor STAS 10473/2-
- calculul pamanturilor inainte de compactare 86
- gradul de compactare a straturilor prin verificarea CD Norm 182-
bazata pe determinarea grosimii sau volumului 87
- determinarea rezistentei la compresiune a
pamanturilor la 7, 14 si 28 zile STAS 10473/2-
86
i Determinatea fortei stratului de forma Norm CD 31-
2002
III Drenarea apelor de suprafata si sisteme de
descarcare . Proiectare si constructie.
1 Lucrari de drumuri. Sisteme pentru colecatrea apelor STAS 10796/1-
si drenaj. Prescriptii generale de proiectare. 77
2 Lucrari de drumuri. Sisteme pentru colectarea apelor STAS 10796/2-

si drenaj, rigole, santuri si santuri la drumuri laterale. 79
Prescriptii generale de proiectare
3 Lucrari de drumuri. Lucrari de constructie pentru STAS 10796/3-
colectarea apelor. Drenuri. Prescriptii generale de 88
proiectare
Verificarea calitatii materialelor si prefabricatelor in
timpul executiei.
a Cimenturi
- timpul de priza SR EN 196-
- calculul volumului constant 3:1995/ AC:1997
- metode de conservare
- rezistenta mecanica la 2(7) si 28 zile SR EN 196-
1:1995
40
b Agregate
- continutul de materii fine STAS 4606-80
- stratul superior STAS 4606-80
- parti din argila, carbune si mica - determinarea visual inspection
granulatiei STAS 4606-80
- echivalentul in nisip STAS 730-89
- determinarea capacitatii de uzura prin metoda Los SR EN 1097-
Angeles 2:2002
c Piatra de rau pentru camasuirea si elemente de
zidarie SR EN
- capacitatea la compresiune a pietrei testate prin 1926:2000
apruveta uscata SR EN
- comportarea la inghet-dezghet 12371:2002
d Bolovani folositi la camasuire si la zidarie:
- determinarea capacitatii la compresiune STAS 730-89
- determinarea capacitatii de uzura prin metoda SR EN 1097-
Deval 2:2002
e Apa folosita la mortare si betoane
- analiza chimica SR EN
1008:2003
f Betoane si mortare Norm NE 013-
2002
g Otelul folosit la armare STAS 438/1-89
h Materiale de filtrare
- echivalentul la nisip STAS 730-89
- determinarea granulozitatii STAS 4606-80
i Tuburi de beton la sistemele de canalizare
- dimensiuni (diametre si grosimi) STAS 816-80
j Borduri din beton
- dimensiuni SR EN
- determinarea capacitatii la incovoiere 1340:2004
SR EN
1340:2004
IV Protectia taluzurilor si santurilor. Proiectare si
executie.
1 Lucrari de drumuri. Protectia taluzurilor si santurilor. STAS 2916-87
2 Lucrari de drumuri. Prescriptii generale de STAS 11210-88
proiectare
V Straturi de baza si fundatii.
41
1 Lucrari de drumuri. Road works. Prescriptii de baza. STAS 1339-79

2 Lucrari de drumuri. Straturi de baza si fundatii STAS 6400-84
Conditii tehnice generale de calitate
3 Lucrari de drumuri. Fundatii din pamanturi STAS 8840-83
stabilizate mechanic. Conditii tehnice generale de
calitate
4 Lucrari de drumuri. Straturi din agregate naturale STAS 10473/1-
sau pamanturi stabilizate cu ciment. Condi\ii tehnice 87
generale de calitate
5 Lucrari de drumuri. Straturi rutiere din agregate STAS 10473/2-
naturale sau pamanturi stabilizate cu lianti 86
hidraulici sau puzzolanici. Metode de determinare
sI [ncercare.
6 Lucrari de drumuri. Straturi de baza si SR 1120:1995
imbracaminti bituminoase de macadan
semipenetrant si penetrant. Conditii tehnice de
calitate.
7 Lucrari de drumuri. Straturi de baza din mixture SR 7970:2001
bituminoase la cald. Conditii tehnice generale de
calitate
8 Instructii tehnice pentru depozitele de cenusa CD 147-2002
aplicate la betoanele de drum.
9 Instructii tehnice pentru proiectarea si executia CD 29-79
straturilor de fundare (in afara de cele stabilizate)
10 Instructii tehnice pentru executarea straturilor rutiere CD 127-2002
in afara celor cu agregate naturale stabilizate cu
lianti puzzolanici.
11 Ghidul metodologic pentru executarea fundatiilor CD 145-2003
din ballast prin compactarea prin metoda optimizarii
umiditatii.
A Verificarea calitatii agregatelor naturale din balast SR 662:2002
folosite la structuri de drum (pentru certificare (functie de sortul
verificarile sunt efectuate de furnizor si confirmate agregatelor si
de executant): scopul folosirii) STAS 4606-80
- originea petrografica si minerala STAS 1913/5-85
- cantitatea de fractii mai mica de 0.02 mm STAS 4606-80
- determinarea granulatiei STAS 730-89
- calculul suprafeteloor neregulate STAS 4606-80
- calculul impuritatilor STAS 730-89
- continutul finetii STAS 730-89
- echivalentul in nisip STAS 1913/6-76
42
- calculul permeabilitatii STAS 1913/8-82

- grosimea capilara STAS 4606-80
- aspectul sortului (b/a and c/a) STAS 730-89
- crushing coefficient SR EN 1097-
- gradul de uzura determinat prin incercarea Los 2:2002
Angeles
B Verificarea calitatii agregatelor naturale obtinute SR 667:2000
prin spargere artificiala (verificarea este facuta de (depending on
furnizor si confirmata de executant) the sort and
scope)
a Testele de baza ale agregatelor:
- originea petrografica si minerala SR EN
- porozitatea aparenta in conditii de presiune 12407:2002
normala SR EN
- capacitatea la compresiune in conditii uscate 1936:2001
- gradul de uzura determinat prin incercarea Los SR EN
Angeles 1926:2001
- gradul de calitate STAS 730-89
- gradul de rezistenta la inghet STAS 730-89
- sensibilitatea la inghet STAS 730-89
STAS 730-89
b Incercari la agregate:
- granulatia STAS 4606-80
- indice de rectificare STAS 730-89
- cantitatea de argila SR 667:2000
- cantitatea de materii straine STAS 4606-80
- gradul de uzura determinat prin incercarea Los STAS 730-89
Angeles STAS 730-89
- gradul de rezistenta la inghet STAS 730-89
- sensibilitatea la inghet STAS 730-89
- gradul de functionare
C Verificarea calitatii materilelor folosite la fundatiile
drumului obtinute prin stabilizare mecanica (pamant STAS 8840-83
necoeziv, straturi din piatra existente, balast, pietris,
piatra sparta si deseuri de cariera)
- rata de plasticitate STAS 1913/4-86
- echivalentul in nisip STAS 730-89
- granulatia de pamant necoeziv STAS 1913/5-85
- determinarea materialului granular STAS 4606-80
- parametrii de compactare STAS 1913/13-
83
D Verificarea calitatii celorlalte materiale folosite la STAS 6400-84
stratul de baza si fundatie. STAS 10473/1-
87
43
a Funnel granulated slag

- densitatea aparenta majoritara SR 648:2002
- determinarea granulatiei STAS 4606/80
- materiale cu lianti puzzolanici. Indexul acivitatii SR 3832-8:1999
puzzolanici..
b Var nestins si var stins
- indice de rectificare SR EN 459-
- calculul continutului de calciu si oxidului de 2:2003
magneziu activ
c Cimenturi
- timpul de priza
- calculul volumului constant SR EN 196-
- metode de conservare 3:1995/ AC:1997
- rezistenta mecanica la 2(7) si 28 zile
d Bitum:
- penetratia la 25C STAS 42-68
- temperatural de inmuiere SR EN
1427:2002
e Filler:
- indice de rectificare STAS 539-79
f Timpul de segregare rapida a emulsiei bituminoase STAS 8877-72
cationice
E Verificarea calitatii materialelor folosite la stratul de STAS 6400-84
baza: STAS 8840-83
STAS 10473/1-
87
a Agregate naturale luate din balastiere si piatra sparta
din cariere:
- verificarea granulatiei amestecului STAS 4606-80
- verificarea gradului de compactare STAS 12288-85
b Agregate stabilizate cu ciment:
- rezistenta la compresiune la 7 si 28 zile STAS 10473/2-
- actiunea apei (Rci, Vi, and Ai) 86
- pierderea din sarcina (Psu, Pid) STAS 10473/2-
- granulatie 86
- gradul de compactare STAS 10473/2-
86
STAS 4606-80
STAS 12288-85
F Verificarea bitumului din straturille de baza SR 7970:2001
a Incercarile realizarii amestecului :
- granulatia si partile levigabile din sorturile de STAS 4606-80
44
agregate SR EN 12697-
- calculul minim necesar pentrudeterminarea pietrei 6:2004
sparte si a fillerului(formula de determinare)
- incercarea compozitiei amestecului dupa preparare SR EN12697-
- determinarea granulozitatii agregatelor scoase din 23:2004
amestec STAS 4606-80
b Verificarea calitatii probelor prelevate :
- caracteristicile fizico-mecanice prin teste Marshall SR EN 12697-
si cuburi 6:2004
- determinarea continutului de bitum si continutul de SR EN12697-
agregate 23:2004
G Verificarea calitatii constructiei din beton de ciment
si straturile de fundare A se vedea cap vi:
„Imbracaminti din beton de ciment”. In conformitate
cu cerintele proiectului
H Verificarea capacitatii fundatiei sau elevatiei
stratului de baza CD 31-2002
- incercari deflectometrice
VI Imbracaminti din beton de ciment. Proiectare si
constructie
1 Lucrari de drum. Imbracaminti de beton de ciment SR 183-1:1995
executate in cofraje fixe. Conditii tehnice de
calitate
2 Lucrari de drum. Imbracaminti de beton de ciment SR 183-2:1998
executate in cofraje fixe. Conditii tehnice de
calitate
3 Norme pentru imbracamintile de beton de ciment NE 014-2002
executate in cofraje fixe
Verificari la materialele de baza ale imbracamintilor
de beton de ciment
A Verificarea calitatii agregatelor
a Nisip de rau sortul 0-3; 3-7 SR 662:2002
- echivalenta in nisip STAS 730-89
- materii straine (lemn, argila, carbune, mica) STAS 4606-80
- calculul granulozitatii STAS 4606-80
- calculul continutului de apa STAS 4606-80
b Pietris sorturile 7-16, 16-31, 16-40 SR 662:2002
- materii straine STAS 4606-80
- granulozitate STAS 4606-80
45
c Sorturi sparte 8-16, 16-25, sorturi separate 25-40 SR 667:2000

- materii straine STAS 4606-80
- calculul fractiilor mai mici de 0.09 mm STAS 730-89
- granulatia STAS 730-89
B Verificarea calitatii agrgatelor de balastiera de catre SR 662:2002
furnizor , specificate la capitolele 1a, si 1b si
urmatoarele:
a Nisipuri:
- originea minerala si petrografica STAS 4606-80
- calculul continutului de sulfati si sulfide STAS 4606-80
b Pietris:
- calculul continutului de sulfati si sulfiti STAS 4606-80
- granulatia (b/a and c/a) STAS 4606-80
- rezistenta la rupere in conditii de umiditate mare STAS 4606-80
- rezistenta la inghet-dezghet; STAS 4606-80
- gradul de uzura determinat prin incercarea Los SR EN 1097-
Angeles 2:2002
C Verificarea calitatii agrgatelor de balastiera de catre SR 667:2000
furnizor , specificate la capitolele 1c si urmatoarele:
a Testele rocilor de baza:
- idem cap. 2.a
b Material testing (chipping and split)
- idem cap 2.6
D Verificarea calitatii celorlalte materiale ce se vor
folosi
a Cimenturi CD 40: STAS 10092-78
P 45; P 40 SR EN 197- SR EN 196-
- conditii de pastrare 1:2002 3:1995/ AC:1997
- timpul de priza
- rezistenta mecanica la 2(7) and 28 days SR EN 196-
1:1995
b Aditivi NE 014-2002
c Apa SR EN
1008:2003
d Timpul de segregare rapida a emulsiei bituminoase STAS 8877-72
cationice
e Protectia P 45 STAS 12093-83
E Verificarea calitatii betonului SR 183-1:1995
a Compozitia betonului determinata prin teste NE 014-2002
46
preliminare
b Caracteristicile betonului proaspat:
- lucrabilitatea SR EN 12350-
- densitatea aparenta 4:2002
- continutul de aer SR EN 12350-
- temperatura betonului 4:2002
SR EN 12350-
7:2003
SR EN 12350-
4:2002
c Caracteristicile betonului armat:
- prelevarea probelor SR EN 12390-
- rezistenta la compresiune a cubului de beton 6:2002
- rezistenta la incovoiere a prismului 150x150x600 SR EN 12390-
mm - rezistenta la compresiune 6:2002
- rezistenta la inghet-dezghet pe epruvetele din SR 183-1:1995
determinarea compozitiei betonului C 54-81
STAS 3518-89
d Calitatea imbracamintilor:
- masurarea asperitatii suprafetei SR 183-1:1995
- testul de rugozitateroughness test STAS 8849-83
VI Imbracaminti bituminoase la cald. Proiectare si

I constructie
1 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase la SR 174-1:2002
cald. Conditii tehnice de calitate
2 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase la SR 174 – 2 :
cald. Conditii tehnice pentru pregatirea si asternerea 1997 / C1:1998
mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor
bituminoase.
3 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase la STAS 175:1987
cald Road works. Conditii tehnice de calitate
4 Lucrari de drumuri Imbracaminti bituminoase pentru STAS 1348-87
poduri de sosea. Cerinte tehnice de calitate
5 Lucrari de drumuri Imbracaminti bituminoase. SR 599:2004
Cerinte tehnice de calitate
6 Lucrari de drumuri. Macadam. Cerinte tehnice de SR 179:1995
calitate
7 Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale STAS 863-85
traseelor. Prescriptii de proiectare.
Verificarea calitatii materialelor pentru
imbracamintile bituminoase executate la cald.
47
A Varificarea calitatii agregatelor:

a Agregate de balastiera:
- idem ca si cap.VI.1.a si 1.b verificarea facuta de
executant;
furnizor
b Chipping:
- idem ca si cap.VI.1.c verificarea facuta de
executant;
furnizor
c Piatra sparta:
- determinarea granulatiei STAS 730-89
- foreign matter acalculul materiilor strainemount STAS 730-89
- calculul fnctionalitatii SR EN 1097-
- caliatatea rocii de baza (testata de furnizor) SR 667:2000 2:2002
d Bitumuri: SR 754:1999
- penetratia la t 25C STAS 42-68
- temperatura de topire SR EN
- ductilitatea la 0C si 25C 1427:2002
- limita de inflamabilitate SR 61:1997
- materii solubile in solventi organici STAS 5489-80
- testul de stabilitate la incalzire la 163C STAS 115-80
- Wax la 45C punctul minim de inmuiere SR 754:1999
- procentul max de pierdere prin incalzire STAS 8098-68
- nota de clasificare STAS 8099-74
- bitumuri cu adaos de cauciuc STAS 8788-71
- densitatea la 15C STAS 11106-84
- determinarea continutului asfaltului STAS 35-81
- determinarea continutului bitumului prin metoda STAS 11106-84
cantitativa STAS 10969/3-
83
- reducerea timpului de priza
STAS 11342-79
- determinarea vascozitatii dinamice
SR EN
12
59
6:2
00
3
e Filler: STAS 539-79
- calculul carbonatului de calciu (se verifica doar de
furnizor) STAS 4605/9-88
- determinarea umiditatii STAS 539-79
- determinarea granulozitatii STAS 539-79
- indicele de absorbtie STAS 539-79
48
- densitatea aparenta testata dupa precipitarea

fillerului in benzen sau metilbenzen STAS 539-79
- evitarea testarii dupa compactare STAS 539-79
f Timpul de priza rapida a bitumului: STAS 8877-72
- continutul de agregate STAS 10969/2-
- gradul de vascozitate engler 88
- deseurile de bitum STAS 8877-72
- calculul omogenitatii STAS 8877-72
- stabilitatea stalpilor STAS 8877-72
STAS 8877-72
B Verificarea stabilitatii mixturii
a Determinarea formului amestecului STAS 1338/1-84
- determinarea cantitatii de agregate: filler si bitum Cap. 2.2.2
b Prelevarea de probe din amestec in vederea testarii STAS 1338/1-84
preliminare in laborator Cap. 2.2.3
c Prelevarea de probe de asfalt pt laborator STAS 1338/1-84

- epruvete pregatite la teren Cap. 3.2.1
- epruvete luate din imbracaminti Cap. 3.2.2.
Cap. 3.2.3
d Pregatirea si pastrarea epruvetelor STAS 1338/1-84
Cap..4
e Determinarea in laborator a caracteristicilor fizico-
mecanice ale amestecului
- calculul stabilitatii la 60C (S) SR EN 12697-
- indice de curgere (I) 6:2004
- indicele S/I SR EN 12697-
- densitatea aparenta 6:2004
- absorbtia de apa SR EN 12697-
- reszistenta la compresiune la 22C 6:2004
- rezistenta la compresiune la 50C SR EN 12697-
- rezistenta la compresiune cand temperatura se 6:2004
diminueaza la 22C in timpul testului de udare SR EN 12697-
- marirea in timpul celor 28 zile ale testului de udare 6:2004
- penetratia la 40C SR EN 12697-
6:2004
SR EN 12697-
6:2004
SR EN 12697-
6:2004
SR EN 12697-
6:2004
SR EN 12697-
6:2004
49
C Verificarea prepararii amestecului de asfalt

- granulatia si puritatea compozitiei agregatelor STAS 4606-80
(sorturi testate inainte de aplicare)
- calculul temperaturii bitumului si agregatelor STAS 730-89
- compozitia amestecului pentru asfalt SR EN 12697-
- caracteristicile amestecului fizico-mecanice testate 6:2004
pe epruvete luate din amestec
SR EN 12697-
6:2004
D Verificarea calitatii amestecului pe epruvete extrase
din imbracaminti:
- epruvete SR 174-1:2002
- compozitia amestecului SR EN 12697-
- caracteristicile fizico-mecanice determinate pe 6:2004
epruvete defecte (stabilitatea la 60C, rezistenta la
compresiune la 22C si 50C, rezistenta la SR EN 12697-
compresiune la diminuarea temperaturii dupa 28 zile 6:2004
de la testul de udare
- caracteristicile fizico-mecanice ale imbracamintilor
asfaltice testate pe epruvete defecte
SR EN 12697-
6:2004
E Verificarea calitatii suprafetei imbracamintilor SR 174-2:1997/
asfaltice : C1 :1998
- suprafete continui STAS 8849-83
- structura suprafetei
VI Siguranta traficului
II
1 Siguranta traficului. Semne de circulatie. Clasificare, SR 1848-1:2004
simboluri si amplasare.
2 Siguranta traficului. Semne de circulatie. Prescriptii SR 1848-2:2004
tehnice
3 Siguranta traficului. Semne de circulatie. SR 1848-3:2004
Semnificatii
4 Siguranta traficului. Semaforizare. Amplasare si SR 1848-4:1995
punere in functiune
5 Semne de circulatie. Semnale luminoase. Prescriptii STAS 1848/5-82
tehnice de calitate
6 Siguranta traficului. Marcaje rutiere SR 1848-7:2004
7 Intersectii de drumuri. echipamente. Norme SR 1244-2:2004
8 Siguranta traficului. Instalatii pentru semne rutiere STAS 1244/3-90
automate
50
IX Parapete
1 Lucrari de drumuri. Stalpi de ghidare si parapete. STAS 1948/1-91
Prescriptii generale de proiectare si amplasare pe
drumuri
2 Lucrari de drumuri. Parapete la poduri. Prescriptii SR 1948-2:1995
generale de proiectare si amplasare
X
Poduri
1 Poduri de cale ferata si sosea. Poduri din lemn. STAS 1349-78
2 Poduri din lemn. Controlul executiei, receptiei si STAS 1483-72
reviziilor ulterioare.
3 Poduri pentru strazi sis]osele; pasarele. Actiuni. STAS 1545-89
4 Poduri metalice de sosea. Prescriptii de proiectare. STAS 1844-75
5 Poduri de beton, beton armat si beton STAS 1910-83

precomprimat. Suprastructura. Conditii generale de
executie.
6 Poduri de sosea. Convoaie tip si clase de incarcare. STAS 3221-86
7 Poduri pe sosea. Gabarite.. STAS 2924-91
8 Beton de coment. Prescriptii pentru determinarea STAS 3349/2-83
agresivitatii apei asupra betonului la constructii
hidrotehnice
9 Continutul obisnuit de ciment tipul II, III, IV, I, V SR EN 197-
1:2002
10 Poduri de sosea. Supervizare si revizii tehnice. STAS 2920-83
11 Poduri metalice de sosea si cale ferata. Prescriptii de STAS 3461-83
executie.
12 Poduri metalice de cale ferata si sosea. Aparate de STAS 4031-77
reazem din otel turnat. Conditii tehnice de executie
si montaj.
13 Beton armat si prefabricat pentru cf si sosea STAS 4031/2-75
14 Poduri. Terminologie. STAS 5626-92
15 Poduri de sosea. Dispozitive pentru acoperirea STAS 8270-86
rosturilor de dilatatie.
16 Poduri de cale ferata si sosea. Imbinari cu suruburi STAS 9330-84

de inalta rezistenta. Prescriptii de proiectare si
executie.
51
17 Poduri metalice de cale ferata si sosea. STAS 9407-75

Suprastructuri sudate. Prescriptii de executie.
18 Poduri de cale ferata si sosea. Suprastructuri din STAS 10111/2-

beton, beton armat si beton precomprimat. 87
Prescriptii de proiectare.
19 Poduri de cale ferata si sosea. Infrastructuri din STAS 10111/1-
zidarie, beton si beton armat. Prescriptii de 77
proiectare.
20 Poduri de cale ferata si sosea. Aparate de reazem STAS 10167-83
din neopren armat.
21 Poduri de cale ferata si sosea. Incercari pe betoane STAS 12313-85
armate si elemente prefabricate
22 Poduri de cale ferata sosea si pasarele. STAS 12504-86
Suprastructuri Incarcari
23 Lucrari de arta. Hidroizolatii. Prescriptii de STAS 5088-87 1.
proiectare si executie.
24 SR EN
Elemente prefabricate din beton. Prescritii
13369:2002
generale de calitate
25 STAS 6657/2-89
Elemente prefabricate din beton, reguli si
proceduri pentru controlul
calitatii.
26 STAS 6657/3-89
Elemente prefabricate din beton, reguli si
proceduri pentru controlul
parametrilor geometrici
27 STAS 7721-90
Metallic moulds for precast units of concrete.
Reinforced and prestressed
concrete. Technical conditions of
quality
28 SR 3011:1996
Cimenturi cu rezistenta la apa cu continut mare
de sulfati
29 SR 7055:1996
Ciment Portland alb
30 STAS 2561/2-81
Teren de fundare. Fundarea pilelor. Incercari in
situ pe pile
31 Teren de fundare. Piloti. Prescriptii generale de STAS 2561/3-90 2.
proiectare.
32 SR EN
Teren de fundare. Pile forate cu diametru mare.
1536:2004
52
Prescriptii generale de proiectare,

executie si conditii de acceptare
33 STAS 3300/2-85
Teren de fundare. Calculul terenului de fundare
[n cazul fund`rii directe.
34 Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari STAS 10101/1-
permanente. 78
35 STAS
Actiuni in constructii. Clasificare si gruparea
10101/OB-87
actiunilor pentru poduri de cale
ferata si sosea.
36 SR 1911:1997
Poduri metalice de cale ferata. Prescriptii de
proiectare
37 P 10-86
Normativ referitoare la proiectarea si executia
fundatiilor directe
38 GE 029-97
Normativ referitor la proiectarea si executia
pilelor
39 P 7-2000
Normativ de proiectare si executia fundatiilor in
teren slab
40 NE 012-99
Codul de Practica pentru executarea lucrarilor
din beton, beton armat si beton
precomprimat.
41 C 16-84
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a
luca`rilor de constructii
42 P 82-86
Reguli tehnice pentru proiectarea si intretinerea
drumurilor
43 C 26-85
Normativ pentru incercarea betonului prin
metode nedistructive
44 C 200-81
Instructiuni privind controlul calitatii betonului
la fundatiile forate prin procedeul
sonic.
45 C 170-78
Reguli tehnice pentru protectia elementelor din
beton armat sau precomprimat
intr-un mediu agresiv natural si
artificial
53
46 NP 001-96
Instructiuni privind proiectarea si executia
fundatiilor in terenuri cu
umiditate mare
47 C 149-87
Instructiuni tehnice privind procedeele de
remediere a defectelor pentru
elementele de beton si beton
armat.
48 C 54-81
Instructiuni privind incercarile pe betoane.
49 C 117-70
Instructiuni privind determinarea defectelor la
elementele prefabricate
50 C 156-89
Ghid pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3-
89. elemente prefabricate. Metode
de verificare ale caracteristicilor
geometrice.
51 AND 546-2002
Normativ privind executia la cald a
imbracamintilor bituminoase
pentru podurile de sosea.
52 C 130-78
Normativ privind urmarirea comportarii in timp a
constructiilor
53 C 28-83
Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor
din otel beton
XI
Altele
1 Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltate sI STAS 1338/3-84
imbracaminti bituminoase executate la cald.Tipare
sI accesorii metalice pentru confectionarea sI
decofrarea epruvetelor
2 Lucrari de drumuri. incadrarea imbracamintilor la STAS 1598/1-89

lucrari de constructii noi si modernizari de drumuri.
Prescriptii generale de proiectare si de executie.
3 Lucrari de drumuri. Incadrarea imbracamin\ilor la STAS 1598/2-89

ranforsarea sistemelor rutiere existente. Prescriptii
generale de proiectare si de executie.
4 Actiunea fenomenului de inghe\-dezghet la lucrari STAS 1709/1-90

de drumuri. Adancimea de inghet in complexul
54
rutier. Prescriptii de calcul.
5 Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari STAS 1709/2-90

de drumuri. Prevenirea si remedierea degradarilor
din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice.
6 Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari STAS 1709/3-90

de drumuri. Determinarea sensibilitatii la inghet a
pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare.
7 Lucrari de drumuri. Latimea drumurilor. STAS 2900-89
8 Lucrari de drumuri. Terminologie. SR EN 4032-

1:2001
9 Lucrari de drumuri. Terminologie STAS 4032/2-92
10 Lucrari de drumuri. Borne hectometrice si SR 6900:1995
kilometrice
11 Lucrari de drumuri. Metode de masurare. STAS 8849-83
12 Lucrari de drumuri. Pavaje din piatra bruta sau STAS 9095-90
bolovani.
13 Strazi, trotuare, alei pietonale si piste de biciclete. STAS 10144/2-
Prescriptii de proiectare. 91
14 Elementele geometrice ale strazilor. Prescriptii de STAS 10144/3-
proiectare.. 91
15 Amenajarea intersectiilor de drumuri. Clasificarea si SR 10144-
prescriptii de proiectare. 4:1995
16 Calculul capacitatii de circulatie a strazilor. STAS 10144/5-
89
17 Calculul capacitatii intersectiilor. STAS 10144/6-
89
18 Metode pentru investigarea circulatiei. Clasificari. STAS 10795/1-
76
19 Road traffic technique. Devices for investigations of STAS 10795/2-
the road traffic. Devices for recording the road 2001
traffic. Classification.
20 Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii STAS 12288-85
straturilor rutiere cu dispozitivul cu con sI nisip.
21 Determinarea granulatiei nisipurilor STAS 3-87
22 Agregate naturale pentru betoane si mortare cu SR EN
legaturi cu materiale minerale. 12620:2003
55
23 Agregate din zgura pentru betoane cu densitatea STAS 8177-68

mica.
24 Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea SR EN 196-
rezistentelor mecanice. 1:1995

timpului de priza si a stabilitatii. 3:1995
26 Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea SR ENV 196-

cantitativa a componentelor. 4:1995/
AC:1997
finetii. 6:1994
28 Metode de incercari ale cimenturilor. Metode de SR EN 196-

prelevare si pregatire a probelor de ciment. 7:1995
29 Meetode de incercari ale cimenturilor. Determinarea SR EN 196-

continutului de cloruri, dioxid de carbon si substante 21:1994
alcaline.
30 Cimenturi. Determinarea partii fine pe epruvete de STAS 227/2-94
100 g.
31 Cimenturi. Determinarea. Temperaturii de topire SR 227-5:1996
pentru hidratare .
32 Materiale pentru legaturi hidraulice. Cimentul SR EN 197-
Portland 1:2002
33 Cimenturi. Tipuri de determinari ale prizelor STAS 5296-77
cimenturilor.
34 Incercari pe betoane.. incercari pe betoane noi. STAS 1799-88
Determinarea densitatii aparente,
lucrabilitatiicontinutului de agregate fine.la
inceputul turnarii.
35 Incercari pe betoane si mortare. Echipamente SR EN 12390-
metalice reutilizabile. 1:2002
36 Betoane. Determinarea densitatii, compactarii STAS 2414-91
absorbtiei de apa si porozitatii betonului la turnare.
37 Incercari pe betoane. Deteerminarea contractiei STAS 2833-80
axiale la turnare.
38 Beton de ciment. Previziuni pentru stabilirea STAS 3349/1-83
gradului de degradare.
39 Incercari pe betoane. Determinarea rezistentei la STAS 3518-89
56
inghet-dezghet.
40 Incercari pe betoane. Verificarea impermeabilitatii SR EN 12390-
8:2002
41 Betoane de ciment. Clasificari. SR EN 206-
1:2002
42 Beton de ciment. Verificarea reactiilor agregatelor la STAS 5440-70
substantele alcaline.
43 Incercari pe betoane. Verificarea aderenteii intre STAS 5511-89
beton si armatura.
44 Incercari pe betoane. Determinarea modelului static STAS 5585-71
la compresiune a betonului.
45 Incercari de aderenta la mortare.. SR EN 846-
2:2002
46 Incercari nedistructive pe betoane. Clasificari si STAS 6652/1-82
indicatii generale.
47 Borduri de ciment. SR EN
13
40:
20
04
Standardele si normativele de mai sus pot fi imbunatatite, modificate sau inlocuite in functie de
lucrarile din proiect.
57
CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM
NAŢIONAL
ANEXA D: LISTA PRINCIPALELOR TESTE
I. TERASAMENTE
Cost Unitar
Nr. Category of checking and tests Document de Referinta
(Euro / test)
1 1.1 Grading C56-85
1.2 Plasticity limits; Plasticity index STAS 1913/5-85
1.3 Free swelling STAS 1913/4-86
1.4 Freezing thawing sensitive STAS 1913/12-88
1.5 Compaction characteristics – Normal Proctor method STAS 1913/13-83
2 2.1 Moisture content C56-85
2.2 Compaction degree STAS 1913/1-83
STAS 1913/15-75
STAS 1913/3-76
2.3 Bearing capacity
CD 31-2002
STAS 2914/4-89
3 3.1 Grading C56-85
3.2 Plasticity limits; Plasticity index STAS 1913/5-85
3.3 Free swelling STAS 1913/4-86
3.4 Freezing thawing sensitive STAS 1913/12-88
3.5 Compaction characteristics – Normal Proctor method STAS 1913/13-83
3.6 Moisture content STAS 1913/1-83
II. BALLAST FOUNDATION
Cost Unitar
No. Category of checking and tests Document de Referinta
(Euro / test)
1 GRANULAR MATERIAL
1.1 Grading SR EN 933-1/2002;
1.2 Non-uniformity coefficient SR EN 933/8-2002
1.3 Sand equivalent SR EN 1097-5/1999
1.4 Wear resistance with Los Angeles equipment SR EN 1097/2-1998
1.5 Compaction characteristics – Modified Proctor method SR EN 13286-2/2004
58
NAŢIONAL
2 QUALITY CONTROL FOR COMPACTION
2.1. Moisture content Norm C56-85
2.2 Compaction degree SR EN 1097/5-1999
STAS 12288/1985
2.3 Bearing capacity STAS 2914/4-1989
CD 31-2002
III. GRANULAR MATERIAL STABILISED WITH CEMENT

Cost Unitar
(Euro / test)
1 CEMENT
1.1 Stability and set time SR EN 196/1 -95
1.2 Strength compression at 2 (7) and 28 days SR EN 196/3 – 95
2 AGGREGATES
2.1 Grading SR EN 933-1/2002
2.2 Non-uniformity coefficient SR EN 933/8-2002
2.3 Sand equivalent SR EN 1097/2-98
2.4 Wear resistance with Los Angeles equipment STAS 10473/2-86
CD 29
STAS 88777/72
3 MIX DESIGN
3.1 Compaction characteristics – Modified Proctor method SR EN 13286/2-04
(aggregates with cement)
3.2 Strength compression at 7 and 28 days SR EN 13826/41-04
3.3 Water action stability STAS 10473/2-86
3.4 Weight loss STAS 10473/2-86
4 CHARACTERISTICS OF THE PREPARED MIXTURE
4.1 AT THE MIXING PLANT
4.1.1 Moisture content of aggregates SR EN 1097/5-99
4.1.2 Moisture content the mixture SR EN 933-1/2002
4.1.3 Grading of the mixture SR EN 13826/41-04
59
NAŢIONAL
4.1.4 Resistance to compression after 7 and 28 days STAS 10473/2-1987
4.2 AT LAYING
4.2.1 Moisture content SR EN 1097/5-99
4.2.2 Compaction degree STAS 12288-89
STAS 8877-72
IV. CONCRETE
No. Category of checking and tests Reference document Unit Rate (Euro / test)
1 CEMENT
1.1 Stability and set time SR EN 196/1 -95
1.2 Strength compression at 2 (7) and 28 days SR EN 196/3 – 95
2 AGGREGATES
2.1 Foreign materials (wood, clay, coal, etc.) SR EN 933-1/2002
2.2 Grading SR EN 12620-2003
2.3 Levigable fraction SR EN 1097-1&2/98
2.4 Humus STAS 4606/80
2.5 Wear resistance SR EN 1097/2-2002
2.6 Moisture content STAS 1513/1-1982
3 MIX DESIGN
3.1 Concrete temperature STAS 1759-88
3.2 Workability SR EN 12390/2-02
3.3 Apparent density SR EN 12390/3-02
3.4 Sampling cubes for strength compression, SR EN 12390/5-02
freezing-thawing resistance and water tightness
3.5 Strength compression 7 and 28 days SR EN 12390/7-02
3.6 Resistance of Freezing-thawing SR EN 12390/8-02
3.7 Water tightness STAS 3518-89
4 FRESH CONCRETE CONTROLS
4.1 Concrete temperature NE 012-1999
60
NAŢIONAL
4.2 Workability STAS 1759-88
4.4 Sampling cubes for compression strength; water tightness NE 012/1999
and
weathering resistance
5 HARDENED CONCRETE CONTROLS
5.1 Strength compression at 7 and 28 days; NE 012-1999
5.2 The depth the water penetrates in the concrete samples SR EN 12390/3-02
5.3 Freezing-thawing resistance SR EN 12390/5-02
SR EN 12390/7-02
SR EN 12390/8-02
STAS 3518-89
V. BITUMINOUS MIXTURE (BASE AND BINDER)

Cost Unitar
(Euro / test)
1 BITUMEN
1.1 Penetration at 250 C SR 61-97
1.2 Softening point SR EN 1426-02
1.3 Ductility SR EN 1427-02
1.4 Adhesion to aggregates SR EN 12593-03
STAS 10969/3-83
2 FILLER
2.1 Grading STAS 539-79
2.2 Moisture content STAS 539-79
2.3 Hydrophilic Coefficient STAS 539-79
2.4 Apparent density after precipitation in benzene STAS 539-79
2.5 Void after compaction STAS 539-79
3 AGGREGATES
3.1 Foreign matters (wood, clay, coal, etc.) SR EN 667-01
3.2 Grading SR EN 933/1-02
61
NAŢIONAL
No. Category of checking and tests Document de Referinta Cost Unitar
3.3 Sand equivalent and activity coefficient SR EN 933/3-02
3.4 Levigable fraction SR EN 933/4-02
3.5 Humus SR EN 933/5-02
3.6 Breaking degree SR EN 933/8-02
3.7 Shape coefficient SR EN 933/9-02
3.8 Wear resistance with Los Angeles equipment SR EN 1097/2-98
3.9 Moisture content SR EN 1097/5-99
4 MIX DESIGN STUDY – MARSHALL CYLINDRICAL
SAMPLES
4.1 Stability SR 7970-01

4.2 Flow index SR EN 12697/8-02
4.3 Apparent density STAS 1338/1-84
4.4 Water absorption STAS 1338/2-84
5 MIX DESIGN STUDY – CUBIC SAMPLES

5.1 Strength compression at 220 C SR 7970-01
5.2 Reduction of strength compression after 28 days of water SR EN 12697/8-02
immersion
6 CONTROL OF PRODUCTION
6.1. Extraction for verification of dosage of bitumen, filler SR 7970-01
and aggregates
6.2 Stability SR EN 12697/34-02
6.5 Water absorption SR EN 12697/6-02 ; STAS
1338/2-1987
62
NAŢIONAL
6.6 Compaction degree
VI. BITUMINOUS MIXTURE (WEARING COURSE)

Cost Unitar
(Euro / test)
1 BITUMEN
1.1 Penetration at 250 C SR 61-97
1.2 Softening point SR EN 1426-02
1.3 Ductility SR EN 1427-02
1.4 Adhesion to aggregates SR EN 12593-03
STAS 10969/3-83
2 FILLER
2.1 Grading STAS 539-79
2.2 Moisture content STAS 539-79
2.3 hydrophilic Coefficient STAS 539-79
2.4 Apparent density after precipitation in benzene STAS 539-79
2.5 Void after compaction STAS 539-79
3 AGGREGATES
3.1 Foreign matters (wood, clay, coal, etc.) SR EN 933/1-02
3.2 Content of clay (Blue Value = VA) SR EN 933/3-02
3.3 Grading SR EN 933/4-02
3.4 Sand equivalent and activity coefficient SR EN 933/5-02
3.5 Breaking degree SR EN 933/8-02
3.6 Shape coefficient SR EN 933/9-02
3.7 Micro-Deval wearing test SR EN 1097/2-98
3.8 Accelerated polishing test SR EN 1097/5-99
3.9 Wear resistance with Los Angeles equipment
3.10 Moisture content
4 MIX DESIGN STUDY – MARSHALL CYLINDRICAL
SAMPLES
63
NAŢIONAL
4.1 Stability SR 174/1-02
4.5 The air void content SR EN 12697/12-03
4.6 Schellemberg test SR 174/1-02
4.7 Dynamic flow at 40° C STAS 1338/2-84
4.8 Permanent fatigue deformation (3600 impulses) at 150 C SR EN 12697/24-2005
5 CONTROL OF PRODUCTION
5.1 Verification dosage of bitumen, filler and aggregates SR 174/1-02
5.2 Stability SR EN 12697/8-02
5.3 Flow index STAS 1338/1-84
5.5 Water absorption SR EN 12697/12-03
5.6 The air void content SR EN 12697/8-07
5.7 Schellemberg test SR 174/1-02
5.8 Compaction degree SR 174/1-02
VII. STEEL REINFORCEMENT

Cost Unitar
Category of checking and tests Document de Referinta
(Euro / test)
No.
1.1 Taking samples for determine to mechanical STAS 777/88
characteristics
64
ANEXA nr._____: MANUAL DE IDENTITATE VIZUALA
Secţiunea 2 - LUCRARI DE DRUM
1. LUCRARI DE TERASAMENTE
2. STRATURI DE FORMA
3. FUNDATII DIN BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL
4. FUNDATII DIN PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC

OPTIMAL
5. STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE LA CALD
6. IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE LA CALD
7. GEOCOMPOZIT – după caz
8. DISPOZITIVE DE SCURGERE A APELOR DE SUPRAFATA
9. SEMNALIZARI RUTIERE (INDICATOARE)
10. EXECUTIA MARCAJELOR ORIZONTALE
65
1. LUCRARI DE TERASAMENTE
66
LUCRARI DE TERASAMENTE
CUPRINS
I. G E N E R A L I T A T I 2
I. 1. DOMENIU DE APLICARE 2
I. 2. PREVEDERI GENERALE 2
II. MATERIALE FOLOSITE 3
II. 1. PAMANT VEGETAL 3
II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE 3
II. 5. APA DE COMPACTARE 3
II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE 3
II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR 3
III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR 4
III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR 4
III. 2. LUCRARI PREGATITOARE 4
III. 3. MISCAREA PAMANTULUI 5
III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT 6
III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR 7
III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI 9
III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR 9
III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR 14
III. 9. FINISAREA PLATFORMEI 15
III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL 15
III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE 15
III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE 15
III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR 16
IV. RECEPTIA LUCRARII 19
IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 19
IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA 20
LUCRARILOR 20
IV. 3. RECEPTIA FINALA 20
V. MASURARE 21
V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 21
ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA 22
1
I. G E N E R A L I T A T I
I. 1. DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se aplică la executarea terasamentelor pentru modernizarea,
constructţia şi reconstrucţia drumurilor publice. El cuprinde condiţiile tehnice comune ce trebuie
să fie îndeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea
şi finisarea lucrărilor, controlul calităţii şi condiţiile de recepţie.
I. 2. PREVEDERI GENERALE
La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 si alte standarde
si normative in vigoare la data executiei, in masura în care acestea completeaza şi nu contravin
prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare autorizate şi
aprobate de catre Inginer, efectuarea tuturor încercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet
de sarcini.
Antreprenorul va efectua, la cererea Inginerului şi în conformitate cu prevederile
contractului, şi alte verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va adopta măsurile tehnologice şi organizatorice care să conducă la
respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va ţine evidenţa zilnică a volumelor de terasamente executate, precum şi
înregistrarile de calitate privind rezultatele testelor efectuate.
In cazul în care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini
Inginerul poate dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea masurilor care se impun, pe
cheltuiala Antreprenorului.
2
II. MATERIALE FOLOSITE
II. 1. PAMANT VEGETAL

Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste
pamant vegetal rezultat de la curatirea terenului si cel adus de pe alte suprafete locale de teren
acoperite cu pamant vegetal corespunzator.
II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE

Categoriile si tipurile de pamanturi care se folosesc la executarea terasamentelor sunt
clasificate conform STAS 1243.
Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si
hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.
Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice,
hidrologice si la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata.
Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul cand conditiile
hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea
prevederilor STAS 1709/1,2,3 privind actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de
drum.
In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi rele sau
foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5
g/cmc, vor fi inlocuite cu pamanturi de calitate satisfacatoare sau vor fi stabilizate mecanic sau
cu lianti (var, cenusa de furnal, etc.). inlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata latimea
platformei, la o adancime de minimum 20 cm in cazul pamanturilor rele si de minimum 50 cm in
cazul pamanturilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate in stare uscata compactata mai mica
de 1,5 g/cmc. Adancimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie
de conditiile locale concrete, de catre Inginer.
Pentru pamanturile argiloase, simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor cu var,
var-ciment, stabilizatori chimici specifici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau cand
pamantul din patul drumului are umiditatea relativa Wo>0,55 se va executa un strat de separatie
din geotextil, rezistent si permeabil.
W - umiditate naturala
Wo =
WL - limita de curgere
Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice) si
4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca
alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu
studii bazate pe incercari de laborator pe considerente tehnico-economice.
Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si

vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum
si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in
umpluturi, bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice în putrefactie (brazde,
frunzis, radacini, crengi, etc
3
II. 5. APA DE COMPACTARE

Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina
materii organice in suspensie.
Apa salcie va putea fi folosita cu acordul “Inginerului”, cu exceptia compactarii
terasamentelor din spatele lucrarilor de arta.
Eventuala adaugare a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat
cu aprobarea Inginerului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare.
II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE

Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile
trebuie sa aibe calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse
nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni
mai mari de 100 mm.
II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR

Verificarea calitatii pamantului consta In determinarea principalelor caracteristici ale
acestuia, prevazute în tabelul 2.
Tabel 2
Nr. Caracteristici care se Frecvente minime Metode de
crt verifica determinare
conform
STAS
1 Granulozitate In functie de heterogenitatea pamantului 1913/5-85
2 Limita de plasticitate utilizat insa nu va fi mai mica decat 1913/4-86
3 Densitate uscata maxima o Incercare la fiecare 5.000 mc 1913/3-76
4 Coeficientul de 730-89
neuniformitate
5 Caracteristicile de Pentru pamanturile folosite in rambleurile 1913/13-83
compactare din
spatele zidurilor si pamanturile folosite
6 Umflare libera la protectia rambleurilor, o incercare la 1913/12-88
fiecare 1.000 mc
7 Sensibilitate la inghet, O Incercare la fiecare: - 2.000 mc pamant 1709/3-90
dezghet pentru
rambleuri
- 250 ml de drum in
debleu
8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82
Laboratorul Antreprenorului va avea un registru completat la zi cu rezultatele tuturor

determinarilor de laborator.
III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR
III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR

La pichetarea axei traseului vor fi materializate pe teren toate punctele importante ale
traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legate de reperi
amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul va fi insotit si de o retea de reperi de nivelment
stabili, din borne de beton, amplasati In afara zonei drumului, cel putin cate doi reperi pe km.
In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice, traseul drumului
proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor
de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de unghi si a
reperilor de pe teren.
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, va trece la
restabilirea si completarea pichetajului in cazul situatiei aratate la pct.8.1. sau la executarea
pichetajului complet nou in cazul situatiei de la pct.8.2. In ambele cazuri trebuie sa se faca o
pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o distanta maxima intre acestea de 30 m in
aliniament si de 20 m in curbe.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati, in plan si in profil in
lung, de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa
prin tarusi si sabloane urmatoarele:
- Inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului;
- punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
- Inclinarea taluzelor.
Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor si are
obligatia de a-i restabili sau de a-l reamplasa ori de cate ori este necesar.
In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre
Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Inginerului, cu
notificare cu cel putin 24 ore in devans.
Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si pozitiile tuturor instalatiilor

subterane si aeriene, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora.
III. 2. LUCRARI PREGATITOARE

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare
in limita zonei expropriate:
- defrisari;
- curatirea terenului de resturi vegetale si buruieni;
- decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime;
- demolarea sau protejarea constructiilor existente.
Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor,
sa scoata radacinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca este
necesar, in conformitate cu legislatia in vigoare.
Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica
de 2 m precum si la debleuri.
Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga
suprafata a amprizei.
Decaparea pamantului vegetal se face pe intrega suprafata a amprizei drumului si a
gropilor de imprumut.
Pamantul decapat si orice alte pamanturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi
transportate si depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a
terasamentelor drumului. Pamantul vegetal va fi pus in depozite provizorii, in vederea reutilizarii.
Pe portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul
drumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in
afara amprizei drumului. In general, daca se impune, se vor executa lucrari de colectare, drenare
si evacuare a apelor din ampriza drumului.
Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1,00 m sub
nivelul platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform
indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau instructiunilor Inginerului. Toate
materialele provenite din demolari sau dezafectari apartin Beneficiarului si vor fi depozitate si
predate acestuia conform instructiunilor Inginerului. Materialele care care nu vor fi depozitate si
predate Beneficiarului vor fi evacuate la groapa publica cea mai apropiata numai cu aprobarea
Inginerului, transportul si depozitarea fiind in sarcina Antreprenorului.
Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi rezultate dupa scoaterea buturugilor si
radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura, conform prevederilor art.4 si
compactate pentru a obtine gradul de compactare prevazut In tabelul nr.5 punctul b.
Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Inginerul sa constate si sa
accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul capitol.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.
III. 3. MISCAREA PAMANTULUI

Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi, in
profilurile cu umplutura ale proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte
Consultantului spre aprobare, o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de
miscare a terasamentelor), precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor
(utilaje de transport, distante, etc.).
Excedentul de sapatura si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii
rambleurilor (In sensul prevederilor din art.4) precum si pamantul din patul drumului din zonele
de debleu care trebuie inlocuite (In sensul art.4) vor fi transportate in depozite definitive.
Necesarul de pamant care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de
imprumut.
Recurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de
supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii Inginerului.
Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi de
imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini
speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice in vigoare, privind calitatea si conditiile de
executie a rambleurilor, Antreprenorul trebuie sa informeze Inginerul si sa-i supuna spre aprobare
alternative de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura, pe baza de masuratori si
teste de laborator, demonstrand existenta reala a materialelor si evaluarea cantitatilor de pamant
ce se vor exploata.
Daca Inginerul considera necesar, el poate preciza, completa sau modifica prevederile
art.4 al prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate intocmi, in cadrul unui caiet
de sarcini speciale, “Tabloul de corespondenta a pamantului” prin care se defineste destinatia
fiecarei naturi a pamantului provenit din debleuri sau gropi de imprumut.
Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor, “Tabelul de
miscare a pamantului” care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati
izolate de pamant din debleu sau din groapa de imprumut. El tine cont de “Tabloul de
corespondenta a pamantului” stabilit de Beneficiar, daca aceasta exista, ca si de punctele de
trecere obligatorii ale itinerariului de transport si de prescriptiile caietului de sarcini speciale.
Acest plan este supus aprobarii Inginerului in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de
inceperea lucrarilor.
III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT

In cazul in care locatia gropilor de imprumut si a depozitelor de pamant nu sunt impuse
prin proiect sau prin caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu
acordul Inginerului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea
exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Cererea trebuie sa fie insotita de:
 un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul
prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si
analizele de laborator executate pentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului;
 acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau
pentru gropile de imprumut;
 un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a
mediului.
La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
 pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform
prevederilor proiectului;
 crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a
Beneficiarului, sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
 taluzurile gropilor de imprumut, pot fi executate in continuarea taluzurilor de debleu ale
drumului cu conditia ca fundul sapaturii, la terminarea extragerii, sa fie nivelat pentru a
asigura evacuarea apelor din precipitatii, iar taluzurile sa fie ingrijit executate;
 sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau
sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu;
 in albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului,
amenajand o bancheta de 4,00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de
imprumut;
 fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1...3% spre exterior si o panta
longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;
 taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului, se vor executa cu inclinarea

de 1:1,5...1:3; cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se
lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.
Surplusul de sapatura din zonele de debleu, poate fi depozitat, cu acordul Inginerului, in
urmatoarele moduri:
 in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind
nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului;
suprafata superioara a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala
cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat;
 la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau ale
celor existente si in afara firelor de scurgere a apelor; in ambele situatii este necesar sa se
obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu se
provoace inzapezirea drumului.
Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita
stabilitatea masivelor naturale si nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa
cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare.
In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube.
Inginerul se poate opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor propuse de
Antreprenor si susceptibie de a inrautati aspectul imprejurimilor si a scurgerii apelor, fara ca
antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri.
Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de
pamanturi ca si ale celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.
III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR

Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a
amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale sa fi fost
verificat si aprobat ca satisfacator de catre Inginer.
Aceste aprobari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.
Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se
realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale.
Nu se vor creea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea
situatii se va trece la umplerea lor, conform modalitatilor pe care le va prescrie Inginerul si pe
cheltuiala Antreprenorului.
La saparea in terenuri sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv,
asigurandu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizarii
echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea
pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de inceperea
sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de ape.
In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si
nu este de portanta prevazuta, se va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala
Beneficiarului. Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de compactare de 100%
Proctor Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de
compactare la 97% Proctor Normal.
Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de
prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta Inginerului neconcordanta
constatata, urmand ca acesta sa dispuna o modificare a inclinarii taluzurilor si modificarea
volumului terasamentelor.
Prevederile STAS 2914 privind inclinarea taluzurilor la deblee pentru adancimi de
maximum 12,00 m sunt date in tabelul 3, In functie de natura materialelor existente in debleu.
Tabel 3
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA
TALUZURILOR
Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau prafoase, 1,0 : 1,5
nisipuri argiloase sau prafuri argiloase
Pamanturi marnoase 1,0:1,0...1,0:0,5
Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) 1,0:0,1
Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de alterabilitate si 1,0:1,5...1,0:1,0
de adancimea debleurilor
Roci stancoase nealterabile 1,0:0,1
Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea favorabila de la 1,0:0,1 pana la pozitia
in ce priveste stabilitatea verticala sau chiar In consola
In debleuri mai adanci de 12,00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile

(zone umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va
stabili printr-un calcul de stabilitate.
Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect
aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.
Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile,
Antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare, oprind executia lucrarilor in zona afectata si
luand toate masurile necesare de protectia muncii si anuntand in acelasi timp Inginerul.
Debleurile in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal,
pe o adancime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct. c).
In terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va
trebui sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa explozii sa
se obtina:
 degajarea la gabarit a taluzurilor si platformei;
 cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de deteriorare a lucrarilor.
Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze, in mod frecvent si in special
dupa explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, in scopul de a se inlatura
partile de roca, care ar putea sa fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze.
Dupa executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot.
Acolo unde aceasta nu este atinsa, Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara
necesara.
Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m
sunt date în tabelul 4.
Tabel 4
Profilul Tolerante admise
Roci necompacte Roci compacte
Platforma cu strat de forma +/- 3 cm +/- 5 cm
Platforma fara strat de forma +/- 5 cm +/- 10 cm
Taluz de debleu neacoperit +/- 10 cm variabil In functie de natura
rocii
Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la
alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi de a
completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui
compactat asa cum este aratat in art.14.
Daca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pamanturile sensibile la umezeala,
Beneficiarul va prescrie ca executarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfel:
 In perioada ploioasa: extragerea verticala
 dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul al carui continut in apa va fi
superior cu 10 puncte, umiditatii optime Proctor Normal.
In timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca
pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau inmuiate
de apele de ploaie. Va trebui, in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a
rampelor profilului in lung.
Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va
trebui sa mentina o panta suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa execute in
timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.
III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI

Lucrarile pregatitoare aratate la art.8 si 9 sunt comune atat sectoarelor de debleu cat si
celor de rambleu.
Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare.
Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20%, Antreprenorul va
trebui sa execute trepte de infratire avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris pentru
umpluturAa, distantate la maximum 1,00 m pe terenuri obisnuite si cu inclinarea de 4% spre
exterior.
Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Inginer.
Pe terenurile remaniate in cursul lucrarilor pregatitoare prevazute la art.8 si 9, sau pe
terenuri de portanta scazuta se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o
adancime minima de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor Normal conform
tabelului 5.
III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR

Prescriptii generale
Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului, indicate in
caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si aprobate de “Inginer”. Aceasta
aprobare trebuie sa fie, in mod obligatoriu, consemnata in caietul de santier.
Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Executia rambleurilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite
prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluata decat dupa incetarea intemperiilor si revenirea terenului la
parametrii fizici corespunzatori, in conformitate cu testele efectuate de Antreprenor in acest scop
si cu aprobarea Inginerului, caruia ii vor fi puse la dispozitie rezultatele testelor efectuate de
Antreprenor.
Modul de executie a rambleurilor

Rambleurile se executa in straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe
intreaga latime a platformei si in principiu pe intreaga lungime a rambleului, evitandu-se
segregarile si variatiile de umiditate si granulometrie.
Daca dificultatile speciale, recunoscute de “Inginer”, impun ca executia straturilor
elementare sa fie executate pe latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din
benzi alaturate, care impreuna acopera intreaga latime a profilului, urmarind ca decalarea in
inaltime intre doua benzi alaturate sa nu depaseasca grosimea maxima impusa.
Pamantul adus pe platforma va fi imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei (sau
a benzii de lucru) in grosimea optima de compactare stabilita prin piste de proba, urmarind
realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv.
Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi
plana si va avea o panta transversala de 3…5% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea
panta prescrisa conform articolului 16.
La realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza acestora,
blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea maxima de 0,50 m cu conditia respectarii
urmatoarelor masuri:
- impanarea golurilor cu pamant;
- asigurarea tasarilor in timp si luarea lor in considerare;
- realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespuzatoare pe cel putin 2,00
m grosime la partea superioara a rambleului.
La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de compactare.
Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua
masurile in consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata,
lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea pana cat mai
aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea
umiditatii optime.
Compactarea rambleurilor
Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor
Normal prevAzut In STAS 2914, conform tabelului 5.
Tabel 5
Zonele din terasamente (la care se Pamanturi
prescrie gradul de compactare)
Necoezive Coezive
Imbracami Imbracaminti Imbracami Imbracaminti
nti semipermane nti semipermane
permanent nte permanent nte
e e
a. Primii 30 cm ai terenului natural

sub un 100 95 97 93
rambleu, cu Inaltimea: h  2,00 95 92 92 90
m
h > 2,00
m
b. In corpul rambleurilor, la
adancimea sub 100 100 100 100
patul drumului: h  0,50 m 100 97 97 94
0,5 < h  2,00 m 95 92 92 90
h > 2,00 m
c. In debleuri, pe adancimea de 30
cm sub 100 100 100 100
patul drumului
NOTA: Pentru pamanturile necoezive, strancoase cu granule de 20 mm In proportie mai mare

de 50% si unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se
poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor
Normal, cand dupa un anumit numar de treceri, stabilit pe tronsonul experimental,
echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme vizibile la controlul gradului de
compactare.
Antreprenorul va trebui sa supuna acordului Inginerului, cu cel putin opt zile inainte de
inceperea lucrarilor, grosimea maxima a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant, care
poate asigura obtinerea (dupa compactare) a gradelor de compactare aratate in tabelul 5, cu
echipamentele existente si folosite pe santier.
In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare de
minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi
obtinuta, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare, dupa ce va aduce
modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie
sa fie mentionate in registrul de santier.
In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu

va depasi 20 cm dupa compactare.
Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile din beton de
ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de
verificare.
Controlul compactarii
In timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza:
a) controlul va fi pe fiecare strat;
b) frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului 6.
Tabel 6
Denumirea Incercarii Frecvenaa minimala a Observatii
Incercarilor
Incercarea Proctor 1 la 5.000 m3 Pentru fiecare tip de
pamant
Determinarea continutului de 1 la 250 ml de platforma pe strat
apa
Determinarea gradului de 3 la 250 ml de platforma pe strat
compactare
Laboratorul Antreprenorului va tine un registru In care se vor consemna toate rezultatele

privind Incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe fiecare
strat si sector de drum.
Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare
rezultate din determinari au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va trebui,
in mod obligatoriu, mentionata in registrul de santier.
Profiluri si taluzuri
Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilurile din
proiect sa fie realizate cu tolerantele admisibile.
Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici excrescente, in afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.
Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt
dispozitii contrare in caietul de sarcini speciale.
Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta
corespunzatoare vor avea Inclinarea 1 : 1,5 pana la inaltimile maxime pe verticala indicate In
tabelul 7.
Tabel 7
Natura materialului in rambleu H
(max m)
Argile prafoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrisuri sau balasturi 10
Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de

compactare indicat in tabelul 5.
In cazul rambleurilor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 7, dar numai pana la
maxim 12,00 m, inclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului in jos, va fi de 1:1,5, iar pe
restul inaltimii, pana la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2.
La rambleuri mai inalte de 12,00 m, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor,
ale vailor si in balti, unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine,
inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de
stabilitate de 1,3....1,5.
Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor
avea inclinarea 1:1,5 pana la inaltimile maxime, h max. pe verticala indicate in tabelul 8, In
functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.
Tabel 8
Caracteristicile terenului de fundatie
Panta a) Unghiul de frecare interna in grade
terenului 5o 10o 15o
de fundatie b) coeziunea materialului KPa
30 60 10 30 60 10 30 60 80
Inaltimea maxima a rambleului, h max. (m)
0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00
1:10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00
1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00
1:3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00
Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmatoarele:

- platforma fara strat de forma +/- 3 cm
- platforma cu strat de forma +/- 5 cm
- taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.
Toleranta pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiecta este de + 50 cm.
Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa
Cand la realizarea rambleurilor sunt folosite pamanturi sensibile la apa, Beneficiarul va
putea ordona Antreprenorului urmatoarele:
- asternerea si compactarea imediata a pamanturilor din debleuri sau gropi de imprumut cu
un grad de umiditate convenabil;
- un timp de asteptare dupa asternere si scarificarea, in vederea eliminarii apei in exces prin
evaporare;
- tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii;
- practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu exces de
apa.
Cand umiditatea naturala este mai mica decat cea optima se vor executa stropiri succesive.
Pentru aceste pamanturi Beneficiarul va putea impune Antreprenorului masuri speciale
pentru evacuarea apelor.
Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stancos

Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel Incat sa se obtina o
umplutura omogena si cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea grosimea determinata In functie de dimensiunea
materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un
caz, sa depaseasca 0,80 m in corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor
contine blocuri mai mari de 0,20 m.
Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor
fi fractionate. Inginerul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in
depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena.
Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un
procentaj de goluri ridicat, este interzisa.
Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje
cu senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi InsotitA de o stropire cu apa, suficienta
pentru a facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde:
Q- reprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare;
S- reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu
viteza stabilita pe sectoarele experimentale.
Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat
prin incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin 500
bari si un raport E2/E1 inferior lui 0,15.
Incercarile se vor face de Antreprenor Intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi
inscrise in registrul de santier.
Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si In cazul
debleurilor in material stancos, art.12 tab.4.
Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin
jumatate din grosimea lor.
Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase

Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor,
in scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat
la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa corectarea granulometriei
acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise.
Straturile din pamanturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei
umiditati omogene pe intreaga grosime a stratului elementar.
Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate la art.12 tab.4.
Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.
Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrarilor de arta (culei, aripi, ziduri de
sprijin, etc.)
In lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele
lucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu
exceptia materialelor stancoase. Pe o latime minima de 1 metru, masurata de la zidarie, marimea
maxima a materialului din cariera, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii.
Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabelul 5 si cu asigurarea integritatii
lucrarilor de arta.
Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii Beneficiarului sau
reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de
folosire.
Protectia Impotriva apelor

Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si
inundatiilor provocate de ploi, a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi
inregistrate in cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata
statie pluviometrica.
III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR

Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se
sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie saramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu
va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele
santului sau ale rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate.
La sfarsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet
degajate de bulgari si blocuri cazute.
III. 9. FINISAREA PLATFORMEI

Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele
in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute In proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv, in tabelul
4.
In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:
- la latimea platformei:
+/- 0,05 m, fata de ax
+/- 0,10 m, pe intreaga latime
- la cotele proiectului:
+/- 0,05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor,
platforma va fi nivelata transversal, urmarind realizarea unui profil acoperis, in doua ape, cu
inclinarea de 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in piesele
desenate ale proiectului, fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.
III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL

Cand acoperirea cu pamant vegetal trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in
prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le
fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.
Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si
umectat inainte de raspandire.
Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp
de ploaie.
III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE

Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi
evacuate gravitational.
Lucrarile de drenarea apelor subterane, care s-ar putea sa se dovedeasca necesare, vor fi
definite prin dispozitii de santier de catre “Beneficiar” si reglementarea lor se va face, in lipsa
unor alte dispozitii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor contractuale.
III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE

In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe
cheltuiala sa lucrarile de remediere a taluzurilor rambleurilor, sa mentina scurgerea apelor, si sa
repare toate zonele identificate cu tasari datorita proastei executii.
In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada, la cererea
scrisa a Beneficiarului, si toate lucrarile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este
raspunzator.
III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:
- verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare;
- verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu);
- verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi;
- verificarea grosimii straturilor asternute;
- verificarea compactarii umpluturilor;
- controlul caracteristicilor patului drumului.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor
efectuate asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma
incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.
Antreprenorul nu va trece la executia urmatorului strat daca stratul precedent nu a fost
finalizat si aprobat de Inginer.
Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea
acestora cu stratul urmator.
Verificarea trasarii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare

Aceasta verificare se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor
urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/-
0,10 m in raport cu reperii pichetajului general.
Verificarea pregatirii terenului de fundatie (sub rambleu)

Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa curatirea terenului, indepartarea
stratului vegetal si compactarea pamantului, se determina gradul de compactare si deformarea
terenului de fundatie.
Numarul minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea gradului de
compactare este de 3 IncercAri pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.
Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 m3 umplutura.
Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii
lucrarilor ascunse, specificandu-se si eventuale remedieri necesare.
Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghii,
conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii
portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.
Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la max.
25 m unul dupa altul, in trei puncte (stanga, ax, dreapta).
La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca
deformatia elastica, corespunzatoare vehiculului etalon de 10 KN, se incadreaza in valorile din
tabelul 9, admitandu-se depasiri in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale
deformatiei la nivelul terenului de fundatie in functie de tipul pamantului de fundatie sunt indicate
in tabelul 9.
Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face In corelatie cu
masuratorile cu deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate
portanta scazuta.
Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi

Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale
pamantului, conform tabelului 2.
Verificarea grosimii straturilor asternute

Va fi verificata grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului.
Grosimea masurata trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul
de pamant respectiv si utilajele folosite la compactare.
Verificarea compactarii umpluturilor

Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de
pamant pusi opera.
In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si baza
stratului, cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cand
grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezitive se va preleva o singura proba
din fiecare punct, care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm 3, conform STAS 2914. Pentru
pamanturile stancoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 5.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a
acestor probe cu densitatea in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor, STAS
1913/13.
Verificarea gradului de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte repartizate
stanga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 m2 de strat compactat.
La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de
compactare realizat se va face In minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta. Aceste
puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m.
In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor prevazute in
tabelul 5, se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului
respectiv.
Nu se va trece la executia stratului urmator decat numai dupa obtinerea gradului de
compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului ne mai fiind posibila.
Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu
deflectometrul cu parghie.
Controlul caracteristicilor patului drumului

Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei
terasamentelor si consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu
ajutorul deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului.
Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 m fata de
prevederile proiectului. In ce priveste suprafatarea patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt
cele aratate la pct.12.13 (Tabelul 4) si la pct.14.5.6 din prezentul caiet de sarcini.
Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta.
Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu
parghie.
Conform Normativului CD 31, capacitatea portanta necesara la nivelul patului drumului se
considera realizata daca, deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 115 KN,
are valori mai mari decat cele admisibile, indicate in tabelul 9, in cel mult 10% din numarul
punctelor masurate.
Tabel 9
Tipul de pamant conform STAS 1243 Valoarea admisibila a deformatiei
elastice 1/100 mm
Nisip prafos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa
nisipoasA, argila 450
Cand masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila,

Antreprenorul va putea folosi si alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer.
In cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in STAS 2914/4,
frecventa incercarilor va fi de 3 Incercari pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 m lungime.
IV. RECEPTIA LUCRARII
Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze
de excutie), unei receptii preliminare si unei receptii finale.
IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE

In cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectueaza conform
Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si
conform Procedurii privind controlul statului In fazele de executie determinante, elaborata de
MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica daca partea de
lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de
normativele tehnice in vigoare si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma

posibitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faze se efectueaza de catre “Beneficiar” si Antreprenor, iar documentul ce se

incheie ca urmare a receptiei va purta ambele semnaturi.
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrării:

- trasarea si pichetarea lucrarii;
- decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare;
- compactarea terenului de fundatie;
- In cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea
umpluturii sub cota stratului de forma sau a patului drumului;
- In cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii.
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de
control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.
La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la
efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se:
- concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini
speciale si a proiectului de executie;
- natura pamantului din corpul drumului.
Lucrarile nu se vor receptiona daca:
- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect;
- nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat
in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze);
- lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare;
- nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei;
- se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor,
ravinari ale taluzurilor, etc.;
- nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.
Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si

termenele de remediere.
IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform
Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu
HGR 273/1994.
IV. 3. RECEPTIA FINALA

La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si
daca acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in
conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/1994.
V. MASURARE
V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE
Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele:
E1a CURĂŢAREA TUFISURILOR ŞI A ARBUŞTILOR
E2a DOBORÂREA COPACILOR CU DIAMETRU DE LA 10 LA 40 CM
E2b DOBORÂREA COPACILOR CU DIAMETRU MAI MARI DE 40 CM
SCOATEREA RĂDĂCINILOR SI A BUTURUGILOR CU DIAMETRE MAI
E3a
MICI DE 40CM
SCOATEREA RĂDĂCINILOR SI A BUTURUGILOR CU DIAMETRE MAI
E3b
MARI DE 40CM
E4a DECAPAREA TERENULUI VEGETAL
E6a SAPATURA ÎN TEREN FOARTE TARE
E7a SAPATURA PĂMÂNTULUI ÎN GROPILE DE ÎMPRUMUT

E10a UMPLUTURA DE PĂMÂNT LUAT DIN SĂPĂTURA
E11a UMPLUTURA DE PĂMÂNT CU PAMANT LUAT DIN GROPA DE IMPRUMUT
E5a SAPATURA SISTEMULUI RUTIER
E12a AMENAJAREA TALUZURILOR
ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de

publicat In MO 397/24.08.2000 inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de
circulatie in vederea executarii de lucrari in zona
drumului public si/sau pentru protejarea drumului.
NGPM/1996 - Norme generale de protectia muncii.
NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor
si podurilor.
Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si
dotarea cu mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru
lucrari de intretinere, reparare si exploatare a
drumurilor si podurilor.
II. REGLEMENTARI TEHNICE
CD 31-2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si

deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu
structuri rutiere suple si semirigide.
III. STANDARDE
STAS 730 - Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode
de incercare.
STAS 1243 - Teren de fundare. Clasificarea si identificarea
pamanturilor.
STAS 1709/1 - Actiunea fenomenului de Inghet-dezghet la lucrari
de drumuri. Adancimea de inghet in complexul
rutier. Prescriptii de calcul.
STAS 1709/2 - Actiunea fenomenului de Inghet-dezghet la lucrari
de drumuri. Prevenirea si remedierea degradarilor
din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice.
STAS 1709/3 - Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de
drumuri. Determinarea sensibilitatii la inghet a
pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare.
STAS 1913/1 - Teren de fundare. Determinarea umiditAtii.
STAS 1913/3 - Teren de fundare. Determinarea densitatii
pamanturilor.
STAS 1913/4 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de
plasticitate.
STAS 1913/5 - Teren de fundare. Determinarea granulozitatii.
STAS 1913/12 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor
fizice si mecanice ale pamanturilor cu umflari si
contractii mari.
STAS 1913/13 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de

compactare. Incercarea Proctor.
STAS 1913/15 - Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice

pe teren.
STAS 2914 - Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice

2. STRATURI DE FORMA
STRATURI DE FORMA
C U PR I NS
I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 2
II. CONDITII TEHNICE 3
II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA 3
III. MATERIALE FOLOSITE 3
III. 1. PAMANTURI 3
III. 2. VAR 5
III. 3. ZGURA GRANULATA 6
III. 4. CIMENT 7
III. 5. APA 7
III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 7
IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 9
IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT 9
IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI 9
NECOEZIVE 9
IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA 10
EXISTENTA 10
IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT 10
COEZIV STABILIZAT MECANIC 10
COEZIV TRATAT CU VAR 11
COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR 13
COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT 15
IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI 16
IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 17
V. RECEPTIA LUCRARILOR 18
V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 18
V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA 18
LUCRARILOR 18
V. 3. RECEPTIA FINALA 18
VI. MASURARE 19
VI. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 19
ANEXA - STRATURI DE FORMA 20
I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate, pe care trebuie
sa le indeplineasca straturile de forma din alcatuirea complexelor rutiere, situate la partea
superioara a terasamentelor drumurilor publice.
Caietul de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice si la
constructia drumurilor de exploatare cu trafic greu si foarte greu.
Straturile de forma care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din:
a. materiale necoezive:
- pamanturi necoezive;
- impietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris in grosime de minimum 10 cm;
b. materiale coezive:
- pamanturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840);
- pamanturi coezive tratate cu var;
- pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var;
- pamanturi coezive stabilizate cu var-ciment.
Cand terasamentele sunt realizate din pamanturi necoezive (deseuri de cariera, material
pietros de balastiera), straturile de forma vor fi alcatuite de regula din aceste materiale.
Straturile de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor
utiliza la terasamentele din pamanturi coezive.
Stratul de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura si cu var sau cu var-ciment se
aplica de regula la drumurile de clasa tehnica I si II.
Stratul de forma din impietruiri existente se aplica la modernizarile de drumuri existente,
daca sunt indeplinite conditiile de la punctul 3.2.
Antreprenorul va asigura adoptarea tuturor masurilor tehnologice si organizatorice care sa
conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare autorizate si
aprobate de catre Inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet
de sarcini.
De asemenea va efectua, la cererea Inginerului si alte verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va tine evidenta zilnica a conditiilor de executie a straturilor de forma, a
probelor prelevate, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul poate
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impugn, pe cheltuiala
Antreprenorului.
La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, in urma verificarilor,
ca sunt asigurate gradul de compactare si capacitatea portanta a terasamentelor si ca lucrarile
respective au fost receptionate pe faze de executie.
II. CONDITII TEHNICE
II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA

Grosimea stratului de forma este cea prevazuta in proiect sau in caietul de sarcini speciale.
Impietruirea existenta poate alcatui stratul de forma, daca este pe toata latimea patului
drumului si daca are grosimea de min. 10 cm sau daca prin scarificare si reprofilare pe toata
latimea patului drumului se obtine o grosime minima de 10 cm.
Straturile de forma se prevad pe toata latimea terasamentelor.
Pantele in profil transversal, ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale
suprafetei imbracamintilor, admitandu-se aceleasi tolerante ca ale acestora, cu respectarea
punctului 3.5.
La drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la autostrazi, pantele in profil
transversal trebuie sa fie de 3,5-4%.
Suprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10-12% pe ultimii 80
cm pana la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor.
Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale
imbracamintilor sub care se executa, prevazute in proiect.
Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de ± 0,05 m fata de axa si de ± 0,10 m la
latimea intreaga; la cotele de nivel ale proiectului tolerantele sunt tot de ± 0,05 m. Abaterile limita
se admit in puncte izolate, care nu sunt situate in acelasi profil transversal sau in profiluri
consecutive.
III. MATERIALE FOLOSITE
III. 1. PAMANTURI
Pamanturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de forma se
clasifica si se identifica, conform STAS 1243, in functie de compozitia granulometrica si de
indicele de plasticitate, asa cum se indica in tabelele 1 si 2.
In categoria pamanturilor coezive se mai cuprind si pamanturile macroporice, si anume:
- Loess cu fractiunea 0,01 ... 0,1 mm > 60% si greutate volumica
de 12-16 KN/mc
- Pamant loessoid cu fractiunea 0,01 ... 0,1 mm < 60%.
Atat loessul cat si pamantul loessoid au in general aceleasi insusiri si caracteristici; acestea
difera numai prin compozitia granulometrica.
. Pamanturi coezive si slab coezive Tabel 1

CLASIFICAREA DUPA COMPOZITIA
GRANULOMETRICA
DENUMIREA Argila % Praf % Nisip % I.P.
PAMANTURILOR < 0,005 mm 0,005...0,05m 0,05...2 mm
m
2 3 4 5 6
Foarte Argila groasa < 60 variabil variabil > 35
coezive Argila 35...60 < decat argila < 30 25...35
Argila prafoasa 35...50 > decat argila < decat praf 15...35
Coezive Argila nisipoasa 30...60 < decat argila > 30 15...35
Argila praf 30...35 > decat argila > 30 15...25
nisipoasa
Praf argilos 15...30 > decat nisip < 30 10...25
Praf argilos nisipos 15...30 > decat nisip > 30 5...20
Slab Praf 0...15 > decat argila < 30 5...15
coezive Praf nisipos 0...15 > decat nisip > 30 0...10
Nisip argilos 15...30 < decat nisip > decat praf 5...20
Nisip prafos 0...15 < decat nisip > decat praf 0...10
Pamantul loessoid difera de loess prin granulozitate, avand un continut mai mare de argila
sau nisip.
. Pamanturi necoezive Tabel 2

DENUMIRE PAMANT NECOEZIV Dimensiunea preponderenta a fragmentului
solid - mm
Bolovanis 70...200
Pietris mare 20...70
Pietris mic 2...20
Nisip mare 0,5...2
Nisip mijlociu 0,25...0,5
Nisip fin 0,05...0,25
La realizarea straturilor de forma pot fi folosite si deseurile de cariera precum si

materialele granulare aluvionare.
Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelul nr.3.
Tabel 3
DENUMIREA CARACTERISTICII VALOAREA
LIMITA
Dimensiunea maxima a granulei 100 mm
Granulozitate continua
Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare uscata
- min. 60 %
Coeficient de calitate - min. 7
Coeficient de gelivitate max. 3%
Pamanturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin tratare
cu var, stabilizare cu zgura granulata si var sau prin stabilizare mecanica, trebuie sa nu contina
materii organice in procent mai mare de 5%.
III. 2. VAR
Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de var:
- var nehidratat macinat, conform STAS 9310
- var pentru constructii, tip CL 90 sau CL 80, conform SR ENV 459-1.
Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale, conform
prevederilor standardelor respective, sunt aratate in tabelul nr.4.
Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face cu vagoane
cisterna sau cu cisterne auto, iar transportul varului bulgari se face cu mijloace de transport
acoperite, ferite de umezeala.
Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in silozuri
metalice, iar varul bulgari se depoziteaza in spatii acoperite, ferit de umezeala, pe platforme
curate.
Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si

vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si
pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in
umpluturi, bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice In putrefactie (brazde,
frunzis, radacini, crengi, etc).
Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de certificare
a calitatii care se va pastra in registrul de santier.
Tabel 4
Var pentru constructii
Var nestins,
Nestins,
macinat Stins, pulbere Metoda
bulgari
CARACTERISTICI de
Tipuri de var
incercare
CL CL CL CL CL
CL 90
90 80 80 90 80
Oxid de calciu si magneziu
90 80 90 80 90 80 SR EN
(CaO + MgO) totali, %, min. 2)
196-2
Oxid de magneziu (MgO), %, max. < 101)
SR ENV
Dioxid de carbon (CO2), %, max. 5 4 7 4 7
459-23)
Trioxid de sulf (SO2), %, max. 2
Durata de stingere determinata pe probe

luate in timpul incarcarii lotului, (tu), < 15 < 15 -
minute
Temperatura finala de stingere
determinata pe probe luate in timpul > 60 > 50 > 60 > 50 - -
incarcarii lotului, (Tmax), °C SR EN
Finetea de macinare, rest pe sitele: 459-2
- 0,09 % <7 - - <7
- 0,20 % <2 - - <2
Densitate aparenta, kg/dm3 - - 0,3…0,6
Randament in pasta, dm3/10 kg - - > 26
Apa libera, % - - <2
1)
Vezi tabelul 1 din SR DNV 459-1
2)
La var nestins macinat (SR 9310:2000, pct. 2)
3)
La var pentru constructii (SR ENV 459-1).
III. 3. ZGURA GRANULATA

Pentru stabilizarea stratului de forma din pamanturi coezive, se va putea folosi si zgura
granulata de furnal inalt, care insa trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate prevazute
in SR 648, aratate in tabelul 5.
Tabel 5
CARACTERISTICI CHIMICE SI FIZICE Conditii de Metoda de verificare
admisibilitate
Reziduul nesolubil, in HCl, %, max. 1,5
Oxid de magneziu (MgO), %, max. 7,0
Oxid de mangan (Mn2O3), %, max. 2,0
Modul chimic SR EN
CaO + MgO 196-2
1
--------------------- , min.
SiO2
Modul chimic
CaO 1,10
----------- , min.
SiO2
Densitate aparenta in gramada, in stare uscata, 1,1 SR 648
kg/dm3 max pct.5.2
Umiditate de referinta, % 16,0 STAS 4242/1
Structura granule sticloase
nu se admite prezenta bucatilor compactate:

Impuritati pamant, pietre, nisip, etc., zgura va fi lipsita de
incluziuni metalice
Aprovizionarea zgurii granulate se va face astfel incat procesul de executie a stratului de

forma sa se desfasoare fara intreruperi.
Se va solicita furnizorului ca fiecare lot de zgura granulata sa fie insotit de un certificat de
calitate care va atesta conformitatea caracteristicilor chimice si fizice mentionate in tabelul 5 in
conditiile SR 648. Certificatul de calitate se va pastra in dosarul santierului.
Se interzice folosirea zgurei granulate aprovizionata pentru o campanie de lucru, intr-o
alta campanie de lucru viitoare.
Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura sursa. Daca Antreprenorul
propune utilizarea zgurii din mai multe surse, pentru aceasta solutie este necesara obtinerea
aprobarii Inginerului si luarea masurilor necesare pentru stabilirea de retete distincte pentru
fiecare sursa in parte si pentru folosirea lor pe sectoare de drum diferite.
Depozitarea zgurii granulate se va face in depozite deschise, separate de restul
materialelor din depozitele vecine pentru a evita amestecarea zgurii granulate cu alte materiale.
Zgura granulata va fi utilizata in ordinea aprovizionarii ei, in care scop se va evita la
depozitare acoperirea zgurii mai vechi existenta in depozit.
Scurgerea apelor de pe platforma depozitului trebuie sa fie asigurata in conditii optime
pentru a preintampina degradarea zgurii granulate.
III. 4. CIMENT
La stabilizarea pamanturilor coezive cu var si ciment se vor utiliza lianti hidraulici rutieri,
care trebuie sa indeplineasca, conditiile prevazute in SR EN 13282.
Depozitarea liantilor hidraulici rutieri se va face in saci, in incaperi aerisite si ferite de
umezeala sau in vrac in silozuri inchise si ferite de umezeala.
Controlul calitatii liantilor hidraulici rutieri pe santier se va face in conformitate cu
prevederile din tabelul 6.
III. 5. APA
Apa utilizata la realizarea straturilor de forma poate sa provina din reteaua publica sau din
alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 790.
In timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice,
uleiuri, argile, etc.
III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

Controlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in conformitate cu
prevederile tabelului 6.
Tabel 6
Actiunea, procedeul de FRECVENTA MINIMA
Metode de
verificare sau
Material La aprovizionarea Inainte de determinare
caracteristicile ce se
materialelor utilizare conform
verifica
1 2 3 4 5
In functie de STAS
Compozitia granulometrica -
heterogenitatea 1913/5
pamantului insa cel putin
STAS
Indice de plasticitate o
1913/4
Pamanturi incercare la 1000 mc
coezive Preliminar si la
Continutul de substante
schimbarea sursei de - STAS 1243
organice si humus
aprovizionare
O proba pe STAS
Umiditate -
schimb 1913/1
O proba la fiecare lot
Compozitia granulometrica -
aprovizionat
Rezistenta la sfaramare
Pamanturi O proba pe fiecare STAS
prin compresiune pe piatra -
necoezive furnizor 730
sparta in stare uscata
sau deseuri
Coeficient de gelivitate pe Din buletinul de la
de -
piatra furnizor
cariera
O proba pe
Umiditate - STAS 4606
schimb
Pamanturi Compozitia granulometrica O proba pe fiecare lot -
necoezive Echivalentul de nisip aprovizionat - STAS 730
sau material
O proba pe
pietros Umiditate - STAS 4606
schimb
aluvionar
Examinarea datelor
inscrise in cartificatul de La fiecare lot aprovizionat -
calitate
Var Finetea La fiecare lot aprovizionat -
Densitatea aparenta a si la expirarea termenului -
SR EN 459-
varului hidratat in pulbere de
2
Durata de stingere garantie -
Zgura Examinarea datelor La fiecare lot aprovizionat - -
granulata inscrise in cartificatul de
calitate
Examinarea datelor
inscrise in certificatul de
La fiecare lot aprovizionat - -
calitate sau certificatul de
garantie
O determinare la fiecare
Constanta de
loc aprovizionat, dar nu -
volum/stabilitate
mai SR EN 196-
putin de o determinare la 3
Timpul de priza -
100 t, pe o proba medie
Rezistente mecanice la 7 O proba la 100 t sau la
-
zile fiecare siloz in care s-a
SR EN 196-
Rezistente mecanice la 28 depozitat locul
Ciment - 1
zile aprovizionat
Prelevarea de contra-probe
care se pastreaza minim 45 La fiecare lot aprovizionat
zile (pastrate in cutii probele se iau impreuna - -
metalice sau pungi de cu delegatul Inginerului
polietilena sigilate)
O determinare la fiecare
Starea de conservare
lot aprovizionat sau la Doua
numai daca s-a depasit
fiecare siloz in care s-a determinari SR EN 196-
termenul de depozitare sau
depozitat lotul pe siloz (sus 6
au intervenit factori de
aprovizionat (pe o proba si jos)
alterare
medie)
IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA
IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT

Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei terasamentului pe
toata latimea platformei drumului si receptionarea preliminara a acestora, conform prescriptiilor
caietului de sarcini pentru terasamente.
Terasamentele in rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea
stratului de forma cand acesta este realizat din pamanturi necoezive, la cota patului cand stratul de
forma este realizat, intr-o singura repriza, din pamant coeziv stabilizat mecanic, cu var sau zgura
granulata si var, sau la cota patului minus jumatate din grosimea stratului de forma din pamant
coeziv stabilizat, cand acesta se executa in doua reprize.
Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe toata latimea
platformei drumului sau autostrazii.
IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE

In zonele de ramblee, deseurile de cariera sau materialul pietros aluvionar din care se
realizeaza stratul de forma este asternut in straturi uniforme, paralele cu linia rosie a proiectului pe
intreaga latime a rambleului. Suprafata fiecarui strat intermediar va fi plana cu inclinari de 3...5%
spre exterior, iar suprafata patului la drumurile de clasa tehnica III - V va avea aceeasi inclinare
transversala ca si imbracamintea drumului. Pentru clasele tehnice I si II inclinarea transversala a
patului drumului va fi de 3,5...4,0%.
Grosimea straturilor din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie de mijlocul
de compactare, astfel incat sa se asigure gradul de compactare prescris pe toata grosimea lui.
In functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima de
compactare, stratul de forma se realizeaza intr-o repriza sau in doua reprize de lucru.
In cazul debleelor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor executa pe
tronsoane limitate, imediat inainte de executia acestuia, luandu-se masuri pentru a se evita
acumularea apei pe suprafata patului.
Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii optime de
compactare.
Stratul asternut trebuie compactat pana la realizarea unui grad de compactare de min. 98%
din densitatea in stare uscata maxima, determinata prin incercarea Proctor modificata, conform
STAS 1913/13, in cel putin 95% din punctele de masurare si de min. 95% in toate punctele de
masurare.
La lucrari importante, inainte de inceperea lucrarilor de executie a stratului de forma se va
realiza o planse de incercare pe un tronson experimental lung de min. 30 m si pe toata latimea
platformei, prin care se vor stabili:
- grosimea optima de compactare
- umiditatea optima de compactare
- componenta atelierului de compactare
- numarul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q/S),
care sa conduca la obtinerea gradului de compactare mentionat la punctul 10.5.
Rezultatele incercarilor, consemnate in registrul de santier si aprobate de Inginer se vor
respecta intocmai la executia lucrarilor.
Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min. 7 zile dupa care eventualele
denivelari sunt remediate (prin completarea cu material sau indepartare de material, umectare si
recompactare).
IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA
EXISTENTA
Stratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de drumuri
se executa prin scarificarea si reprofilarea impietruirii pe toata latimea platformei.
Grosimea stratului de forma care se realizeaza, este in functie de grosimea si latimea
impietruirii existente, insa nu trebuie sa fie mai mica de 10 cm.
Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare
pana la realizarea unui grad de compactare de min. 98% din densitatea in stare uscata maxima
determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 in cel putin 95% din
punctele de masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare.
IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT
MECANIC
Prin stabilizare mecanica a pamanturilor se intelege complexul de operatiuni prin care se
realizeaza imbunatatirea granulozitatii acestora. Stratul de forma din pamant stabilizat mecanic
este un strat din pamant coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din impietruiri
existente, balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de cariera.
Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
- indicele de plasticitate Ip 6 ... 8%
- echivalentul de nisip EN > 30%
- granulozitatea intre 0-63 mm conform limitelor din tabelul 7
- umiditatea optima de compactare Wopt conform STAS 1913/13
- continutul in elemente moi si gelive, max 5%
- sa nu contina bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati.
Tabel 7
Domenii de Treceri prin site sau ciururi in % din masa
granulozitate Limita Ochiuri patrate conform SR EN 933-2 (tabelul 2)
0,063 0,16 0,5 2 6,3 16 25 63
min 6 8 12 18 31 53 65 100
0 - 63
max 12 20 28 43 67 98 100 100
Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de compactare

conform STAS 1913/13 prin incercarea Proctor modificat se vor stabili, inainte de inceperea
lucrarilor, de catre un laborator de specialitate.
Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min. 500 m lungime de drum,
in vederea asigurarii unei productivitati corespunzatoare.
Executia se va putea face intr-o repriza sau in doua reprize de lucru, in functie de grosimea
stratului de forma prevazut in proiect si de grosimea optima de executie corespunzatoare utilajului
folosit.
Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul de
treceri se va stabili de catre Antreprenor la inceputul lucrarilor, pe un tronson experimental (vezi
pct.10.6).
Materialele componente se vor asterne in straturi cu grosime uniforma pe patul drumului,
cu ajutorul autogrederului.
Materialele se vor amesteca pana la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu
autogredere sau cu grapa cu discuri insotita de plug; concomitent, Antreprenorul va controla
permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pana la realizarea umiditatii optime de
compactare, dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea lucrarilor lasand sa se reduca
continutul de apa prin zvantare.
Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si cu
rectificare manuala la sablon.
Compactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrul compresor cu rulouri netede,
cu sau fara vibrare, respectand parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pana la realizarea
unui grad de compactare de minim 98% din densitate in stare uscata maxima determinata prin
incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, in cel putin 95% din punctele de masurare
si de min. 95% in toate punctele de masurare.
Repriza a doua, in cazul straturilor de forma executate in doua reprize de lucru, se va
realiza in aceleasi conditii ca si prima repriza, luandu-se masuri ca pe ultimii 80 cm pana la taluze
sa se realizeze o panta transversala de 10-12%.
In zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate, utilajul nu
poate fi folosit, compactarea stratului de forma se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa
vibratoare.
IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT
COEZIV TRATAT CU VAR

Dozajul de var pentru tratarea pamanturilor coezive este de 2...4% raportat la masa
pamantului uscat. Alegerea tipului de var si a dozajului se efectueaza conform tabelului 8, in
functie de umiditatea pamantului in comparatie cu umiditatea optima de compactare Wopt
determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, corespunzatoare
domeniului umed.
Valorile date in tabelul nr.8 sunt orientative, dozajele de var, precum si tipul de var se vor
stabili de catre un laborator de specialitate, prin incercari, conform STAS 10473/2 pe epruvete
cilindrice confectionate din amestecuri de pamant si var nestins macinat sau var stins in pulbere.
Tabel 8
Dozaj in % din masa
Denumirea Umiditatea
var nestins var stins
pamanturilor pamantului var bulgari
macinat pulbere
De la Wopt + 4...7 %
Pamanturi foarte 4 4 -
pana la Wopt +12...15%
coezive si coezive
Sub Wopt + 4...7 % 3 3 4
Pamanturi slab De la Wopt + 4...7 %
3 3 -
coezive pana la Wopt +12...15%
Sub Wopt + 4...7 % 2 2 3
Dozajul de var nestins, bulgari sau macinat, poate fi marit fata de cel prevazut in tabelul
de mai sus in cazul tratarii unor pamanturi cu umiditate naturala mai mare decat umiditatea
optima de compactare Wopt +10...15% contandu-se pe o reducere a umiditatii de 1...2% pentru
fiecare procent suplimentar de var nestins utilizat.
Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi
atmosferice negative.
In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare
inghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei de santier
decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.
Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamantului cu var si prin
compactarea amestecului astfel realizat pana la obtinerea gradului de compactare prescris.
In functie de utilajele folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in proiect,
Antreprenorul va stabili pe baza unei experimentari daca executia se face intr-o repriza sau mai
multe reprize de lucru.
Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 m lungime si pe toata
latimea drumului si care va avea ca scop determinarea in conditiile executiei pe santier a
urmatoarelor:
- dozajul de var pentru diversele tipuri de pamant
- grosimea optima de executie intr-o repriza a stratului stabilizat
- umiditatea optima de compactare
- componenta atelierului de compactare
- intensitatea de compactare (numarul optim de treceri a atelierului de compactare).
Rezultatele obtinute pe portiunea de drum realizata experimental, cu caracteristici
corespunzatoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer, se
inscriu in registrul de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei lucrarilor.
La executia stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele
operatiuni:
a. scarificarea sau dupa caz, asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul
repartizatorului de fondanti chimici pe suprafata stratului, astfel incat sa se asigure dozajul de var
stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe teren;
b. realizarea amestecului de pamant si var, prin treceri succesive ale utilajelor specifice
(malaxor rotativ, freza rutiera sau grapa polidisc), pana se realizeaza o faramitare corespunzatoare
a pamantului si un amestec cat mai omogen de pamant si var. Daca se utilizeaza var bulgari, se
continua amestecarea pana la stingerea totala a varului;
Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare daca gradul de faramitare al
acestuia este, in minimum 95% din determinari, mai mare de 70%. Gradul de faramitare se
determina conform STAS 10473/2.
c. se determina umiditatea amestecului Wa si in functie de valoarea acesteia se iau
urmatoarele masuri:
- daca Wa < Wopt - 3%, se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca 2-
3 treceri
Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3%, se trece la operatiunea urmatoare
Wa > Wopt + 3%, se continua operatia de amestecare sau se lasa pamantul
tratat sa se usuce pana cand umiditatea acestuia devine W opt
± 3%.
d. se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar;
e. in intervalul 8…28 h de la sfarsitul operatiei de amestecare, se efectueaza compactarea
amestecului de pamant cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomanda
compactori cu pneuri statici autopropulsati.
Compactarea se va face pana la realizarea, in cel putin 95% din punctele de masurare, a
unui grad de compactare de minimum 98% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin
incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, si de minimum 95% in toate punctele de
masurare.
La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu
autobasculanta, se descarca, se imprastie cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si se
repeta operatiunile aratate mai sus.
Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma
compactarii, prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.
IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT
COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR

Dozajele de zgura granulata si de var pentru stabilizarea pamanturilor coezive se vor
stabili de catre un laborator de specialitate prin incercari, conform STAS 10473/2 pe epruvete
cilindrice, confectionate din amestecuri de pamant, zgura granulata in proportii de 10...30% si var
nestins macinat sau var stins pulbere, in proportie de 3...4%.
Rezistenta la compresiune Rc la varsta de 14 zile a pamanturilor stabilizate cu zgura
granulata si var trebuie sa corespunda valorilor din tabelul 9.
Tabel 9
Denumirea pamanturilor conform STAS 1243-88 Rc la 14 zile
in N/mm² min
Foarte coezive (argila groasa, argila) 1,2
Coezive (argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa) 1,0
Slab coezive (praf argilos, praf argilos nisipos, praf) 0,35
Slab coezive (praf nisipos, nisip argilos, nisip prafos) 0,50
Caracteristicile de compactare ale stratului de forma (densitatea uscata maxima si
umiditatea optima de compactare) vor fi determinate prin incercarea Proctor modificata conform
STAS 1913/13 si sunt corespunzatoare domeniului umed al curbei Proctor.
Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa execute experimental un strat
de forma din pamant stabilizat cu zgura granulata si cu var pe un tronson de drum de circa 30 m
lungime si pe intreaga platforma a drumului.
Incercarile au drept scop de a verifica folosirea utilajelor de raspandire, amestecare si
compactare, personalul santierului si materialele aprovizionate, dozajul optim de zgura si var,
umiditatea si grosimea optima de compactare privind atingerea caracteristicilor cerute prin
prezentul caiet de sarcini.
Incercarile trebuiesc repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare pentru
urmatoarele caracteristici:
- umiditatea optima
- omogenitatea amestecului
- rezistenta la compactare.
Cu ocazia acestor verificari se va stabili:
- numarul de treceri succesive necesare pentru obtinerea unui amestec omogen si un grad
de faramitare de minimum 70% in 95% din determinari efectuate conform STAS 10473/2
- dacă stratul de forma prevazut in proiect se poate realiza cu utilajele cu care se lucreaza
intr-o singura repriza de lucru sau in doua si care este grosimea optima de compactare in acest din
urma caz
- eventualele corectii care trebuiesc aduse dozajului de zgura sau var stabilit in laborator
- natura si componenta atelierului de compactare precum si numarul de treceri necesar
pentru obtinerea gradului de compactare cerut de caietul de sarcini.
Se vor recolta probe din amestecul realizat in timpul experimentarii in vederea verificarii
obtinerii caracteristicilor cerute.
Rezultatele obtinute pe portiunea realizata experimental, cu caracteristici corespunzatoare
prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer, se inscriu in registrul de
santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei lucrarilor.
Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi
atmosferice negative.
In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare
inghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei de santier
decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.
Executia stratului de forma se face intr-o repriza de lucru sau doua in functie de rezultatele
obtinute pe tronsonul experimental cu utilajele care se folosesc pe santier.
La executia stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele
operatiuni:
a. scarificarea sau dupa caz, asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul
repartizatorului de fondanti chimici pe suprafata stratului, astfel incat sa se asigure dozajul de var
stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe teren;
b. se transporta cu autobasculante zgura granulata si se aseaza in gramezi, astfel incat, prin
imprastierea acestora sa se realizeze dozajul prescris;
c. se imprastie zgura granulata, cu lama autogrederului, pe suprafata stratului de pamant si
apoi se amesteca prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor, freza rutiera sau grapa
polidisc) pana se realizeaza o faramitare corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai
omogen posibil de pamant, zgura granulata si var;
Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare, daca gradul de faramitare al
acestuia, este, in minimum 95% din determinari, mai mare de 70%. Gradul de faramitare se
determina conform STAS 10.473/2.
d. se determina umiditatea amestecului Wa si in functie de valoarea acesteia se iau
urmatoarele masuri:
daca Wa < Wopt - 3%, se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca 2-
3 treceri pentru omogenizare
Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3%, se trece la operatiunea urmatoare
Wa > Wopt + 3%, se continua operatiunea de amestecare sau se lasa pamantul
tratat sa se usuce pana cand umiditatea acestuia devine W opt
± 3%.
e. se niveleaza amestecul cu lama autogrederului la profilul necesar;
f. in intervalul 8…28 h de la sfarsitul operatiunii de amestecare, se efectueaza
compactarea amestecului de pamant cu zgura si cu var, cu ajutorul atelierului de compactare
stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri statici autopropulsati.
unui grad de compactare de min. 98% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin
incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, si de minimum 95% in toate punctele de
masurare.
La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu
autobasculanta, se descarca, se imprastie, cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si
se repeta operatiile aratate mai sus.
Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma
compactarii, prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.
IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT CU

VAR-CIMENT
Stabilizarea pamantului cu var si ciment se face in doua reprize si anume:
- tratarea initiala cu var, in vederea obtinerii unui indice de plasticitate redus (10-14%) si
pentru a obtine un amestec lucrabil;
- amestecarea pamantului tratat cu var, cu un liant hidraulic rutier.
Tratarea cu var se va face conform prevederilor punctului 14.6. subpunctele a si b.
Amestecarea pamantului tratat cu var, cu cimentul se efectueaza cu ajutorul
echipamentelor specializate (freze de amestec, reciclatoare) pentru obtinerea unui amestec cat mai
omogen posibil.
Alegerea tipului de liant hidraulic rutier ce va fi folosit se va face in functie de natura si
umiditatea amestecului de pamant si var, dupa efectuarea unor teste preliminare de laborator.
Dozajele finale de var si de liant hidraulic rutier va fi stabilit dupa executia unui sector de
proba cu liant in procente de 2-6% din masa pamantului cu var, si interpretarea rezultatelor
obtinute.
Umiditatea de amestec (pamant + var + ciment + apa) trebuie sa se situeze in intervalul
1,15 WOPT…1,30 WOPT.
Pentru alegerea atelierului de compactare si a numarului de treceri corespunzatoare pentru
realizarea gradului de compactare minim se va executa un sector de proba.
unui grad de compactare de minimum 98% din densitatea in stare uscata maxima, determinata
prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, si de minimum 95% in toate punctele
de masurare.
IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI

Operatiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa cu care se
efectueaza acestea sunt aratate, pentru fiecare tip de strat de forma, in tabelul 10.
Tabel 10
Metoda Tipul stratului de forma
Actiunea, procedeul de verificare sau de care se verifica
Frecventa minima
caracteristicile care se verifica verificare
A B C D E F
conform
Respectarea proceselor tehnologice permanent - x x x x x x
zilnic si ori de cate
Umiditatea materialelor granuloase 1913/1 x
ori este necesar
Umiditatea pamantului dupa zilnic si ori de cate
1913/1 x x x x
imprastiere ori este necesar
Umiditatea amestecului de pamant cu zilnic si ori de cate
1913/1 x x
material granular ori este necesar
Granulozitatea amestecului de pamant cel putin 3 probe la
1913/5 x x
cu material granular 1000 mc
Dozajul de var si de ciment zilnic si ori de cate - x x x
ori este necesar
Umiditatea amestecului de var, ciment zilnic 1913/1 x x
si pamant
Gradul de sfaramare al pamantului in cel putin doua 10473/2 x x
dupa amestecare cu var- ciment si puncte la 1000 mp
omogenizare a amestecului
Dozajul de zgura granulata zilnic si ori de cate - x
ori este necesar
Gradul de sfaramare al pamantului in cel putin doua 10473/2 x
dupa amestecarea cu zgura granulata puncte la 1500 mp
si var
Gradul de sfaramare al pamantului in cel putin doua 10473/2 x
dupa amestecarea cu var-ciment puncte la 1500 mp
Umiditatea amestecului de pamant cu zilnic si ori de cate 1913/1 x
zgura granulata si var ori este necesar
Umiditatea amestecului de pamant cu zilnic si ori de cate 1913/1 x
var-ciment ori este necesar
Gradul de compactare al stratului de in cel putin doua 10473/2 x x x x x x
forma puncte la 1500 mp 1913/15
Respectarea uniformitatii grosimii prin sondaj, cel - x x x x x x
stratului de forma putin unul la 200 m
de drum
Rezistenta la compresiune la varsta de in cel putin doua 10473/2 x x
14 zile a pamantului stabilizat serii a trei epruvete

la 1500 mp
A - strat de forma din pamanturi necoezive - deseuri de cariera, material pietros de balastiera
B - strat de forma din impietruiri existente
C - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic
D - strat de forma din pamanturi coezive tratate cu var
E - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var
F - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate cu var-ciment
Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii executiei

acestora se efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru
determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu strtucturi
rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31.
Conform Normativului CD 31, capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de
forma se considera corespunzatoare daca valoarea admisibila a deflexiunii (d adm 0,01 mm),
corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) are valori mai mari de
200 in cel mult 10% din punctele de masurare.Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare
daca valoarea coeficientului de variatie este sub 40%.
Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr-un registru de laborator,
care in afara de descrierea determinarilor si rezultatelor obtinute va include si:
- datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor
- masurile tehnologice luate de constructor.
IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA

Straturile de forma se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de forma
din pamanturi coezive tratate cu var sau stabilizate cu zgura granulata si var, sau cu var-ciment, care
au fost executate in perioada imediat premergatoare inghetului (vezi pct.14.4 si 15.6).
In cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale stratului de forma care
permite stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi remediate prin taierea cu
lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compacteaza cu placa vibratoare sau cu
maiul mecanic.
In perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au
determinat supraumezirea terasamentului, este contraindicata darea circulatiei de santier a stratului
de forma proaspat executat. Acesta va fi supus numai circulatiei strict necesare executiei stratului de
fundatie.
In cazul straturilor de forma din pamant tratat cu var sau stabilizat cu zgura granulata si var,
sau cu var-ciment, stratul de fundatie se va executa dupa minim ____ zile de la executia stratului de
forma si numai dupa verificarea portantei terasamentului rutier la nivelul stratului de forma
conform pct.17.2 dupa receptia pe faza a acestuia.
La straturile de forma din pamant stabilizat cu zgura granulata si var suprafata stratului se va
mentine in permanenta in stare umeda prin stropire cu apa, pana la executia stratului de fundatie sau
cel putin ___ zile daca executia stratului de fundatie se face mai tarziu.
V. RECEPTIA LUCRARILOR
V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE

Receptia pe faza a stratului de forma se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile art.3, 9, 10 si 17.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul
executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie “Proces verbal de receptie pe faza” in care sunt
specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si eventualele
recomandari cu privire la modul de continuare a lucrarilor.
V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia preliminara a stratului de forma se face odata cu receptia preliminara a intregii
lucrari conform normelor legale in vigoare.
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate,
fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmite in timpul
executiei lucrarilor.
V. 3. RECEPTIA FINALA
Receptia finala a stratului de forma se face odata cu imbracamintea, dupa expirarea
perioadei de verificare a comportarii acesteia.
Receptia finala se va face conform prescriptiilor legale in vigoare.
NEXA - STRATURI DE FORMA
REFERINTE NORMATIVE
I. ACTE NORMATIVE

publicat in MO 397/24.08.2000 inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de
si podurilor.
CD 31 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si

III. STANDARDE
SR EN 196-2 - Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 2:

Analiza chimica a cimenturilor.
SR EN 459-2 - Var pentru constructii. Partea 2. Metode de incercare.
SR 648 - Zgura granulata de furnal pentru industria
cimentului.
STAS 730 - Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si
drumuri. Metode de incercare.
STAS 1243 - Teren de fundare. Clasificarea si identificarea
pamanturilor.
STAS 1913/1 - Teren de fundare. Determinarea umiditatii.
STAS 1913/4 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de
plasticitate.
pe teren.
STAS 4242/1 - Zgura de furnal. Indicatii generale pentru efectuarea
analizei chimice si deterninarea umiditatii.
STAS 4606 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu
lianti minerali. Metode de incercare.
STAS 8840 - Lucrari de drumuri. Straturi de fundatii din
pamanturi stabilizate mecanic. Conditii tehnice
STAS 10.473/2 - Lucrari de drumuri. Straturi rutiere din agregate
naturale sau pamanturi, stabilizate cu lianti hidraulici
sau puzzolanici. Metode de determinare si incercare.
STAS 12.253 - Lucrari de drumuri. Straturi de forma. Conditii
tehnice generale de calitate.
SR EN 132 82 - Lianti hidraulici rutieri. Compozitie, specificatii si
criterii de conformitate.
3. FUNDATII DIN BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

FUNDATII DIN BALAST

SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL
CUPRINS
II. 1. AGREGATE NATURALE 3
II. 2. APA 6
II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC
OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE 6
III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 7
III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 7
III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 7
IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 8
IV. 1. MASURI PRELIMINARE 8
IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI
AMESTEC OPTIMAL 8
IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC
OPTIMAL 9
IV.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI
AMESTEC OPTIMAL 10
V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE 11
V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 11
V.2. CONDITII DE COMPACTARE 11
V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 12
VI. RECEPTIA LUCRARILOR 13
VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 13
VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 13
VI. 3. RECEPTIA FINALA 13
VII. MASURARE 14
VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 14
ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL 15

Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia
straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor
publice si ale strazilor.
El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialele de constructie
folosite, prevazute in SR 662 si de stratul de fundatie realizat conform STAS 6400.
Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-unul sau mai multe
straturi, in functie de grosimea stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400,
intre 15 si 30 cm.
Antreprenorul va asigura masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru
respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
de sarcini.
Antreprenorul va efectua, la cererea Inginerului, si alte verificari suplimentare fata de
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impunn, pe cheltuiala
Antreprenorului.
II. MATERIALE
II. 1. AGREGATE NATURALE

Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu
granula maxima de 63 mm.
Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa
contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
alterate.
In conformitate cu prevederile SR 662, pct. 2.3.4.2 balastul si balastul amestec optimal,
pentru a fi folosite in stratul de fundatie, trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate
in tabelul 1.
Tabel 1
CONDITII DE ADMISIBILITATE
COMPLETAREA METODE
SISTEMULUI DE
CARACTERISTICI FUNDAT RUTIER LA VERIFICAR
AMESTE
II INGHET- E
C OPTIM
RUTIERE DEZGHET CONFORM
-STRAT DE
FORMA-
Sort 0-63 0-63 0-63 -
Continut de fractiuni % STAS 1913/5
Sub 0,02 mm max. 3 max. 3 max. 3
Sub 0,2 mm 4-10 3-18 3-33
0-1 mm 12-22 4-38 4-53
0-4 mm 26-38 16-57 16-72
0-8 mm 35-50 25-70 25-80 STAS
0-16 mm 48-65 37-82 37-86 4606
0-25 mm 60-75 50-90 50-90
0-50 mm 85-92 80-98 80-98
0-63 mm 100 100 100
Granulozitate Conform figurii
Coeficient de
- 15 15
neuniformitate (Un) minim
Echivalent de nisip (EN) STAS
30 30 30 730
minim
Uzura cu masina tip Los
Angeles (LA) % max. 30 50 50
Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25,
25-63, fie direct din balast, daca indeplineste conditiile din tabelul 1.
Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului amestec optimal sunt
aratate in tabelul 2.
Tabel 2
Domeniu de Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de

Limita ... in mm
granulozitat
e 0,02 0,2 1 4 8 25 63
Inferioara 0 4 12 28 35 60 100
0-63
superioara 3 10 22 38 50 75 100
Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, in depozite
intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la
locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a
verifica daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa
aprobarea Inginerului.
Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului amestec
optimal astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de
laborator.
Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in functie de
cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.
In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea
acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse
diferite.
In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului amestec optimal
aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din caietul de sarcini aceasta se
corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative
prevazute.
II. 2. APA
Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal poate sa provina
din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de
particule in suspensie.
II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC

OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre Antreprenor, prin laboratorul sau, in conformitate cu

prevederile cuprinse in tabelul 3.
Tabel 3
Frecventa minima Metoda de
Actiunea, procedeul de determinare
verificare
sau caracteristici ce se La aprovizionare La locul de punere in conform
verifica opera
0 1 2 3 4
1 Examinarea datelor inscrise La fiecare lot
in certificatul de calitate sau aprovizionat - -
certificatul de garantie
O proba la fiecare STAS
2 Determinarea lot aprovizionat, de 4606
granulometrica.
Echivalentul de nisip. 500 tone, pentru STAS
Neomogenitatea balastului fiecare sursa (daca - 730
este cazul pentru
fiecare sort)
O proba pe schimb
(si sort) inainte de
3 Umiditate - inceperea lucrarilor STAS
si ori de cate ori se 4606
observa o schimbare
cauzata de conditii
meteorologice
Rezistente la uzura cu O proba la fiecare STAS
4 masina tip Los Angeles lot aprovizionat - 730
(LA) pentru fiecare sursa
(sort) la fiecare
5000 tone
III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se
stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 se stabileste:
du max.P.M.= greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cmc
Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.
III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe
prelevate din lucrare si anume:
du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc
W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
in vederea stabilirii gradului de compactare gc.
d.u.ef.
gc. = ---------------- x 100
du max.PM
La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la

art.13.
IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
IV. 1. MASURI PRELIMINARE

La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai
dupa receptionarea lucrarilor de terasamente, sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile
caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare
punerii in opera a balastului sau balastului amestec optimal.
Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii:
drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si
racordurile stratului de fundatie la acestea, precum si alte lucrari prevazute in acest scop in
proiect.
In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazul
la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant
continuu, se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului, la cel
putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua masuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita, acestea
fiind consemnate in registrul de santier.
IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A

BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL
Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare pe
un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3,40 m (dublul latimii
utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a
componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea
gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum si reglarea utilajelor de raspandire,
pentru realizarea grosimii din proiect si pentru o suprafatare corecta.
Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului,
efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate
de un laborator de specialitate.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui
sa realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare
folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
- grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de
compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q = volumul de balast pus in opera, in unitatea de timp (ora, zi, schimb), exprimat in mc
S= suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in mp.
In cazul folosirii de utilaje de acelasi tip, in tandem, suprafetele compactate de fiecare
utilaj se cumuleaza.
Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector
de referinta pentru restul lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna in registrul de santier, pentru a
servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa.
IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC

OPTIMAL
Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul amestec optimal
intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect si de grosimea optima
de compactare stabilita pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in
proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste
de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal se face cu
atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului,
viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,
acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca acesta sa fie
permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor,
conform pct. 8.3.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie, sau care raman
dupa compactare, se corecteaza cu materiale de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu
denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.
Este interzisa folosirea balastului inghetat.
Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita
de gheata.
IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A
BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL
In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor face,
pentru verificarea compactarii, incercarile si determinarile aratate in tabelul 4.
Tabel 4
NR DETERMINAREA, PROCEDEUL FRECVENTE MINIME LA METODE DE
. DE VERIFICARE SAU LOCUL VERIFICAR
CR CARACTERISTICA, CARE SE DE PUNERE IN OPERA E
T VERIFICA CONFORM
1 Incercare Proctor modificata - STAS
1913/13
2 Determinarea umiditatii de zilnic, dar cel putin un test la STAS
compactare si corelatia umiditatii fiecare 250 m de banda de 4606
circulatie
3 Determinarea grosimii stratului minim 3 probe la o suprafata de
compactat 2.000 mp de strat -
4 Verificarea realizarii intensitatii de
compactare Q/S zilnic -
5 Determinarea gradului de zilnic in minim 3 puncte pentru STAS
compactare prin determinarea suprafete < 2.000 mp si minim 5 1913/15
greutatii volumice in stare uscata puncte pentru suprafete > 2.000 STAS
mp de strat 12.288
6 Determinarea capacitatii portante la In cate doua puncte situate in
nivelul superior al stratului de profiluri transversale la distante Normativ
fundatie de 10 m unul de altul pentru CD 31
fiecare banda cu latime de 7,5 m
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se

determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie, conform Normativului pentru
determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri
Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului
executat:
- compozitia granulometrica a balastului utilizat;
- caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate
optima, densitate maxima uscata)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).
V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast amestec optimal este cea din
proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge
stratul, la fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum
prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevazuta in
proiect.
Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea a
imbracamintii sub care se executa, prevazuta in proiect. Denivelarile admisibile sunt cu +/- 0,5 cm
diferite de cele admisibile pentru imbracamintea respectiva si se masoara la fiecare 25 m distanta.
Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10
mm.
V.2. CONDITII DE COMPACTARE

Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pana la
realizarea urmatoarelor grade de compactare, minime din densitatea in stare uscata maxima
determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83:
 pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III
 100%, in cel putin 95% din punctele de masurare;
 98%, in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de
masurare la drumurile de clasa tehnica II si III;
 pentru drumurile din clasele tehnice IV si V
 95%, in toate punctele de masurare.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca
valoarile deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate in tabelul
5 (conform CD 31).
Tabel 5
Valorile deflexiunii admisibile
Grosimea
Stratul superior al terasamentelor alcatuit din:
stratului de
Strat de
fundatie din Pamanturi de tipul (conform STAS 1243)
forma
balast sau
balast amestec Praf nisipos, Argila prafoasa,
Nisip prafos,
optimal Conform praf argilos- argila nisipoasa,
nisip argilos
h (cm) STAS 12.253 nisipos, argila prafoasa nisipoasa
(P3)
praf argilos (P4) (P5)
10 185 323 371 411
15 163 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292
30 118 206 238 266
35 109 190 219 245
40 101 176 204 227
45 95 165 190 213
50 89 156 179 201
Nota: Balastul din stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate

din SR 662 si STAS 6400.
Masuratorile de capacitate portanta se vor efectua in conformitate cu prevederile

Normativului CD 31.
Interpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkerman efectuate in scopul
calitatii executiei lucrarilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata
stratului de fundatie, a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia
din spate de 115 KN) si a valorii coeficientului de variatie (Cv).
Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca, la nivelul superior al stratului de fundatie,
valoarea coeficientului de variatie este sub 35%.
V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m
lungime astfel:
- in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu
pot fi mai mari de + 2,0 cm;
- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu
pot fi mai mari de + 1,0 cm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini
se va face corectarea suprafetei fundatiei.
VI. RECEPTIA LUCRARILOR
VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA

Receptia pe faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conform Regulamentului
privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii
privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in
Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile ART. 5, 11, 12,
13, si 14.
calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul
executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie “Proces verbal” in registrul de lucrari ascunse.
VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari, conform
Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG
273/94.
VI. 3. RECEPTIA FINALA

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si
se va face in conditiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL
DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE
si podurilor.
III. STANDARDE
SR 662 - Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera.
Conditii tehnice de calitate.
pe teren.
STAS 6400 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie.
Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 12288 - Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii
straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si nisip.
4. FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL

FUNDATII DIN PIATRA SPARTA SI/SAU

PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL
C U PR I NS
I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 2
I.2. PREVEDERI GENERALE 2
II. MATERIALE 3
II. 1. AGREGATE NATURALE 3
II. 2. APA 7
II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA
STRATURILOR DE FUNDATIE 7
III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL
INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE
REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 9
III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 9
III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 9
IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 10
IV. 1. MASURI PRELIMINARE 10
IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE 10
IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE 11
IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE 13
V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE 14
V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 14
V. 2. CONDITII DE COMPACTARE 14
V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 14
VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 15
VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 15
VII. MASURARE 15
ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC
OPTIMAL 16
I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal din sistemele rutiere ale
drumurilor publice si ale strazilor.
El cuprinde conditiile tehnice prevazute in SR 667 si SR 662 care trebuie sa fie indeplinite
de materialele folosite si in STAS 6400 de stratul de piatra executat.
I.2. PREVEDERI GENERALE

Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur strat a carui
grosime este stabilita prin proiect.
Fundatia din piatra sparta 40-80, se realizeaza in doua straturi, un strat inferior de
minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm, conform prevederilor
STAS 6400.
Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor
masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive, stratul
de fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat
de fundatie care poate fi:
- substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare;
- substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare.
Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast, asa cum se prevede la
pct.2.2., acesta preia si functia de substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind
grosimea, calitatea de drenare si masurile de evacuare a apei.
de sarcini.
Antreprenorul va efectua, la cererea Inginerului, verificari suplimentare fata de prevederile
prezentului caiet de sarcini.
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impugn, pe cheltuiala
Antreprenorului.
II. MATERIALE
II. 1. AGREGATE NATURALE

Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate:
a. Pentru fundatie din piatra sparta mare, 40-80:
- balast 0-63 mm in stratul inferior;
- piatra sparta 40-80 mm in stratul superior;
- split 16-25 mm pentru impanarea stratului superior;
- nisip grauntos sau savura 0-8 mm ca material de protectie.
b. Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm
- nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, in cazul cand pamantul din patul
drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau balast 0-63
mm, pentru substratul drenant;
- piatra sparta amestec optimal 0-63 mm.
Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeaza cand stratul superior
este de macadam sau de beton de ciment.
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se
interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile
de admisibilitate aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile
(bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
Tabel 1
NISIP - Conditii de admisibilitate conform SR 662
CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate pentru:
strat izolant strat de protectie
Sort (ochiuri patrate) 0-4 4-8
Granulozitate
- continut de fractiuni sub 0,1 mm, %, max. 14 -
- continut de fractiuni sub 0,02 mm, %, max. 5
- conditii de filtru invers 5 d15 p <d15 f < 5 d85 p -
Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min. 6 x 10-3 -
Tabel 2
BALAST - Conditii de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662
CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate
Sort (ochiuri patrate) 0-63
Continut de fractiuni, %, max.:
- sub 0,02 mm 3
- 0...63 mm 100
Granulozitate Conform figurii 1
Coeficient de neuniformitate (Un), min. 15
Echivalent de nisip (EN), min. 30
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %, max. 50
Tabel 3
PIATRA SPARTA - Conditii de admisibilitate conform SR 667
Sort Savura Piatra sparta (split) Piatra sparta mare
Conditii de admisibilitate
Caracteristica 0-8 8-16 16-25 25-40 40-63 63-80
Continut de granule:
- raman pe ciurul superior
(dmax), %, max. 5 5 5 5
- trec prin ciurul inferior
(dmin), %, max. - 10 10 10
Continut de granule alterate,
moi, friabile, poroase si - 10 10 -
vacuolare, %, max.
Forma granulelor:
- coeficient de forma, %, max. - 35 35 35
Coeficient de impuritati:
- corpuri straine, %, max. 1 1 1 1
- fractiuni sub 0,1 mm,%, max. - 3 nu este cazul
Uzura cu masina tip Los - 30 corespunzator clasei
Angeles, %, max. rocii conform tabelelor
2 si 3 din SR 667
Rezistenta la actiunea repetata
a sulfatului de sodiu (Na2SO4) - 6 3 nu este
5 cicluri, %, max. cazul
Piatra sparta amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-
25, 25-40 si 40-63, fie direct de la concasare, daca indeplineste conditiile din tabelul 4 si
granulozitatea conform tabelului 5 si figurii 2.
Amestecul pe santier se realizeaza intr-o instalatie de nisip stabilizat prevazuta cu
predozator cu patru compartimente.
Tabel 4
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - Conditii de admisibilitate
CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate
Sort 0 - 40 0 - 63
Continut de fractiuni, %, max.:
- sub 0,02 mm 3 3
- sub 0,2 mm 3...14 2...14
- 0...8 mm 42...65 35...55
- 16…40 mm 20…40 -
- 25...63 mm - 20…40
Granulozitate sa se inscrie intre limitele din tabelul 5 si
conform figurii 2
Echivalent de nisip (doar in cazul nisipului natural)
(EN), min. 30
Uzura cu masina tip Los Angeles

(LA) %, max. 30
Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu 6 pentru split
(Na2SO4), 5 cicluri, %, max. 3 pentru piatra sparta mare 40-63
Tabel 5
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - Granulozitate
Domeniu Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ....
de Limita in mm
granulozita
te
0,02 0,1 0,2 1 4 8 16 25 40 63
infer. 0 2 3 12 28 42 60 75 90 -
0 .... 40
super. 3 10 14 30 50 65 80 90 100 -
infer. 0 1 2 8 20 31 48 60 75 90
0 .... 63
super. 3 10 14 27 42 55 70 80 90 100
Conditiile de admisibilitate privind coeficientul de forma, continutul de granule alterate si

continutul de impuritati pentru piatra sparta amestec optimal sunt cele indicate in tabelul 3 (pentru
piatra sparta).
Agregatele se vor aproviziona din timp in depozitul santierului pentru a se asigura
omogenitatea si constanta calitatii acestora.
Aprovizionarea agregatelor la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de
laborator au aratat ca acestea au calitatea corespunzatoare.
In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite
de impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in
conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare.
Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in conformitate cu
prevederile tabelului 6.
Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de
laboratorul santierului.
In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal
aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.5, acesta se
corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative
prevazute.
II. 2. APA
Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din
alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.
II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA

STRATURILOR DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu
prevederile cuprinse in tabelul 6.
Tabel 6
AGREGATE
ACTIUNEA, PROCEDEUL FRECVENTA MINIMA METODE DE
DE la aprovizionare la locul de punere DETERMINAR
VERIFICARE SAU in opera E
CARACTERISTICILE CARE CONF.
SE VERIFICA
Examinarea datelor inscrise in la fiecare lot
certificatul de calitate sau aprovizionat - -
certificatul de garantie
Corpuri straine: In cazul in care se Ori de cate ori apar
- argila bucati observa prezenta lor factori de STAS 4606
- argila aderenta impurificare
- continut de carbune
Continutul de granule alterate, O proba la max. 500 mc
moi, friabile, poroase si pentru fiecare sursa - SR 667
vacuolare
Granulozitatea sorturilor O proba la max. 500 mc
pentru fiecare sort si - STAS 730
sursa
Forma granulelor pentru piatra O proba la max. 500 t
sparta pentru fiecare sort si - STAS 730
Coeficient de forma fiecare sursa
Echivalentul de nisip (EN O proba la max. 500 mc
numai la produse de balastiera) pentru fiecare sursa - STAS 730
Rezistenta la actiunea repetata O proba la max. 500 mc
a sulfatului de sodiu (Na2SO4), pentru fiecare sursa - STAS 4606
5 cicluri
Rezistenta la sfaramare prin O proba la max. 500 mc
compresiune la piatra sparta in pentru fiecare sort de - STAS 730
stare saturata la presiune piatra sparta si sursa
normala
Uzura cu masina tip Los O proba la max. 500 mc
Angeles pentru fiecare sort si - STAS 730
fiecare sursa
III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL

INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE
REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL
III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatra
sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de
executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 se stabileste:
du max. P.M.- greutate volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3
Wopt P.M. - umiditatea optima de compactare, exprimata in %
III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe
prelevate din lucrare si anume:
duef- greutatea volumica in stare uscata efectiva, exprimata in g/cm3
Wef - umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
in vederea stabilirii gradului de compactare, gc.
duef
gc = ------------------ x 100
dumax P.M.
La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la

art. 13.
IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
IV. 1. MASURI PRELIMINARE

La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de
terasamente sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru
realizarea acestor lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor de fundatie se vor verifica si regla toate utilajele si
dispozitivele necesare punerii in opera a straturilor de fundatie.
Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile pentru
drenarea apelor din fundatie - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub
acostament sau sub rigole si racordarile stratului de fundatie la acestea - precum si alte lucrari
prevazute in acest scop in proiect.
In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazul
la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant
continuu, se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in afara suprafetei de lucru, in
orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau deasupra terenului in cazul
rambleelor.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatra sparta se vor
lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in lucru, functie
de sursa folosita, acestea fiind consemnate in registrul de santier.
IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE

Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze experimentarea
executarii straturilor de fundatie.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie - strat de fundatie din
piatra sparta mare 63-80 pe un strat de balast de min. 10 cm sau fundatie din piatra sparta amestec
optimal 0-63, cu sau fara substrat de nisip in functie de solutia prevazuta in proiect.
In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80 experimentarea se va face separat pentru
stratul inferior din balast si separat pentru stratul superior din piatra sparta mare.
In toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime de min. 30
m cu latimea de cel putin 3,50 m (dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a
componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea
gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, daca grosimea prevazuta in proiect se poate
executa intr-un singur strat sau doua si reglarea utilajelor de raspandire, pentru realizarea grosimii
respective cu o suprafatare corecta.
Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta Inginerului,
efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren, dupa cum este cazul,
stabilite de comun acord.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui
sa realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de
compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
- grosimea maxima a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de
compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q- volumul materialului pus in opera, in unitatea de timp (ore, zi, schimb), exprimat in mc
S- suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in mp
In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele compactate de

fiecare utilaj se cumuleaza.
In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80, se mai urmareste stabilirea corecta a
atelierului de compactare, compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii,
a numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pana la fixarea pietrei
sparte 63-80 si in continuare a numarului minim de treceri, dupa asternerea in doua reprize a
splitului de impanare 16-25, pana la obtinerea inclestarii optime.
Compactarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel
de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta, iar alte pietre cu dimensiunea de cca. 40 mm
aruncate in fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt sfaramate, fara ca stratul de
fundatie sa sufere dislocari sau deformari.
Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta
pentru restul lucrarilor.
Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna in registrul de santier
pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa.
IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE

A. FUNDATII DIN PIATRA SPARTA MARE 63-80 PE UN STRAT DE BALAST
a. Executia stratului inferior din balast
Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul, intr-un singur strat, avand
grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa se obtina 10 cm.
Asternerea si nivelarea se vor face la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute
in proiect.
de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma, evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe
tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza de compactare, tehnologia
si intensitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile la care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,
acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca stratul de
fundatie sa fie permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare
a apelor, conform pct.8.3.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau care raman
dupa compactare, se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se
compacteaza din nou.
Este interzisa executia stratului de fundatie cu balast inghetat.
Este interzisa de asemenea asternerea balastului, pe patul acoperit cu un strat de zapada
sau cu pojghita de gheata.
b. Executia stratului superior din piatra sparta mare 63-80

Piatra sparta mare se asterne, numai dupa receptia stratului inferior de balast, care,
prealabil asternerii, va fi umezit.
Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietrei
sparte, compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6 t dupa care operatiunea se
continua cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Numarul de treceri a atelierului
de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.
Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se impaneaza cu split 16-25, care se compacteaza
si apoi urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare, cu savura 0-8 sau cu
nisip.
Pana la asternerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din piatra sparta mare
astfel executat, se acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau savura).
In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea
golurilor si protectia stratului de fundatie din piatra sparta mare.
B. STRATURI DE FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL

Pe terasamentele receptionate, realizate din pamanturi coezive si pe care nu se prevad in
proiecte imbunatatiri ale patului sau realizarea de straturi de forma, se va executa in prealabil un
substrat de nisip de 7 cm.
Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor
prevazute in proiect pentru stratul de fundatie.
Nisipul asternut se umecteaza prin stropire si se cilindreaza.
Pe substratul de nisip realizat, piatra sparta amestec optimal se asterne cu un repartizor-
finisor de asfalt, cu o eventuala completare a cantitatii de apa, corespunzatoare umiditatii optime
de compactare.
Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in
proiect.
de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire
uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor de
compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
La drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,
acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca acesta sa fie
permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor
conform pct.8.3.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii sau care raman dupa compactarea
straturilor de fundatie din piatra sparta mare sau din piatra sparta amestec optimal se corecteaza
cu material de aport si se recompacteaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se decapeaza dupa contururi regulate, pe toata
grosimea stratului, se completeaza cu acelasi tip de material, se reniveleaza si apoi se cilindreaza
din nou.
Este interzisa executia stratului de fundatie cu piatra sparta amestec optimal inghetata.
Este interzisa de asemenea asternerea pietrei sparte amestec optimal, pe patul acoperit cu
un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.
IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE

In timpul executiei straturilor de fundatie din balast si piatra sparta mare 63-80, sau din
piatra sparta amestec optimal, se vor face verificarile si determinarile aratate in tabelul 7, cu
frecventa mentionata in acelasi tabel.
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se
determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru
determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri
Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului
executat:
- compozitia granulometrica a agregatelor
- caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate
optima, densitate maxima uscata)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).
Tabel 7
Nr. DETERMINAREA, PROCEDEUL DE FRECVENTE MINIME METODE DE
crt VERIFICARE SAU LA LOCUL DE VERIFICARE
CARACTERISTICILE PUNERE CONFORM
CARE SE VERIFICA IN LUCRU
1. Incercarea Proctor modificata
- strat balast
- strat piatra sparta amestec optimal - STAS 1913/13
2. Determinarea umiditatii de compactare minim 3 probe la o
- strat balast suprafata de 2000 mp de STAS 1913/1
- strat piatra sparta amestec optimal strat
3. Determinarea grosimii stratului compactat minim 3 probe la o
- toate tipurile de straturi suprafata de 2000 mp de -
strat
4. Verificarea realizarii intensitatii de
compactare Q/S zilnic -
- toate tipurile de straturi
5. Determinarea gradului de compactare prin minim 3 pct. ptr. suprafete
determinarea greutatii volumice pe teren < 2000 mp si minim 5 pct. STAS 1913/15
- strat balast pt. suprafete > 2000 mp STAS 12288
- strat piatra sparta amestec optimal de strat
6. Verificarea compactarii prin incercarea cu minim 3 incercari la o
p.s. in fata compresorului suprafata de 2000 mp STAS 6400
7. Determinarea capacitatii portante la nivelul in cate doua puncte situate
superior al stratului de fundatie in profiluri transversale la
- toate tipurile de straturi de fundatie distante de 10 m unul de Normativ
altul pt. fiecare banda cu CD 31
latime de 7,5 m
V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE
V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de
maximum ±20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se
strapunge stratul, la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafata de drum.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum
prezentat receptiei. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi ±5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii sub care se executa,
prevazuta in proiect.
Abaterea limita la panta este ±4%, in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m.
Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale imbracamintilor sub care se
executa. Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi ±10 mm.
V. 2. CONDITII DE COMPACTARE
Straturile de fundatie din piatra sparta mare 63-80 trebuie compactate pana la realizarea
inclestarii maxime a agregatelor, care se probeaza prin supunerea la strivire a unei pietre de
aceeasi natura petrografica, ca si a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea
de circa 40 mm, aruncata in fata utilajului cu care se executa compactarea.
Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita fara ca
stratul sa sufere dislocari sau deformari.
Straturile de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactate pana la
realizarea urmatoarelor grade de compactare minime din densitatea in stare uscata maxima
determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13:
 pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III
 98%, in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de
masurare la drumurile de clasa tehnica II si III;
 pentru drumurile din clasele tehnice IV si V
 95%, in toate punctele de masurare.
Capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de fundatie se considera realizata
daca valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice
admisibile, care este de 250 sutimi de mm.
V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul dreptarului de 3,00
m lungime astfel:
- in profil longitudinal verificarea se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si
denivelarile admise pot fi de maximum ± 2,0 cm, fata de cotele proiectate;
- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si
denivelarile admise pot fi de maximum ± 1,0 cm, fata de cotele proiectate.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini,
se va face corectarea suprafetei fundatiei.
VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA

Receptia pe faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conform Regulamentului
privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii
privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in
Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile Art. 5, 11, 12,
13 si 14.
calitative impuse de proiecte si de caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie “Proces verbal” de receptie pe faza in registrul de
lucrari ascunse.
VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform
273/94.

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si
se va face in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.
ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC

OPTIMAL
I. ACTE NORMATIVE


si podurilor.


II.REGLEMENTARI TEHNICE

III. STANDARDE

SR 667 - Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari

de drumuri. Conditii tehnice de calitate.



pe teren.


STAS 12.288 - Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii

straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si nisip
5. STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI SFALTICE

CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD
STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI SFALTICE

CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD
C U PR I NS
I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 2
II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR 3
II. 1. AGREGATE 3
II. 2. FILER 5
II. 3. LIANTI 5
II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE 6
ANROBARE 6
III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR 8
III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR 8
III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE 8
III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE 9
III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT 10
III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE 10
III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI 12
IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA 13
IV.1. PUNEREA IN OPERA 13
IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE 13
IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT 13
IV. 4. ASTERNEREA 14
IV. 5. COMPACTAREA 14
IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA 16
IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA 16
IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA 16
V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT 19
V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS 19
V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA 19
VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE 20
VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR) 20
VII. MASURARE 21
ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE
LA CALD 22

straturilor de baza din mixturi asfaltice cilindrate, executate la cald, preparate cu agregate naturale
si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevazute in SR 7970, care trebuie
sa fie indeplinite la prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii materialelor si al
straturilor executate.
Caietul de sarcini se aplica la constructia, modernizarea si reabilitarea drumurilor publice
si a strazilor precum si la constructia drumurilor de exploatare.
Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica straturilor de baza executate din
mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.
I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE

Straturile de baza din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi
asfaltice cu agregate naturale prelucrate preparate la cald in centrale si puse in opera mecanizat.
Mixturile asfaltice pentru stratul de baza sunt de urmatoarele tipuri:
- tip AB1, cu agregate mijlocii (22%…47% granule cu dimensiunea peste # 4 mm);
- tip AB2, cu agregate mari (37%…66% granule cu dimensiunea peste # 4 mm).
Aleegerea tipului de mixtura se face de catre proiectant.
Stratul de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald se aplica pe un strat suport
care trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de STAS 6400.
II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR
II. 1. AGREGATE
Pentru stratul de baza din mixturi asfaltice se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate
naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa indeplineasca, conditiile de calitate in
conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza:
- nisip natural sort 0-4, conform SR 662;
- margaritar sort 4-8, conform SR 662;
- pietris sort 4-25, sau sortat pe sorturile 4-8, 8-16, 16-25, conform SR 662;
- nisip de concasaj sort 0-4 conform SR 667;
- savura sort 0-8 conform SR 667;
- criblura sort 4-8, 8-16 sau 16-25 conform SR 667;
- filer de calcar conform STAS 539.
Toate agregatele folosite in mixturile asfaltice trebuie sa fie spalate in totalitate inainte de
a fi folosite in amestec.
Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme
amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.
Granulozitatea agregatelor, limitele amestecului de agregate naturale si filer si continutul
minim de agregate concasate pentru tipurile de mixturi AB1 si AB2 sunt conform tabelului 1.
Tabel 1
Nr CARACTERISTICI MIXTURI ASFALTICE TIP
AB1 AB2
1 Granulozitatea agregatelor cuprinse in limitele din Fig. 1 Fig. 2
Continut de agregate cu dimensiunea peste # 4 mm 22…47 36…66
2
% din masa (30...55) (50...75)
Continut maxim admisibil de agregate cu dimensiunea
3
peste # 25 mm (31,5 mm) % din masa max. 10 max. 10
Continut in parti fine sub 0,1 mm 4…14 3…11
4
% din masa (4...12) (2...10)
5 Continutul minim de filer % din masa 7 4
Continut obligatoriu de agregate concasate pentru clasele
6 tehnice ale drumului: (cu precizarile din tabelul 2), % din
masa
nu se 100 -
I
foloseste criblura
35 - criblura
II
65 - pietris concasat
III 100 - pietris concasat
IV-V 100 - pietris sortat
Tabel 2
Categoria
Clasa tehnica
tehnica a Agregate naturale utilizate
a drumului
strazii
- Criblura sort 4-8, 8-16, 16-25
- Nisip de concasare sort 0-4
I
I - Nisip natural sort 0-4 (0-3 sau 0-7), raport 1:1 cu nisipul de
(Autostrazi)
concasare
- Filer
- Criblura: min. 35% (recomandabil 16-25 sau 8-16 si 16-25)
- Nisip de concasare sort 0-4, raport 1:1 cu nisipul natural sort
0-4
II II - Pietris sort 4-8, 8-16, 16-25 sau 8-25 rezultat din concasarea
agregatelor de râu
- Nisip natural sort 0-4
- Filer
- Pietris concasat sort 4-8 sau 8-25
- Nisip natural sort 0-4
III III - Nisip de concasare sort 0-4 sau savura sort 0-8, raport 1:1
cu nisipul natural sort 0-4
- Filer
- Pietris sort 8-25 sau sortat pe sorturile 4-8 si 8-25
IV-V IV - Nisip sort 0-4
- Filer
II. 2. FILER
Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si
sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- finetea (continutul in parti fine 0,1 mm) min. 80%
- umiditatea max. 2%.
Observatie: In conditii justificate tehnic si economic se poate inlocui
partial filerul de calcar prin filer de var stins, care se poate
folosi numai impreuna cu filerul de calcar; continutul de
filer din var stins poate fi max. 2%.
Filerul se va depozita in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare
pneumatica.
Nu se admise folosirea filerului aglomerat.
II. 3. LIANTI
Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice si straturilor de baza din mixturi asfaltice se
folosesc urmatoarele tipuri de bitum neparafinos pentru drumuri conform SR 754:
- bitum tip D 60/80 pentru zona climatica calda;
- bitum tip D 80/100 pentru zona climatica rece.
Zonele climatice sunt delimitate conform figurii 3.
Conditiile de admisibilitate care trebuie sa le indeplineasca bitumul neparafinos sunt cele
prevazute in SR 754 si in Normativul AND 537.
In cazul in care adezivitatea bitumului determinata in cadrul testelor preliminare, in
functie de calitatea bitumului si de natura agregatelor, se situeaza sub valoarea minima admisa, se
va stabili utilitatea aditivarii bitumului.
Bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice, prevazute cu sistem de incalzire, sistem de
inregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum), gura de aerisire, pompe de reciclare.
II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE

Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru stratul de baza se verifica in
conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate la art. 3, 4 si 5 din
Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier conform SR 7970 pct.
4.1.2. si constau in urmatoarele:
a. Bitum
- penetratia la 25°C STAS 42 si SR 754;
- punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 60 si SR 754;
- ductilitatea la 25oC, SR 61 (la drumuri de clasa tehnica I si II si pentru
strazi de categorie tehnica I si II)
b. Criblura
- natura mineralogica (examinare vizuala), STAS 6200/4;
- granulozitatea, STAS 730;
- forma granulelor, STAS 730;
- determinarea continutului de parti fine sub 0,1, STAS 730;
- continutul de argila, SR 667
c. Pietris
- natura mineralogica (examinare vizuala), STAS 4606;
- granulozitatea STAS 4606;
- forma granulelor STAS 4606, STAS 730;
- parte levigabila STAS 4606;
- continut de fractiuni sub 0,63 mm, STAS 730
d. Nisip natural
- granulozitatea STAS 4606;
- continut de corpuri straine, STAS 4606;
- echivalent de nisip STAS 730
Nisip de concasaj
- granulozitatea, STAS 730;
- continut de corpuri straine - STAS 4606;
- coeficient de activitate STAS 730
e. Filer
- umiditate STAS 539;
- finetea STAS 539.
III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR
III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR

Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de baza, se stabileste pe baza
unui studiu preliminar aprofundat, tinându-se seama de respectarea conditiilor precizate in
prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini.
Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau daca este autorizat sau il comanda
la un alt laborator autorizat.
Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile
si incercarile efectuate, impreuna cu rezultatele obtinute, se supune aprobarii Inginerului.
Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari:
- incercarea Marshall (stabilitatea la 60oC; indicele de curgere-fluaj - la 60 oC, densitatea
aparenta, absorbtia de apa), pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta
a continutului de liant prestabilit. La confectionarea epruvetelor Marshall, conform STAS
1338/1, pentru straturile de baza numarul de lovituri vor fi de 50 lovituri;
- determinarea cu prese de 10 tone, a caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor
asfaltice, pe epruvete cubice (rezistente la compresiune la 22 oC si 50oC, reducerea
rezistentei la compresiune dupa 28 de zile de imersiune in apa pentru aceleasi continuturi
de liant).
Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu
are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta formula propusa de Antreprenor.
Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite in functie de
greutatea totala a materialului granular in stare uscata, inclusiv partile fine; dozajul de bitum se
stabileste la masa totala a mixturii.
Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total si granulozitatea
agregatelor naturale, care trebuie sa fie asigurate pentru fiecare tip de mixtura asfaltica, sunt date
in tabelul 1.
Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS
1338/1, 2 si 3 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul 4.
Tabel 4
Mixturi asfaltice
Contintul de liant Tip AB1 Tip AB2
- la mixturi cu agregate neconcasate,
% din masa mixturii 3,5...5,0 3,3...4,8
- la mixturi cu agregate concasate,
% din masa mixturii 3,6...5,4 3,4...5,0
III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR

ASFALTICE
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba
tip Marshall si pe cuburi confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea
compozitiilor, din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei,
precum si din straturile imbracamintii gata executate.
In lipsa unor dispozitii ale prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fizico-
mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul studiului de laborator si in
timpul controalelor de fabricatie, conditiile aratate in tabelul 5.
Tabel 5
Tipul mixturii asfaltice
CARACTERISTICI Bitum tip Tip AB1 Tip AB2
Clasa tehnica a drumului si/sau categoria tehnica a strazii
I, II si III IV si V I, II si III IV si V
A. CARACTERISTICI DIN INCERCAREA MARSHALL
Stabilitatea la 60oC, D 60/80 5,0 4,5 5,5 5,0
kN, min. D 80/100 4,5 4,0 5,0 4,5
Indicele de curgere, D 60/80 1,5-4,0 1,5-4,5 1,5-3,5 1,5-4,0
mm D 80/100 1,5-4,5 1,5-4,5 1,5-4,0 1,5-4,5
Absorbtie de apa, - 2…8 2…8
% vol.
Densitatea aparenta, D 60/80 2200 2200
3
kg/m , min. D 80/100
B. CARACTERISTICI DIN INCERCAREA PE CUBURI
Rezistenta la D 60/80 2,5 2,5
compresiune
la 22oC, N/mm2, min D 80/100
Reducerea rezistentei la D 60/80
compresiune la 22oC, 30 30
dupa 28 zile de pastrare D 80/100
in apa, % max.
Absorbtia de apa, D 60/80 2…10 2…10
% vol. D 80/100
Densitatea aparenta, D 60/80 2150 2150
kg/m3, min. D 80/100
Bitumul continut de mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor de la

malaxor sau de la asternere trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu max. 9 oC mai mare
decât bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective.
Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60 cu precizarile din SR
7970, pct. 2.4.3.2.
III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE

Mixturile asfaltice se prepara in instalatii speciale, de regula in flux discontinuu, prevazute
cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale calde,
dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului precum si de malaxare fortata a
componentilor.
In cazul instalatiilor in flux continuu, lipsesc dispozitivele de resortare si cântarire a
agregatelor naturale calde; dozarea agregatelor naturale se realizeaza, in acest caz, initial pe
sorturi, la fiecare predozator care este dotat cu un sistem de extractie cu viteze variabile etalonat
sau cu câte un dozator gravimetric pe fiecare banda de extractie din buncar si apoi global cu
ajutorul unui dozator gravimetric montat pe banda de alimentare a uscatorului. De asemenea, in
cazul instalatiilor in flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii de agregat
natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator - malaxor se face automat, pe computer.
Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a
temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure o precizie a
dozarii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer. Toleranta admisa la
temperatura bitumului este +3oC.
In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia
variaza cu temperatura, astfel incât la 150oC…170oC, 1 kg de bitum rutier are un volum de
(1,09…1,1)l.
Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc
defectuoase, Antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa
supuna din nou aprobarii Inginerului autorizatia de punere in exploatare.
Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea instalatiei si/sau a
personalului care o deserveste, in tot timpul cât dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei
de punere in exploatare, cu atât mai mult in caz de refuz.
Instalatia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a
liantului, cu capacitatea minima egala cu consumul mediu zilnic si care sa dispuna, fiecare, de o
joja etalonata in prealabil si de un dispozitiv capabil sa incalzeasca liantul pâna la temperatura
necesara, evitând orice supraincalzire (cât de mica).
Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a
produce mixturi asfaltice omogene. Daca, cuva malaxorului nu este inchisa, ea trebuie sa fie
prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie.
Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare pentru impiedicarea golirii
malaxorului inainte de terminarea duratei de malaxare.
Durata de malaxare va fi in functie de tipul de instalatiei de preparare si tipul de mixturi si
se va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt, inaintea inceperii fabricatiei.
III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT

Inaintea inceperii executiei, Antreprenorul trebuie sa supuna acceptarii Inginerului lucrarii,
statia de asfalt care va fi utilizata la realizarea lucrarilor.
Inginerul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei in functiune dupa
ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit obtinerea amestecului prescris, in limitele
tolerantelor admise, ca dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt etalonate si ca malaxorul
functioneaza corespunzator, fara pierderi de materiale.
O alta conditie pentru autorizarea statiei de asfalt o constituie si existenta tuturor dotarilor
si amenajarilor la statie, a depozitelor la statie si a celor intermediare, a cailor de acces la depozite
si la instalatia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunzatoare a depozitelor de agregate
(betonarea platformelor, existenta peretilor despartitori intre sorturile de agregate, suprafete
suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si indepartarii apelor, etc.).
Daca amenajarile nu sunt terminate sau prezinta deficiente, acestea se vor completa sau se
vor reface inainte de acceptarea Inginerului.
III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE
Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice consta in urmatoarele operatii:
- reglarea predozatoarelor instalatiei privind debitele pentru agregate, liant si filer, prin
incercari, astfel incât: curba granulometrica a amestecului de agregate naturale inclusiv filerul, sa
corespunda celei prescrise, in limitele de toleranta din tabelul 6 si abaterea pentru continutul de
bitum (fata de dozajul stabilit prin reteta aprobata) exprimata in procente de masa sa fie de +0,3%;
Tabel 6
Nr. crt. Elemente componente ale mixturii Abateri admise fata de doxajul
prescris, %
1 Fractiunile de agregate naturale:
25…31,5 +5
16…25 +5
8…16 +5
4…8 (3,15…8) +5
1…4 (0,63…3,15) +4
0,20…0,63 +3
0,1…0,2 (0,09…0,20) +2
0…0,1 (0…0,09) filer si pref. +1,5
2 Continut de agregate concasate +10
- introducerea agregatelor naturale in uscator (sau uscator-malaxor) unde are loc uscarea si
incalzirea acestora; se vor lua masuri pentru evitarea incalzirii agregatelor la o temperatura care
poate sa conduca la arderea liantului;
- resortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetrica pe sorturi (in cazul instalatiilor in
flux discontinuu);
- introducerea agregatelor naturale calde in malaxor, unde se amesteca cu filerul rece,
dozat separat;
- incalzirea bitumului, dozarea acestuia si introducerea in malaxor sau in uscator-malaxor;
- amestecarea componentilor mixturii si evacuarea acesteia in buncarul de stocare; in cazul
incarcarii acesteia, direct, in mijloacele de transport, la iesirea din malaxor trebuie amenajate
dispozitive adecvate si trebuie luate masuri in vederea limitarii la maximum a segregarii mixturii
asfaltice.
Durata de malaxare, in functie de tipul instalatiei, trebuie sa fie suficienta pentru realizarea
unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos.
Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, functie de tipul de bitum, trebuie
sa se incadreze in limitele din tabelul 7.
Tabel 7
o
Materiale si faza de executie Temperatura in C, functie de tipul
bitumului*
D 60/80 D 80/100
- agregate naturale la iesire din uscator 170…190 165…185
- bitum la intrare in malaxor 155…165 150…160
- mixtura asfaltica
 la iesire din malaxor 165…175 160…170
 la asternere min. 155 min. 150
 la inceputul compactarii min. 150 min. 145

 la sfârsitul compactarii min. 110 min. 105
NOTA: * Masurarea temperaturii se va efectua conform SR EN 12.697-13:2002.
In cazul utilizarii bitumului aditivat, se aplica acelasi regim termic.

Temperaturile situate la partea superioara a intervalelor se aplica in cazul executiei
lucrarilor in zone climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minima admisa
(10oC…15oC).
Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie reglata in intervalul prescris,
astfel incât, in conditiile concrete de transport (distanta si mijloace de transport) si conditii
climatice concrete, sa fie asigurate temperaturile de asternere si compactare, conform tabelului 7.
Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste valorile din tabel, pentru a
evita degradarea liantului in procesul tehnologic.
Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceleiasi cantitati de
bitum de mai multe ori. In cazul in care, din motive tehnologice, nu a putut fi evitata reincalzirea
bitumului, se determina penetratia si ductilitatea la 25oC a acestuia, iar in cazul unor rezultate
necorespunzatoare se renunta la utilizarea bitumului respectiv.
III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI

Mixturile asfaltice produse in instalatia de preparare a mixturilor asfaltice sunt supuse
incercarilor preliminare de informare si controlului de calitate al procesului tehnologic de
fabricare si de punere in opera a mixturilor, a caror frecventa, in cazul lipsei de dispozitiuni ale
prevederilor caietului de prescriptii speciale, este cea indicata in tabelul 8.
Tabel 8
Categoria Verificari
Nr Natura controlului sau controlului* conform Frecventa controlului sau a
crt a incercarii A B pct. incercarii
1 Studiul compozitiei x pentru fiecare tip de produs
2 Controlul reglajului instalatiei x x 20.2.1 la inceputul fiecarei zile de
de preparare inclusiv stabilirea lucru si inaintea inceperii
duratei de malaxare fabricatiei fiecarui tip de
produs
3 Controlul regimului termic de x 20.2.2 permanent
preparare a mixturilor asfaltice
4 Verificarea respectarii x 20.2.4 zilnic
compozitiei mixturii asfaltice
prestabilita
5 Verificarea calitatii mixturii x 20.2.5 unul la fiecare 400 to
asfaltice mixtura, dar cel putin una
pe zi
*) A - Incercari preliminare de informare
B - Controlul de calitate in timpul executiei
Prevederile indicate din tabelul 8 nu exclud obligativitatea dotarii instalatiei de preparare a

mixturilor asfaltice cu dispozitive de control de blocare.
IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA
IV.1. PUNEREA IN OPERA

Punerea in opera a mixturilor asfaltice pentru strat de baza se executa numai in anotimpul
calduros, in perioada martie-octombrie, la temperaturi atmosferice de peste 10 oC, in conditiile
unui timp uscat. Lucrarile se intrerup pe vânt puternic sau ploaie si se reiau numai dupa uscarea
stratului suport.
IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE

Mixturile asfaltice executate la cald se transporta cu autobasculante adecvate, cu benele
curatate si uscate, urmarindu-se ca pierderile de temperatura a mixturii asfaltice pe tot timpul
transprotului, sa fie minime.
La distante de transport cu durata de peste 30 min. sau pe vreme racoroasa (+10 oC…
o
+15 C), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dupa incarcare.
(Transportul mixturilor asfaltice se face obligatoriu cu basculante acoperite din motive de
siguranţa traficului şi evitarea răcirii mixturii de ploi accidentale).
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta
(motorina, pacura, etc.) este interzisa.
Volumul mijloacelor de transport este determinat de debitul de functionare a statiei de
prepararea mixturii asfaltice si de executia stratului bituminos, astfel incât sa fie eliminate
intreruperile procesului de punere in opera.
IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT

Inainte de asternerea mixturii asfaltice, se executa toate lucrarile de remediere a stratului
suport si/sau se reprofileaza daca este cazul, apoi acesta se curata si se amorseaza. In acest scop se
procedeaza in felul urmator:
- se verifica cotele stratului suport care trebuie sa corespunda proiectului de executie;
- se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect, prin aplicarea unui strat de egalizare
din mixtura asfaltica (daca profilul transversal este necorespunzator sau daca denivelarile in profil
longitudinal sunt mai mari de 3 cm sub dreptarul de 3 m) sau prin frezare;
- se remediaza toate defectiunile existente, conform reglementarilor tehnice in vigoare si
se rezolva problemele privind drenarea apelor;
- se curata temeinic stratul suport, prin decaparea acostamentelor cu lama autogrederelor si
prin maturarea mecanica a partii carosabile;
- se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa. Amorsarea
stratului suport se realizeaza mecanizat cu autoraspânditorul de emulsie sau cu un dispozitiv
special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor prescrise. In functie de natura stratului
suport, cantitatea de emulsie raspândita pentru amorsare trebuie sa asigure un dozaj de (0,3…0,5)
kg bitum rezidual pe metru patrat, raspândit in film continuu.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incât ruperea sa fie efectiva inaintea
asternerii mixturii bituminoase.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.
Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de baza trebuie sa fie uscata.
Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m.
IV. 4. ASTERNEREA
Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport, pregatit conform art.15, se efectueaza
numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevazute cu palpator si sistem de nivelare automat
care sa asigure precompactarea mixturii. Numai in cazul lucrarilor executate in spatii inguste (de
exemplu in zona casetelor) asternerea mixturii se poate face manual.
In functie de grosimea prescrisa si de utilajele folosite, asternerea mixturii se poate face
intr-unul sau mai multe straturi, cu urmatoarele precizari:
a) grosimea minima a fiecarui strat asternut trebuie sa fie:
- 5,0 cm la mixturi tip AB1
- 6,0 cm la mixturi tip AB2
b) grosimea maxima a fiecarui strat asternut depinde de modul de punere in opera si nu
trebuie sa depaseasca:
- 12,0 cm in cazul asternerii mecanizate
- 6,0 cm in cazul asternerii manuale.
Grosimea maxima a mixturii, raspândita printr-o singura trecere, este cea indicata in
caietul de sarcini speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la
statie si cât se poate de constanta ca sa se evite total opririle procesului de punere in opera.
Antreprenorul trebuie sa dispuna, la locul de punere in opera, de un lucrator calificat,
pentru a corija imediat dupa asternere si inainte de orice compactare denivelarile flagrante, cu
ajutorul unui aport de material proaspat depus, cu grija, in fata lopetii.
In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta, suficienta mixtura,
pentru a se evita o raspândire neuniforma a materialului.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta in mod uniform si continuu, pe toata lungimea unei
benzi programata a se executa in ziua respectiva.
In cazul intreruperilor accidentale si la rosturile de lucru longitudinale si/sau transversale,
care separa mixturile asfaltice raspândite de la o zi la alta, pentru asigurarea unei legaturi continui
intre suprafetele vechi si cele noi, trebuie sa fie executate urmatoarele operatii:
- decuparea marginii benzii vechi pe o latime de cca. 50 cm, pe toata grosimea stratului,
astfel incât sa rezulte o muchie vie verticala;
- amorsarea cu emulsie bituminoasa a suprafetei proaspat creata prin decupare;
- la asternerea mixturii asfaltice pentru banda adiacenta (alaturata) se va depasi rostul cu
5…10 cm de mixtura repartizata; acest surplus de material se impinge apoi, cu o racleta, peste
mixtura proaspat asternuta, inainte de compactare.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului,
temperaturile prevazute in tabelul 7.
IV. 5. COMPACTAREA
Compactarea mixturilor asfaltice se efectueaza aplicând tehnologii corespunzatoare care
sa asigure pentru fiecare strat si tip de mixtura, caracteristicile tehnice si gradul de compactare
prevazute in tabelul 9.
Tabel 9
Tipul mixturii
Nr.crt. Caracteristici
AB1 AB2
1 Densitatea aparenta, kg/m3, min. 2150 2150
2 Absorbtia de apa, % vol. 2…10 2…10
3 Grad de compactare, % min. 96 96
Operatiunea de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu

rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare.
In lipsa unor dispozitiuni contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, pentru
obtinerea gradului de compactare prevazut (min. 96%), la inceperea lucrarilor se determina pe un
sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de
performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului. Lucrarile experimentale se fac
inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea respectiva, utilizând mixtura asfaltica
preparata in conditii similare cu cele pentru productia curenta.
Incercarile de etalonare a atelierului de compactare si de lucru al acestuia, vor fi efectuate
sub responsabilitatea Antreprenorului, Inginerul putând cere interventia unui laborator agreat, care
sa efectueze in acest scop, pe cheltuiala Antreprenorului, incercarile de compactare pe care le va
considera necesare.
Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului aprobarea pentru:
- sarcina fiecarui utilaj;
- planul de mers al fiecarui utilaj, pentru a asigura un numar de treceri pe cât posibil
constant, in fiecare punct al stratului;
- viteza de mers a fiecarui utilaj;
- presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putând fi intre 3 si 9 bari;
- temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara celei prevazute in tabelul 7.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut, se considera ca numarul minim de
treceri ale compactoarelor uzuale (pentru fiecare strat) este cel prezentat in tabelul 10.
Tabel 10
Atelier de compactare compus din:
un utilaj de
2 utilaje de compactare
Specificatii compactare
Compactor cu pneuri Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri
de 160 kN netede de 120 kN netede de 120 kN
Nr. de treceri, min. 12 4 14
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.

Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de dotarea Antreprenorului cu
compactoare (grele, in tandem, etc.) si de numarul punctelor de asternere concomitenta, câte un
atelier pentru fiecare punct de asternere-compactare.
Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuându-se in zona rostului
dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata.
Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri si cu o viteza mai redusa la inceput, pentru a
evita valurirea stratului.
Locurile inaccesibile compactoarelor, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de
scurgere sau ale caminelor de vizitare, se compacteaza cu compactoare mai mici, cu maiul
mecanic sau cu maiul manual.
Suprafata stratului se controleaza in permanenta, micile denivelari care apar corectându-se
pe toata latimea, dupa prima trecere a compactorului.
La executia lucrarilor in mai multe straturi succesive, asternerea si compactarea se
efectueaza separat pentru fiecare strat in parte. In acest caz rosturile de lucru transversale si
longitudinale ale straturilor succesive trebuie decalate cu min. 10 cm. Se urmareste asigurarea
unei acrosari perfecte intre straturi, stratul superior aplicându-se la cel mult 24 h de la data
executiei primului strat, a carui suprafata trebuie sa fie uscata si curata. In cazul in care cel de-al
doilea strat nu poate fi asternut in termen de 24 h, aderenta se asigura printr-o curatire temeinica a
primului strat si amorsare, conform 15.1.
IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA

Uniformitatea suprafetei stratului de baza se va verifica, in profil longitudinal (in axul
drumului sau in axul fiecarei benzi când asternerea se face pe benzi separate) si in profil
transversal (in dreptul fiecarei sectiuni transversale proiectate), cu dreptarul de 3 m si pana sau cu
alte dispozitive adecvate omologate.
Verificarea va fi efectuata si in oricare alte locuri indicate de Inginer.
Denivelarile admisibile in profil longitudinal masurate cu dreptarul de 3m sunt de
maximum 10 mm.
Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri si de
+2,5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens.
IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA

Se recomanda ca imbracamintea bituminoasa sa se aplice imediat dupa executia stratului
de baza, in acelasi sezon de lucru. In cazul in care aceasta conditie nu poate fi indeplinita si stratul
de baza este dat in circulatie inainte de executia imbracamintii bituminoase, el trebuie protejat
prin aplicarea unui tratament bituminos simplu sau dublu conform STAS 599 sau de straturi
bituminoase foarte subtiri la rece cu emulsie bituminoasa, conform procedeelor reglementate
tehnic.
Alegerea solutiei de protejare se face de catre proiectant la intocmirea proiectului de
executie, de comun acord cu Inginerul si Antreprenorul lucrarii.
IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA
Controlul calitatii lucrarilor de executie a stratului de baza din mixturi asfaltice se
efectueaza pe faze.
Controlul calitatii materialor - se face conform art.6.
Controlul procesului tehnologic consta in urmatoarele operatii:
Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii asfaltice:
- functionarea corecta a dispozitivelor de cântarire sau dozare volumetrica: la inceputul
fiecarei zile de lucru;
- functionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.
Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:
- temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din uscator: permanent;
- temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor: permanent.
Controlul procesului tehnologic de executie a stratului bituminos:
- pregatirea stratului suport: zilnic, la inceperea lucrarii pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi;
- modul de executie a rosturilor: zilnic;
- tehnologia de compactare (atelier de compactare, numar de treceri): zilnic si consta in:
a. autocontrolul, executat de Antreprenorul lucrarii, care trebuie sa vegheze in permanenta
la:
 cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercari;
 utilajele prescrise pentru atelierul de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune
continua si regulata;
 elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers,
viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor
cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.
In cazul unui autocontrol insuficient, Inginerul lucrarii va putea opri lucrarile pe santier
pâna când Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.
b. controlul ocazional al Inginerului, care va putea sa solicite incercari pentru a se asigura
ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatarilor
facute in cadrul verificarilor de autocontrol.
In cazul când un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de
referinta prescrisa, obtinuta in timpul experimentarii, Inginerul va putea impune noi incercari de
compactare, anulând modalitatile de compactare aprobate initial.
Daca aceste incercari noi nu permit atingerea densitatii de referinta prescrisa, Inginerul va
dispune alte masuri.
Verificarea respectarii compozitiei mixturii asfaltice prestabilita, prin analize de laborator
efectuate de laboratorul de santier al Antreprenorului:
- granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din malaxor, inainte de
adaugarea liantului (aceasta trebuie sa se incadreze in limitele de toleranta admise, indicate in
tabelul 6, fata de reteta prescrisa): zilnic sau ori de câte ori se observa o calitate
necorespunzatoare a mixturilor asfaltice;
- continutul minim obligatoriu de materiale concasate, conform tabelelor 1 si 2: la
inceputul fiecarei zile de lucru;
- compozitia mixturii asfaltice (compozitia granulometrica si continutul de bitum) prin
extractii, pe probe de mixtura prelevate de la malaxor si asternere: zilnic.
Verificarea calitatii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de laboratorul
Antreprenorului sau un alt laborator autorizat, pe probe de mixtura asfaltica: 1 proba/400 tone
mixtura fabricata, dar cel putin una pe zi, care va determina:
- compozitia mixturii asfaltice, care trebuie sa se incadreze in limitele din tabelele 1, 2 si 4
si sa corespunda dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator, abaterile admise fiind cele
indicate in tabelul 6;
- punctul de inmuiere IB al bitumului, extras din mixtura asfaltica; conform prevederilor
de la punctul 8.3;
- caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall si epruvete cubice, care trebuie sa
corespunda cu cele indicate in tabelul 5.
Frecventa controalelor
In lipsa unor dispozitii ale caietului de sarcini speciale, frecventa controalelor de executie
vor fi cele indicate in tabelul nr.11.
Tabel 11
CATEGORIA
FAZA DE NATURA CONTROLULUI FRECVENTA
DE CONTROL
EXECUTIE SAU A INCERCARII CONTROLULUI
A B C
Temperatura de asternere x permanent
la inceputul exec. lucrarilor
Etalonarea atelierului de apoi când la un control
In timpul x
compactare ocazional se constata o
executiei
compactare neconforma
Controlul ocazional de o carota la fiecare 250 ml de
x x
compactare prin carote banda
Reglajul de suprafata: controlul zilnic si la sfârsitul lucrarilor
x x
La straturile cantitatii medii asternute de santier
executate in fiecare punct indicat de
Reglarea nivelmentului x
Inginer
in fiecare punct indicat de
Controlul denivelarilor x
Inginer
A - Incercari preliminare de informare

B - Controlul de calitate in timpul executiei
C - Controlul de calitate in vederea receptiei
V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT
V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS

Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare, se efectueaza prin
metode nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu
gamadensimetrul) sau prin prelevarea de carote (o placa de minim (40x40) cm sau carote
cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m2 de suprafata executata).
Carotele se preleveaza in prezenta delegatului Antreprenorului si după caz, al Inginerului,
la aproximativ 1 m de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal. Zonele care se
stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incât ele sa reprezinte cât mai corect aspectul
calitativ al stratului executat.
Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de
Inginer sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune
speciala.
Verificarea compactarii stratului, se efectueaza prin determinarea gradului de compactare
si prin incercari de laborator pe carotele prelevate conform 21.1.
Gradul de compactare reprezinta raportul procentual dintre densitatea aparenta a mixturii
compactate din strat si densitatea aparenta determinata pe epruvete Marshall preparate in laborator
din mixtura respectiva.
Incercarile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactarii constau in
determinarea densitatii aparente si a absorbtiei de apa, pe placute (100x100) mm sau pe carote
cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate.
Rezultatele obtinute privind compactarea stratului trebuie sa se incadreze in limitele din
tabelul 9.
Incercarile se efectueaza conform SR EN 12697-1, STAS 1338/1 si STAS 1338/2, de catre
laboratorul Antreprenorului sau de un laborator autorizat si constau in:
- masurarea grosimii stratului;
- determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare;
- determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice (compozitie, caracteristici fizico-
mecanice, IB pe bitum extras).
V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA

Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei, se face
conform STAS 6400 si SR 174-2 (pct. 3.4.) si consta in:
- verificarea indeplinirii conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie, conform
prevederilor STAS 6400;
- verificarea grosimii stratului de baza, in functie de datele inscrise in buletinele de analiza
intocmite la incercarea probelor din stratul de baza executat, iar la aprecierea comisiei de receptie,
prin maximum doua sondaje pe km, efectuate la 1 m de marginea stratului de baza;
- verificarea profilului transversal; se face cu echipamente adecvate, omologate;
- verificarea cotelor profilului longitudinal; se face in axa pentru drumuri si in axa si la
rigole pentru strazi, cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o grinda rulanta de 3 m
lungime.
Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in profilului
transversal tip al proiectului pentru fiecare strat in parte, pot fi de max. 10%. Abaterile in plus de
la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrarii, cu conditia respectarii prevederilor
prezentului caiet de sarcini privind uniformitatea suprafetei si gradul de compactare.
Abaterile limita locale admise la latimea stratului fata de cea prevazuta in proiect pot fi
cuprinse in intervalul +50 mm pentru latimea caii de rulare si de +25 mm pentru latimea benzii de
stationare la autostrazi.
Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri si de
+2,5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens.
Abaterile limita locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de +20 mm, cu
conditia respectarii pasului de proiectare adoptat.
Denivelarile admisibile in profil longitudinal sunt de max. 10 mm sub dreptarul de 3 m.
Atunci când caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu
repere independente de calea rutiera, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete
corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea
stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte
puncte fixate de Inginer.
Toleranta pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise este de +2,5%.
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata
convenabila.
VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE

Receptia pe faze determinante, stabilite in proiectul tehnic, privind straturile de baza, se
vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu
HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul stratului in fazele de executie determinante,
elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor, volumul 4 din 1996.
VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR)

Receptia preliminara a lucrarilor de catre beneficiar se efectueaza conform
273/94.
Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia tehnica aprobata
si de documentatia de control intocmita in timpul executiei.
Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare se face conform art.18.
Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa drumului pe minimum 10% din
lungimea traseului.
La strazi cota in axa se verifica in proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele
rigolelor, pe toata lungimea traseului in punctele de schimbare ale declivitatilor.
Verificarea grosimii se face ca la art.20 si pe probe ce se iau pentru verificarea calitatii
imbracamintii.
Evidenta tuturor verificarilor in timpul executiei lucrarilor face parte din documentatia de
control a receptiei preliminare.

Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94, dupa expirarea
perioadei de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive.
ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE

LA CALD
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT nr. 43/1998 - Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor
de interes national.
Ordinul MT nr. 45/1998 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea si
modernizarea drumurilor.
Ordinul MT nr. 46/1998 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a
drumurilor publice.
si podurilor.

AND 537 - Normativ privind caracteristicile tehnice ale
bitumului neparafinos pentru drumuri.
III. STANDARDE
STAS 42 - Bitumuri. Determinarea penetratiei.
STAS 60 - Bitumuri. Determinarea punctului de inmuiere.
Metoda cu inel si bila.
SR 61 - Bitumuri. Determinarea ductilitatii.
SR 174-2 + SR 174-2/C1 - Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase
cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru
prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice
si receptia imbracamintilor executate.
STAS 539 - Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in
pulbere.
SR 754 - Bitum neparafinos pentru drumuri.
STAS 1338/1 - Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti
bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor,
pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor.
bituminoase executate la cald. Metode de
determinare si incercare.
bituminoase executate la cald. Tipare si accesorii
metalice pentru confectionarea si decofrarea
epruvetelor.
STAS 6200/4 - Piatra naturala pentru constructii. Prescriptii pentru
determinarea caracteristicilor petrografice,
mineralogice si a compozitiei chimice.
SR 7970 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza din mixturi
asfaltice cilindrate executate la cald. Conditii tehnice
de calitate si prescriptii generale de executie.
STAS 10.969/3 - Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru
drumuri la agregatele naturale. Metoda de
determinare cantitativa.
SR EN 12.697-13 +
+ SR EN 12.697-13/AC - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi
asfaltice preparate la cald. Partea 13: Masurarea
temperaturii.
SR EN 12.697-27 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi
asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea
probelor.
6. IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE,
EXECUTATE LA CALD
C U PR I NS
I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 2
II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR 3
II. 1. AGREGATE 3
II. 2. FILER 3
II. 3. LIANTI 3
II. 4. ADITIVI 6
II. 5. FIBRE 7
II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE 7
III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR 8
III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR 8
III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE 16
III. 3. STATIA DE ASFALT 20
III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT 21
III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE 22
III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE 23
IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA 25
IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE 25
IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE 25
IV. 3. ASTERNEREA 26
IV. 4. COMPACTAREA 27
IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 29
IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA 29
V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE 32
V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 32
V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMITA 33
VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE 34
VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA 34
LUCRARILOR) 34
VII. MASURARE 35
ANEXA NR. 1 - UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN
BETON ASFALTIC 36
ANEXA NR. 2 - MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL
SCHELLENBERG 39
ANEXA NR. 3 - IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE,
EXECUTATE LA CALD 41
ANEXA NR. 4 - UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE
BITUMINOASE 44
ANEXA NR. 5 - UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE
(GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE
BITUMINOASE 46
NAŢIONAL

Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind imbracamintile bituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din
mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale, filer si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevazute in SR 174-1
si SR 174-2, care trebuie sa fie indeplinite la prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii materialelor si straturilor
executate.
Caietul de sarcini se aplica la constructia, modernizarea si reabilitarea drumurilor publice si a strazilor, precum si la constructia
drumurilor de exploatare.
Tipul de imbracaminte bituminoasa cilindrata la cald se stabileste in proiect de catre Proiectant.
Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate
cu mixturi asfaltice recuperate.
I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE

Imbracamintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald, fiind alcatuite, in
general, din doua straturi si anume:
- stratul superior, de uzura, la care se utilizeaza urmatoarele tipuri de mixturi asfaltice:
MASF8 si MASF 16, mixturi asfaltice stabilizate cu fibre;
BA8, BA16 si BA25, betoane asfaltice bogate in criblura,
BAR16, beton asfaltic rugos;
BAPC16, beton asfaltic cu pietris concasat.
- stratul inferior, de legatura, la care se utilizeaza urmatoarele tipuri de mixturi asfaltice:
BAD25, beton asfaltic deschis, cu criblura;
BADPC25, beton asfaltic deschis, cu pietris concasat;
BADPS25, beton asfaltic deschis, cu pietris sortat.
In cazurile in care imbracamintea bituminoasa cilindrata se executa intr-un singur strat, acesta trebuie sa indeplineasca toate
conditiile cerute pentru stratul de uzura.
Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri se vor executa conform STAS 174-2.
NAŢIONAL
Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi, se vor executa conform urmatoarelor normative:
AND 539 - stabilizate cu fibre de celuloza;
AND 549 - realizate cu bitum modificat cu polimeri;
AND 553 - realizate cu bitum aditivat.
II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR
II. 1. AGREGATE
Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie
sa indeplineasca, conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza:
- cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR 667, tabelul 8;
- nisip de concasare 0-4, conform SR 667, tabelul 10;
- nisip natural sort 0-4, conform SR 662, tabelul 5;
- pietris si pietris concasat, sorturi 4-8, 8-16 si 16-25(31), conform SR 662, tabelul 10.
Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii,
trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 3.
Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale de cariera trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 2.
Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie sa fie spalate in totalitate, inainte de a fi introduse in instalatia
de preparare.
Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri, prevazute cu platforme betonate, avand pante de scurgere a
apei si pereti despartitori, pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor.
Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dupa verificarea certificatelor de conformitate care atesta calitatea acestora.
NAŢIONAL
II. 2. FILER
Filerul care se utilizeaza la imbracaminti rutiere bituminoase este de calcar sau de creta, conform STAS 539, care trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
- finetea (continutul in parti fine 0,1 mm) min. 80%
- umiditatea max. 2%
- coeficientul de hidrofilie max. 1%.
In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca
minimum de particule sub 0,02 mm sa fie de 20%.
Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea
filerului aglomerat.
II. 3. LIANTI
Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt:
NAŢIONAL
- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 sau alte produse echivalente ce poartă marcaj CE sau deţin
agrementat EU;
- bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari;
- bitum aditivat.
Acestia se aplica in conformitate cu indicatiile din tabelul 1.
Tabel 1
Tipul imbracamintii bituminoase Tipul liantului
Imbracaminte bituminoasa din mixtura
asfaltica stabilizata cu fibre:
- strat de uzura (cu adaos de fibre) Bitum nepaarafinos pentru drumuri, conform SR
754:
tip D 60/80
sau
Bitum modificat cu polimeri
- strat de legatura (fara fibre) Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR
754:
tip D 60/80
Imbracaminte bituminoasa cu bitum cu
polimeri:
- strat de uzura Bitum modificat cu polimeri
- strat de legatura Bitum modificat cu polimeri
sau
Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR
754:
tip D 6080
NAŢIONAL
Imbracaminte bituminoasa cu bitum
aditivat: Bitum aditivat:
- strat de uzura si strat de legatura - tip D 60/80a - zona climaterica calda
- tip D 80/100a - zona climaterica rece
Imbracaminte bituminoasa cu bitum
neparafinos pentru drumuri: Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR
754:
- strat de uzura si strat de legatura - tip D 60/80 - zona climaterica calda
- tip D 80/100 - zona climaterica rece
Zonele climaterice sunt delimitate conform figurii 9.

NAŢIONAL
Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de SR 754 si
Normativul AND 537 si o adezivitate de minimum 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva. In caz contrar se
utilizeaza bitum aditivat.
Conform Normativului AND 549, pct. 1.1.2 si 1.1.3, in scopul cresterii rezistentei la deformatii permanente la temperaturi ridicate
si a rezistentei la fisurare la temperaturi scazute, imbracamintile bituminoase, pe drumuri de clasa tehnica I…III si pe strazi de categorie
tehnica I si II, cu trafic greu si foarte greu si la alte lucrari speciale (locuri de parcare, zone cu accelerari si decelerari frecvente, etc.) se
vor executa cu bitum modificat cu polimeri.
In cazul utilizarii bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului AND 549 si cele din ANEXA NR. 1 la prezentul
caiet de sarcini.
In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor, in cadrul testelor preliminare se va stabili utilitatea aditivarii bitumului.
Se va folosi numai bitum aditivat, in cazul in care adezivitatea bitumului pur fata de agregate naturale este mai mica de 80%,
indiferent de clasa tehnica a drumului sau de categoria tehnica a strazii, la care se foloseste.
Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a si tip D 80/100a este bitumul tip D 60/80 si respectiv tip D
80/100, care trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537.
Prepararea bitumului aditivat se efectueaza conform Normativ AND 553.
Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat, pe tipuri de bitum, astfel:
- bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei, sistem de inregistrare a temperaturilor
(pentru ulei si bitum), gura de aerisire, pompe de recirculare;
- bitumul modificat cu polimeri se depoziteaza in recipienti metalici verticali, prevazuti cu sistem de incalzire cu ulei, sistem de
recirculare sau agitare permanenta, pentru evitarea separarii componentlor si sistem de inregistrare a temperaturii. Se recomanda ca
perioada de stocare sa nu depaseasca maximum 2 zile, iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie sa fie de
minimum 140oC;
- bitumul aditivat se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei, pompe de recirculare, sistem de
inregistrare a temperaturii (pentru ulei si bitum), gura de aerisire. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca 3 zile, iar
temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare sa fie de (120…140)oC.
Pentru amorsari si badijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere rapida sau bitum taiat, cu respectarea prevederilor STAS
8877.
Emulsia bituminoasa cationica se va depozita in rezervoare metalice verticale, curatate in prealabil, prevazute cu pompe de
recirculare si eventual cu sistem de incalzire.
NAŢIONAL
II. 4. ADITIVI
Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia imbracamintilor bituminoase sunt produse tensioactive, cu
compozitie si structura specifica polar-apolara, conform celor prevazute in declaratia de conformitate a calitatii emisa de producator.
Aditivii trebuie sa fie agrementati tehnic conform reglementarilor in vigoare.
Aditivii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de baza:
- se fie compatibili cu bitumul;
- sa fie stabili termic pana la minimum 200oC;
- sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale, fara a afecta celelalte caracteristici ale acestuia;
- sa nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.
Tipul de aditiv si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, tinandu-
se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse.
Aditivii care se intentioneaza a se utiliza, vor fi supusi aprobarii Inginerului.
Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic si certificatul de conformitate a
calitatii.
II. 5. FIBRE
Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre, pentru executia imbracamintilor bituminoase, sunt
fibre sau granule din celuloza, bitumate sau nebitumate, trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor in vigoare.
Tipul si dozajul de fibre in mixtura asfaltica se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, cu
respectarea urmatoarelor conditii tehnice:
- epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona, in functie de intensitatea de trafic, la temperatura de 135+5oC, conform
reglementarilor in vigoare, iar incercarile pe epruvetele cilindrice tip Marshall se vor face conform STAS 1338-2.
II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE

Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase, se verifica in conformitate cu prescriptiile
din standardele in vigoare ale materialelor respective si SR 174-2 pct. 3.1, pentru asigurarea conditiilor aratate la art. 3, 4, 5 si 6 din
NAŢIONAL
III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR
III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR

Mixturile asfaltice atat pentru stratul de uzura cat si pentru stratul de legatura, pot fi realizate integral din agregate naturale de
cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera, functie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 2.
Tabel 2
Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale utilizate
- criblura sort 4-8 si 8-16
Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre - nisip de concasare sort 0-4
- filer
- criblura sort 4-8 si 8-16
Beton asfaltic rugos - nisip de concasare sort 0-4
- filer
- criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25
Betoane asfaltice bogate cu criblura - nisip de concasare sort 0-4
- nisip natural sort 0-4*)
- filer
- pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25
Beton asfaltic cu pietris concasat - nisip natural sort 0-4
- filer
- criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25
Beton asfaltic deschis cu criblura - nisip de concasare sort 0-4
- filer
- pietris concasat sort 4-8, 8-16 si 16-25
Beton asfaltic deschis cu pietris - nisip de concasare sort 0-4
NAŢIONAL
concasat - nisip natural sort 0-4*)
- filer
- pietris sort 4-8, 8-16 si 16-25
Beton asfaltic deschis cu pietris sortat - nisip de concasare sort 0-4
- filer
*) Conform notei de la tabelul 4

NAŢIONAL
Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor
tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini.
Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau autorizat, sau il comanda la un laborator autorizat.
Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate impreuna cu
rezultatele obtinute se supune aprobarii Inginerului.
Aceste studii comporta cel putin incercarea Marshall (stabilitatea la 60 oC; indicele de curgere-fluaj - la 60oC, densitatea aparenta,
absorbtia de apa), pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. La confectionarea
epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1, numarul de lovituri vor fi de 75 pentru straturile de imbracaminte la drumuri de clasa
tehnica I, II, III (respectiv strazi de categoria I, II, III) si 50 lovituri pentru straturile de imbracaminte pentru celelalte clase si categorii.
Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de
modificare, accepta formula propusa de Antreprenor.
Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite in functie de greutatea totala a materialului granular
in stare uscata, inclusiv partile fine; dozajul de bitum se stabileste la masa totala a mixturii.
Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul 3.
Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie sa fie asigurata pentru fiecare tip de mixtura asfaltica este indicata in tabelul 4.
NAŢIONAL
Tabel 3
Strat de uzura Strat de legatura
Fractiuni de agregate
BA 16 BAR 16 BADPS
naturale din amestecul BA 25 BAD 25 BADPC25
BA 8 BA BAR MASF MASF 25
total BA BAPC 16 BAD 25m BADPC
BA 8a 16m 16m 8 16 BADPS
25a BAD 25a 25a
BA 16a BAR 16a 25a
Filer si fractiuni din
9…13 9…13 6…13 9…11 11…14 10…14 9…13 2…7 2…7 2…7
nisipuri sub 0,1 mm, %
Filer si nisip fractiunea
Diferenta pana la 100%
(0,1…4) mm, %
Cribluri cu dimensiunea 22… 39…
34…58 47…61 45…60 63…75 - 55…72 - -
peste 4 mm, % 45 60
Pietris concasat cu
dimensiunea peste 8 mm, - - - - - - 18…34 - 39…58 -
%
Pietris sortat cu
dimensiunea peste 8 mm, - - - - - - - - - 39…58
%
NOTÃ: Continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2%.
NAŢIONAL
Tabel 4
BAD25, BAD25m,
BA 16 BAR 16
Mãrimea ochiului sitei, BA 8 BA 25 BAD 25a, BADPC 25,
BA 16m BAR 16m MASF 8 MASF 16 BAPC 16
conform SR EN 933-2 BA 8a BA 25a BADPC 25a, BADPS
BA 16a BAR 16a
25, BADPS 25a
Treceri prin site cu ochiuri patrate - SR EN 933-2
25 mm - - 90…100 - - - - 90…100
16 mm - - 72…90 90…100 - 90…100 95…100 73…90
8 mm 90…100 66…85 54…80 61…74 95…100 44…59 66…82 42…61
4 mm 56…78 42…66 40…61 39…53 40…55 25…37 42…66 28…45
2 mm 30…55 30…55 30…50 30…42 19…28 20…25 30…55 20…35
1 mm 22…42 22…42 20…40 21…31 16…22 19…22 21…42 14…32
0,63 mm 18…35 18…35 15…35 18…25 13…20 13…20 18…35 10…30
0,20 mm 11…25 11…25 8…25 11…15 12…16 11…15 11…25 5…20
0,10 mm 9…13 9…13 6…13 9…11 11…14 10…14 9…13 2…7
Zona de granulozitate a
amestecului de agregate Figura 1 Figura 2 Figura 3 Figura 4 Figura 5 Figura 6 Figura 7 Figura 8
naturale
NAŢIONAL
NOTA:
La betoanele asfaltice bogate în criblurã destinate stratului de uzurã si la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legaturã
se foloseste nisip de concasaj sau un amestec de nisip de concasaj cu nisip natural, din care nisipul natural este în proportie de
maximum:
- 25% pentru BA8 si BA16;
- 30% pentru BA25;
- 50% pentru BAD25.
Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS
1338/1, 2, 3 si trebuie sa se incadreze intre limitele recomandate in tabelul 5.
Tabel 5
Continutul de liant Categoria
Clasa tehnica
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice din masa mixturii tehnica a
a drumului
asfaltice % strazii
MASF 8 6,7…7,5 I…V I…IV
MASF 16 6,5…7,5 I…V I…IV
BAR 16m, BAR 16a 5,7…6,2 I…III I…III
BAR 16 5,7…6,2 II…III II…III
BA 16m 6,0…7.0 I…II I…II
6,3…7,3 III III
Strat de uzura
6,0…7,0 II II
BA 16, BA 16a 6,3…7,3 III III
6,5…7,5 IV…V IV
BA 8, BA 8a 6,5…7,5 IV…V IV
BA 25, BA 25a 5,5…7,0 IV…V IV
BAPC 16, BAPC 16a 6,0…7,5 IV…V IV
BAD 25m 4,0…5,0 I…III I…III
Strat de BAD 25, BAD 25a 4,0…5,0 I…V I…IV
legatura BADPC 25, BADPC 25a 4,0…5,0 III…V III…IV
BADPS 25, BADPS 25a 4,0…5,0 IV…V IV
Raportul filer:liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform tabelului 6.
Tabel 6
Raport filer:liant
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice
(recomandat)
Betoane asfaltice rugoase 1,6…1,8
Betoane asfaltice bogate in criblura:
Strat de uzura - cu dimensiunea maxima a granulei de 16 mm 1,3…1,8
- cu dimensiunea maxima a granulei de 25 mm 1,1…1,8
Beton asfaltic cu pietris concasat 1,6…1,8
Strat de Betoane asfaltice deschise 0,5…1,4
legatura
Continutul de fibre active in mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 si MASF 16
va fi in limitele (0,3...1,0)% din masa mixturii asfaltice, in functie de tipul fibrei utilizate.
Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator, de catre un
laborator de specialitate autorizat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute.
III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR

ASFALTICE
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba
tip Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor
optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei, precum si
din straturile imbracamintii gata executate.
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum si din
stratul gata executat, se efectueaza conform SR EN 12697-27.
In lipsa unor dispozitii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile
fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum
aditivat, trebuie sa indeplineasca, in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de
fabricatie, conditiile aratate in tabelele 7 si 8.
NAŢIONAL
Tabelul 7
Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall
Categoria Densitatea
Tipul mixturii Tipul Clasa tehnica Stabilitatea Indicele de Absorbtia
tehnicã a Raport S/I, aparenta
asfaltice bitumului a drumului (S) la 60oC, curgere (I), de apa, %
strãzii kN, mm kg/m3,
kN, min mm vol
minimum
BA 8 D 60/80 IV…V IV 6,0 1,5…4,5 1,3…4,0
BA 25 D 60/80a
2300 2…5
BA 8a D 80/100 IV…V IV 5,5 1,5…4,5 1,2…3,6
BA 25a D 80/100a
D 60/80 II II 8,5 1,5…3,5 2,4…5,6
D 60/80a III III 7,5 1,5…4,0 1,8…5,0
BA 16 IV…V IV 6,5 1,5…4,5 1,4…4,3
2300 2…5
BA 16a D 80/100 II II 8,0 1,5…4,0 2,0…5,3
D 80/100a III III 7,0 1,5…4,0 1,7…4,6
IV…V IV…V 6,0 1,5…4,5 1,3…4,0
D 60/80 I I 9,0 1,5…3,0 3,0…6,0
D 60/80a II II 8,5 1,5…3,0 2,8…5,6
BAR 16 III III 8,0 1,5…3,0 2,6…5,3 2300 3…5
BAR 16a D 80/100 I…II I…II 8,5 1,5…4,0 2,1…5,6
D 80/100a III III 7,5 1,5…4,0 1,8…5,0
D 60/80 IV…V IV 6,0 1,5…4,5 1,3…4,0
BAPC 16 D 60/80a
2300 2…5
BAPC 16a D 80/100 IV…V IV 5,5 1,5…4,5 1,2…3,6
D 80/100a
D 60/80 I…V I…IV 5,0 1,5…4,5 1,1…3,3
BAD 25 D 60/80a
2250 2…5
BAD 25a D 80/100 I…V I…IV 4,5 1,5…4,5 1,0…3,0
D 80/100a
D 60/80 III…V III…IV 4,5 1,5…4,5 1,0…3,0 2250 2…5
BADPC 25 D 60/80a
NAŢIONAL
BADPC 25a D 80/100 III…V III…IV 4,0 1,5…4,5 0,9…2,6
D 80/100a
D 60/80 IV…V IV 4,5 1,5…4,5 1,0…3,0
BADPS 25 D 60/80a
2250 2…5
BADPS 25a D 80/100 IV…V IV 4,0 1,5…4,5 0,9…2,6
D 80/100a
Tabel 8
Caracteristica BAR 16, BAR 16a, BAD 25, BAD 25a,
BA 16, BA 16a, BA 8, BADPC 25, BADPC
BA 8a, BA 25, BA 25a 25a, BADPS 25,
BADPS 25a
Caracteristici pe cilindri confectionati la presa
de compactare giratorie:
- Volum de goluri la 80 de giratii, %, max 5,0 -
- Volum de goluri la 120 de giratii, %, max - 9,5
Rezistenta la deformatii permanente:
Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, 7600 -
max
Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min:
- zona climaterica calda 4200 3600
- zona climaterica rece 3600 3000
Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana - 4x105
la fisurare la 15oC, min
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat

trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 9.
Tabel 9
Caracteristica Tipul mixturii asfaltice
BA 16m BAR 16m BAD 25m
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall:
- Stabilitate (S) la 60oC, KN, min 10,0 10,0 8,0
- Indice de curgere (I) la 60oC, mm 2,0…3,5 2,0…3,5 2,0…3,5
- Densitate aparenta, kg/m3, min 2350 2350 2300
- Absorbtie de apa, % vol 2…5 3…5 3…6
Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de
compactare giratorie:
- Volum de goluri la 80 de giratii, %, max 5,0 5,0 -
- Volum de goluri la 120 de giratii, %, max - - 9,5
Rezistenta la deformatii permanente
Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max 2900 2800 -
o
Modulul de elasticitate la 15 C, MPa, min 4500 4500 4000
Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la - - 4x105
fisurare, la 15oC, min
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se

incadreze in limitele din tabelul 10.
20
Tabel 10
Caracteristica Tipul mixturii asfaltice
MASF 8 MASF 16
Test Schellenberg, %, max 0,2 0,2
- Stabilitate (S) la 60oC, KN, min 7,0 7,0
- Indice de curgere (I) la 60oC, mm 1,5…3,5 1,5…3,5
- Densitate aparenta, kg/m3, min 2300 2300
- Volum de goluri, % 3…4 3…4
Rezistenta la deformatii permanente:
- Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max 10000 10000
- Viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), mm/h: Temperatura Temperatura
Numarul mediu de vehicule1): 45oC2) 60oC3) 45oC2) 60oC3)
 < 1500, max 6,0 8,0 6,0 8,0
 1500…3000, max 4,0 6,0 4,0 6,0
 3000…6000, max 2,0 3,5 2,0 3,5
 > 6000 < 2,0 < 3,5 < 2,0 < 3,5
- Adancimea fagasului, mm:
Numarul mediu de vehicule1):
 < 1500, max 6,0 9,0 6,0 9,0
 1500…3000, max 5,0 8,0 5,0 8,0
 3000…6000, max 4,0 7,0 4,0 7,0
 > 6000 < 4,0 < 7,0 < 4,0 < 7,0
Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min 3600 4000
Deformatia permanenta la oboseala (3600 impulsuri) 1200 1000
la 15oC, 10-4, max
NOTE: 1 - Vehicule de transport marfa si autobuze, in 24 h, calculat pentru traficul de

perspectiva.
2 - Zona climaterica rece
3 - Zona climaterica calda
Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marsjall, ale

mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat si bitum aditivat se face conform STAS 1338-1 si
STAS 1338-2.
Caracteristicile prevazute in tabelele 8, 9 si 10 se determina conform metodologiilor
prevazute de reglementarile tehnice in vigoare.
Testul Schellenberg se efectueaza conform anexei 2.
Bitumul continut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor, de la
malaxor sau de la asternere, trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu maximum 9 oC mai
mare decat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Se excepteaza
verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF.
Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60.
Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregatirea probelor de
mixtura asfaltica in vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltica se face conform SR EN
12697-28.
21
Extragerea si recuperarea bitumului din mixtura, pentru determinarea acestuia, se face
conform SR EN 12697-1, SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4. In cazul in care nu se dispune de
aparatura prevazuta de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4, recuperarea bitumului se face
conform STAS 1338-2.
III. 3. STATIA DE ASFALT

Statia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita
obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini.
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice
Centralele de preparare trebuie sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de predozare,
uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale, dozare gravimetrica sau
volumetrica a bitumului si filerului, precum si dispozitiv de malaxare fortata a agregatelor cu
liantul bituminos.
Resortarea este obligatorie pentru instalatiile in flux discontinuu.
In cazul instalatiilor in flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii
de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator-malaxor se face automat, pe
computer.
Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a
temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure o precizie a
dozarii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer.
In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia,
variaza cu temperatura astfel incat la 150oC…180oC, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,09…
1,11) l.
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa aiba capacitatea de fabricatie de
minimum 80 t/h la o umiditate de 5%.
Stocarea, incalzirea si dozarea bitumului
Statia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei cantitati de bitum mai
mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum. Fiecare dintre rezervoare trebuie sa aiba un
indicator de nivel gradat si un dispozitiv de incalzire a liantului pana la temperatura necesara,
evitandu-se supraincalzirea acestuia.
Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190 oC, in scopul evitarii
modificarii caracteristicilor liantului, in procesul tehnologic.
Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde, recipientele de bitum si echipamentul de
uscare trebuie sa fie dotate cu termometre, a caror functionare trebuie verificata frecvent. Datele
privind verificarile trebuie trecute intr-un registru specific.
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie dotata cu un sistem automat de
alimentare si dozare a bitumului.
Abaterea pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta aprobata de Inginer
privind compozitia mixturii asfaltice este de +0,3%.
Stocarea si dozarea filerului
La statia de asfalt, filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri prevazute cu dispozitive de
alimentare si extragere corespunzatoare (pneumatica), care sa permita dozarea filerului, cu
toleranta (pe volum) de +1,5% fata de dozajul din reteta aprobata de Inginer.
Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
Stocarea, dozarea, uscarea si incalzirea agregatelor
22
Antreprenorul va trebui sa asigure stocarea a cel putin o treime din agregatele necesare
lucrarii pentru 1 an de lucru.
Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme
amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea contaminarii sorturilor.
Zona in care sunt depozitate agregatele trebuie sa fie usor accesibila si cu scurgerea apelor
asigurata.
Platformele trebuie sa fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt, si suficient de late, astfel
incat sa permita depozitarea volumului de agregate necesar lucrarilor, avand in vedere ca
depozitele nu trebuie sa fie mai inalte de 6 m si cu un raport de lungime/latime de 3.
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de echipamentul mecanic
necesar pentru alimentarea uniforma a agregatelor astfel incat sa se mentina o productie constanta.
Agregatele trebuie sa fie dozate gravimetric iar instalatia de dozare trebuie sa permita
alimentarea agregatelor conform retetei aprobata de Inginer privind compozitia mixturii asfaltice,
cu abaterile admise fata de granulozitatea prescrisa din tabelul 11 (conform SR 174-2, tabel 4).
Tabel 11
Fractiunea, mm Abateri admise fata de doxaj, %
25…31,5 +5
16…25 +5
8…16 +5
4…8 +5
1…4 +4
0,20…0,63 +3
0,1…0,2 +2
0…0,1 +1,5
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotata si cu echipamentul mecanic

necesar pentru uscarea si incalzirea agregatelor.
Malaxarea
Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a
produce mixturi asfaltice omogene. Daca, cuva malaxorului nu este inchisa, ea trebuie sa fie
prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie.
Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare pentru impiedicarea golirii
malaxorului inainte de terminarea duratei de malaxare.
Durata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se
va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.
Stocarea si incarcarea mixturilor
La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate masuri speciale pentru
evitarea segregarii mixturii asfaltice in timpul stocarii si/sau la incarcarea in mijloacele de
transport.
Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui sa fie incalzit.
23
III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT
Inaintea inceperii executiei, Antreprenorul trebuie sa supuna acceptarii Inginerului lucrarii,
statia de asfalt care va fi utilizata la realizarea lucrarilor.
Inginerul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei in functiune dupa
ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit obtinerea amestecului prescris, in limitele
tolerantelor admise, ca dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt etalonate si ca malaxorul
functioneaza corespunzator, fara pierderi de materiale.
Conditia pentru autorizare o constituie si existenta tuturor dotarilor si amenajarilor la
statie, a depozitelor la statie si a celor intermediare, a cailor de acces la depozite si la instalatia de
preparare a mixturilor, amenajarea corespunzatoare a depozitelor de agregate (betonarea
platformelor, existenta peretilor despartitori intre sorturile de agregate, suprafete suficiente de
depozitare, asigurarea scurgerii si indepartarii apelor, etc.).
Daca amenajarile nu sunt terminate sau prezinta deficiente, acestea se vor completa sau se
vor reface inainte de autorizarea statiei de asfalt de catre Inginer.
III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE

Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile rutiere bituminoase va trebui
realizata numai in statii automate de asfalt.
O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si
se va urmari prin, observatii vizuale, ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un
mod corespunzator.
Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la
prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie cuprinse intre urmatoarele valori:
165oC la 175oC pentru mixturi cu bitum D 60/80
160oC la 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100.
Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor
rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi figura 9).
Toleranta admisa a temperaturii bitumului este de +3oC.
Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceluiasi bitum de mai
multe ori.
Daca totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitata reincalzirea bitumului,
atunci este necesara determinarea penetratiei acestuia. Daca penetratia bitumului nu este
corespunzatoare se renunta la utilizarea lui.
Incalzirea agregatelor naturale se va face in uscatorul instalatiei de preparare a mixturilor
asfaltice.
Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura agregatelor naturale in uscator
trebuie sa fie intre urmatoarele valori:
170oC … 190oC pentru mixturi cu bitum D 60/80;
165oC … 180oC pentru mixturi cu bitum D 80/100.
Se interzice incalzirea agregatelor peste 190oC, pentru a evita arderea liantului.
Continutul de apa al agregatelor dupa uscare, trebuie sa nu depaseasca 0,5% si trebuie
verificat cel putin odata pe zi.
Dupa incalzirea agregatelor naturale in uscator, acestea se resorteaza pe ciururile
instalatiei apoi se cantaresc, conform dozajelor stabilite si se introduc in malaxor unde se
24
amesteca, cu filerul rece, dozat separat. Se introduce bitumul incalzit, dozat in prealabil si se
continua amestecarea.
Durata de amestecare este in functie de tipul instalatiei si trebuie sa fie suficienta pentru
realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul
bituminos.
Conform SR 174-2 pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura mixturii asfaltice la iesirea din
malaxor trebuie sa fie intre urmatoarele valori:
160oC … 180oC pentru mixturi cu bitum D 60/80
155oC … 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100.
Toleranta admisa a temperaturii mixturii asfaltice la iesirea din malaxor este de +5%.
Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor va fi stabilita astfel ca, tinand seama
de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor in conditiile climatice concrete, sa
se asigure temperatura ceruta la asternerea si compactarea mixturii.
III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR

ASFALTICE
Inainte de autorizarea statiei de asfalt, predozatoarele instalatiei de preparare a mixturilor
asfaltice trebuie reglate prin incercari, astfel incat curba de granulozitate a amestecului de
agregate naturale obtinuta, sa corespunda celei calculate in laborator, in limitele de toleranta din
tabelul 11.
Dupa autorizarea statiei de asfalt de catre Inginerul lucrarii, Antreprenorul trece la
operatiuni de reglare si etalonare:
- calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate;
- calibrarea dozatorului pentru liant;
- calibrarea dozatorului pentru filer;
- a dispozitivelor de masurare a temperaturilor;
- verificarea ecranului dozatorului;
- verificarea functionarii malaxorului.
Autorizatia de punere in exploatare va fi data de Inginer dupa ce va constata ca debitele
fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise.
Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc
defectuoase, Antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa
supuna din nou aprobarii Inginerului autorizatia de punere in exploatare.
Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului si/sau a
personalului care-l deserveste, in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei
de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de anulare a autorizatiei.
III. 7. CONTROLUL FABRICATIEI

Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare, verificari de
rutina in timpul executiei si verificari in cadrul receptiei la terminarea lucrarilor, cu frecventa
mentionata in tabelul 12.
25
Tabel 12
Categoria* Frecventa controlului
Natura controlului sau
Faza controlului sau
verificarii
A B C a verificarii
Studiu Studiul compozitiei mixturii x pentru fiecare tip de
produs
Controlul reglajului instalatiei de preparare a x x inaintea inceperii
mixturii, inclusiv stabilirea duratei de malaxare fabricatiei fiecarui tip
de mixtura
Incadrarea agregatelor in zona de granulozitate x la inceputul campaniei
indicata in caietul de sarcini pentru tipul de de lucru sau ori de cate
mixtura asfaltica proiectat, inclusiv starea de ori se utilizeaza alte
curatenie (continutul de impuritati) a agregatelor agregate
Temperatura liantului la introducerea in malaxor x permanent
Temperatura agregatelor naturale uscate si x permanent
incalzite la iesirea din toba de uscare
Functionarea corecta a dispozitivelor de x la inceputul fiecarei
cantarire sau dozare zile de lucru
Granulozitatea amestecului de agregate naturale x zilnic sau ori de cate
la iesirea din malaxor, inainte de adaugarea ori se observa o calitate
liantului (aceasta trebuie corelata cu dozajul de necorespunzatoare a
Executie bitum stabilit pentru mixtura, inclusiv abaterile mixturilor asfaltice
admisibile la continutul de liant)
Temperatura mixturilor asfaltice la preparare x in fiecare ora a
programului de lucru
Incadrarea dozajului de bitum in dozajul stabilit x zilnic, prin extractii
in laborator
Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: x zilnic
granulozitatea agregatelor si dozajul de bitum,
care trebuie sa corespunda dozajelor stabilite de
laborator, cu tolerantele admise indicate in
tabelul 11 si la pct. 10.2.2. din caietul de sarcini
Caracteristicile fizico-mecanice: x cate o proba de 20 kg la
Stabilitatea la 60oC fiecare 200-400 to de
Indicele de curgere, Fluaj mixtura, in functie de
Densitatea aparenta Marshall productivitatea statiei
Absorbtia de apa Marshall
* A - Incercari preliminare de informare si pentru stabilirea compozitiei mixturilor asfaltice.

B - Controlul de calitate in timpul executiei imbracamintei.
C - Controlul de calitate in vederea receptiei imbracamintei.
26
IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA
IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE

Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate, se efectueaza cu autocamioanele cu
bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatura, care trebuie sa fie
curatate de orice corp strain si uscate inainte de incarcare. La distante de transport mai mari de 20
km sau cu durata de peste 30 minute, indiferent de anotimp, precum si pe vreme rece (+10 oC…
+15oC), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dupa incarcare.
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta
(motorina, pacura, etc.) este interzisa.
Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instalatiei de
preparare a mixturii asfaltice si de punerea in opera, astfel incat sa fie evitate intreruperile
procesului de executie a imbracamintii.
IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE

Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curatat. Materialele neaderente,
praful si orice poate afecta legatura intre stratul suport si imbracamintea bituminoasa trebuie
indepartat.
In cazul stratului suport din macadam, acesta se curata si se matura, urmarindu-se
degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.
Dupa curatare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie sa fie conform
proiectului de executie.
In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia
la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza, dupa caz, fie prin aplicarea unui strat de
egalizare din mixtura asfaltica, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de executie.
Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata stratului suport.
Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.
Amorsarea
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul
suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida.
Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea
de liant pe metru patrat in functie de natura stratului suport.
Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:
- pentru strat de legatura pe stratul de baza din mixtura asfaltica sau pe stratul suport din
imbracaminti asfaltice existente;
- pentru strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai
mare de trei zile de la executia stratului de legatura.
Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea si uscarea emulsiei bituminoase.
In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, ramasa dupa aplicarea
amorsajului, trebuie sa fie de (0,3…0,5) kg/mp.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea
asternerii mixturii bituminoase.
27
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.
Amorsarea se va face in fata finisorului la o distanta maxima de 100 m.
La imbracamintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadam
cimentat, cand grosimea totala a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mica de 15 cm,
rosturile se acopera pe o latime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate
tehnic. In cazul in care stratul suport de beton de ciment prezinta fisuri sau crapaturi se recomanda
acoperirea totala a zonei respective cu straturi bituminoase, armate cu geosintetice.
Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixtura asfaltica in grosime de
minimum 2 cm.
Punerea in lucru a geogrilelor si/sau a materialelor geotextile combinate se va face
conform prevederilor din ANEXELE NR. 4 si NR. 5.
IV. 3. ASTERNEREA
Asternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie-octombrie la temperaturi
atmosferice de peste 10oC, in conditiile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80
asternerea se face pana la 15 septembrie. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai
mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevazute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile
de clasa tehnica I, II si III si care asigura o precompactare. In cazul lucrarilor executate in spatii
inguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixtura asfaltica
trebuie asternuta continuu pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programata a se executa
in ziua respectiva.
In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturii ramasa
necompactata in amplasamentul repartizatorului, pana la 120oC, se procedeaza la scoaterea acestui
utilaj din zona de intrerupere, se compacteaza imediat suprafata nivelata si se indeparteaza
resturile de mixturi, ramase in capatul benzii. Concomitent se efectueaza si curatirea buncarului si
grinzii vibratoare a repartizatorului.
Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asterne mixtura
asfaltica. Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal, conform prevederilor
de la pct. 18.10.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului,
temperaturile prevazute in tabelul 13.
Tabel 13
Temperatura mixturii Temperatura mixturii asfaltice la compactare
o
asfaltice la asternere C
Tipul liantului o
C mm
min. inceput sfarsit
D 60/80 145 140 110
D 80/100 140 135 100
Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii, in buncarul finisorului.

Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 13 vor fi refuzate
si evacuate urgent din santier.
In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului,
ca urmare a unei intreruperi accidentale.
28
Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform, atat din punct de vedere al
grosimii cat si cel al afanarii.
Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu este
posibil, Antreprenorul supune aprobarii Inginerului, latimea benzilor de asternere si pozitia
rosturilor longitudinale ce urmeaza sa fie executate.
Grosimea maximala a mixturii raspandite printr-o singura trecere este cea fixata de caietul
de prescriptii speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului, dupa realizarea unui sector
experimental.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la
statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total intreruperile.
Antreprenorul trebuie sa dispuna de un personal calificat pentru a corecta eventualele
denivelari, imediat dupa asternere, cu ajutorul unui aport de material proaspat depus inainte de
compactare.
In buncarul utilajului de asternere, trebuie sa existe in permanenta, suficienta mixtura
necesara pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.
La executarea imbracamintilor bituminoase o atentie deosebita se va acorda realizarii
rosturilor de lucru, longitudinale si transversale, care trebuie sa fie foarte regulate si etanse.
La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente rostului de
lucru, longitudinal si/sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului, astfel incat sa rezulte o
muchie vie verticala. In cazul rostului longitudinal, cand benzile adiacente se executa in aceeasi
zi, taierea nu mai este necesara.
Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata, iar mixtura pentru banda adiacenta se
asterne, depasind rostul cu 5…10 cm, acest surplus de mixtura repartizata, impingandu-se inapoi
cu o racleta, astfel incat sa apara rostul, operatie dupa care se efectueaza compactarea pe noua
banda.
Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor decala cu
minimum 10 cm fata de cele ale stratului de legatura, cu alternarea lor. Atunci cand exista si strat
de baza bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se
vor executa intretesut.
Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului
se va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabila in functie de grosimea
noului strat, astfel incat sa se obtina o grosime constanta a acestuia, cu panta de 0,5%. In plan
liniile de decapare, se recomanda sa fie in forma de V, la 45 o. Completarea zonei de unire se va
face cu o amorsare a suprafetei, urmata de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice, pana la
nivelul superior al ambelor straturi (nou si existent).
IV. 4. COMPACTAREA
La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare, care sa asigure
caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtura asfaltica si
fiecare strat in parte.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri si
compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel incat sa se
obtina un grad de compactare conform tabelului 15.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina, pe un sector experimental,
numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de performantele
acestora, de tipul si grosimea stratului de imbracaminte.
29
Aceasta experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in lucrarea
respectiva, utilizand mixturi asfaltice preparate in conditii similare cu cele stabilite pentru
productia curenta.
Incercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului. Inginerul
poate cere interventia unui laborator autorizat, care sa efectueze testele de compactare necesare,
pe cheltuiala Antreprenorului.
Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului:
- sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecarui utilaj;
- planul de lucru al fiecarui utilaj, pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil
constant, in fiecare punct al stratului;
- viteza de mers a fiecarui utilaj;
- presiunea de umflare a pneurilor si incarcatura compactorului;
- temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara celei minime fixata in articolul
precedent.
Metoda de compactare propusa va fi considerata satisfacatoare daca se obtine pe sectorul
experimental gradul de compactare minim mentionat la pct. 18.1.
Conform pct. 2.4.4 din SR 174-2, pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se
considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel mentionat in tabelul 14.
Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte.
Tabel 14
Tipul stratului Ateliere de compactare
A B
Compactor cu pneuri Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri
de 160 kN netede de 120 kN netede de 120 kN
Numar de treceri minime
Strat de uzura 10 4 12
Strat de legatura 12 4 14

Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de dotarea Antreprenorului cu
compactoare (grele, in tandem, etc.) si de numarul punctelor de asternere-compactare.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata astfel incat sa se
obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare.
Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in zona rostului
dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata.
Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa la inceput, pentru a
evita valurirea imbracamintii si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele repartizatorului.
Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere
sau ale caminelor de vizitare, se compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul manual.
Suprafata stratului se controleaza in permanenta, iar micile denivelari care apar pe
suprafata imbracamintii vor fi corectate dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata
latimea benzii.
30
IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI
Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie sau executate inainte de aceasta data in
zone umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic redus, suprafata imbracamintei va fi protejata,
aceasta realizandu-se numai cu aprobarea Inginerului, pe baza constatarilor pe teren.
Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica, cu rupere rapida cu
60% bitum diluat cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si
raspandire de nisip 0…4 mm cu un continut cat mai redus de praf, sub 0,1 mm, in urmatoarele
cantitati:
a. - stropire cu bitum 0,5 kg/mp;
- raspandire de nisip (de preferinta de concasaj) 3...5 kg/mp;
b. - stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa (0,8-1) kg/mp;
- raspandire nisip 3...5 kg/mp.
IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA

In cursul executiei imbracamintilor rutiere bituminoase, trebuie sa se verifice cu frecventa
mentionata mai jos urmatoarele:
- pregatirea stratului suport: zilnic la inceperea lucrarilor pe sectorul respectiv;
- temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi;
- modul de compactare: zilnic;
- modul de executie a rosturilor: zilnic.
Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete
Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere, inainte de compactare: cate o proba de 20 kg
pentru fiecare 200…400 tone de mixtura asfaltica, indiferent de tipul mixturii, in functie de
productivitatea instalatiei.
Verificarea calitatii stratului bituminos executat se va face pe o placa de minimum (40x40)
cm pentru fiecare 7.000 m2 suprafata executata (conform SR 174-2:1997/C1:1998) pe care se vor
determina urmatoarele caracteristici:
 la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzura si stratul de legatura:
- densitatea aparenta
- absorbtia de apa
- gradul de compactare
aceste caracteristici trebuie sa fie conforme cu cele din tabelul 15.
31
Tabel 15
Densitatea
Absorbtia de Grad de
Tipul mixturii asfaltice aparenta, kg/m3,
apa, % vol compactare, %, min
min
Mixtura asfaltica stabilizata cu
fibre:
MASF 8 2300 2…6 97
MASF 16
Beton asfaltic rugos:
BAR 16m 2300 4…7 96
BAR 16a 2250
BAR 16
Beton asfaltic bogat in
criblura:
BA 16m 2300 2…6 96
BA 8a, BA 16a, BA 25a,
2250
BAPC 16a
BA 8, BA 16, BA 25a, BAPC
16
Beton asfaltic deschis:
BAD 25m 2250 3…8 96
BAD 25a, BADPC 25a,
2200
BADPS 25a
BAD 25, BADPC 25, BADPS
25
 la MASF 8, MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de uzura, pentru clasa

tehnica a drumului I, II si categoria tehnica a strazii, I, II:
- rezistenta la deformatii permanente.
Rezistenta la deformatii permanente se masoara prin determinarea vitezei de deformatie la
ornieraj si/sau adancimea fagasului, la temperatura de 45 oC pentru zona climaterica rece si
respectiv de 60oC pentru zona climaterica calda, conform metodol;ogiei stabilite de reglementarile
tehnice in vigoare.
Valorile admisibile, in functie de trafic, sunt prezentate in tabelul 16.
Tabel 16
Viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), Adancimea fagasului, mm, max
Numarul mediu mm/h, max
de
vehicule1) Temperatura Temperatura
45oC 60oC 45oC 60oC
< 1500 6,0 8,0 6,0 9,0
1500…3000 4,0 6,0 5,0 8,0
3000…6000 2,0 3,5 4,0 7,0
> 6000 < 2,0 < 3,5 < 4,0 < 7,0
NOTA: Vehicule de transport marfa si autobuze, in 24 h calculate, pentru traficul de perspectiva.
32
Controlul compactarii
In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:
- etapele executiei sa fie cele stabilite la incercari;
- utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune
continua si regulata;
- elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers,
viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor
cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.
Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul ca, in cazul unui autocontrol insuficient din partea
Antreprenorului, sa opreasca lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile
necesare de remediere.
Calitatea compactarii straturilor imbracamintilor bituminoase, se va determina de catre
Antreprenor, pe tot parcursul executiei, prin analize de laborator sau in situ.
Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate din
probe intacte, prelevate din imbracaminte (pe fiecare strat in parte), prin determinarea densitatii
aparente pe placute sau carote si raportarea acesteia la densitatea aparenta a aceluiasi tip de
mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere (inainte de compactare).
Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii
asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in laborator, din
aceeasi mixtura asfaltica.
In cazul analizelor de laborator se determina densitatea aparenta, absorbtia de apa si gradul
de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate imbracamintile. Determinarile se vor
face conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2.
Probele intacte, se iau in prezenta delegatului Antreprenorului si Inginerului, la
aproximativ 1 m de la marginea imbracamintii, incheindu-se un proces verbal.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele sa prezinte
cat mai corect aspectul calitativ al imbracamintii executate.
Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate si izolate cu defectiuni vizibile, stabilite de
Inginer sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune
speciala.
Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul 15.
Reglarea nivelmentului
Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu
repere independente soselei, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete
corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea
stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte
puncte fixate de Inginer.
Toleranta pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise pentru ambele straturi
(de legatura si/sau de uzura) este +/- 1,5 cm.
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata
convenabila.
33
V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE
V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI

Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca conditiile din
tabelul 17.
Tabel 17
Conditii de
Caracteristica Metoda de incercare
admisibilitate
Planeitatea in profil longitudinal.1) Indice
de planeitate, IRI, m/km: Reglementari tehnice in
vigoare
- drumuri de clasa tehnica I…II < 2,5
privind masuratori cu
- drumuri de clasa tehnica III < 3,5
nalizorul
- drumuri de clasa tehnica IV < 4,5
de profil longitudinal (APL)
- drumuri de clasa tehnica V < 5,5
Uniformitatea in profil longitudinal.1)
Denivelari admisibile masurate sub
dreptarul de 3 m, mm
- drumuri de clasa tehnica I si < 3,0
strazi de categoria tehnica I…III
SR 174-2
- drumuri de clasa tehnica II si
strazi de categoria IV in alte zone decat
cele < 4,0
din zona rigolelor)
- drumuri de clasa tehnica III…V < 5,0
Rugozitatea2)
- Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati
SRT:
STAS 8849
 drumuri de clasa tehnica I…II > 80
 drumuri de clasa tehnica III > 70
 drumuri de clasa tehnica IV…V > 60
- Rugozitatea geometrica, HS, mm:
 drumuri de clasa tehnica I…II > 0,7
STAS 8849
 drumuri de clasa tehnica III > 0,6
 drumuri de clasa tehnica IV…V > 0,55
- Coeficient de frecare (GT): Reglementari tehnice in
 drumuri de clasa tehnica I…II > 0,95 vigoare cu aparatul de
 drumuri de clasa tehnica III…V > 0,7 masura Gip Tester
Aspect fara degradari
sub forma de exces
Omogenitate. Aspectul suprafetei de bitum, fisuri, zone Vizual
poroase, deschise,
slefuite
34
NOTE 1 - Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de

planeitate IRI, fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m.
Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica in axa la drumuri si in
axa si la rigole la strazi.
2 - Rugozitatea se determina fie prin masurari cu pendulul SRT, fie prin masurarea
rugozitatii geometrice HS. In caz de litigiu se determina rugozitatea cu pendulul SRT.
Determinarea caracteristicilor suprafetei imbracamintei se efectueaza in termen de o luna

de la executia acestora, inainte de data receptiei la terminarea lucrarilor.
35
V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA

Verificarea elementelor geometrice include si indeplinirea conditiilor de calitate pentru
stratul suport si fundatie, inainte de asternerea mixturilor asfaltice, in conformitate cu prevederile
STAS 6400.
Grosimea straturilor trebuie sa fie cea prevazuta in profilul transversal tip din proiect.
Verificarea grosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise in buletinele de
analiza intocmite pe baza incercarii probelor din imbracamintea gata executata, iar la aprecierea
comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km, efectuate la 1 m de marginea
imbracamintii.
Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect, pentru
fiecare strat in parte, pot fi de maximum 10%. Abaterile in plus nu constituie motiv de respingere
a lucrarii.
Latimile straturilor vor fi cele prevazute in proiect. Eventualele abateri limita locale
admise pot fi de maximum +50 mm.
Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate in proiect.
Abaterile limita admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse in intervalul +5
mm/m, atat pentru stratul de legatura cat si pentru stratul de uzura la drumuri si in intervalul +2,5
mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens.
Abaterile limita locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm, fata de cotele
profilului proiectat si cu conditia respectarii pasului de proiectare prevazut.
VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE

Receptia pe faze determinante, stabilite in proiectul tehnic, privind straturile de legatura si
de uzura, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii
aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie
determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volumul 4 din 1996.
VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA
LUCRARILOR)
Receptia preliminara a lucrarilor de catre Inginer se efectueaza conform Regulamentului
de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia tehnica aprobata
si de documentatia de control intocmita in timpul executiei.
Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare se face conform pct. 20.5.
Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa drumului pe minimum 10% din
lungimea traseului.
La strazi cota in axa de verifica in proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele
rigolelor, pe toata lungimea traseului in punctele de schimbare ale declivitatilor.
Verificarea grosimii se face ca la punctul 21.1 si pe probe ce se iau pentru verificarea
calitatii imbracamintii.
36
Evidenta tuturor verificarilor in timpul executiei lucrarilor face parte din documentatia de
control a receptiei preliminare.
In perioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive, care este de un
an de la data receptiei preliminare a imbracamintii, toate eventualele defectiuni ce vor apare se
vor remedia de catre Antreprenor.

Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa expirarea
perioadei de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive.
VII. MASURARE
VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

R4a.2 AMORSAJ CU EMULSIE CATIONICA CU RUPERE RAPIDA 0,6 kg/mp
R8a STRAT DIN BINDER DE CRIBLURA BAD25 6cm
R9a STRAT UZURA DIN MIXTURA ASFALTICA MASF16 4cm
37
ANEXA NR. 1
UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON
ASFALTIC
1. DATE GENERALE
Cerintele suplimentare din aceasta anexa se refera numai la acele materiale (adaosuri) care
sunt incorporate in compozitia bitumului si la orice alte conditii pe care trebuie sa le indeplineasca
agentul modificator (polimeri) sau amestecul care contine bitum modificat.
Alte cerinte privind asternerea materialului, etc. se regasesc in paragrafele respective din
Caietul de sarcini generale. Vor fi analizate urmatoarele doua metode de modificare a compozitiei
bitumului.
(i) agentul modificator este adus pe amplasament si apoi in statia de asfalt si anume in
malaxor. Aditivul va fi introdus in ordine dupa agregatele concasate si inainte de bitum
precum si in cantitatea indicata de fabricant, dar supusa mai intai aprobarii Inginerului.
(ii) bitum gata modificat in fabrica si transportat apoi pe amplasament.
In ambele cazuri, Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare in legatura cu agentul
modificator propus a fi utilizat, cu metodologia pe baza aplicata in vederea verificarii procesului
de amestecare a aditivului cu bitum si cu tehnologia de preparare, depozitare si transport a
produsului final obtinut, adica a bitumului modificat.
In programul sau de executie a lucrarilor, Antreprenorul va specifica termenele la care
urmeaza sa se faca toate incercarile necesare pe probe de bitum, bitum modificat si mixtura
asfaltica, precum si perioada de timp necesara considerata rezonabila pentru aprobarea produsului
de catre Inginer.
2. CARACTERISTICILE MATERIALELOR
Aditivul utilizat se va obtine dintr-un agent modificator corespunzator, realizat pe baza de
polimeri, astfel incat dupa modificare, bitumul modificat rezultat sa respecte cerintele mentionate
in tabelul de mai jos.
Conditii de Metoda de
Caracteristica
admisibilitate verificare
Penetratie la 25oC, 1/10 mm 55…70 STAS 42
Punctul de inmuiere, oC, min 55 STAS 60
Ductilitatea la:
 13oC, cm, min 40 SR 61
 25oC, cm, min 100
Punct de rupere Fraas, oC, max -15 STAS 113
Revenire elastica la 13oC, %, min 60 Reglementari
Stabilitate la incalzire in film subtire a bitumului tehnice in
la 163oC (metoda TFOT sau RTFOT): vigoare
- pierdere de masa, %, max 0,8
- penetratie reziduala (Pf/Pi.100), %, min 50
- cresterea punctului de inmuiere, oC, max 9
- ductilitate reziduala la 13oC, cm, min 40
- revenire elastica la 13oC, %, min 60
Omogenitate (microscop cu lumina fluorescenta):
- particule sub 5, %, min 80
38
Stabilitate la stocare, 72 h, la temperatura de

163oC:
- diferenta intre punctele de inmuiere, oC, max 5
Adezivitate pe agregatul natural utilizat, %, min 85 STAS 10969/3
Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului modificat cu polimeri este tip D 80/100 si
trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537 si conditiei suplimentare:
- Indice de instabilitate coloidala: maximum 0,5
Indicele de instabilitate coloidala se determina conform reglementarilor in vigoare.
Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia
imbracamintilor bituminoase sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari. Polimerii trebuie sa
fie agrementati conform reglementarilor in vigoare.
Tipul de polimer sii dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminat
efectuat de un laborator autorizat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute in
tabel.
Atat tipul de agent modificator, cat si procentul necesar, exprimat in greutate, vor fi
propuse de Anteprenor si apoi aprobate de Inginer care va supraveghea efectuarea probelor de
laborator necesare.
Aprobarea finala intra in sarcina Inginerului, care-si rezerva dreptul de a executa si alte
incercari pe care le considera necesare, utilizand propriile sale echipamente, in vederea obtinerii
unor rezultate cat mai exacte in ceea ce priveste calitatea bitumului modificat propus.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat
trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul de mai jos.

Caracteristica
BA 16m BAR 16m BAD 25m
- Stabilitate (S) la 60oC, KN, min 10,0 10,0 8,0
- Indice de curgere (I) la 60oC, mm 2,0…3,5 2,0…3,5 2,0…3,5
- Densitate aparenta, kg/m3, min 2350 2350 2300
- Absorbtie de apa, % vol 2…5 3…5 3…6
Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de
compactare giratorie:
- Volum de goluri la 80 de giratii, %, max 5,0 5,0 -
- Volum de goluri la 120 de giratii, %, max - - 9,5
Rezistenta la deformatii permanente
Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, 2900 2800 -
max
Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min 4500 4500 4000
Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la
- - 4x105
fisurare, la 15oC, min
NOTA:
- Epruvetele de laborator necesare incercarilor vor fi realizate in conformitate cu cerintele
din STAS 1338/1si STAS 1338/2, cu exceptia cerintelor privind temperatura amestecului si
temperatura formelor de turnare, care trebuie sa fie intre 170oC si 180oC
- Incercarile se vor executa in conformitate cu cerintele din STAS 1338/2
39
- Inginerul isi rezerva dreptul de a executa cu propriile sale echipamente si alte incercari in
vederea stabilirii efectelor utilizarii materialului pe termen lung. Totusi, rezultatele
incercarilor efectuate de Inginer, nu vor fi utilizate in scopul luarii deciziei de acceptare
sau nu a materialelor si a calitatii executiei lucrarilor, conform conditiilor contractului,
dar pot sa contribuie la adoptarea unor modificari fata de solutiile mentionate in Caietele
de sarcini, modificari ce pot fi aplicate ulterior (prin emiterea unor Ordine de
modificare). Incercarile ce pot fi executate de Inginer sunt urmatoarele:
Caracteristicile tehnice Limite admisibile Metoda de testare

Incercarea "ORNIERAGE" (privind Proiect de norme
rezistenta la formarea fagaselor) la 60oC, max. 8 frantuzesti
la 30.000 cicluri (%) NF 98 141
Rezistenta la oboseala la 10oC, 25 Hz, E6
min. 100 Metoda LPcPC
(10-6)
Costul tuturor incercarilor, efectuate atat in Romania, cat si in laboratoarele aflate in

strainatate, va fi suportat de Antreprenor.
3. OPERATIUNILE DE TRANSPORT, DEPOZITARE SI AMESTECARE

Operatiunile de transport si depozitare se refera la bitumul modificat produs in fabrica.
Transportul La inceputul perioadei de transport, temperatura va fi de minimum 160oC.
Bitumul modificat va fi transportat in conditii corespunzatoare de la fabrica
pana pe amplasament. Mijloacele de transport vor fi containere izolate
termic.
Depozitarea Bitumul modificat pe baza de polimeri va fi depozitat in containere
speciale, asezate pe verticala si care se rotesc cu o viteza adecvata, pentru a
impiedica aparitia separarii materialelor componente.
Temperatura de depozitare va fi de 140oC. Temperatura va fi
urmarita permanent, prin intermediul unor dispozitive speciale care pot fi
verificate in orice moment de personalul angajat de Inginer. Cantitatea de
bitum modificat depozitat trebuie sa fie egala cel putin cu cantitatea medie
prevazuta a fi consumata zilnic.
4 CONTROLUL CALITATII OPERATIUNILOR DE OBTINERE A BITUMULUI

MODIFICAT PE AMPLASAMENT
In timpul perioadei de preparare a bitumului modificat pe amplasament, vor fi verificate
urmatoarele:
(i) Temperatura de amestecare
(ii) Dozajul aditivului pe baza de polimeri
(iii) Omogenitatea bitumului modificat obtinut.
Calitatea bitumului modificat astfel realizat, va fi atestata prin eliberarea unui certificat de
calitate. Acesta va fi eliberat dupa efectuarea analizelor si incercarilor de catre un laborator
aprobat.
40
ANEXA NR. 2
MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG
1. PRINCIPIUL METODEI
Se determina procentul de material (p) pe care il pierde mixtura asfaltica stabilizata cu
fibre, tip MASF 8 si tip MASF 16, in prezenta temperaturilor ridicate.
2. APARATURA
- etupa care asigura temperatura de 170o+2oC;
- balanta cu exactitatea de 0,1 g;
- pahar Berzelius;
- capsula de portelan;
- sticla de ceas.
3. PREGATIREA PROBEI DE MIXTURA ASFALTICA TIP MASF

Se prepara in laborator o cantitate de aproximativ 1 kg mixtura asfaltica tip MASF, la
temperatura de 150oC.
4. MOD DE LUCRU
Proba de mixtura asfaltica se cantareste cu exactitate de 0,1 g si se introduce intr-un pahar
Berzelius, incalzit in prealabil la temperatura de 170oC.
Paharul Berzelius cu proba de mixtura asfaltica se acopera cu o sticla de ceas, se introduce
in etuva, incalzita in prealabil la temperatura de (170+2)oC, si se mentine la aceasta temperatura
timp de (1 h + 1 min).
Apoi, paharul Berzelius se scoate din etuva si mixtura asfaltica se rastoarna in capsula de
porterlan, cantarita in prealabil.
Se cantareste capsula de portelan cu mistura asfaltica si se determina, prin diferenta,
cantitatea de material fixat pe peretii paharului Berzelius.
5. EXPRIMAREA REZULTATELOR
5.1. Se calculeaza procentul (p) de material fixat pe peretii paharului Berzelius, cu relatia:
m1 - m2
p= x 100 (%)
m1
in care:
m1 - masa mixturii asfaltice introdusa in paharul Berzelius, in grame;
m2 - masa mixturii asfaltice din capsula de portelan, in grame.
5.2. Se poate folosi si procedeul alternativ, de cantarire a paharului Berzelius inainte de
incalzire (m) si dupa rasturnarea mixturii asfaltice (m’) si a masei initiale a probei de mixtura
asfaltica (m1). Procentul de material aderent la peretii paharului Berzelius se calculeaza cu relatia:
m’ - m
p= x 100 (%)
m1
5.3. Rezultatul este media a doua determinari.
41
6. INTERPRETAREA REZULTATELOR
In functie de valoarea procentului (p) de material ramas pe peretii paharului Berzelius,
calitatea mixturii asfaltice se apreciaza astfel:
p < 0,2 % buna;
p = 0,2% acceptabila.
42
ANEXA NR. 3
IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT nr. 43/1998 - Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor
de interes national.
Ordinul MT nr. 45/1998 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea si
modernizarea drumurilor.
Ordinul MT nr. 46/1998 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a
drumurilor publice.
si podurilor.

AND 539 - Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase
stabilizate cu fibre de celuloza, destinate executarii
imbracamintilor bituminoase rutiere.
AND 549 - Normativ privind imbracamintile bituminoase
cilindrate la cald, realizate cu bitum modificat cu
polimeri.
AND 553 - Normativ privind executia imbracamintilor
bituminoase cilindrate la cald realizate din mixtura
asfaltica, cu bitum aditivat.
AND 559 - Normativ privind executia imbracamintilor
bituminoase cilindrate la cald, realizate din mixturi
asfaltice cu bitum aditivat.
III. STANDARDE
43
STAS 42 - Bitumuri. Determinarea penetratiei.
STAS 60 - Bitumuri. Determinarea punctului de inmuiere.
Metoda cu inel si bila.
SR 61 - Bitumuri. Determinarea ductilitatii.
STAS 113 - Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass.
SR 174-1 - Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase
cilindrate executate la cald. Conditii tehnice de
calitate.
SR 174-2+ - Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase
SR 174-2/C1 cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru
prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice
si receptia imbracamintilor executate.
pulbere.
SR 754 - Bitum neparafinos pentru drumuri.
STAS 863 - Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale
traseelor. Prescriptii de proiectare.
SR EN 933-2 - Incercari pentru determinarea caracteristicilor
geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza
granulometrica. Site de control, dimensiuni nominale
ale ochiurilor.
bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor,
pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor.
bituminoase executate la cald. Metode de
determinare si incercare.
bituminoase executate la cald. Tipare si accesorii
metalice pentru confectionarea si decofrarea
epruvetelor.
STAS 8849 - Lucrari de drumuri. Rugozitatea suprafetelor de
rulare. Metode de masurare.
44
STAS 8877 - Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida
pentru lucrarile de drumuri.
STAS 10.969/3 - Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru
drumuri la agregatele naturale. Metoda de
determinare cantitativa.
SR EN 12.697-1 +
asfaltice preparate la cald. Partea 1: Continutul de
bitum solubil.
SR EN 12.697-3+
asfaltice preparate la cald. Partea 3: Recuperarea
bitumului: Evaporator rotativ.
SR EN 12.697-4 +
asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea
bitumului: Coloana de fractionare.
asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea
probelor.
asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregatirea
probelor pentru determinarea continutului de bitum,
a continutului de apa si a compozitiei
granulometrice.
45
ANEXA NR. 4
UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE
1. DATE GENERALE
Inainte de asternerea geogrilelor, trebuie luate masuri speciale de pregatire a suprafetelor
pe care urmeaza sa se aplice geogrilele.
Nu va fi permisa circulatia nici unui tip de vehicule direct pe suprafata geogrilelor.
2. METODE DE ASTERNERE
2.1. Pregatirea suprafetei

Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. Neregularitatile
suprafetei mai mari de 10 mm atat pe directie transversala cat si pe directie longitudinala,
constatate in urma masuratorilor efectuate cu un dreptar standard cu lungimea de 3 m, ca si
crapaturile cu o latime mai mare de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din
bitum si nisip fin.
O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor asfaltice pe care degradarile
sunt raspandite, sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect, consta in asternerea
unui strat asfaltic de egalizare, cu grosimea minima de 20 mm si care va fi asternut inainte de
amplasarea geogrilei.
Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata. Acest lucru se realizeaza
prin indepartarea materialelor straine, cum ar fi particulele de praf sau altele.
2.2. Asternerea geogrilelor

Pe suprafata pe care urmeaza sa se astearna geogrilele, se va pulveriza un strat de bitum
pur, incalzit la maximum 150oC, sau o emulsie bituminoasa cu concentratia de 0,8-1,2 l/m 2,
incalzita tot la o temperatura maxima de 150oC.
Cantitatea de bitum se va corecta in functie de tipul materialului aprovizionat.
Latimea de aplicare este conform proiectului.
Suprapunerea fasiilor de geogrile se va realiza pe minimum 0,20 m.
Asternerea geogrilelor se va face conform agrementului tehnic pentru fiecare tip de
material geosintetic, existand anumite particularitati de asternere.
Se va asterne apoi stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, cu interzicerea
totala a circulatiei directa pe materialul geosintetic.
3. CARACTERISTICILE MATERIALULUI
Materialul din care se executa geogrilele va fi rezistent la temperaturi de peste 180oC.
Rezistenta la tractiune va fi de 30 KN/m + 1%, masurata atat pe directie longitudinala cat
si pe directie transversala.
Alungirea maxima a materialului la 60% din efortul de rupere va fi max. 3%.
Grosimea materialului nu va depasi 3,5 mm.
4. APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT
46
Antreprenorul va aduce la cunostinta Inginerului intentia sa de a utiliza un anumit tip de
geogrile. In acest scop, Antreprenorul va supune aprobarii Inginerului rezultatele probelor
efectuate pe materialul respectiv precum si caracteristicile tehnice ale materialului propus si va
solicita de la Inginer aprobarea in scris a materialului, inainte de procurarea si aducerea acestuia
pe amplasament.
In cazul in care crede de cuviinta, Inginerul poate solicita efectuarea unor incercari
suplimentare realizate intr-un laborator specializat, aprobat de Inginer.
Costul aferent acestor incercari va fi suportat de Antreprenor.
Antreprenorul raspunde de inaintarea, foarte din timp, a propunerilor sale privind
materialul utilizat, astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu turnarea suprafetei
imbracamintii rutiere.
47
ANEXA NR. 5
UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI
MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE
1. DATE GENERALE
Inainte de asternerea materialului geotextil combinat vor trebui luate masuri speciale de
pregatire a suprafetei suport.
Numai utilajele prevazute cu pneuri vor fi admise pe suprafata neprotejata a materialului
geotextil combinat. In consecinta, este permisa asternerea stratului urmator de binder asfaltic sau
a stratului de baza, fara a mai fi nevoie de nici un alt strat protector.
2. METODE DE ASTERNERE
2.1. Pregatirea suprafetei
Vor trebui luate masuri ca marginile drumului existent sa fie drepte si paralele cu axul
drumului.
Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularizati. Denivelarile
longitudinale sau transversale mai mari de 10 mm, constatate in urma masuratorii acestora cu un
dreptar standard 3 m lungime, sau crapaturile mai largi de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea
unui amestec realizat din bitum si nisip fin sau a altor materiale corespunzatoare.
O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor mai degradate, sau in cazul in
care aceasta metoda este indicata in proiect, consta in asternerea unui strat de asfalt de egalizare,
care trebuie sa aiba o grosime minima de 20 mm si care va fi turnat inainte de aplicarea
materialului geotextil combinat.
Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata in urma indepartarii
materialelor straine, cum ar fi particulele de praf sau altele.
2.2. Asternerea materialului geotextil combinat
Pe suprafata suport obtinuta asa cum s-a mentionat, se va pulveriza un strat de bitum pur,
incalzit la o temperatura de 150oC (sau o emulsie bituminoasa) cu concentratia de 0,8-1,2 l/m 2.
Tratamentul se aplica succesiv, pe cate o fasie cu o latime de 0,30 m, materialul geotextil fiind
asezat cu fata in jos.
Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum, iar daca apare o cantitate de bitum in exces,
aceasta va fi indepartata prin periere.
Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe minimum 0,20 m.
Stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, se va asterne reducand numarul de
accelerari si franari ca si numarul operatiilor de schimbare a directiei de deplasare a utilajelor care
actioneaza direct pe suprafata neprotejata de material geotextil.
Temperatura maxima de asternere va fi de 150 oC. Stratul de asfalt de deasupra nu trebuie
sa acopere in intregime materialul geotextil pentru a permite derularea in continuare a sulurilor de
material si pentru a asigura suprafata minima de suprapunere a straturilor de material.
3. CARACTERISTICILE MATERIALELOR
Geogrilele sau materialul geotextil vor fi realizate din polipropilena 100%.
In cazul geogrilelor, trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice:
(i) Rezistenta maxima la tractiune a geogrilei pe directie longitudinala si transversala va fi de
minimum 30 KN/m
(ii) Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0,400 kg/m2
48
(iii) Alungirea maxima la curgere a materialului va fi de 11%
(iv) Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare si vor avea aceeasi grosime ca si materialul pe
ambele directii (grosime nominala de 3,5 mm).
In cazul materialului geotextil, trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice:
(i) Materialul realizat din polipropilena va avea o structura netesuta si perforata
(ii) Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0,140 kg/m 2 iar greutatea maxima de
0,160 kg/m2
(iii) Rezistenta la rupere va fi de minimum 7 KN/m.
4. APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT

Antreprenorul va aduce la cunostinta Inginerului intentia sa de a utiliza un anumit tip de
geogrile si va supune aprobarii Inginerului rezultatele incercarilor si caracteristicile tehnice ale
materialului propus, solicitand aprobarea in scris a Inginerului inainte de procurarea materialului
respectiv, in vederea utilizarii acestuia pe amplasament.
Inginerul poate solicita in cazul in care crede ca este necesar, efectuarea unor incercari
suplimentare in laboratoare specializate, aprobate de Inginer.
Costul aferent acestor incercari suplimentare va fi suportat de Antreprenor.
Antreprenorul raspunde de inaintarea la timp a propunerilor sale, astfel incat sa nu apara
intarzieri in legatura cu operatiile de turnare a suprafetei imbracamintii rutiere.
49
8. DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA

APELOR DE SUPRAFATA
Varianta Ocolitoare Sacueni

Documentatia de Atribuire pentru Lucrari – Volumul 3.2
DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA
APELOR DE SUPRAFATA
C U PR I NS
I. GENERALITATI 3
II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE 4
II. 1. CIMENTURI 4
II. 2. AGREGATE 5
II. 3. APA 8
II. 4. OTEL BETON 8
III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI 9
III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE 9
III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII 9
III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII 10
IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI 11
IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE 11
IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI 11
IV. 3. GEOTEXTIL 12
V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI 12
V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU 12
VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI
CASIURI 16
VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII 16
VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR,
SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ 17
VII. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 18
VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 18
VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR 20
VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR 20
VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR 20
IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR 21
IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR 21
IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT 21
IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR 21
IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR 22
X. COFRAJE 24
X. 1. COFRAJE 24
XI. OTEL DE ARMATURA 25
XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII 25
XII. BETOANE 26
XII. 1. PREPARAREA BETONULUI 26
XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 26
XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR 27
XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON 28
XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 29
XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 29
XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI 30
XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE 30
XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE 31
XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE 31
CIMENT 31
XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT 31
XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE 32
DE BETON 32
XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC 32
XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON 32
XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN
CORPUL DRUMULUI 33
XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE 33
XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT 33
XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU 33
XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU
RIGOLA 34
XVI. CANALIZAREA 35
XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR 35
XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI 35
CAMINELOR DE VIZITARE 35
XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE 36
XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR 36
XVIII. INCERCARI SI CONTROALE 37
XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR 37
XIX. RECEPTIA LUCRARILOR 39
XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE 39
XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA 39
XIX. 3. RECEPTIA FINALA 40
XX. MASURARE 41
XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 41
ANEXA - DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA42
I. GENERALITATI

Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuarea
apelor de suprafata si anume:
- santuri la marginea platformei;
- santuri de garda;
- rigole la marginea platformei;
- rigole la bordura trotuarului;
- rigole de acostament;
- casiuri;
- lucrari de canalizare;
- canale de evacuare;
- puturi absorbante;
- drenuri si dispozitive de colectarea si evacuarea apelor din corpul drumului.
El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor
dispozitive si controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor
proiectelor de executie.
In prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind:
- podurile si podetele;
- lucrarile de amenajare si corectare a torentilor;
- lucrarile de canalizare pentru ape uzate si de suprafata.
Antreprenorul va asigura masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru
respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini
Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor necesare ce se impun.
II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE
II. 1. CIMENTURI
Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor in vigoare
in Romania.
La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment
care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate:
- ciment Portland P 40 conform SR EN 197-1
- ciment Portland cu adaos Pa 35 conform SR EN 197-1
- ciment metalurgic M 30 conform SR EN 197-1
- ciment hidrotehnic Hz 35 conform SR 3011.
Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghet-dezghet in
stare saturata cu apa cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata este aratat
in tabelul 1 pentru betoane si in tabelul 2 pentru mortare de ciment.
Tabel 1
CONDITIILE DE TIPUL
EXECUTIE SAU CLASA DE TIPUL DE CIMENT
Nr.
CARACTERISTICILE BETONULUI BETO
crt. ELEMENTELOR N P40 Pa35 M30 Hz35
Elemente sau constructii cu C 12/15 oricare I R U I
1
gropi mai mici de 1,5 m C 16/20 - C 25/30 oricare U R I I
Elemente sau constructii
C 12/15 oricare I R U U
2 masive avand grosimea egala
C 16/20 - C 25/30 oricare U U I R
sau mai mare de 1,5 m
Elemente sau constructii din C 28/35 armat U I I I
3
betoane superioare  C 32/40 armat U I I I
NOTA: R - ciment indicat a se utiliza

U - ciment utilizat in locul celui indicat
I - ciment a carui utilizare nu este recomandabila din considerente tehnice sau
economice
Tabel 2
Tipul de ciment
Nr. Tipul de mortar
indicat a se utiliza utilizabil in lipsa celui indicat
Mortar de zidarie sau tencuiala de
1. F 25 M 30
marca 50
2. Idem de marca 100 M 30 Pa 35
Mortare de completarea rosturilor
3.
dintre elementele prefabricate Pa 35 M 30
Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul 3.

Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape marine se vor
utiliza cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de
sarcini speciale in functie de lucrare.
Tabel 3
CARACTERISTICI CONDITII DE ADMISIBILITATE
P 40 Pa 35 M 30 Hz 35
Inceputul prizei 1h 1h 1h 1 h 30'
Sfarsitul prizei < 10 h < 10 h < 10 h < 10 h 30'
Constante de volume pe turte Sa nu prezinte incovoieri sau crapaturi
Rezistent la intindere din
incovoiere minim N/mmp
- la 2 zile 3,0 - - -
- la 7 zile - - - 4,0
- la 28 zile 5,0 - - 5,5
Constante de volum Le Chatelier Marimea volumului < 10 mm
Rezistente la compresiune min.
N/mmp 17 10 - -
- la 2 zile - - 15 20
- la 7 zile 40 35 30 35
- la 28 zile
Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda

prevederilor standardelor respective.
In timpul transportului de la fabrica la santier (sau depozit intermediar), manipularii si
depozitarii pe santier, cimentul va fi ferit de umezeala si impurificari cu corpuri straine.
Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de
calitate.
Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 zile de la data livrarii de catre
producator.
Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa
verificarea starii de conservare a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii
respective, vor fi declasate si utilizate corespunzator.
Cimentul care se constata ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea
betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.
Controlul calitatii cimentului de catre Executant se face in conformitate cu prevederile
tabelului 23.
II. 2. AGREGATE
Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc:
- agregate naturale - nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7
- balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm
sau - agregate concasate - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8
- piatra sparta 8-25 sau 8-40 mm.
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet; se
interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate.
Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului
folosit la prepararea betonului sau mortarului.
Nisipul trebuie sa fie aspru la pipait.
Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriptii speciale.
Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa
indeplineasca conditiile din tabelul 4.
Tabel 4
CARACTERISTICI CONDITIILE MINIME DE OBSERVATII
ADMISIBILITATE
Forma granulelor Agregatele care nu indeplinesc aceste
b/a 0,66 conditii vor putea fi folosite numai
dupa o incercare prealabila a
c/a 0,33 betonului.
Din punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile

din tabelul 5.
Tabel 5
Conditii de admisibilitate
Denumirea impuritatii Nisip natural sau de Pietris sau piatra
concasaj sparta
Corpuri straine - resturi animale sau vegetale, Nu se admit Nu se admit
pacura, uleiuri
Pelicula de argila sau alt material aderent pe Nu se admit Nu se admit
granulele agregatelor
Mica, % , max. 1% -
Carbune, %, max. 0,5 -
Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu) galbena galbena
Argila in bucati, %, max. 1% 0,25
Parti levigabile, %, max. 2% 0,5
Sulfati sau sulfuri Nu se admit Nu se admit
Observatii: In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip si

pietris verificandu-se incadrarea in conditiile tehnice din tabel.
Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor sa indeplineasca conditiile de

admisibilitate indicate in tabelul 6.
Tabel 6
Caracteristici fizico-mecanice Conditii de admisibilitate
Densitate aparenta, kg/mc, min. 1.800
Densitate in gramada in stare afanata si uscata kg/mc, min. 1.200
Porozitate totala pentru piatra sparta %, max 2
Porozitate aparenta pentru pietris sau piatra sparta max 2
Volum de goluri in stare afanata pentru:
- nisip, % max. 40
- pietris, % max. 45
- piatra sparta, % max. 55
Rezistenta la strivire %
- in stare saturata, min. 60
- in stare uscata, max. 15
Coeficientul de inmuiere dupa saturare, min. 0,80
Rezistenta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, 90
sau cilindri in stare saturata N/mmp, min.
Rezistenta la inghet-dezghet exprimata prin pierderea 10
procentuala fata de masa initiala, % max.
Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul
in granule care trec, respectiv raman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa
depaseasca 10%, dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie sa
depaseasca 1,5 d max.
Granulozitatea nisipului este data in tabelul 7.
In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca
conditiile din tabelul 8.
Tabel 7
Treceri, in % prin sita sau ciurul de:
Sortul de nisip
0,2 0,5 1 2 3,15 7,0
0-2 min. - 10 45 90 - -
max. - 50 85 100 - -
0-3 min. 5 - 35 - 90 -
max. 30 - 75 - 100 -
0-7 min. 2 - 20 - 56 100

max. 21 - 70 - 87 100
Tabel 8
Balastul pentru betoane Treceri, in % prin sita sau ciurul de:
3,15 5 16 20 d max.
0 - 31 min. 20 - 55 - 80
max. 50 - 85 - 100
0 - 71 min. 10 - 35 - 80
max. 30 - 65 - 100
0 - 40 min. - 30 - 55 80
max. - 60 - 85 100
0 - 63 min. - 25 - 45 80
max. - 25 - 80 100
Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si

constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de
laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.
Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pastrate in conditii care
sa le fereasca de impurificare.
Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se face in conformitate cu prevederile
tabelului 19.
Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor
- intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
II. 3. APA
Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica
sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute
in tabelul 9 conform STAS 790.
Modelele de determinare sunt regelementate prin STAS 790. Verificarea se va face de
catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor.
In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii
organice, uleiuri vegetale, argile, etc.
Tabel 9
Caracteristici chimice si fizice Conditii de admisibilitate
Continutul total de saruri gr/l max. 4
2
Sulfati gr. SO4 / litru max. 2
Substante organice gr/litru max. 0,5
Cloruri gr.CL/litru max. 0,5
Azotati gr. NO3/dm3 max. 0,5
Magneziu gr. Mg2/dm3 max. 0,5
Materii in suspensie gr. max. 3
II. 4. OTEL BETON

Armaturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton armat
realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel beton cu profil
periodic PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie sa indeplineasca conditiile
tehnice prevazute in STAS 438/1.
La livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator.
Otelurile vor fi stocate in locuri speciale clasate pe categorii si diametre.
Suprafetele de stocare trebuie sa fie curate. Barele nu vor fi in contact cu solul, cu
materiale sau cu subiecte susceptibile de a antrena umiditatea.
Armaturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate in asa fel incat nici un
element sa nu sufere deformatii permanente in timpul transportului sau manipularii.
Controlul calitatii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.
III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI
III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE

Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie sa
aiba continut de fractiuni sub 0,09 mm de max. 12%.
Pentru impanarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau savura.
III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII

Piatra bruta folosita la pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de
dezagregare fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogene in ce priveste culoarea si
compozitia mineralogica, sa aiba o structura compacta.
Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 10.
Tabel 10
Caracteristici Conditii de admisibilitate
Rezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata, N/mmp 80
min.
Rezistenta la inghet-dezghet:
0,3
- coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatra sparta % max.
25
- coeficient de inmuiere pe epruvete % max.
Forma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este aratata in tabelul 11.
Tabel 11
Caracteristici Conditii de admisibilitate
Forma neregulata, apropiata de un trunchi de piramida
sau de o pana
Inaltimea, mm 140...180
Dimensiunile bazei, mm: - lungime egala sau mai mare ca inaltimea
- latime 80...150
Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, % max. 15
Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera avand
dimensiunea minima de cel putin 100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg.
Pentru zidarie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata care are doua fete
aproximativ paralele.
Pentru zidaria de piatra bruta opus incertum pietrele trebuie sa aiba o fata vazuta destul de
mare; cu muchiile de cel putin 15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult de 1½
dimensiunea celei mai mari.
III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII

Bolovani de rau trebuie sa provina din roci nealterate, negelative si omogene ca structura
si compozitie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau fete de
clivaj.
Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum urmeaza:
- rezistentele la sfaramare prin compresiune min. 60%
- rezistenta la uzura cu masina Deval min. 11.
Dimensiunile bolovanilor folositi la pereuri trebuie sa varieze in limitele aratate in tabelul
12.
Tabel 12
Dimensiuni Conditii de admisibilitate
- lungime, latime a fetei, mm 80...140
- inaltime 120..160
Piatra necorespunzatoare dimensiunilor % din masa 15

max.
Bolovanii folositi la zidarii au dimensiunile in medie cuprinse in limitele 80...200 mm.

IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI
IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE

Ca material drenant se foloseste balastul 0-71 mm care trebuie sa aiba un echivalent de
nisip (En) superior lui 40.
Balastul trebuie sa fie curat, sa nu contina elemente vegetale, humus, detritusuri. Trebuie
sa aiba o granulometrie continua pentru a preintampina contaminarea lui de catre terenul natural
prin antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului. Trebuie sa se supuna regulei filtrelor
lui TERZAGHI.
D 15 > 4 d 85
unde:
D 15 - dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 15% din materialul filtrant
d 85 - dimensiunea ciururilor care lasa sa treaca 85% din materialele filtrelor
Pietris ciuruit 8/25 (8/31) mm conform SR 662 asezat in zona tubului perforat al drenului
de adancime.
Ca filtru invers se foloseste geotextil.
Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor “Normelor tehnice privind
utilizarea geotextilelor” aprobat de ICCPDC indicativ NP 075.
IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI

Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosi:
- tuburi rigide de policlorura de vinil (P.V.C.) STAS 6675/2
- tuburi de polietilena (PE) STAS 10617/2
- tuburi ondulate riflate perforate
Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt aratate in tabelul 13.
Tabel 13
NI 8500-80 IPMP
STAS 6675/2-86 STAS 10617/2-84
DIMENSIUNI BUZAU
TUB P.V.C.rigid TUB P.E. rigid TUB PVC
Diametrul exterior
75 110,0 75 110,0 65,0 80,5
mm
Grosimea nominala
3,6 5,3 4,3 6,3 0,6 0,7
mm
Lungimea ml 6,0 6,0 5-12 5-12 140 170
Greutatea kg/ml 1,120 2,610 0,972 2,080 0,220 0,325
Suprafata activa
24-45 neperforat 24:45 neperforat 24:45 24:45
cmp/ml
Tuburile riflate din P.V.C. (N.I 8500-80 tip Buzau) de 80,5 mm se folosesc la drenuri
sapate si la drenuri forate tubate, invelite in geotextil.
Tuburile rigide perforate P.V.C. sau P.E. de 75 mm se folosesc la drenuri forate netubate.
Tuburile neperforate din P.E. sau P.V.C. de 110 mm se folosesc la:
- intrari si iesiri din caminele drenurilor
- la cap de dren
- la cap de aerisire
- intre chesoane pentru evacuarea apelor.
Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8,0 mm trebuie sa fie
intr-un numar care sa realizeze o suprafata activa (de intrare a apei in tuburi) de 24-45 cmp pe ml
de tub.
Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din beton cu
sectiuni circulare cu cep si buza, fara talpa D=200 mm si lungime de 1,00 m conform STAS 816 -
tabel 15.
IV. 3. GEOTEXTIL
Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor “Normele tehnice privind
utilizarea geotextilelor” aprobate de ICCPDC indicativ NP 075.
Se va accepta materialul care prezinta defecte de cel mult 10% din suprafata. Zonele cu
defecte se vor inlatura la punerea in opera.
Se recomanda utilizarea geocompozitului de tip Geotex.
V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI
V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU

Pentru canalizarea cu scurgere libera se vor folosi tuburi prefabricate din beton simplu cu
sectiune circulara cu cep si buza sau cu mufa, cu talpa sau fara talpa, de diverse diametre conform
STAS 816 aratate in tabelele 14 si 15.
Folosirea tipului de tub cu cep si buza sau cu mufa, pentru imbinari umede sau uscate, cu
talpa sau fara talpa se va face in functie de prevederile proiectului de executie si ale caietului de
sarcini speciale (tabelele 14 si 15).
NAŢIONAL
Tabel 14
Tuburi circulare fara talpã cu mufa pentru imbinari umede si
Tuburi circulare cu talpa cu mufa pentru imbinari umede si uscate
uscate
Diametru D Grosime Diametru D Grosime
Abatere la perpendic. Abatere la perpendic.
Lungim a Lungime a
Nomin Abatere a suprafetei frontale pe Nomina Abatere a suprafetei frontale pe
ea peretilor a peretilor
al limitã axe l limita axe
200 +3 3 1000 26 - - - -
300 +4 4 1250 36 300 +4 4 1000 45
400 +4 4 1500 42 400 +4 4 2500 50
500 +5 5 2000 50 500 +5 5 58
600 +6 6 2500 58 - - - -
Tabel 15
Tuburi circulare fara talpa cu cepsi buza Tuburi circulare cu talpa cu cepsi buza
Abatere la Grosime Abatere la
Diametru D Diametru D
perpendic. Lungime a perpendic. Lungime
Nomina Abatere a suprafetei a peresilor Abatere a suprafesei a
Nominal
l limitã frontale pe axe limitã frontale pe axe
200 +3 3 26 200 +3 3 26 160
300 +4 4 36 300 +4 4 36 240
400 +4 4 1000 42 400 +4 4 1000 42 320
500 +5 5 50 500 +5 5 50 400
600 +6 6 58 450
NAŢIONAL
Pentru amenajarea gurilor de scurgere se vor folosi tuburi circulare conform STAS 816 cu
diametrul de 500 mm si 250 mm specificate in tabelul 16.
Tabel 16
SPECIFICATIA TUBULUI DIAMETRUL LUNGIMEA GROSIMEA STAS 816-80
INTERIOR
Tubul interior la care se
racordeaza canalul 500 1085 60 Fig.19
Tubul superior 700
500 900 60 Fig.20
1000
Tubul racord 200 - 26 Fig.21
Cot cu mufa 200 315 26 Fig.12-14
Toate dimensiunile sunt in mm.

Pentru caminele de vizitare se vor folosi tuburi prefabricate cu diametrul de 1000 si 800
mm conform STAS 816 precizate in tabelul 17.
Tabel 17
SPECIFICATIA TUBULUI DIAMETRUL LUNGIMEA GROSIMEA STAS 816-80
Tubul la partea superioara 1000 1000 140 Fig.22
Tubul de la partea superioara 1000 1000 120 Fig.23
800
Tubul racord 500 120 Fig.24
1000
Pentru caminele de vizitare si gurile de scurgere se vor folosi capace carosabile sau
necarosabile si gratare de scurgere din tipurile prevazute in STAS 2308, respectiv 3272, conform
precizarilor din caietul de sarcini speciale.
Tuburile si piesele de canalizare trebuie sa aiba suprafata interioara cu aspect de beton
nesclivisit.
Suprafata interioara trebuie sa fie neteda si sa nu aiba defecte.
Pe suprafata exterioara se admit mici fisuri de contractie, distribuite neegal, daca nu au
influenta asupra calitatii, astfel ca la lovirea cu un ciocan de max. 200 g sa se obtina un sunet clar,
nedogit.
Tuburile trebuie sa fie impermeabile indeplinind conditiile prevazute in tabelul 18 privind
valoarea medie a pierderilor de apa determinata sub presiune. Rezultatele individuale nu trebuie
sa difere de medii cu mai mult de 30%.
Tabel 18
DIAMETRUL PIERDEREA DE APA LA PRESIUNEA DE 5 M (H2O)
NOMINAL
CMC/M LUNGIME (LA CMC/DM2 SUPRAFATA DE
D MM TUBURI INTREGI) MAX. INCERCARE
200 120 1,9
300 160 1,7
400 210 1,6

500 270 1,5
600 300 1,5
Absorbtia totala de apa determinata pe cioburi de tub conform STAS 816, va fi de
maximum 6%.
Rezistenta la compresiune pe generatoare pe tuburi de proba, avand o vechime de 28 zile,
incercate conform prevederilor STAS 816 trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 19.
In cazul cand prefabricarea tuburilor se va face pe santier se va folosi cimentul cu marca
minimum 30, agregatele vor trebui sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 1667, iar
betonul trebuie sa aiba cel putin clasa BC20.
Tabel 19
DIAMETRE NOMINALE D MM INCARCAREA MINIMA P, N/M
200 27000
300 30000
400 32000
500 35000
600 38000
Manipularea si depozitarea tuburilor se va face cu atentie, ferindu-le de lovituri si socuri.

Se interzice cu desavarsire: descarcarea tuburilor prin cadere libera, manipularea tuburilor
agatate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu carlige la capetele tubului, ciocnirea
tuburilor intre ele sau de alte obiecte.
Depozitarea tuburilor se face orizontal cu intercalarea capatului cu mufa (in cazul tuburilor
cu mufa), direct tub pe tub sau prin intermediul unor reazeme de lemn.
Depozitarea se face si pe verticala, cu conditia asigurarii planeitatii terenului de
depozitare.
La transport tuburile se aseaza pe suporti din lemn, in cazul ambalarii pe mai multe
randuri, suportii trebuind sa se gaseasca pe aceeasi verticala. Se pot folosi la transport si alte
dispozitive precum si alte materiale care sa asigure tuburile impotriva deteriorarii.
Tuburile cu diametrul 500 mm se pot transporta si in pozitia verticala.
Fiecare lot de livrare va fi insotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit conform
dispozitiilor legale in vigoare.
Tuburile se vor transporta dupa 28 zile de la data cand au fost fabricate, iar in cazul cand
au fost supuse la tratamente speciale de intarire, la termenele cand se realizeaza rezistentele
betonului la 28 zile.
VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI

CASIURI
VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII

Bordurile de refugii si bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor
din STAS 1139 a caror dimensiuni trebuie sa corespunda datelor din tabelul 20.
Tabel 20
Latimea Inaltimea Lungimea
Tipul Marimea Observatii
6°+/-2 4+/-5 1+/-5
A A2 200 300 1000;330 Utilizat la trotuare
B B3 100 170 750;500 Utilizate la drenarile spatiilor verzi

incadramente laterale, etc.
I I 300 300 600 Utilizate la intrari
P P 600 300 400 Carosabile
Caracteristicile mecanice pe care trebuie sa le indeplineasca bordurile sunt aratate in

tabelul 21.
Tabel 21
CARACTERISTICI MECANICE CONDITII DE ADMISIBILITATE
Rezistenta la rupere medie la incovoiere pentru 40
tipurile A si B kgf/cmp
Rezistenta la rupere la incovoiere a unei singure
epruvete de proba pentru lungimile de 1000, 750 30
si 500 mm Kgf/cmp
Rezistenta la uzura mm max. 1,3
Rezistenta la inghet-dezghet la 20 cicluri inghet-dezghet fara sa apara
fisuri sau stirbituri
Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate in tabelul 22.

Tabel 22
DENUMIREA DEFECTULUI CONDITII DE ADMISIBILITATE
Sageata fetelor vazute, 0/00 max. 3
Deformari pe fetele vazute mai mari de 2 mm Nu se admit
Devieri de la unghiul de 90, % max. 3
Stirbituri, mm max. Nu se admit in muchiile rotunjite, la celelalte se
admit la 25% din proba cu lungime de max. 3 mm
si adancime de max. 2 mm.
Crapaturi Nu se admit
VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR,

SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ
La amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor de taluz din elemente prefabricate se vor
folosi elementele prevazute in proiectul de executie care pot fi cele indicate in STAS 10796/2 sau
alte tipuri.
Elementele prefabricate vor fi realizate pe santier din beton clasa BC15 respectand
intocmai elementele geometrice date in detaliile de executie si conditiile impuse in caietul de
sarcini speciale.
In lipsa unor detalii ale proiectului de executie, amenajarea santurilor poate fi facuta fie cu
elemente prefabricate din beton de un tip agreat de Inginer, fie din beton turnat pe loc a caror
caracteristici trebuie precizate in caietul de sarcini speciale.
VII. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

Materialele propuse de Antreprenor sunt supuse incercarilor preliminare de informare si
incercarilor de reteta definitiva conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrarilor rutiere.
Incercarile preliminare de informare sunt executate pe esantioane de materiale provenind
din fiecare balastiera, cariera sau uzina propusa de Antreprenor. Natura lor si frecventa cu care
sunt efectuate sunt aratate in tabelul 23 completat cu dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Rezultatul acestor incercari va trebui sa fie conform specificatiilor prevazute in prezentul
caiet de sarcini, eventual completat prin dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Consistenta incercarilor de reteta si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material in
parte in tabelul 23 completat eventual de dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Nici o alta toleranta decat cele care sunt precizate in prezentul caiet de sarcini, completate
eventual de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admisa.
Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse in depozit in
afara santierului prin grija Inginerului.
INCERCARI PRELIMINARE SI INAINTE DE UTILIZARE A MATERIALELOR

Tabel 23
Incercari sau Frecventa incercarilor
Material Metode
caracteristici care se Incercarea de Incercarea inainte
ul conform
verifica informare de utilizare
Examinarea datelor din
- La fiecare lot -
certificatul de calitate
O determinate la
Constante de volum SR 196/3 fiecare lot -
aprovizionat
nu mai putin de 100
Timpul de priza SR 196/3 -
t pe o proba medie
Rezistente mecanice la O proba la 100 t
Ciment
2(7) zile sau la fiecare siloz
SR EN 196-1 -
Rezistente mecanice la la care s-a depozitat
28 zile lotul aprovizionat
Starea de conservare
numai daca s-a depasit
Doua determinari
termenul de depozitare SR EN 196/3 -
pe siloz sus si jos
sau au intarziat factorii
de alterare
Agregate Examinarea datelor din La fiecare lot
- -
certificatul de calitate aprovizionat
O determinare pe
Parte levigabila SR 667 -
lot de 100 mc
Humus STAS 4606 La schimbarea -
sursei
Corpuri straine, argila in
bucati, argila aderenta, O determinate pe
STAS 4606 -
continut de carburanti, lot de 100 mc
mica
O proba la maxim
O determinare pe
Granulozitatea sorturilor SR EN 933/1 500 mc pentru
lot de 100 mc
fiecare sort si sursa
O determinare O determinare pe
Echivalentul de nisip STAS 730
pentru fiecare sursa lot de 50 mc
O determinare la
Rezistenta la uzura cu maxim 500 mc
STAS 730 -
masina tip Los Angeles pentru fiecare sort
si sursa
Tabel 23 (continuare)
Incercari sau Frecventa incercarilor
Material Metode
caracteristici care se Incercarea de Incercarea inainte
ul conform
verifica informare de utilizare
Examinarea datelor din La fiecare lot
- -
Piatra certificatul de calitate aprovizionat
bruta Rezistenta la
O incercare pe lot
pentru compresiune a rocii pe SR EN 1926 -
de 100 mc
pereuri si epruvete in stare uscata
zidarii de Rezistenta la inghet- O incercare pe lot
STAS 6200/15 -
piatra dezghet de 100 mc
Examinarea abaterilor
La fiecare lot
din certificatul de - -
aprovizionat
Bolovani calitate
pentru Rezistenta la sfaramare O incercare pe lot
STAS 730 -
pereuri si prin compresiune de 100 mc
zidarii Rezistenta la uzura cu O incercare pe lot
STAS 730 -
masina Deval de 100 mc
Pentru apa potabila
nu este cazul.
Ori de cate ori se
Pentru apa care nu
schimba sursa sau
Apa Analiza chimica STAS 790 provine din reteaua
cand apar conditii
publica de apa
de poluare
potabila o analiza
pentru fiecare sursa
Otel Examinarea datelor din La fiecare cantitate
- -
beton certificatul de calitate aprovizionata
Material Examinarea datelor din La fiecare lot
- -
drenant certificatul de calitate aprovizionat
Echivalentul de nisip STAS 730 O determinare O determinare pe
pentru fiecare sursa lot de 100 mc
O proba pentru O determinare pe
Granulometrie SR EN 933/1
fiecare sursa lot de 100 mc
Tuburi Examinarea datelor din La fiecare lot
- -
PVC sau certificatul de calitate aprovizionat
PE Trei determinari pe
pentru Suprafata activa - fiecare lot -
drenuri aprovizionat
- -
Tuburi Determinari
O serie de
din beton obligatorii daca
Dimensiuni (diametre si determinari pe
pentru STAS 818 cantitatea este mai
grosimi) ecarturi fiecare lot de 100
canalizar mare de 100 ml si
ml
e pentru fiecare sursa
Examinarea vizuala a
STAS 818
suprafetelor interioare
- -
Borduri
Incercari obligatorii
de O incercare pe
daca cantitatea este
trotuare Dimensiuni STAS 1137 fiecare lot de 500
mai mare de 500 ml
din beton mc
pentru fiecare sursa
Rezistenta la incovoiere STAS 1137 Idem Idem
VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR
VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR

Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei si limitele fundatiilor sau a amprizelor
lucrarilor, in functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si de
implementarea unor repere de nivelment in imediata apropiere a lucrarilor.
Pichetarea se face de catre Antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va
respecta intocmai si se aproba de catre Inginer consemnandu-se in registrul de santier.
VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR

Sapaturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi vizate
“Bun pentru executie”. Ele vor fi duse pana la cota stabilita de Inginer in timpul executiei
lucrarilor.
Sapaturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei, pantei si a
profilului din plansele cu detalii de executie (latimea fundului, inaltimea si inclinarea taluzelor)
precum si a amplasamentului acestora fata de axul drumului sau de muchia taluzelor in cazul
santurilor de garda.
Sapaturile pentru drenuri si canalizari vor fi executate cu respectarea stricta a latimii
transeei, a inclinarii taluzelor, a cotei si pantei precizate in plansele de executie.
Sapaturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente acestea
cad in sarcina Antreprenorului in limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul aprobat de Inginer la o
distanta, care nu va putea depasi 1 km decat in cazul unor prevederi in acest sens in caietul de
prescriptii speciale.
In cazul canalizarilor, daca este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a
evita ebulmentele si a asigura securitatea personalului realizand sustineri joantive sau cu
interspatii, in functie de natura terenurilor, care insa nu pot depasi dublul latimii medii a
elementelor de sustinere.
Pamantul pentru umplerea transeelor va fi curatat de pietre a caror dimensiune depaseste
15 centimetri.
Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecarui strat elementar
nu va depasi dupa tasare 20 cm. Densitatea uscata a rambleului va trebui sa atinga 95% din
densitatea optima uscata, Proctor Normal.
IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR
IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR

Mortarele vor avea urmatoarea compozitie si intrebuintare:
- Mortar M50 - Destinat zidariilor si pereurilor din piatra bruta sau bolovani avand un dozaj
de 30 kg ciment la mc de nisip;
- Mortar M100 - Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidarii de piatra sau
prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avand un dozaj de 400 kg ciment
M30 sau Pa35 la mc de nisip.
IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT

Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in roabe a caror
capacitate prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit.
Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafata
plana si orizontala din scanduri sau panouri metalice pana la omogenizare perfecta. Se adauga
atunci, in mod progresiv, cu o stropitoare, mestecand cu lopata, cantitatea de apa strict necesara.
Amestecarea continua, pana cand mortarul devine perfect omogen.
In toate cazurile mortarul trebuie sa fie foarte bine amestecat pentru ca, framantat cu
mana, sa formeze un bulgare usor umezit ce nu curge intre degete. Pentru anumite folosinte, ca
mortare pentru protectii, pentru matari, s.a. delegatul clientului poate sa accepte si alte
consistente.
Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va usca
sau va incepe sa faca priza trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodata amestecat cu mortarul
proaspat.
IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR

Clasificarea dupa rezistenta a betoanelor este indicata in tabelul 24 in care sunt indicate
rezistentele pe care trebuie sa le ateste aceste betoane precum si consumurile minime de ciment.
Tabel 24
REZISTENTA CANTITATEA
CLASA DESTINATIA
CARACTERISTICA MINIMA DE
BETONULUI BETONULUI
RbK N/mmp CIMENT mc
Beton de umplutura
C 2,8/3,5 3,5 115
Beton in fundatii masive
C 4/5 5 150
Beton in fundatii sau
C 6/7,5 7,5 180
elevatii
C 8/10 10,0 240
Beton simplu in elevatii
si beton slab armat
C 12/15 15,0 300
Beton armat
C 16/20 20,0 350
Beton armat prefabricat
IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR

Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de
agresare uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei.
Daca caietul de sarcini speciale prevede proportiile agregatelor trebuie sa fie determinate in
greutate.
Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a
incepe prepararea acestuia de catre Antreprenor:
- fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa BC 7,5;
- fie prin comparatii cu compozitii deja folosite, cu materiale identice, daca Inginerul
accepta.
In aceste doua cazuri, Antreprenorul trebuie sa prezinte Inginerului pentru acceptare, intr-
un termen de minimum 15 zile inainte de data prevazuta pentru inceperea lucrarilor de betonare,
studiul compozitiei si justificarile necesare.
La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile “Codului de Practica
pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat EN 012” luand in
considerare:
- dozajul minim de ciment, conform tabelului 24;
- lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 26;
- rezistentele minime ale betonului ce trebuiesc asigurate, conform tabelului 28.
Tabel 25
Nr. MIJLOC LUCRABILITATE
DE
TIPUL DE ELEMENTE DE BETON TASARE
crt. TRANSPO NOTARI
cm
RT
Fundatii din beton simplu sau slab armat,
1. basculante L2 3+/-1
elemente masive
Idem sau fundatii de beton armat, talpi, grinzi
2. L3 8+/-2
pereti autoagitator
Elemente sau monolitizari cu aglomerari de
3. armaturi sau dificultati de compactare cu idem L4 12+/-2
sectiuni reduse
Tabel 26
Apa, 1/mc pentru lucrabilitate
Clasa betonului
L2 L3 L4
C 2,8/3,5 ..... C 6/7,5 160 170 -
C 8/10 ..... C 20/25 170 185 200
Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt aratate in

tabelul 27.
Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dupa cum urmeaza:
- pentru fiecare sort de agregat +/- 3%
- pentru ansamblul de agregate +/- 2%
- pentru ciment +/- 2%
- pentru apa totala +/- 5%.
Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de Inginer in
momentul betonarii.
Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conform prevederilor din
tabelul 28.
Tabel 27
% Treceri in masa prin site sau ciurul de:
Agregat Limite
02 1 3 7 16 26 31 40 71
A. Pentru betoane de clasa < C 6/7,5
max 10 25 42 60 80 - 100 - -
0-31
min 2 18 32 50 70 - 95 - -
max 10 28 38 52 74 - 90 100 -
0-40
min 2 16 28 42 64 - 82 95 -
max 8 18 32 45 16 70 77 84 100
0-70
min 1 6 13 22 38 50 57 68 95
B. Pentru betoane de clasa < C 12/15
max 8 22 37 55 76 - 100 - -
0-31
min 1 14 27 45 66 - 95 - -
max 8 20 33 47 69 - 88 100 -
0-40
min 1 12 23 37 59 - 80 95 -
max 8 18 32 45 61 70 77 84 100
0-70
min 1 6 13 22 38 50 57 68 95
C. Pentru betoane de clasa > C 16/20
max 7 18 32 50 72 - 100 - -
0-31
min 1 10 22 40 62 - 95 - -
max 6 16 28 42 64 - 86 100 -
0-40
min 1 8 18 32 54 - 78 95 -
Tabel 28
Varsta Rezistenta la compresiune N/mmp
C 8/10 C 12/15 C 16/20 C 18/22,5
7 zile 11,7 15,3 18,8 20,8
28 zile 18 23,5 29,6 32,0
X. COFRAJE
X. 1. COFRAJE
Stabilirea solutiei de cofrare si intocmirea detaliilor de executie este sarcina
Antreprenorului.
Cofrajele proiectate trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se
deformeze.
Toate cofrajele trebuie sa fie nivelate in toate punctele cu o toleranta de +/- 1 cm.
Latimile sau grosimile intre cofraje ale diferitelor parti ale lucrarii nu trebuie sa prezinte
reduceri mai mari de 5 mm.
Scandurile sau panourile cu care se realizeaza cofrajele trebuie sa fie imbinate la nivel si
alaturate in mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea
maxima admisa in planul unui parament intre doua scanduri alaturate de 3 mm.
XI. OTEL DE ARMATURA
XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII

Armaturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de executie si apoi montate in
cofraj.
Fasonarea in cofraje nu este admisa, decat cu autorizatia Inginerului si aceasta pentru
inchiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm.
Barele lasate in asteptare intre doua faze de betonare vor fi protejate impotriva oricarei
deformatii accidentale. Indoirea si indreptarea barelor lasate in asteptare este interzisa.
Verificarea montarii corecte a armaturii trebuie sa fie facuta de Inginer sau de delegatul
acestuia inainte de betonare. Inginerul poate ordona tinand seama de importanta lucrarii ca
betonarea sa nu aibe loc decat dupa aceasta verificare.
XII. BETOANE
XII. 1. PREPARAREA BETONULUI

Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor in
malaxorul betonierei.
Agregatele vor fi introduse in betoniera in ordinea urmatoare:
- agregatele cu cele mai mari dimensiuni;
- cimentul;
- nisipul;
- agregatele cu cele mai mici dimensiuni;
- apa.
Duratele minimale ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de tururi:
- malaxor cu axa verticala 10 tururi
- malaxor cu axa orizontala 20 tururi
- betoniera cu axa orizontala 20 tururi
- betoniera cu axa inclinata 30 tururi.
Duratele maximale nu trebuie sa depaseasca de 3 ori duratele minimale.
La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de apa introdusa in betoniera va fi determinata
tinand cont de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va trebui sa fie masurate cel putin o data
pe zi.
Utilajele de fabricatie trebuie sa permita masurarea agregatelor, liantului si apei in limitele
tolerantelor stabilite la art. 22 pct. 22.4.
Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobarii Inginerului inainte de
executie.
XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

Betoanele curente sunt puse in opera prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor
caietului de sarcini speciale.
Betonul trebuie pus in opera inainte de a incepe priza, Inginerul va fixa un interval maxim
de timp pentru punerea in opera a betonului dupa fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus in
opera in intervalul stabilit sau la care se va dovedi ca a inceput priza, va fi indepartat din santier.
Betonul trebuie sa fie ferit de segregatii in momentul punerii in opera. Daca in timpul
transportului nu a fost amestecat, el poate sa fie amestecat manual la locul de folosire inainte de
turnare.
Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sa fie puse in
opera prin vibrare si modul cum trebuie sa fie facuta aceasta operatiune.
La reluarea betonarii, suprafata betonului intarit este ciupita daca este cazul si bine
curatata. Suprafata este abundent udata astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte de a fi pus in
contact cu betonul proaspat.
Paramentele necofrate trebuie sa prezinte formele si pozitiile prevazute in desenele de
executie. Ele vor fi reglate si finisate in timpul turnarii fara aport de beton dupa inceperea prizei si
fara aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obtine corectia geometrica a suprafetei
va fi vibrat cu aceleasi mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesupt, daca acesta din urma a
fost pus in opera prin vibrare.
Prin caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia, Inginerul, se va stabili tinind seama de
situatia lucrarilor, de grosimea lor si natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea
betonului este interzisa sau nu este autorizata decat sub rezerva folosirii mijloacelor si procedeelor
care previn degradarile de inghet.
Aceste mijloace, fie ca sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie ca sunt convenite
pe santier cu acordul Inginerului, trebuie sa mentina in toate punctele betonului o temperatura de
cel putin +10° timp de 72 de ore.
Cand este posibil sa se reia turnarea betonului intrerupta datorita frigului va trebui, in
prealabil, sa se demoleze betonul deteriorat si apoi sa se aplice masurile aratate la pct. 20.5.
Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru ca temperatura betonului in cursul
primelor ore sa nu depaseasca 35°C. Un numar oarecare de precautiuni elementare vor fi luate in
acest scop, ca:
- temperatura cimentului nu trebuie sa depaseasca 40°C;
- utilizarea apei reci;
- evitarea incalzirii agregatelor la soare prin acoperire;
- protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei.
Daca aceste precautiuni nu permit sa se mentina temperatura betonului sub 35°, Inginerul
va intrerupe betonarea.
Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa. Inginerul va
stabili durata tratarii pentru fiecare parte a lucrarii in functie de calitatea betonului si conditiile
climatice.
XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR

In scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, Inginerul poate, in orice
moment, sa ordone incercari de control.
Pentru controlul rezistentelor la lucrarile cu cantitati importante de betoane, va fi prelevat,
pentru fiecare parte din lucrarea in executie, la iesirea din betoniera sau din malaxor si de fiecare
data cand Inginerul o va considera necesar, un minim de 12 probe in vederea urmatoarelor
incercari:
la 7 zile la 28 zile
- compresiune 3 3
- intindere 3 3
Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunzatoare
acestei varste Inginerul va trebui sa opreasca lucrarile de betonare, convenindu-se pentru
ameliorarea calitatilor materialului sau a conditiilor de fabricatie (sau unele si altele) si de a
proceda la o noua incercare de a relua lucrarile de betonare.
Ramane la latitudinea Inginerului de a decide daca, tinand seama de rezultatele obtinute,
de destinatia lucrarii si de conditiile sale ca si de toate elementele de apreciere de care dispune,
lucrarea astfel executata poate sa fie acceptata, trebuie sa fie modificata sau consolidata. El poate
subordona acceptarii sale, lucrarea sau parti de lucrare in cauza, cu o refacere la un cost total care
poate sa atinga 20%.
Daca rezistentele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va putea sa
ordone demolarea lucrarii sau o parte din lucrarea in cauza pe cheltuiala Antreprenorului.
Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul lui Abrams. Ea va trebui sa se situeze intre
0,8-1,0 din tasarea obtinuta cu betonul de proba corespunzator. In caz contrar cantitatea de apa va
fi modificata pentru a reveni la tasarea de referinta.
Incercarea va putea fi repetata ori de cate ori Inginerul o va considera necesar.
XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON

Toleranta asupra oricarei dimensiuni masurata intre paramentele opuse sau intre muchii
sau intre intersectiile muchiilor este data in functie de aceasta dimensiune in tabelul 29.
Tabel 29
Dimensiuni in m Tolerante in cm
0,10 0,5
0,20 0,7
0,50 1
1,00 2
2,00 2
5,00 3
Deviere maxima admisa a unui element cu directie apropiata de verticala este data in
functie de inaltimea si natura acestui element de tabelul 30.
Tabel 30
Tolerante in cm:
Inaltimea in m
a b c
1 1,5 1,8 2,3
2 2 2,3 2,9
3 2,2 2,7 3,3
5 2,6 3,2 4
10 3,3 4 5
Nota: tolerante a pentru elemente portante verticale

tolerante b pentru elemente portante cu fruct
tolerante c pentru elemente neportante
Toleranta de liniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau riglete fiind
sau nu cofrata este caracterizata de sageata maxima admisibila pe intregul segment de lungime
"1" a acestei muncii sau a acestei generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea mai mare dintre
valorile:
- 1/300
- un centimetru.
XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI
XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI

In momentul folosirii, piatra bruta trebuie sa fie usor umezita fapt pentru care gramezile de
piatra bruta sunt in prealabil stropite cu apa, din abundenta.
Inainte de folosire, mortarul trebuie sa fie intotdeauna depozitat in jgheaburi sau pe
platforma de lemn, metalice sau din materiale plastice adapostite de ploaie sau de caldura este
interzis sa fie inmuiat prin adaugiri de apa.
Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mana pe un strat abundent de mortar si potrivite prin
alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin
toate rosturile. Rosturile si spatiile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu aschii de piatra
infipte si stranse astfel ca fiecare piatra bruta sau bolovan, precum si aschiile infipte, sa fie
acoperite in intregime cu mortar. Rosturile de pe fata vazuta a zidariei de piatra bruta sau de
bolovani nu vor fi garnisite cu aschii de piatra si se va cauta ca aceste rosturi sa aiba o grosime
redusa care nu trebuie sa depaseasca 3 cm in cazul pietrei brute.
Fata vazuta a zidariei va fi realizata din pietre brute sau bolovani bine alesi si bine asezati.
La executia zidurilor, cu o grosime mai mica de 40 cm, se va cauta sa se foloseasca pietre
care sa cuprinda intrega grosime a zidului, in numar de cel putin doua bucati pe metru patrat.
Paramentul vazut al zidariei, daca Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui sa fie
rostuit.
Cand paramentul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi indepartat cu grija
fara bavuri si bine netezit cu mistria.
Cand paramentul unei zidarii noi trebuie sa fie rostuit se curata rosturile, inainte de a face
priza mortarul, pe 3 cm adancime. Inainte de a proceda la rostuire se va uda suprafata cu o perie.
Suprafetele rostuite sunt adancite fata de planul zidariei cu circa 1 cm.
Cand rostuirea este facuta pentru consolidarea unei zidarii vechi, curatarea rosturilor se
face pe o adancime pana la 5 cm si curatate cu apa multa. Mortarul este pus in loc cu mistria si
netezit sau prin procedee mecanice.
Pe timp uscat, zidariile sunt umezite usor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapida.
Zidariile trebuie aparate prin toate mijloacele impotriva uscaciunii, ploii si inghetului.
Daca zidariile de constructii trebuie sa fie intrerupte ca urmare a intemperiilor,
Antreprenorul va lua masuri de acoperire la partea superioara cu rogojini, pamant sau nisip de 10
cm grosime cel putin. La reluarea lucrarilor orice zidarie avariata este demolata si reconstruita.
Cand se aplica o zidarie noua pe o zidarie veche, suprafetele de contact a acesteia vor fi
curatate, udate si la nevoie desfacute si refacute.
XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI
XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE

Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate
in proiectul de executie, stabilitate de la caz la caz in functie de relief, debit si viteza apei, natura
terenului, mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor si ele
trebuie respectate intocmai de catre Antreprenor.
Extrem de important este sa se respecte cotele si pantele proiectate.
Panta longitudinala minima va fi:
- 0,25% in teren natural
- 0,1% in cazul santurilor si rigolelor pereate.
Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor depaseste
panta maxima admisa pentru evitarea eroziunii pamantului.
Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date in tabelul 31.
Tabel 31
DENUMIREA PRINCIPALELOR TIPURI DE PANTA MAXIMA ADMISA
PAMANTURI %
Pamanturi coezive cu compresibilitate mare 0,5
Pamanturi coezive cu compresibilitate redusa:
- nisipuri prafoase si argiloase 1
- nisipuri argiloase nisipoase 2
- argile prafoase si nisipoase 3
Pamanturi necoezive grosiere:
- pietris (2-20 mm) 3
- bolovanis (20-200 mm) 4
- blocuri (peste 200 mm) 5
Pamanturi necoezive de granulatie mijlocie si fina:
- nisip fainos si fin (0,05...0,25 mm) 0,5
- nisip mijlociu mare (0,25...2,00 mm) 1
- nisip cu pietris 2
Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabelul 32.
Tabel 32
TIPUL PROTEJARII SANTULUI RIGOLEI SAU CASIULUI PANTA MAXIMA
ADMISA %
Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit 5
Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5
cm grosime, betonul fiind: - clasa BC 7,5 10
- clasa BC 10 12
Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de ciment sau
pereu din dale de beton simplu clasa BC 10 pe pat de beton 15
Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatra bruta cu mortar
de ciment sau din elemente prefabricate cu amenajare 67
corespunzatoare la piciorul taluzului
Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decat cele indicate in tabelul
32, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate in tabel.
Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmatoarele situatii:
- la ramblee cu inaltimea 3...5,00 m in cazul curbelor convertite si suprainaltate
- la ramblee peste 5,00 m.
Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.
Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de panta.
Amplasarea santurilor de garda se va face la distanta minima, de 5,00 m de muchia
taluzului debleului, iar cand este la piciorul rambleului la distanta minima de 1,50-2,00 m, banda
de teren dintre piciorul rambleului si santul de garda va avea pante de 2% spre sant.
Antreprenorul va executa lucrarea in solutia in care este prevazuta in proiectul de executie.
Acolo insa unde se constata pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre prevederile
proiectului si realitatea dupa teren privind natura pamantului si panta de scurgere situatia va fi
semnalata Inginerului lucrarii care va decide o eventuala modificare a solutiei de protejare a
santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier.
XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE

Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm
dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afanat, de aceeasi calitate, in care se
aseaza pietrele sau bolovanii. Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm.
Pietrele se implinta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa altele, batandu-se
deasupra si lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatra sa fie bine stransa de pietrele vecine.
Pietrele se aseaza cu rosturile tesute.
Pentru a se asigura stabilitatea pereului se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat
pentru asezarea pietrelor.
Se asterne apoi un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime, pentru impanare care se uda si se
impinge cu periile in golurile dintre pietre pana le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul pana
la refuz.
Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2 cm fata de
suprafata teoretica a taluzului, refacerea facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de
nisip de sub aceasta.
XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE
CIMENT
Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca la art. 31 cu exceptia ca dupa prima pilonare
umplerea rosturilor nu se face cu nisip si cu mortar de ciment, M 100 dupa care se piloneaza pana
la refuz inainte de a incepe priza mortarului.
Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile.
XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT

Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm
dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 in
care se implinta pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o
tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile.
Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre si nivelarea
suprafetei prin pilonare dupa care mortarul este netezit cu mistria.
Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin
acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile.
Conditiile pentru suprafatare sunt cele de la pct. 31.2.
XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON

Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in proiectul
de executie din beton de ciment C 6/7,5 si pana sa inceapa priza betonului se trece la executia
pereului din piatra bruta sau bolovani si colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 in
conditiile aratate la pct. 33.1.
Conditiile de suprafatare sunt cele de la pct. 31.3.
XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC

Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe pamant stratul de beton C 8/10 sau C 12/15 in
grosimea prevazuta in proiect pe tronsoane de 1,50 ml cu rosturi de 2 cm.
Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii incepand din momentul cand
incepe priza prin acoperire si dupa ce priza este complet terminata prin stropire cu apa, atat cat
este nevoie, in functie de conditiile atmosferice.
XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON

Elementele prefabricate din beton vor fi asezate fie pe un strat de nisip pilonat fie pe un
strat de beton C 6/7,5 conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de
executie.
Forma si dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevazute in documentatia de
executie sau elementele similare propuse de Antreprenor si acceptate de Inginerul lucrarii.
XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN

CORPUL DRUMULUI
XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE

Evacuarea apei din substratul inferior al fundatiei se realizeaza in functie de posibilitatile
de scurgere prin:
- drenuri transversale de acostament;
- strat drenant continuu;
- dren longitudinal sub acostament.
Drenurile transversale de acostament au o latime de 25...30 cm si adancime de 30...50 cm
situate la o distanta de 10...20 m in functie de panta longitudinala a drumului.
Panta longitudinala a acestor drenuri este de 3...5% si se executa normal pe axa drumului
cand declivitatea in profil longitudinal al drumului este mai mica de 2% si cu inclinarea de cca. 60
grade in directia pantei cand declivitatea este mai mare de 2%.
Stratul drenant continuu are o grosime de 15 cm pana la taluzurile drumului, el se
recomanda in special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulatie.
Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenant continuu
prin taluzurile drumului, se face cu cel putin 15 cm deasupra fundului santurilor sau in cazul
rambleelor deasupra terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnate in zona.
Nu se prevad masuri de evacuare a apelor din corpul drumului in cazul rambleelor
executate din pamanturi necoezive sau permeabile.
Drenurile longitudinale sub acostament sau sub rigole se prevad in zonele de debleu sau la
nivelul terenului unde nu exista posibilitatea evacuarii apelor prin santuri.
In acest caz stratul inferior de fundatie va fi prelungit pana la dren, iar panta longitudinala
a drenului va fi de minimum 0,3%.
XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT

Dupa executarea stratului de fundatie si completarea acostamentelor cu pamant la nivelul
acesteia, inainte de cilindrare se vor realiza sapaturile in acostament la dimensiunile, inclinarea
fata de axe, panta prescrisa si distanta intre ele aratate la punctul 37.2.
Pamantul va fi evacuat in afara amprizei si in locul acestuia se va pune materialul drenat
din balast 0-71 realizandu-se continuitatea materialului granular si racordarea cu cota inferioara a
fundatiei.
Odata terminate aceste operatii se trece la cilindrarea fundatiei cu acostamente si drenurile
executate carora trebuie sa li se asigure evacuarea la o cota superioara santului cu cel putin 15 cm.
XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU

Acesta se realizeaza odata cu stratul inferior al fundatiei conform prevederilor Caietului
nr. 4, respectiv ART. 2. PREVEDERI GENERALE.
XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU
RIGOLA
Sapatura pentru realizarea drenului se poate realiza manual sau mecanizat.
Daca se sapa manual latimea acestuia va fi in functie de adancime si anume:
- pentru H = 1,00 - 1,50 latimea = 0,60 m
- pentru H = 1,50 - 2,00 latimea = 0,80 m
- pentru H = 2,00 - 4,00 latimea = 1,20 m.
In cazul drenului sapat mecanizat latimea va fi in functie de latimea cupei, dar min. 25 m.
In cazul sapaturii manuale drenurile se vor executa pe tronsoane de 4....6 m lungime din
aval catre amonte, sprijinite corespunzator, cu asigurare permanenta a scurgerii apelor colectate.
Tronsonul urmator se ataca numai dupa ce tronsonul precedent a fost umplut, cel putin pana la
jumatatea adancimii lui, cu corpul drenat.
In cazul executarii drenului prin sapare mecanica este necesar sa se coordoneze saparea si
executarea corpului drenului astfel incat sa nu se tina sapatura deschisa.
Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, fara sprijiniri pana la adancimi de:
- 1,00 m in pamanturi plastic vartoase si nisipuri in stare indesata;
- 1,50 m in pamanturi tari.
Cand adancimea sapaturilor depaseste aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se va
sapa cu taluze.
Este interzis sa se mentina sapaturile deschise. Corpul drenurilor se executa imediat ce
sapatura a ajuns la cota prevazuta.
Materialul rezultat din sapatura se va indeparta de la locul sapaturii la o distanta mai mare
de 0,50 m.
In functie de solutia prevazuta in documentatia de executie se va realiza radierul rigid din
beton BC 7,5, la cota prevazuta in documentatia de executie care poate avea o panta longitudinala
de 0,2- 10% sau radierul elastic prin compactarea terenului din talpa sau din balast, care nu poate
avea o panta mai mare decat santurile si rigolele neprotejate.
Pe radierul pregatit se pozeaza tubul de drenaj perforat, cu talpa din PVC avand diametrul
de 80-150 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul 65-150 mm conform prevederilor
din proiectul de executie.
Umplerea drenului cu material drenant, balast, pietris se face prin mijloace mecanice sau
direct prin aruncare. Corpul drenant se realizeaza prin compactare in straturi de 30...40 cm
grosime si pe masura ce se executa acesta se demonteaza sprijinirile daca acestea exista.
Se interzice intreruperea lucrarilor in stadii care pot periclita lucrarile executate,
stabilitatea terenului sau a constructiilor existente in vecinatatea lor.
In cazul sapaturilor mecanizate, lucrarile de sapare si umplere se succed astfel incat sa nu
ramana sapaturi deschise la sfarsitul zilei de lucru.
Capacul de inchidere se va realiza dintr-un pereu zidit din piatra bruta sau bolovani cu
mortar de ciment sau dintr-un pereu din dale prefabricate de beton simplu turnat pe loc sau din
dale prefabricate.
XVI. CANALIZAREA
XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR

Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, transeea avand latimea egala cu diametrul
exterior al tubului, marit cu o supralargire de 0,25 m de o parte si de alta.
Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca
este cazul, de asa maniera incat densitatea uscata a solului sa atinga 95% din densitatea uscata
optima Proctor normal.
Cand in transee se intalnesc bancuri stancoase, ele trebuie sa fie derocate si aduse la o cota
cu cel putin 10 cm sub fundul sapaturii si inlocuite pe aceasta grosime cu pamant fin, nisip sau
balast.
XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI
CAMINELOR DE VIZITARE
Tuburile trebuie coborate cu grija in transee unele in prelungirea celorlalte, facilitand
alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucati de lemn. Calarea provizorie cu
ajutorul pietrelor este interzisa.
Tuburile sunt pozate incepand din aval, bine aliniate si cu o panta regulata respectand
prevederile proiectului de executie. Imbucarea, cand exista este intotdeauna dirijata spre amonte.
Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minima. Legatura intre tuburile
circulare cu imbucare pe jumatate de grosime este efectuata cu ajutorul unui inel de 5 cm grosime
minima ranforsat cu o armatura si turnat pe loc in interiorul unui tipar. El este executat cu mortar
in loc.
Umplerea transeelor nu se va face decat cu avizul Inginerului. Aceasta umplere va fi
executata pana la 20 cm deasupra tubului cu pietris ciuruit si pilonat cu grija pe flancurile
tuburilor. Deasupra, umplerea va fi executata cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60
mm, in straturi succesive de 0,20 m grosime, compactate cu grija ca sa ajunga la o densitate
uscata de 95% din Proctor normal.
La executia gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare se va respecta pozitia acestora
indicata in proiect, cota radierului si cota de racordare.
La gura de scurgere betonul placii superioare va avea clasa C 8/10 si va fi slab armat.
Gurile de scurgere vor fi asezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm din C 28/35
care va depasi cu cel putin 10 cm jur imprejur baza gurilor de scurgere.
Elementele gurii de scurgere cu un singur gratar vor fi ansamblate cu mortar de ciment M
50.
La caminele de vizitare imbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de
ciment M 50.
Fundul caminului va fi tencuit si sclivisit cu mortar de ciment in grosime de 3 cm cu M 50
si va pastra exact forma si panta canalului in continuare.
Gaurile pentru treptele scarilor vor fi executate pe toata grosimea peretelui, cu ingrijire
pentru a nu deteriora tubul.
Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100 bine indesat.
Pentru racordarea caminului la cota terenului se va turna pe loc beton C 6/7,5. Pe ultimii
20 cm se prevede o ingrosare pentru montarea capacului conform detaliilor de executie. Turnarea
se face cu ajutorul unui cofraj metalic de inventar care se monteaza pe tub.
XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE
XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR

Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului majorata cu 0,20 m.
Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca
este nevoie, ca sa atinga 95% din densitatea optima Proctor normal.
In cazul unei sapaturi mai adanci fata de cota prescrisa, Antreprenorul trebuie sa
compenseze diferenta de cota prin cresterea grosimii fundatiei bordurii si rigolei. Cand lucrarile
sunt montate pe pat de nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat.
Caietul de sarcini speciale sau Inginerul stabileste conditiile de depozitare provizorii de
refolosire sau de evacuare a pamantului rezultat din sapaturi.
Bordurile si rigolele prefabricate sunt montate pe o fundatie de nisip sau beton de
minimum 10 cm grosime.
Caietul de sarcini speciale sau planurile de executie stabilesc natura si dimensiunile
fundatiei, precum si un eventual element de sprijinire a bordurii si a dispozitivului destinat sa
asigure scurgerea apelor infiltrate in corpul drumului.
Rosturile nu vor trebui sa aiba mai mult de 2 cm grosime si vor fi rostuite cu mortar M 50.
Bordurile si rigolele prefabricate sunt puse urmarind cotele, aliniamentele si declivitatile
stabilite prin detaliile de executie.
Tolerantele admise la montarea bordurilor si rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fata de
cotele precizate in profilele transversale corespunzatoare si in profilul in lung.
XVIII. INCERCARI SI CONTROALE
XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR

Independent de incercarile preliminare de informare si incercarilor de reteta privind
calitatea materialelor elementare care intervin in constitutia lucrarilor si fac obiectul art. 16 al
prezentului fascicul se va proceda la:
A. INCERCARI PRELIMINARE DE INFORMARE

Aceste incercari care cuprind studii de compozitie a betoanelor precum si incercari de
studii sunt efectuate inaintea inceperii fabricarii betoanelor.
B. INCERCARI DE CONTROL DE CALITATE

Incercarile de control de calitate sunt efectuate in cursul lucrarilor in conditiile de
frecventa specificate in tabelul 33 completat cu dispozitiile caietului de sarcini speciale.
C. INCERCARI DE CONTROL DE RECEPTIE

Incercarile de control de receptie sunt efectuate fie la sfarsitul executiei uneia din fazele
lucrarii, fie in momentul receptiei provizorii a lucrarii, in conditiile precizate in tabelul 33,
completate prin dispozitiile caietului de sarcini speciale.
Tabel 33
Categoria de
Denumirea lucrarii Natura incercarii control Frecventa
A B C
- Studiul compozitiei   - Pentru betoane de
Betoane > C 8/10 - Incercari la compresiune    clase > C 8/10
- Incercari la intindere    - Pe parti de lucrare
- Incercare la compresiune  - Pe parti de lucrari la
Betoane < C 8/10
- Incercare de plasticitate  cererea dirigintelui
- Controlul dimensiunilor de  - Inaintea betonarii
Cofraje
amplasare si soliditate fiecarui element
- Controlul pozitiei armaturilor  - Inaintea betonarii
Armatura
fiecarui element
Lucrari executate - Controlul dimensiunilor sii 
din beton sau incadrarii in tolerante - La fiecare lucrare
zidarie din piatra - Controlul corectarii finisarii a 
bruta sau bolovani fetei vazute
- Amplasamentul lucrarilor  
Lucrari de
protejare a
- Dimensiunile si calitatea  
lucrarilor - La fiecare lucrare
santurilor rigolelor
si casiurilor - Profilul longitudinal  
sectiunea si grosimea protejarii
- Amplasamentul si inclinarea 
Drenuri
- Dimensiunile  - La fiecare lucrare
transversale de
acostament - Posibilitatea de scurgere in 
sant
- Amplasament  
- Cotele radierului 
Drenuri - Realizarea corecta a filtrului  - La fiecare lucrare
longitudinale - Amplasarea camerelor de  
vizitare
- Controlul functionarii  
- Amplasament  
- Cotele radierului 
- Pozarea corecta a tuburilor si 
realizarea imbinarilor intre ele - La fiecare lucrare
- Realizarea corecta a 
Canalizare umpluturii
- Asezarea si executia corecta a  
gurilor de scurgere si a
caminelor de vizitare
- Racordarea intre gurile de 
scurgere si canalizare
- Controlul functionarii  
Borduri de trotuar - Amplasament   
- Realizarea corecta a fundatiei  - La fiecare lucrare
- Respectarea cotelor  
A: Incercari preliminare de informare

B: Incercari de control de calitate
C: Incercari de control de receptie
XIX. RECEPTIA LUCRARILOR
Lucrarile privind scurgerea si evacuarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula unei
receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse, care necesita sa fie
controlate si receptionate, inainte de a se trece la faza urmatoare de lucru cum sunt lucrarile de
drenaj, canalizare, s.a. acestea vor fi supuse si receptiei pe faza de executie.
XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE

In cadrul receptiei pe faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrare ce se
receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de
executie si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faza se efectueaza de catre Inginerul lucrarii si Antreprenor, documentul se
incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi.
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
a. Pentru drenuri:
- trasarea si amplasarea caminelor;
- executarea sapaturii la cota;
- realizarea radierului si pozarea tubului drenant;
- la realizarea umpluturii drenante.
b. Pentru canalizari:
- trasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si caminelor de vizitare;
- executarea sapaturii, la cote la canal si camine;
- pozarea tuburilor si realizarea imbinarilor dintre acestea;
- realizarea radierului din gurile de scurgere si camine de vizitare;
- realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru inaltime si la realizarea
umpluturii la cota finala.
c. Pentru lucrari din beton si zidarii: santuri ranforsate, santuri zidite, camere de
cadere, s.a.
- trasarea;
- executia sapaturilor la cote;
- executarea cofrajului;
- montarea armaturii.
d. Drenuri transversale de acostament
- la realizarea acestora.
45.4. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de
control, cat si comisiei de receptie preliminara, sau finala.
XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA

La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei
preliminare a lucrarilor verificandu-se:
- concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale si a
proiectului de executie;
- daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in totalitate;
- daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora;
- conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate in cursul
executiei de catre organele de control (Client, Inginer, etc.).
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se
consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora
i recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri fata de
XIX. 3. RECEPTIA FINALA

La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile, daca
au functionat bine si daca au fost bine intretinute.
XX. MASURARE
XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

D9a RIGOLA DE ACOSTAMENT
2A7 CASIURI PE TALUZ
D3a RIGOLA TRIUNGHIULARĂ DIN BETON TIP I
D10a DREN LONGITUDINAL SUB RIGOLA

ANEXA
DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA
I. ACTE NORMATIVE
si podurilor.

NE 012 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din
beton, beton armat si beton precomprimat.
III. STANDARDE
SR 183-1 - Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment
executate in cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate.
SR 183-2 - Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment
executate in cofraje glisante. Conditii tehnice de
calitate.
Determinarea rezistentelor mecanice.
Analiza chimica a cimenturilor.
SR EN 196-3:1995 +
+ SR EN 196-3:1995/AC - Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 3:
Determinarea timpului de priza si a stabilitatii.
SR EN 196-6 - Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea
finetii.
SR EN 196-7 - Metode de incercari ale cimenturilor. Metode de
prelevare si pregatire a probelor de ciment.
SR 227-2 - Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea finatii de
macinare prin cernere pe proba de 100 g.
SR 388 - Ciment Portland.
STAS 438/1 - Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton
laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate.
SR EN 459-2 - Var pentru constructii. Partea 2. Metode de incercare.
pulbere.
SR 648 - Zgura granulata de furnal pentru industria
cimentului.
STAS 790 - Apa pentru betoane si mortare.
geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza
granulometrica. Site de control, dimensiuni nominale
ale ochiurilor.
Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor
mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 1:
Determinarea rezistentei la uzura (micro-Deval).
Partea 1: Determinarea rezistentei la uzura (micro – Devall)
STAS 1275 - Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit.
Determinarea rezistentelor mecanice.
STAS 10796/1 - Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea
apelor. Prescriptii generale de proiectare.
STAS 10796/2 - Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea
apelor, rigole, santuri si casiuri. Prescriptii de
proiectare si executie.
STAS 10796/3 - Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri de
asanare. Prescriptii de proiectare si amplasare.
9. SEMNALIZARI RUTIERE (INDICATOARE)

SEMNALIZARI RUTIERE (INDICATOARE)
C U PR I NS
I. GENERALITATI 2
I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM 2
I. 2. PLANTAREA STALPILOR 2
II. REGULI SI METODE DE VERIFICARE 3
III. MASURARE 4
III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 4
I. GENERALITATI
I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM
Indicatoarele se instaleaza pe partea dreapta a drumului in sensul de mers, astfel incat sa se

asigure o buna vizibilitate a acestora.
OBS. In cazuri speciale cand siguranta circulatiei impune, indicatoarele se pot repeta si pe
partea stanga a drumului sau pe console.
Indicatoarele reflectorizante se vor instala astfel incat sa aiba o inclinare de 800 fata de axa
caii.
La instalarea indicatoarelor cu folie reflectorizanta se vor respecta urmatoarele:
- unghiul in plan format de fata indicatorului cu perpendiculara la axa drumului este de 5 0
la indicatoarele de avertizare si de 100 la cele de localizare si de presemnalizare.
- inclinarea (in fata) a indicatorului in raport cu verticala este de 20.
Inaltimea pana la marginea interioara a indicatorului este:
-la 1,80-2,20m fata de cota trotuarului in orase.
- la 0,60-1,20m pentru indicatoarele instalate in spatii verzi centrale, pe insule de dirijare
in localitati sau in afara acesetora precum si refugiile din statiile de tramvai.
Indicatoarele prevazute cu folie reflectorizanta se instaleaza astfel incat partea lor
inferioara fata de cota caii in ax sa fie:
- de 1,50m pentru indicatoare triunghiulare, rotunde, de orientare si indicatoare diverse;
- de 1,30m pentru indicatoarele de localitate si presemnalizare pentru orientare in
intersectii importante pe drumuri de continuare a directiei spre localitati importante.
- de 0,60m pentru indicatoare instalate pe spatii verzi centrale sau pe insule de dirijare.
Fac exceptie indicatoarele instalate pe portale sau console care trebuie sa asigure
inaltimea de libera trecere a autovehiculelor de min. 5,50m.
Distanta de instalare a indicatorului in profilul transversal al drumului de la marginea
indicatorului este de cel putin 0,50m si cel mult 2,00m.
I. 2. PLANTAREA STALPILOR
Lungimea stalpilor se stabileste astfel incat sa fie incastrati min.40cm in fundatia de beton
de clasa C8/10 conform NE 012, respectiv min.80cm cand sunt plantati direct in pamant.
Montarea indicatoarelor se face, de regula, pe stalpi speciali destinati in acest scop,
confectionati conform pct. 3.4 din STAS 1848/2, sau pe stalpii semafoarelor luminoase pentru
dirijarea circulatiei, pe stalpi cu alte destinatii, pe console montate pe stalpi sau pe console
incastrate in constructiile existente precum si pe portale sau console special proiectate pentru
panourile de presemnalizare a intersectiilor.
Dispozitivele si modul de prindere a indicatoarelor metalice sunt exemplificate in anexa.
II. REGULI SI METODE DE VERIFICARE
Verificarea calitatii indicatoarelor se face in timpul executiei, precum si cu ocazia

receptiei.
Verificarile ce se efectueaza sunt:
- forma si dimensiunile, in conformitate cu STAS 1848/1. La dimensiuni se admit
tolerante de ±1% pentru indicatoarele metalice;
- planeitatea fetei, toleranta admisa fiind de 1mm la indicatoarele metalice;
- verificarea rezistentei si nedeformabilitatii dispozitivelor de prindere pe stalpi;
- aspectul si exactitatea executarii simbolului;
- aplicarea corecta a foliei reflectorizante, care trebuie sa prezinte o buna aderenta, sa nu
aiba incretituri si umflaturi;
- aspectul si exactitatea inscriptiilor, fiind admisa toleranta de ±1mm pentru inaltimi ale
literelor pana la 130mm si o toleranta de ±2mm pentru inaltimi mai mari; la grosimi ale literelor
pana la 18mm, se admite o toleranta de ±5mm iar pentru grosimi mai mari se admite o toleranta
de ±1mm.
Verificarea dupa montare a indicatoarelor consta in:
- respectarea prescriptiilor de instalare, tinand seama de distantele si inaltimile prevazute;
- modul de prindere pe stalpi;
- este interzisa montarea reclamelor si a altor panouri pe suprafata de teren cuprinsa in
intre marginea platformei drumului si linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea acestora si
a nu distrage atentia conducatorilor de autovehicule.
Dispozitivele si modul de prindere a indicatoarelor pe stalpi se va face conform proiectului
de executie.
III. MASURARE
III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

SB0 SEMNALIZARE SI MARCAJE PE TIMPUL EXECUTIEI

PANOURI CU FOLIE REFLECTORIZANTA PENTRU SEMNALIZAREA
SB1.1
CIRCULATIEI
SB1.2 STALPI PENTRU MONTAREA SEMNELOR DE DIRIJARE A CIRCULATIEI
SB3 BORNE KILOMETRICE
SB4 BORNE HECTOMETRICE

10. EXECUTIA MARCAJELOR ORIZONTALE

EXECUTIA MARCAJELOR ORIZONTALE
C U PR I NS
II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE 2
III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA 2
IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE 3
V. APLICAREA MARCAJELOR 5
VI. CONTROLUL DE CALITATE 6
VII. MASURARE 6
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditii obligatorii de realizare a marcajelor rutiere in

conformitate cu prevederile Legislatiei de circulatie rutiera si a standardelor referitoare la
semnalizarea rutiera.
II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE
Pentru marcajele rutiere pot fi utilizate urmatoarele materiale;

 Vopsea de marcaj alba, ecologica, monocomponenta, diluabila cu apa si uscare la aer (fara
solventi organici) Aceasta vopsea trebuie sa garanteze vizibilitatea in orice conditii.
Vopseaua va fi aplicata peste o amorsa corespunzatoare. Marcajele vor fi aplicate cu
mijloace adecvate (pentru amorsa, vopsea, microbile si bile de sticla) sau vor fi asternute manual
in functie de tipul de marcaj. Durata de serviciu a marcajelor trebuie sa fie de minimum 18 luni .
 Marcaje termo-plastice sau din banda alba auto-adeziva cu aplicare la cald sau la rece.
Acestea trebuie sa intruneasca aceleasi conditii tehnice ca si vopseaua de marcaj. Perioada de
serviciu a marcajelor trebuie sa fie de minimum 36 luni. Antreprenorul va supune spre aprobarea
Inginerului tehnologia de aplicare si fisele tehnice pentru asternerea marcajului termo-plastic.
Materialele trebuie sa fie puse la dispozitie de o firma acceptata de Inginer.
Certificatele de calitate eliberate de laboratoarele internationale (cel putin echivalent cu BAST si
LGA) trebuie sa fie anexate la materialele utilizate.
III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA
Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaza un anumit tip de microbile sau bile de sticla.
Tipul si dozajul de microbile, va fi recomandat de fabricantul de vopsea de marcaj, conform
certificatului de omologare al vopselei. Ambalarea microbilelor se face in saci etansi, sigilati.
Timpul de depozitare in ambalaj este de minim 12 luni.
IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE
1. Marcaje longitudinale care la rândul lor se subdivid in marcaje pentru:
- separarea sensurilor de circulatie pe drumurile cu doua benzi ;

- delimitarea benzilor;
- delimitarea partii carosabile.
Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin:
- linie simpla sau dubla continua;

- linie discontinua simpla sau dubla;
- linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua.
Marcaje de separare a traficului pe drumurile cu doua benzi de circulatie

 o singura linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului;
 o linie continua si una discontinua alaturata, care nu permite depasirea liniei continue;
 o linie dubla continua, care nu permite depasirea nici uneia din cele doua linii.
1.2. Marcaje de delimitare a benzilor

 o linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului;
1.3.1. Marcaje de delimitare a partii carosabile.

 Linii continue simple pe autostrazi, drumuri nationale si pe partea exterioara a curbelor periculoase ;
 Linii simple discontinue pentru celelalte categorii de drumuri ;
 Linii simple discontinue marcand benzile de accelerare, decelerare si de viraj fata de benzile
principale de circulatie.
1.4. Marcaje discontinue

 Segmente scurte cu spatii mari in conditii normale de circulatie;
 Segmente lungi cu spatii scurte la curbele periculoase, inclusive pe zonele unde sagetile
avertizeaza ,,intrarea pe banda’’.
1.5. Marcaje pentru supralargirea in curbe

 Pentru supralargiri< 1m, toate supralargirile vor fi amenajate pe partea interioara a curbei;
 Pentru largiri > 1m, partea interioara a curbei va fi largita cu 1m + 60% din spatiul ramas iar banda
de circulatie exterioara va fi largita cu 40% din ceea ce ramane.
2. Marcaje transversale
a. de oprire - linie continua având latimea de 0,40 m, astfel incât in locul de oprire sa fie asigurata
vizibilitatea in intersectie;
b. de cedare a trecerii - linie discontinua, latime de 40 cm care poate fi precedata de un triunghi .

c. de traversare pentru pietoni - se executa prin linii paralele cu axa caii, cu latimea de 40 cm iar
lungimea lor fiind de 3 sau 4 m functie de viteza de circulatie pe zona respectiva mai mica de 50
km/h nu mai mare de 50 km/h
In intersectiile cu circulatie pietonala foarte intensa marcajele trecerilor de pietoni pot fi

completate prin sageti indicând semnele de traversare.
d. de traversare pentru biciclete - se executa prin doua linii intrerupte.
3. Marcaje diverse
- de ghidare folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa le urmeze in

traversarea intersectiei;
- pentru spatii interzise se executa prin linii paralele care pot fi sau nu incadrate de o linie continua
realizate .
- pentru interzicerea stationarii;
- pentru locurile de parcare pe partea carosabila:
a. transversala pe axa sau marginea caii;
b. inclinata fata de aza sau marginea caii;
c. paralela cu axa sau marcinea caii;
- curbele deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi pot fi precedate de marcaje de
reducere a vitezei constituite din linii transversale cu latime de 0,40 m .
4. Aplicarea Marcajelor
Marcajele rutiere realizate din vopsea de marcaj alba, ecologica, mono-componenta,

diluabila cu apa trebuie sa garanteze vizibilitatea in orice conditii.
Vopseaua va fi aplicata ca o pelicula de 2000 microni pe amorsa corespunzatoare.
Marcajele termo-plastice vor avea vizibilitate buna in toate conditiile. Acestea vor fi aplicate
in stricta conformitate cu instructiunile producatorului si cu aprobarea Dirigintelui de santier.
V. APLICAREA MARCAJELOR
Generalitati
Lucrarea poate sa inceapa dupa ce au fost indeplinite urmatoarele operatiuni preliminare:
Antreprenorul a obtinut aprobarile necesare de la Administratia strazilor si de la Politia
Rutiera in ceea ce priveste inchiderea sectoarelor de drum ;
Zona de desfasurare a lucrarilor a fost semnalizata corespunzator cu indicatoare de circulatie
pentru dirijarea temporar a traficului si cu conuri reflectorizante.
S-a obtinut aprobarea dirigintelui de santier.
Structura rutiera va fi pregatita in conformitate cu normativele romanesti si in plus :

Pe carosabilul din beton unde trebuie sa se aplice marcajul, suprafata transversala va fi
curatata prin perierea cu peria de sarma sau cu alte mijloace aprobate.Inainte de aplicarea
materialului termoplastic, se va aplica un liant compatibil cu suprafata drumului si materialul de
marcaj, conform instructiunilor fabricantului;
Pe carosabilul realizat cu tratamente bituminoase, acolo unde trebuie aplicat marcajul,
inaintea aplicarii se va indeparta toata criblura in surplus.
Materialele utilizate la marcajul drumurilor vor fi aplicate numai pe suprafetele curate si
uscate. Marcajele nu vor fi brazdate. Marcajele longitudinale vor fi aplicate cu mijloace mecanice
pe un traseu strict definit.
Trasarea manuala a marcajelor nu va fi pemisa, exceptand sagetile de dirijare si marcajele
similare.
Trasarea marcajelor
Trasarea punctelor va fi facuta pe partea carosabila folosind mijloacelor de trasare
corespunzatoare;
Trasarea va fi in conformitate cu prevederile proiectului;
Inginerul va verifica trasarea inainte de a se face marcajul final.
Marcajul final
Suprafetele vor fi bine curatate si uscate inainte de inceperea aplicarii maracjului;
Suprafetele marcate in prealabil vor fi curatate mecanic;
Amorsa si vopseaua vor fi aplicate conform instructiunilor producatorului.
VI. CONTROLUL DE CALITATE
Generalitati
Antreprenorul va pregati ,, Planul Controlului de Calitate’’ care va fi aprobat de catre
Inginer.
Inginerul poate cere teste suplimentare in cazul in care se considera necesar, pentru a se
asigura ca lucrarile sunt in conformitate cu Caietul de sarcini.
Planul Controlului de calitate va contine, dar nu se va limita la urmatoarele:
1. Masuri care sa asigure faptul ca vopseaua este bine amestecata si trecuta prin sita
inainte de aplicare;
2. Testarea periodica a grosimii peliculei de vopsea;
3. Testarea periodica a cantitatii si distributiei microbilelor.
VII. MASURARE
VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

SEMNALIZARE SI MARCAJE PE TIMPUL

SB0 EXECUTIEI MARKING AND
SIGNALING DURING EXECUTION
MARCAJ TERMOPLAST LONGITUDINAL
SB1.4
LONGITUDINAL MARKING
Secţiunea 3 - PODURI, PASAJE SI VIADUCTE
I. PODURI, PASAJE SI VIADUCTE - SPECIFICATII TEHNICE GENERALE 1

I.1 PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE 1
I.2 PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR 1
II. INFRASTRUCTURI – FUNDATII INDIRECTE DE ADÂNCIME 2
II.1 GENERALITATI 2
II.1.1 Studii geologice, geotehnice si hidrogeologice 2
II.1.2 Conditii tehnice neprevazute 2
II.1.3 Conceptia de calcul 2
II.2 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DE DIAMETRU
MARE 2
II.2.1 Natura, provenienta si calitatea materialelor 3
II.2.3 Forarea pilotilor 6
II.2.4 Betonarea 7
II.2.5 Controlul calitatii 8
II.3 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA COLOANELOR 10
II.4 INCERCARI LA PILOTI FORATI DE DIAMETRU MARE 10
II.5. MASURARE 11
II.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 11
III. INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE 13
III.1 GENERALITATI 13
III.2 CONDITIILE DE EXECUTIE ALE CULEILOR SI PILELOR 13
III.3 MATERIALELE DE CONSTRUCTIE FOLOSITE LA EXECUTIA
INFRASTRUCTURILOR 13
III.3.1 Agregatele 13
III.3.2 Cimenturi 14
III.3.3 Armaturile 14
III.3.4 Betoanele 14
III.4 REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE 14
III.5. MASURARE 15
III.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 15
IV. SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT 16
IV.1 PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ SI ARMARE 16
IV.2 LUCRARI PROVIZORII 17
IV.3 COFRAJE 17
IV.4 MATERIALE DE CONSTRUCTIE 18
IV.4.1Agregate 18
IV.4.2 Ciment 18
IV.4.3 Armaturi 18
IV.5 BETOANE 19
IV.6 ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONOLITIZARE 19
IV.7 RECEPTIA LUCRARILOR 20
IV.7.1 Refacerea lucrarilor cu defecte 21
IV.8. MASURARE 22
IV.8.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 22
V.1 GENERALITATI 23
V.2 PROIECTAREA LUCRARILOR PROVIZORII 23
V.3 REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII 24
V.3.1 Executie, utilizare, control 24
V.3.2 Prescriptii complementare privind cintrele, esafodajele 24
V.4. MASURARE 24
V.4.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 24
VI. C O F R A J E 25
VI.1 DATE GENERALE 25
VI.2 CONDITII TEHNICE 25
VI.3 TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT 26
VI.4 PREGATIREA LUCRARILOR DE COFRARE 26
VI.5 MONTAREA COFRAJELOR SI TRATAMENTUL PE PARCURSUL BETONARII 27
VI.6 CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTIE A COFRAJELOR 27
VI.7. MASURARE 27
VI.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 27
VI.8.PLATA 27
VI.8.1. PLATA LUCRARILOR 27
VII. A R M A T U R I 28
VII.1 OTELURI PENTRU ARMATURI 28
VII.2 LIVRAREA SI MARCAREA OTELULUI BETON 29
VII.3 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA 29
VII.4 CONTROLUL CALITATII 29
VII.5 FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR 29
VII.5.7 Prevederi generale, privind confectionarea armaturii pretensionate 30
VII.6 TOLERANTE DE EXECUTIE 31
VII.7 PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE 31
VII.8 REGULI CONSTRUCTIVE 31
VII.9 INNADIREA ARMATURILOR 31
VII.10 STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON 32
VII.11 INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT 33
VII.12 PROTECTIA ANTICOROZIVA A ARMATURILOR 33
VII.13. MASURARE 33
VII.13.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 33
VIII. B E T O A N E 35
VIII.1 PREVEDERI GENERALE 35
VIII.2 MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR 36
VIII.2.1 Ciment 36
VIII.2.2 Agregate 37
VIII.2.3 Apa 40
VIII.2.4 Aditivi 40
VIII.2.5 Adaosuri 42
VIII.3 CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI 42
VIII.3.1 Cerinte pentru rezistenta 42
VIII.3.2 Cerinte pentru durabilitate 43
VIII.4 CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI 44
VIII.4.1 Conditii generale 44
VIII.4.2 Proiectarea amestecului 45
VIII.5 NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI 46
VIII.5.1 Betonul proaspat 46
VIII.5.2 Betonul întarit 46
VIII.6 PREPARAREA BETONULUI 47
VIII.6.1 Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport 47
VIII.7 TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 49
VIII.7.1 Transportul betonului 49
VIII.7.2 Pregatirea turnarii betonului 50
VIII.7.3 Reguli generale de betonare 51
VIII.7.4 Compactarea betonului 52
VIII.7.5 Rosturi de lucru si decofrare 53
VIII.8 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE 53
VIII.8.1 Generalitati 53
VIII.8.2 Durata tratarii 53
VIII.9 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR 53
VIII.10. MASURARE 54
VIII.10.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 54
IX.1 PREVEDERI GENERALE 55
IX.2 COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE 55
IX.3 ARMATURI 55
IX.3.1 Manipulare, transport si depozitare 56
IX.3.2 Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate 57
IX.3.4 Confectionarea si pozitionarea armaturii preintinse 58
IX.4 CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU
ELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT 59
IX.5 EXECUTIA LUCRARILOR 60
IX.5.1 Monolitizarea elementelor prefabricate 60
IX.5.2 Tensionarea si blocarea ancorajelor 61
IX.5.3 Injectarea cablurilor 62
IX.6 CONTROLUL CALITATII, RECEPTIA LUCRARILOR 62
IX.7. MASURARE 62
IX.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 62
X.1 APARATE DE REAZEM 63
X.2 DISPOZITIVELE ANTISEISMICE 63
X.3. MASURARE 64
X.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 64
XI. HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE 65
XI.1 HIDROIZOLATII 65
XI.1.1 Generalitati 65
XI.1.2 Caracteristici tehnice 66
XI.1.3 Prescriptii 67
XI.1.4 Hidroizolarea suprafetelor in contact cu pamântul 69
XI.2 DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE 69
XI.2.1 Generalitati 69
XI.2.2 Caracteristici tehnice 70
XI.2.3 Prescriptii 71
XI.3. MASURARE 74
XI.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 74
XII. CALEA PE POD 75
XII.1 GENERALITATI 75
XII.2 TROTUARE 76
XII.3 PARAPETE 76
XII.4 IMBRACAMINTEA CAII PE POD 76
XII.5 CONDITII TEHNICE 77
XII.6 PRESCRIPTII DE EXECUTIE 79
XII.6.1 Prescriptii de executie 79
XII.6.2 Controlul calitatii lucrarilor 79
XII.7. MASURARE 80
XII.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 80
XIII.1 GENERALITATI 81
XIII.2 UMPLUTURI LA SFERTURILE DE CON 81
XIII.3 MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA UMPLUTURILOR LA SFERTURILE
DE CON 81
XIII.3.1 Pamânt vegetal 81
XIII.3.2 Pamânturi pentru umpluturi 81
XIII.3.3 Apa de compactare 82
XIII.4 VERIFICAREA CALITATII PAM^NTURILOR 82
XIII.5 EXECUTIA UMPLUTURILOR 83
XIII.5.1 Generalitati 83
XIII.5.2 Zone de racordare 85
XIII.5.3 Protectii 85
XIII.5.4 Tolerante 86
XIII.6 PLACI DE RACORDARE SI GRINZI DE REZEMARE 86
XIII.7 PROTECTIA SFERTURILOR DE CON 87
XIII.8 SCARI SI CASIURI PE TALUZE 87
XIII.9. MASURARE 88
XIII.9.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 88
Secţiunea 3 - PODURI, PASAJE SI VIADUCTE - SPECIFICATII TEHNICE GENERALE
I.1 PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE

Piesele principale pe baza carora constructorul va realiza lucrarea, sunt urmatoarele:
 planurile generale de situatie, de amplasament si dispozitiile generale;
 studiul geotehnic cu precizarea conditiilor din amplasament si a solutiilor adecvate pentru
fundatii;
 detaliile tehnice de executie, planuri de cofraj si armare, etc. pentru toate elementele
componente ale lucrarii de arta;
 caiete de sarcini cu prescriptii tehnice pentru structuri speciale, daca acestea exista;
 graficul de esalonare a executiei lucrarii;
La executie, Antreprenorul va respecta prevederile din contract, din proiect si caietul de sarcini si
va lua toate masurile pentru realizarea unor lucrari de calitate si evitarea oricaror neconformitati.
Se precizeaza ca nici o adaptare sau modificare, la executie fata de documentatie, nu se poate face
decât cu aprobarea Inginerului si fara avizul proiectantului elaborator al documentatiei.
De asemenea, la executie se va tine seama de standardele, normativele si prescriptiile in vigoare
(o lista minima este precizata in Volumul 3-1 din Specificatiile tehnice)
I.2 PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR

Pentru a asigura o executie de calitate a lucrarilor de arta, se va face receptia lucrarilor pe faze de
executie si receptia finala .
Prezentul “Caiet de sarcini’’va fi consultat in conformitate cu normativele in vigoare.
Inginerul va organiza receptia finala in conformitate cu legislatia in vigoare.
1
II. INFRASTRUCTURI – FUNDATII INDIRECTE DE ADÂNCIME
II.1 GENERALITATI
Prezentul capitol se aplica la fundatiile indirecte, de adâncime, pentru lucrarile de arta, respectiv
poduri, viaducte si pasaje.
Prevederile din acest capitol se pot aplica si la podete, ziduri de sprijin sau alte tipuri de lucrari de
consolidare a drumurilor. In acest caz, conditiile tehnice se vor completa si cu prevederile
specifice acestor tipuri de lucrari.
Prezentul capitol contine conditiile tehnice pentru realizarea urmatoarelor tipuri de fundatii:
 fundatii pe piloti forati de diametre mari;
 fundatii pe coloane;
 fundatii pe barete;
 fundatii pe piloti prefabricati;
II.1.1 Studii geologice, geotehnice si hidrogeologice
Datele geologice, geotehnice si hidrogeologice utilizate la elaborarea proiectului lucrarii, se vor
transmite de catre Inginer Antreprenorului, pentru a-i permite acestuia evaluarea lucrarii si a
cheltuielilor pentru organizarea de santier.
II.1.2 Conditii tehnice neprevazute
In cazul când caracterul imprevizibil al conditiilor geotehnice sau hidrogeologice, efectiv intâlnite
la lucrare, impune modificarea esentiala a executiei lucrarii, Antreprenorul, cu avizul Inginerului,
ii poate propune acestuia dispozitii tehnice noi. Deciziile luate de Inginer asupra acestor
propuneri, fac obiectul unui ordin de serviciu.
II.1.3 Conceptia de calcul
Calculele referitoare la solutiile alternative pentru unele elemente din lucrare, Antreprenorul le
poate elabora pe baza prescriptiilor in vigoare, tinând seama de calitatile materialelor componente
(zidarie, beton, beton armat, beton precomprimat, otel sau lemn) si de prevederile din prezentul
capitol si le va supune aprobarii Inginerului, cu avizul Proiectantului.
II.2 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DE DIAMETRU

MARE
Pilotii forati sunt realizati prin punerea in opera a betonului armat intr-un foraj.
Pilotii forati tubati.
Sunt piloti realizati prin turnarea betonului cu ajutorul unei coloane de betonare intr-un foraj la
care mentinerea peretilor este asigurata printr-un tubaj provizoriu sau definitiv introdus prin
vibrare, batere sau apasare, insotit eventual de luvoaiere.
In aceeasi categorie intra si coloanele care sunt elemente de fundare alcatuite din tuburi de beton
armat sau tevi metalice, infipte in teren prin vibrare, pe masura excavarii pamântului din interior.
Coloanele sunt deci piloti executati pe loc prin forare cu tubaj nerecuperabil.
Pilotii forati sub noroi.
2
Sunt piloti executati prin turnarea betonului, cu ajutorul unei coloane de betonare, intr-un foraj, la
care mentinerea peretilor se asigura cu ajutorul noroiului de foraj (de exemplu o suspensie de apa
cu bentonita).
II.2.1 Natura, provenienta si calitatea materialelor
II.2.1.1 Betonul
Betonul din pilotii forati de diametru mare va avea minim clasa C 12/15 (Bc 15).
Tipul si marca cimentului se stabileste prin incercari de laborator, functie de clasa betonului si de
agresivitatea mediului in care se executa pilotii.
Pentru pilotii situati in terenuri cu ape agresive, la alcatuirea retetei de betoane trebuie sa se tina
seama de prevederile SR 3011 - 1996 si STAS 3349/1, 2 - 83.
Dozajul minim de ciment va fi:
 350 kg/m3 in cazul betonarii la uscat;
 400 kg/m3 in cazul betonarii sub apa sau sub noroi bentonitic.
Agregatele trebuie sa fie de râu, sortate si spalate.
Dimensiunea maxima a agregatelor va fi cel mult egala cu cea mai mica dintre valorile:
 1/4 din ochiul carcasei de armatura;
 1/2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii;
 1/4 din diametrul interior al coloanei de betonare;
 31 mm.
Raportul a/c trebuie sa fie mai mic sau cel mult egal cu 0,5.
La prepararea betonului se pot folosi aditivi plastifianti pentru marirea lucrabilitatii si daca este
cazul intârzietori de priza.
Consistenta betonului exprimata prin tasarea conului trebuie sa fie:
 100 ÷ 150 mm la betonarea in uscat;
 150 ÷ 180 mm la betonarea sub apa sau noroi bentonitic.
II.2.1.2 Armaturi
Otelurile utilizate la confectionarea carcaselor de armatura ale pilotilor trebuie sa fie sudabile,
garantat prin fisa lor de fabricatie. Se vor utiliza oteluri de tip PC 52 (otel rotund profilat cu
aderenta ridicata sau tip OB 37 otel tip lis) ori similare acestora având caracteristici fizico -
mecanice si de sudabilitate comparabile.
II.2.2 Caracteristicile si modul de calcul al pilotilor

Tipul pilotilor, lungimea, sectiunea, numarul total si distributia in plan, inclinarea si dispozitivele
de control si injectie la baza, sunt cele stabilite prin proiect, pe baza studiilor geotehnice si a
solicitarilor rezultate sub actiunea incarcarilor.
II.2.2.1 Dispozitia in plan a pilotilor

Antreprenorul va intocmi planul de pilotaj pe baza datelor din proiect si il va supune aprobarii
Inginerului, cu conditia avizarii favorabile de catre Proiectant.
3
Planul pilotajului se poate stabili la nivelul platformei de lucru sau la alt nivel, de exemplu nivelul
inferior al radierului, dar acest lucru trebuie precizat in plan. Planul pilotajului trebuie sa contina
un minim de date pentru fiecare pilot dupa caz:
 numarul (pozitia) de identificare;
 dimensiunile transversale, alcatuirea armaturilor si numarul de identificare al
tipului de armatura (sau carcasa);
 inclinarea si orientarea;
 cota de fundare la baza;
 cota platformei de lucru;
 cota de betonare a capatului superior si lungimea de amenajare a zonei de
incastrare in radier;
 numarul de ordine al executiei forajului sau infigerii tubajului de protectie.
II.2.2.2 Tolerante
Abaterea limita admisa la pozitia in plan a pilotilor, la nivelul inferior al radierului, fata de proiect
va fi:
 75 mm la piloti dispusi pe un singur rând;
 100 mm la pilotii dispusi pe mai multe rânduri;
Abaterea limita admisa la inclinarea axei pilotului fata de proiect va fi de 2 %.
Abaterea limita la dimensiuni:
 pentru diametru - 20 mm;
 pentru cota bazei pilotului  200 mm;
 cota capului pilotului  50 mm.
În cazuri temeinic justificate din punct de vedere geotehnic, cota de fundare se poate modifica,
dar numai cu aprobarea Inginerului.
II.2.2.3 Utilaje si dispozitive de executie

Antreprenorul va obtine aprobarea Inginerului pentru utilajele, instalatiile si dispozitivele de
executie. Acestea trebuie adoptate in functie de caracteristicile pilotilor, amplasament,
caracteristicile geologice, geotehnice si hidrogeologice furnizate de studiile de teren si tinând
seama de eventualele apropieri de zone locuite sau lucrari existente, care trebuie protejate in acest
caz.
Propunerile Antreprenorului trebuie sa precizeze:
 tipul dispozitivelor prevazute pentru înfigere si forare;
 modul de montare a carcaselor de armatura si de imbinare a acestora;
 dispozitivele pentru controlul continuitatii si rezistentei betonului;
 eventuale dispozitive de injectie la baza;
 tehnologia de fabricare si punere in opera a betonului.
 materialul din care se executa, dimensiunile (diametrul, grosimea peretilor,
lungimea, tolerante), modul de imbinare dintre tronsoane si modul de racordare a
acestora cu carcasele de armatura in cazul folosirii camasilor de protectie.
Evazarea la baza pilotilor se permite numai in cazul in care acestia patrund intr-un strat cu
coeziune mare si cu rezistenta la compresiune cu deformare laterala de minim 300 KPa.
4
Evazarea se poate face sub forma unui trunchi de con cu inaltimea cel putin egala cu diametrul
sectiunii curente a pilotului, iar aria sectiunii de baza largita sa nu depaseasca de trei ori sectiunea
curenta.Baza conului se poate extinde pâna la acelasi diametru pentru o inaltime de cel putin
150mm.
II.2.2.4 Lucrari pregatitoare

Platformele de lucru se amenajeaza pentru a permite accesul, circulatia si lucrul utilajelor de
executie necesare realizarii pilotilor, in conditii optime, pentru a asigura calitatea si siguranta
lucrarilor.
Se vor lua masuri de siguranta pentru ca forajele neterminate sa fie marcate si imprejmuite.
Eventualele lucrari de consolidare a terenului, se vor executa numai cu aprobarea Inginerului. Se
va obtine aprobarea Inginerului si pentru natura, calitatea si conditiile de punere in opera a
materialelor prevazute pentru pregatirea platformelor de lucru.
Daca prin contract se solicita efectuarea unor piloti de proba, Antreprenorul va construi si testa
unul sau mai multi piloti de proba cu aprobarea Inginerului. Constructorul nu va incepe executia
pilotilor definitive fara a incheia testarea pilotilor de proba.
II.2.2.5 Armarea pilotilor

Armarea pilotilor se face cu carcase de armatura formate din bare longitudinale, freta, inele de
rigidizare si distantieri.
Carcasa de armatura poate avea sectiunea constanta sau variabila in lungul pilotului, asa cum
rezulta din calculul de rezistenta si cum este reprezentat in desenele cu detaliile de executie.
Barele longitudinale vor avea diametrul minim de 14 mm, vor fi in numar de cel putin opt iar
lumina dintre bare va fi minimum 10 cm si maximum 35 cm.
Se va evita dispunerea barelor longitudinale pe doua rânduri, in cazul pilotilor cu solicitari mari.
Barele longitudinale se sudeaza pe inele de rigidizare dispuse la 3 - 4 m in lungul carcasei.
Armarea transversala se executa cu freta, având diametrul minim de 8 mm, dar cel putin 0,4 din
diametrul barelor longitudinale. Pasul fretei se adopta prin calcul, dar nu va fi mai mare de 35 cm
sau de 15 ori diametrul barelor longitudinale.
La partea superioara a carcasei si in zonele de îmbinare a tronsoanelor, pe o lungime egala cu
diametrul pilotului, pasul fretei va fi maxim 15 cm.
Daca lungimea pilotilor impune realizarea carcasei din mai multe tronsoane, înnadirea acestora se
va face conform prevederilor din proiect si cu respectarea prevederilor din STAS 10107/0-90.
Având in vedere ca innadirea se executa pe pozitie, carcasa inferioara va fi sustinuta prin
dispozitive de sustinere adecvate pe tot timpul executiei imbinarii.
Dupa terminarea înnadirilor, se interzice rezemarea carcasei pe fundul forajului si se vor lua
masuri pentru a impiedica ridicarea si deplasarea carcasei in timpul betonarii.
Fixarea barelor longitudinale pe inele si a fretei, se poate face prin puncte de sudura.
Tehnologia adoptata pentru aceasta, se va supune aprobarii Inginerului.
5
Pentru centrarea carcasei de armatura in gaura de foraj, pe barele longitudinale ale carcasei, la
exterior, se monteaza distantieri sub forma unei patine din otel beton sau role din beton, câte 4
bucati in sectiune si la distante de 3 - 4 m.
Grosimea stratului de acoperire cu beton a carcasei de armatura, masurata de la fata exterioara a
barelor longitudinale va fi de minimum:
 40 mm la piloti forati cu tubaj nerecuperabil;
 60 mm la piloti forati cu tubaj recuperabil sau la cei forati in uscat si netubati;
 80 mm la piloti sub protectie de noroi.
II.2.3 Forarea pilotilor
Forarea in uscat, fara tubarea gaurii este permisa numai in pamânturi cu coeziune ridicata si
deasupra nivelului apei subterane, si va fi supusa aprobarii Inginerului.
In acest caz,intrucât exista riscul surparii pamântului, ca urmare a destinderii, expunerii la soare
sau precipitatiilor, trepidatiilor produse de utilaje, infiltratiilor din scurgeri de la retele subterane,
etc., se recomanda ca intervalul de timp intre terminarea forarii si betonare, sa fie cât mai scurt si
in nici un caz sa nu depaseasca 24 ore, iar peretii gaurii se vor proteja la partea superioara cu
tuburi metalice pe o adâncime de cel putin 1,5 m.
II.2.3. 1 Forarea sub apa cu tubaj recuperabil

Se poate aplica in orice conditii de teren, unealta de sapare adoptându-se in functie de natura
stratului strabatut. Aceasta va fi supusa aprobarii catre Inginer.Este obligatorie prevederea la baza
tubajului a unei coroane dintate.
In cazul forarii sub apa, in nisipuri si pamânturi slab coezive, deoarece, datorita vitezei mari de
excavare si a efectului de piston al benei, se pot produce fenomene hidrodinamice, manifestate
prin antrenarea pamântului de la baza forajului, insotite de slabirea terenului din jur si reducerea
capacitatii portante a pilotilor invecinati sau a altor fundatii aflate in apropiere, se vor lua
urmatoarele masuri:
 se interzice introducerea in pamânt a tubajului cu ajutorul jetului de apa sub
presiune (subspalare);
 se va evita utilizarea dispozitivelor de sapat cu vacuum;
 baza tubajului se va mentine in permanenta cu cel putin 1/2 din diametrul tubajului
sub talpa forajului (tubare in devans);
 nivelul apei in interiorul tubajului se va mentine permanent cu cel putin 1,00 m
deasupra nivelului hidrostatic;
 ritmul de excavare va fi moderat, urmarindu-se ridicarea lina a benei (greiferului)
de pe fundul forajului.
Peretii forajului vor fi protejati cu tuburi metalice pe o adâncime de cel putin 1.5 m de la nivelul
superior al forajului.
Betonarea pilotului trebuie inceputa intr-un interval de 12 ore de la inceperea excavatiei,in cazul
unor modificari se va solicita acceptul Inginerului.
Tubajul recuperabil va fi extras cât timp betonul nu s-a intarit, iar lucrabilitatea sa ii permite sa nu
fie dislocat. Pe parcursul extractiei tubajul nu va fi rasucit.
6
Pe parcursul extragerii o cantitate suficienta de beton va fi mentinuta pentru ca presiunea
exercitata de acesta sa depaseasca presiunea apei exterioare, suspensia de sustinere sau pamântul
si sectiunea sa nu fie redusa sau contaminata.
II.2.3.2 Forarea sub noroi

Stabilitatea peretilor gaurii se asigura prin folosirea unui noroi de foraj (suspensie de apa cu
bentonita) ale carui caracteristici vor respecta prevederile din STAS 2561/4-90.
Forarea sub noroi a unui pilot a carui axa este situata la mai putin de 3 m de peretele pilotului
vecin, nu poate incepe decât dupa ce betonul din pilotul executat anterior a facut priza.
Nivelul noroiului trebuie sa se mentina in permanenta cu cel putin 1,00 m deasupra nivelului
hidrostatic.
Este indicat ca peretii gaurii, la partea superioara, sa fie protejati cu tuburi metalice pe o adâncime
de cel putin 1,5 m.
Intervalul de timp intre inceperea forarii si betonare trebuie sa nu fie mai mare de 12 ore, in alte
situatii se va solicita aprobarea Inginerului..
II.2.3.3 Forarea sub apa cu tubaj nerecuperabil

Tubajul se realizeaza din elemente cilindrice de beton armat sau metalice, care se infig in teren
prin batere, vibrare, apasare si/sau luvoaiere si care se asambleaza pe masura infigerii. Saparea
miezului de pamânt din interiorul tubajului se face cu unelte de sapat, alese corespunzator naturii
terenului intâlnit. Cele doua operatiuni de infigere in teren si sapare in interior, se desfasoara
corelat, pas cu pas, pâna la atingerea cotei de fundare.
Forarea sub baza tubajului (forare in devans) este permisa numai in argile tari sau roci compacte.
In cazul forarii sub apa, in nisipuri si pamânturi slab coezive, se vor respecta prevederile acestui
Caiet de sarcini.
II.2.3.4 Curatirea talpii forajului

Curatarea talpii forajului se face obligatoriu, inainte de introducerea carcasei de armatura si de
betonare, indiferent de procedeul de forare utilizat.
In cazul forarii sub noroi, curatirea talpii forajului se face cu cel mult 3 ore inaintea inceperii
betonarii.
In nisipuri sau pamânturi slab coezive, se interzice curatirea fundului forajului prin vehicularea
noroiului cu ajutorul aerului comprimat (pompe tip Mamut).
II.2.4 Betonarea
II.2.4.1 Betonarea gaurii forate la uscat, netubat

La betonarea gaurii forate in uscat, netubat, se interzice descarcarea betonului direct de la gura
forajului.
Betonarea se poate face folosind o pâlnie care se centreaza pe axul pilotului, se prelungeste cu un
burlan de dirijare coborât la baza forajului si care se ridica pe masura betonarii.
Betonarea se mai poate face folosind furtunul pompei de beton coborât pe fundul gaurii.
7
II.2.4.2 Betonarea sub apa sau sub noroi
Betonarea se face cu metoda pâlniei fixe ridicatoare, pentru a evita contactul intre masa betonului
turnat si apa (sau noroi).
Diametrul tubului de betonare se alege in functie de dimensiunile agregatelor betonului si de
diametrul pilotului, fara a cobori sub 200 mm.
Betonarea sub apa sau sub noroi, se organizeaza ca o operatie continua, care se efectueaza intr-o
singura repriza.Debitul de betonare este determinat, in functie de diametrul si lungimea pilotului,
dar care trebuie sa fie de cel putin 4 mc/h. La prima sarja trebuie sa se asigure separarea betonului
de apa (sau noroi); cantitatea de beton se stabileste astfel incât tubul de betonare sa fie amorsat.
Baza tubului de betonare trebuie sa se gaseasca in permanenta cu cel putin 2 m sub nivelul
betonului, dar nu mai mult de 4 m.
II.2.4.3 Injectarea la baza a pilotilor

In functie de natura terenului de la baza, pentru sporirea capacitatii portante pe vârf precum si
pentru punerea sub sarcina a terenului de la baza chiar din faza de executie, se poate adopta
solutia unei injectii la baza. Aceasta se poate face cu suspensie (de obicei lapte de ciment), prin
tevi inglobate in corpul pilotului si care se coboara in gaura forata cu carcasa de armatura.
Reteta suspensiei, tehnologia si presiunea de injectare se stabileste la fiecare lucrare in parte in
functie de caracteristicile terenului de la baza pilotului.
II.2.4.4 Pregatirea capului pilotului

Betonarea capului pilotului se executa la o cota superioara fata de cota definitiva a pilotului intact
inglobat in radier, dupa cum urmeaza:
 La piloti forati in uscat, cu sau fara tubaj, inaltimea suplimentara de turnare trebuie
sa fie de cel putin 0,5 d, dar minim 0,50 m la piloti cu fisa pâna la 20 m si de cel
putin 0,75 m la piloti cu fisa peste 20 m, unde "d" este diametrul pilotului.
 La pilotii forati, betonati sub apa sau sub noroi, inaltimea suplimentara de turnare,
trebuie sa fie de cel putin 1 d, dar minim 1,00 m la piloti cu fisa de pâna la 20 m si
de cel putin 1,5 d, dar minim 1,50 m la pilotii cu fisa peste 20 m.
Dupa intârire se indeparteaza betonul din capatul superior al pilotului, pe intreaga inaltime pe care
se constata ca este necorespunzator, completându-se dupa caz, pentru a asigura inaltimea minima
de incastrare in radier prevazuta in proiect, cu respectarea prevederilor din STAS 2561/4-90.
II.2.5 Controlul calitatii
II.2.5.1 Controlul calitatii pe timpul executiei

Controlul se va face pe faze, pe tot parcursul realizarii pilotilor conform prevederilor din STAS
2561/4-90.
In cazul forarii sub noroi, trebuie sa se verifice prin laboratorul de santier, calitatea noroiului pe
tot timpul excavatiei, pe probe luate de la statia de preparare a lui si direct din gaura de foraj.Se va
folosi un sistem de iluminare.
In cazul forarii sub noroi, trebuie sa se verifice prin laboratorul de santier, calitatea noroiului pe
tot timpul excavatiei, pe probe luate de la statia de preparare a sa si direct din gaura de foraj.
8
In cazul când noroiul din gaura de foraj este necorespunzator, acesta se recircula pâna prezinta
caracteristicile prevazute in standard.
Pe parcursul betonarii se vor efectua urmatoarele determinari:
 la fiecare 10 m3 de beton pus in opera, se preleveaza probe de beton de la locul de
turnare si se determina consistenta lui, prin metoda tasarii conului conform STAS 1759
- 88;
 la fiecare 20 m3 de beton pus in opera, dar cel putin odata pentru fiecare pilot, se
preleveaza probe (3 cuburi) de beton de la locul de turnare si se determina rezistenta
betonului conform STAS 1275 - 88.
 pentru fiecare pilot trebuie sa se intocmeasca o curba de betonare, portie cu portie, din
care sa rezulte consumul de beton pe lungimea pilotului; la consumuri anormale (sub
profil sau cu peste 30% peste profil) se vor lua masuri in consecinta.
II.2.5.2 Controlul calitatii dupa executie

(Se Recomandă o metodă nouă adoptată şi foarte rapidă conform standardului SR-ASTM –
5882/2005)
Controlul calitatii pilotilor dupa executie, poate cuprinde:
 verificarea pozitiei in plan si a inclinarii,
 controlul calitatii betonului din capul pilotului,
 verificarea continuitatii corpului pilotului
 incarcari de control pe piloti.
Controlul calitatii betonului pus in opera se va face:
 pentru pilotii la care incercarea epruvetelor prevazute la punctul 4.2.XIV.1. nu a dat
rezultate corespunzatoare clasei prescrise in proiect;
 la pilotii la care in timpul executiei s-au produs unele deficiente care pot afecta
calitatea betonului;
 la un numar de piloti stabiliti prin proiect sau alesi, prin intelegere, de catre Inginer,
proiectant si Antreprenor.
Controlul se poate face prin:
 dezvelirea pilotilor respectivi;
 extragerea de carote (dupa dezvelire sau prin forare de suprafata, cu mijloace
adecvate);
 metode nedistructive.
Verificarea continuitatii corpului pilotului se poate face prin:
 carotare pe intreaga lungime a pilotului, procedeul necesita utilaje speciale si se aplica
numai la acei piloti la care datele din fisa de forare - betonare, precum si alte observatii
pe parcursul executiei pun la indoiala continuitatea;
 metode nedistructive (carotaj sonic, carotaj radioactiv, impedanta mecanica, etc.).
Dintre acestea se recomanda metoda carotajului sonic, in care caz este necesara echiparea
pilotului cu 2 - 4 tuburi, in functie de diametrul pilotului, coborâte in gaura forata odata cu carcasa
de armatura inglobate in corpul pilotului.
Tuburile metalice pentru controlul sonic al continuitatii betonului din pilot, se pot utiliza in final
ca tevi pentru injectie la baza.
9
II.2.5.3 Receptia pilotilor forati de diametru mare
Receptia gaurii forate inainte de betonare consta din stabilitatea pozitiei in plan si a inclinarii,
verificarea terenului de la baza in concordanta cu datele din studiul geotehnic.
Pilotul forat va fi receptionat dupa verificarea datelor referitoare la betonare, precum si din
examinarea documentelor de control a calitatii efectuat.
La receptia lucrarii se prezinta urmatoarele documente arobate de catre Inginer:
 fisa de forare - betonare a fiecarui pilot din lucrare;
 registrul lucrarilor de fundatii;
II.3 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA COLOANELOR

Coloanele sunt piloti executati pe loc prin forare, cu tubaj nerecuperabil.
In mod curent, tubajul se va executa din tronsoane de beton armat, asamblate prin flanse metalice
sau prin betonare.
Atunci când, ca urmare a particularitatilor lucrarii (stratificatie teren, marimea incarcarilor, etc.),
sunt necesare coloane cu lungimi mari, iar greutatea tubajului de beton armat devine excesiva fata
de posibilitatile utilajelor vibratoare de infigere, se poate recurge si la tubaj din tevi metalice. In
acest caz, tubajul metalic fiind corodabil in timp el se considera cofraj pierdut, deci pilotul de
beton armat va avea diametrul interior al tubajului, iar armatura se va dimensiona in consecinta.
Coloanele din beton armat, utilizate in mod curent, sunt tuburi de 1,00 - 2,50 m diametru, cu
pereti de 100 - 140 mm grosime, confectionate din tronsoane de 6 - 10 m lungime.
Ele se pot executa pe santier sau in poligoane specializate ale Antreprenorului, prin turnarea
betonului in cofrajele metalice de inventar asezate in pozitie verticala.
Coloanele din beton armat, se vor prevede cu armaturi capabile sa preia solicitarile ce apar atât in
cursul infigerii cât si in exploatare. Innadirea tronsoanelor se face de regula cu flanse infiletate.
Tevile metalice pot fi tevi sudate helicoidal, sau tevi realizate in atelier din virole de tabla groasa,
cu diametrul de 1,00 - 3,00 m si grosimi de pereti de 10 - 20 mm.Innadirea tronsoanelor de teava,
pe masura infigerii, se face prin sudura.
La proiectarea, executia si receptia coloanelor, se vor respecta toate prevederile din subcapitolul
IV.2 al prezentul caiet de sarcini.
II.4 INCERCARI LA PILOTI FORATI DE DIAMETRU MARE
Conform prevederilor din STAS 2561/4-90, punctul 2.4, la aceasta lucrare , capacitatea portanta a
pilotilor, se stabileste pe baza rezultatelor incercarilor asupra a doi piloti care nu intra in lucrarea
definitiva, executati cu aceeasi tehnologie utilizata la pilotii ce ramân in lucrare.
Incercarea la sarcini verticale de compresiune se executa prin solicitarea simultana la smulgere a 4
piloti alaturati care ramân in lucrare. Incercarea se va executa pe baza unui proiect de incercare.
Pentru elaborarea proiectului de incercare Contractorul se va adresa proiectantului lucrarii de
baza.
Proiectul se va intocmi conform STAS 2561/4-90, anexa A.
10
Incarcarea in trepte a pilotului de proba se va face pâna la capacitatea portanta estimata prin
calcul, dupa care se va descarca, masurându-se tasarile remanente. Se incarca din nou in trepte
pâna ce ajunge la una din urmatoarele situatii limita:
 Se atinge Pcr pe pilotul de proba. In acest caz capacitatea portanta la sarcini verticale
de compresiune se stabileste conform STAS 2561/4-90 punctul 5.2
 Se depaseste frecarea limita de smulgere la cei 4 piloti invecinati.
 Eventuale cedari in dispozitivele de incercare.
Dupa efectuarea incarcarii de proba la sarcini verticale se va face si incercarea la forte orizontale.
Pentru realizarea acestor incarcari atât pilotii de proba cât si cei invecinati se vor amenaja la
partea superioara si se vor echipa cu dispozitive de masurat eforturi si deformatii. Toate aceste
detalii se vor include in proiectul de incercare.
Echiparea si incercarea pilotilor se vor executa de unitati specializate in astfel de lucrari.
La executia pilotilor de proba se vor respecta Prevederile din STAS 2561/4-90 si din prezentul
caiet de sarcini precum si detaliile constructive din proiectul de incercare.
Rezultatele incercarilor se vor concretiza intr-o documentatie de sinteza ce se va atasa la cartea
constructiei.
II.5. MASURARE
II.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

I. 02a Forarea pilotilor cu diametrul de 1080mm
I. 03a Armaturi din otel beton OB 37 la infrastructuri - in fundatii, radiere etc.
I. 03b Armaturi din otel beton OB 37 la infrastructuri - in elevatii, pereti, stalpi
I. 04a Armaturi din otel beton PC 52 la infrastructuri - in fundatii, radiere, etc.
I. 04b Armaturi din otel beton PC 52 la infrastructuri - in elevatii, pereti, stalpi
Armaturi din otel beton in piloti forati de diametru

I. 05a
mare - armaturi OB 37
I. 05b Armaturi din otel beton in piloti forati de diametru mare - armaturi PC 52
I. 06a Cofraje plane la infrastructuri
I. 06b Cofraje curbe la infrastructuri
I. 07a01 Beton la infrastructura - in fundatii - clasa C8/10
11

Beton la infrastructura - in elevatii, pereti, stalpi
I. 07b01
-clasa C25/30
Beton in piloti forati de diametru mare
I. 08
- clasa C 20/25
I. 09 Demolare beton din capul pilotilor forati de diametru mare
I. 10 Injectarea pilotilor forati de diametru mare
I. 11 Hidroizolatie pe suprafetele de beton in contact cu pamantul
I. 12 Umpluturi la fundatii
Placi din neopren armat pentru aparate de reazem
I. 13a
- TIP 5 200x300x30 mm
Placi din neopren armat pentru aparate de reazem
I. 13b
- TIP 6 200x300x41 mm
Material metalic pentru aparate de reazem din
I.14
neopren si dispozitive antiseismice si alte elemente similare
I.15 Tevi pentru controlul US si pentru injectare la coloane forate si toba de injectie
D.1 Incercare coloana de proba
12
III. INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE
(radiere, elevatii, rigle, ziduri intoarse, cuzineti)
III.1 GENERALITATI
Culeile sunt infrastructuri care sustin un capat al deschiderii si face legatura intre pod si rampele
de acces.
Pilele sunt infrastructuri care suporta doua capete ale deschiderilor adiacente ale podului.
III.2 CONDITIILE DE EXECUTIE ALE CULEILOR SI PILELOR

Executia culeelor si pilelor nu se poate face decât pe baza de proiect. Acestea pot fi fundate direct
sau indirect respectând prevederile capitolelor 3 si 4..
Adâncimea de fundare se stabileste pe considerente de rezistenta si stabilitate la afuieri.
Infrastructurile vor trebui sa respecte conditiile prevazute in proiect, din STAS 10111/1-77
"Poduri de cale ferata si sosea. Infrastructuri de zidarie, beton si beton armat. Prescriptii de
proiectare" si in prezentul caiet de sarcini.
Nu este admisa fundarea infrastructurilor sub adâncimea de inghet prevazuta in STAS 6054 - 77
"Teren de fundare. Adâncimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului României".
Nu este admisa fundarea infrastructurilor fara existenta studiilor geotehnice, adecvate sistemului
de fundare adoptat.
Antreprenorul are obligatia sa urmareasca corespondenta dintre stratificatia prevazuta in proiect si
cea reala si sa semnaleze Inginerului orice nepotrivire, in scopul stabilirii masurilor necesare.
Inceperea executiei infrastructurilor, se va face in urma trasarii de catre Antreprenor a axelor
fundatiilor. Dupa terminarea trasarii, Antreprenorul va instiinta Inginerul care urmeaza sa-si dea
avizul pentru inceperea lucrarilor. Dupa terminarea fundatiilor se vor efectua, de catre
Antreprenor, noi masuratori. Antreprenorul are obligatia sa semnaleze Inginerului, orice abateri de
la trasarea initiala si sa propuna solutii de remediere in cazul unor eventuale nepotriviri.
Masuratorile se vor repeta si dupa terminarea elevatiilor in scopul determinarii exacte a lungimii
suprastructurii. Eventualele corectari se vor face pe baza propunerilor Antreprenorului si numai cu
avizul Inginerului.
Modul de cofrare si tratare a suprafetelor infrastructurilor, va avea acordul Inginerului, iar la
cererea acestuia chiar pe baza de proiect elaborat de Antreprenor.
III.3 MATERIALELE DE CONSTRUCTIE FOLOSITE LA EXECUTIA

INFRASTRUCTURILOR
III.3.1 Agregatele
Agregatele vor corespunde STAS 1667 - 76 "Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu
lianti minerali" si “ Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat” indicativ NE 012-99;
Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de
concasaj. Partea levigabila este de max. 2%.
13
Se va folosi pietris de râu, sorturile 7 - 16 si 16 - 31. Partea levigabila admisa la pietris este de
0,5%.
Amestecul format din sorturile de agregate, nisip 0 - 3; 3-7; pietris 7 - 16 si 16 - 31, se va inscrie
in zona foarte buna a limitelor granulometrice;
Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate;
Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.
III.3.2 Cimenturi
Cimentul va corespunde SR 388 - 95 "Ciment Portland", SR 3011-1996, SR 1500 - 1996 si SR
7055 - 1996.
Cimentul se va livra in cantitati astfel determinate, incât stocul rezultat sa fie consumat in max. 2
luni;
Pentru fiecare tip de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunker separat, avându-se in
vedere si starea de conservare. Starea cimentului trebuie verificata periodic, respectându-se
prevederile “ Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat “- indicativ NE 012-1999.
III.3.3 Armaturile
Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Restul conditiilor sunt cele
prevazute in capitolul 9.
III.3.4 Betoanele
Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect. Prepararea betonului va respecta prevederile
din capitolul 10, iar turnarea betonului prevederile din capitolul 4 – functie de sistemul de fundare
- si prevederile “ Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat “- indicativ NE 012-1999.
III.4 REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE

In cazul când o parte a infrastructurii sau intreaga infrastructura nu corespunde prevederilor
proiectului si prezentului caiet de sarcini, Antreprenorul este obligat sa execute remedierile
necesare.
Dupa recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediere, Antreprenorul
propune Inginerului programul de reparatii, spre aprobare.
Pentru remedierea defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si durabilitatea in
exploatare se va proceda astfel:
 intocmirea releveului detaliat al defectelor;
 cercetarea cauzelor, procedându-se si la efectuarea de incercari, investigatii sau
calcule suplimentare;
 evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung;
 intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.
In functie de constatarile si de studiile efectuate, Inginerul poate sa procedeze astfel:
 sa acorde viza proiectului de reparatii, cu eventuale observatii;
14
 sa prevada demolarea unei parti sau a intregii lucrari;

In cazul defectelor privind geometria lucrarii, calitatea si culoarea suprafetelor, dar care nu
afecteaza siguranta si capacitatea portanta a lucrarii, remedierile se pot efectua astfel:
 defectele minore pot fi corectate prin degresare, spalare, rabotare sau tencuire cu
mortar special;
 in cazul defectiunilor mai importante, Antreprenorul va propune Inginerului un
program de remediere, pe care-l va analiza si aproba ca atare sau cu completarile
necesare.
Pe suprafetele vazute, cu parament fin, este interzisa sclivisirea simpla.
Fisurile deschise care pot compromite atât aspectul cât si durabilitatea lucrarii, vor fi tratate,
respectând prevederile Normativului C 149-88, privind procedee de reparare a elementelor din
beton si beton armat si cele din capitolul 18 din prezentul caiet de sarcini.
III.5. MASURARE
III.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

I. 01 Sapatura pentru fundatii cu adancimea mai mica de 4.00 m
I. 07b01 Beton la infrastructura - in elevatii, pereti, stalpi -clasa C25/30
I. 11 Hidroizolatie pe suprafetele de beton in contact cu pamantul
I. 12 Umpluturi la fundatii
15
IV. SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT
IV.1 PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ SI ARMARE
Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton armat in
suprastructurile de poduri si anume:
 grinzi simplu rezemate sau continue din beton armat;
 placi turnate monolit din beton armat;
 cadre, arce si bolti din beton armat;
 elemente prefabricate din beton armat (placi carosabile, placi de trotuar, elemente tip
cornisa pentru parapeti si placi, prefabricate pentru suprastructurile de tip mixt);
 monolitizarea elementelor prefabricate.
In cazul in care proiectul prevede si precomprimarea structurii de beton armat, se vor aplica
prevederile cuprinse in capitolul 11: "Suprastructuri din beton precomprimat".
Pentru structuri deosebite, cu alcatuiri constructive si utilizari de materiale noi, altele decât cele
cuprinse in prezentul caiet de sarcini, se vor intocmi caiete de sarcini speciale.
Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri numai daca sunt insotite de certificate de
calitate.
Proiectul de organizare a lucrarilor, la fiecare lucrare in parte va fi intocmit de catre Antreprenor
si va preciza in special locul si conditiile de depozitare si de intretinere ale materialelor,
componentelor, prefabricatelor si ale oricaror altor dispozitive necesare executiei.
Detaliile de executie vor fi cuprinse in plansele de cofraj si armare pentru suprastructura in
intregime si pentru parti de lucrari din aceasta. În zonele puternic armate, cu concentrari de
eforturi (de exemplu cuzineti), desenele de detaliu vor fi prezentate la o scara si intr-o asemenea
maniera incât sa arate compatibilitatea intre planul de armare si conditiile efective de betonare.
Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile, tolerantele admise si modul de
trasare a suprafetelor aparente ale betonului prin cofrajele propuse.
Planurile de armare, pentru elementele din beton armat, vor cuprinde toate datele geometrice
privind armaturile si modul de pozitionare (pozitie, traseu, diametru, lungimi partiale si lungimi
totale). Planurile vor contine explicit:
 calitatea otelurilor ;
 tolerantele de pozitionare;
 pozitia innadirilor si detaliile de innadire;
 dispunerea, forma si natura dispozitivelor de calare a armaturilor;
 in cazul elementelor prefabricate, pozitia si natura ancorelor incorporate pentru
manipulare;
De asemenea, planurile de armare vor cuprinde masurile ce trebuie luate in sectiunile de reluare a
betonarii, pregatirea armaturilor prin indoire - dezdoire si modul de tratare a suprafetei de la care
se reia betonarea.
Zonele de armatura densa se vor detalia la o scara mare cu prezentarea la scara reala a razelor de
curbura si a diametrelor armaturilor.
16
Tabelele recapitulative ale armaturilor utilizate vor da pentru fiecare marca un numar de ordine,
tipul otelului, diametrul, un crochiu cu traseul si modul de dispunere, lungimi partiale si lungime
totala desfasurata, greutatea nominala si numarul de bare asemenea.
Aceste tabele se pot trece pe planse sau in anexe.
La executia suprastructurilor din beton armat se vor respecta detaliile din proiect “Codul de
practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat” indicativ NE
012-99 si prevederile din prezentul caiet de sarcini.
IV.2 LUCRARI PROVIZORII

Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate se
executa cu ajutorul unor lucrari provizorii ce constau din:
 esafodaje, schele si sprijiniri la elementele de suprastructura de forma: grinzi si placi
drepte;
 cintre, schele si sprijiniri la suprastructuri de tip arc sau bolta;
Intocmirea proiectelor pentru lucrarile provizorii se va face de catre Antreprenor si se vor supune
aprobarii Inginerului.
Proiectul va cuprinde desene de executie insotite de note de calcul. Inginerul poate cere ca acestea
sa-i fie predate in intregime sau pe parti, dar in orice caz inaintea inceperii executiei.
Lucrarile provizorii trebuie astfel proiectate si executate incât sa garanteze ca lucrarile definitive
nu vor suferi in nici un fel ca urmare a deformatiilor lucrarilor provizorii, ca rezistenta sau aspect.
Lucrarile provizorii vor asigura ca lucrarile definitive se incadreaza, din punct de vedere al
tolerantelor, in cele admise in ANEXA III.1 ale “Codului de practica pentru executarea lucrarilor
din beton, beton armat si beton precomprimat” indicativ NE 012-99.
La realizarea lucrarilor provizorii se va tine seama si de prevederile cuprinse in capitolul 7:
"Schele, esafodaje si cintre".
IV.3 COFRAJE
Antereprenorul isi va alege tipul si dimensiunile cofrajelor, iar daca este necesar le va proiecta.
Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat, sau parti ale acestora, vor respecta conditiile de
calitate precizate in planse. In principiu, acestea pot fi de trei tipuri:
 cofraje obisnuite utilizate la suprafete nevazute;
 cofraje de fata vazuta, utilizate la suprafetele expuse vederii (grinzi, placi, arce, bolti si
stâlpi);
 cofraje cu tratare speciala, utilizate la elementele de suprastructura precum: grinzi
marginale, cornise de trotuare, parapete, etc.
Antreprenorul poate propune solutii proprii de tratare a fetei vazute a betoanelor, pentru care va
obtine aprobarea Inginerului.
La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat, se va tine seama de prevederile
“Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat”-
indicativ NE 012-99, precum si de cele cuprinse in capitolul 8 "Cofraje".
17
IV.4 MATERIALE DE CONSTRUCTIE
IV.4.1 Agregate
Agregatele vor corespunde STAS 1667 - 76 "Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu
lianti minerali" si “Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat” indicativ NE 012-99.
Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de
concasaj.
Pietrisul: se va folosi pietris de râu sau criblura, 7 (8) - 16 si 16 - 31 (25) mm. care se vor inscrie
in zona foarte buna a curbei granulometrice.
In functie de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi de agregate si
anume:
 nisip sorturile 0 - 3; 3 - 7;
 pietris sorturile 7 -16 si 16 - 31;
 criblura sorturile 8-16 si 16-25.
Amestecul format din cele 3 (sau 4 sorturi) se va inscrie in zona foarte buna a limitelor
granulometrice.
Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate.
Antreprenorul va lua masurile necesare pe santier pentru a se evita depuneri de praf pe agregate.
IV.4.2 Ciment
Cimentul va corespunde SR 388 - 95 "Ciment Portland", SR 3011 - 1996, SR 1500- 1996 si SR
7055 - 1996.
Cimentul se va aproviziona in cantitati astfel determinate incât stocul rezultat sa fie consumat in
maximum doua luni. Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea acestor
amestecuri.
Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunker separat. Starea de
conservare se va verifica periodic, conform prevederilor din “Codul de practica pentru executarea
lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat”- indicativ NE 012-99.
IV.4.3 Armaturi
Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Otelul beton livrat pe santier va
corespunde caracteristicilor prevazute in STAS 438/1-89 "Otel beton laminat la cald. Marci si
conditii tehnice generale de calitate" si STAS 438/2-91 "Sârma trasa pentru beton armat" si va fi
insotit de certificatele de calitate ale producatorului.
Domeniu de utilizare, dispozitiile constructive si modul de fasonare al armaturilor vor corespunde
prevederilor din “Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat”- indicativ NE 012-99.
Inainte de fasonarea armaturilor, otelul beton se curata de praf si noroi, de eventualele urme de
rugina sau ulei si de alte impuritati.
18
Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru, cu bare de alt diametru, dar cu aceeasi
sectiune totala se va face numai cu acordul Inginerului.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere
tehnica, alungirea relativa la rupere, numarul de indoiri la care se rupe otelul, etc.) in conditiile
precizate de “Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat”- indicativ NE 012-99.
La aprovizionarea, fasonarea si montarea armaturilor se va tine cont de prevederile din capitolul
9.
IV.5 BETOANE
Compozitia betonului proiectat se stabileste pe baza de incercari preliminare, conform “Codului
de practica pentru betoane” NE 012-99, folosindu-se materialele aprovizionate, stabilite si
verificate de catre un laborator autorizat.
La adoptarea retetei la statia de betoane, se va tine seama de capacitatea si tipul betonierei, de
umiditatea agregatelor, iar pe timp friguros se va tine seama de temperatura materialelor
componente si a betonului.
Betoanele se prepara in statii de beton verificate si atestate.
Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate.
Abaterile limita se vor incadra in prevederile capitolului 10 din prezentul Caiet de sarcini si ale
“Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat”-
indicativ NE 012-99.
Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea Inginerului.
Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stare atmosferica.
In timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa umple complet formele in care este turnat,
patrunzând in toate colturile si nelasând locuri goale.
Betonul preparat având, de regula, temperatura inainte de turnare cuprinsa intre 5-30C, trebuie
turnat in cofraje in maximum 1 ora in cazul folosirii cimenturilor obisnuite si 1/2 ora când se
utilizeaza cimenturi cu priza rapida. In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30 C se iau
masuri suplimentare, cum este si utilizarea de aditivi intârzietori, conform “Codului NE 012-99”.
Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa aiba agregatele segregate. In perioada dintre
preparare si turnare, se interzice adaugarea de apa in beton. La turnarea betonului trebuie
respectate regulile din “ Codul NE 012-99”. Jgheaburile si autocamioanele de transport beton, etc.
vor trebui pastrate curate si spalate dupa fiecare intrerupere de lucru.
La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare ca mese vibrante,
vibratoare de cofraj si vibratoare de adâncime, iar in timpul compactarii betonului proaspat, se va
avea grija sa nu se produca deplasari sau degradari ale armaturilor si cofrajelor.
IV.6 ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONOLITIZARE

In cazul structurilor din grinzi si placi prefabricate, atât grinzile cât si placile prefabricate vor fi
numerotate, iar pe ele se va inscrie cu vopsea data fabricarii si tipul de placa sau grinda, prin care
se precizeaza astfel pozitia acesteia in lucrare.
19
Montarea elementelor prefabricate, va fi condusa de un inginer specializat in acest domeniu si
supravegheata permanent de maistri cu experienta dobândita in lucrari similare.
Operatia de montaj trebuie sa fie precedata de lucrari pregatitoare specifice operatiei respective si
care depinde de la caz la caz, de tipul elementului care se monteaza, sau de modul de alcatuire a
structurii.
Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care sa asigure montajul in conditii
de securitate.
La asezarea pe reazeme se va urmari pozitionarea corecta conform proiectului, atât in ce priveste
asigurarea amplasamentului, cât si a lungimii de rezemare si a contactului cu suprafetele de
rezemare. Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere numai dupa realizarea corecta a
rezemarii.Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau care
reazema pe acestea.
Imbinarile definitive trebuie sa fie executate in cel mai scurt timp posibil de la montaj.
Fetele elementelor care urmeaza a veni in contact cu betonul de monolitizare sau mortarul de
poza, vor fi bine curatate cu o perie de sârma si apoi spalate cu apa sub presiune sau suflate cu jet
de aer.
Verificarea montarii elementelor si incadrarea in tolerante, se va face conform anexei III.1 –
“Abateri admisibile pentru elementele din beton si beton armat” din ”Codul de practica pentru
executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat”- indicativ NE 012-99.
La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce la
deteriorarea elementelor.
Grinzile si placile prefabricate se vor monolitiza intre ele conform detaliilor din proiect.
La placile prefabricate pentru structuri mixte se vor monolitiza si golurile din dreptul conectorilor,
prevazându-se armaturile din proiect necesare legarii conectorilor de armaturile de rezistenta ale
placilor.
La structurile mixte, in zone de precomprimare a placilor, se vor monta stuturi pentru
continuitatea cablurilor in dreptul rosturilor de monolitizare.
Reteta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe baza de incercari.
Pentru tensionarea, blocarea si injectarea cablurilor prevazute pentru precomprimarea platelajelor
la structurile mixte, se vor aplica prevederile din capitolul 11 din “Codul de practica NE 012-99”
- Partea B - beton precomprimat.
Abaterile limita de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vor incadra in
prevederile STAS 6657/1-89, STAS 7009 - 79 si STAS 8600 - 79.
Alte abateri limita decât cele referitoare la dimensiuni (lungimi, latime si grosime placa) se vor
incadra in prevederile “Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat”- indicativ NE 012-99.
IV.7 RECEPTIA LUCRARILOR

Antreprenorul are in intregime, in sarcina sa, cheltuielile de incercare a lucrarilor precizate in
proiect.
Aceste incercari se executa in prezenta Inginerului.
20
Antreprenorul are in sarcina aducerea camioanelor sau a convoaielor necesare incercarii precum si
schelele sau pasarelele necesare efectuarii operatiunilor de masurare.
Proiectele de incercare se vor intocmi de catre o firma specializata acceptata de catre Inginer si
proiectant.
Operatiunile de incercare propriu-zise si prelucrarea datelor vor fi efectuate de catre o singura
firma specializata , ce va fi acceptata de Inginer.
IV.7.1 Refacerea lucrarilor cu defecte

In cazul când o parte, sau intreaga lucrare, nu corespunde prevederilor din proiect si din caietul de
sarcini, Antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare. Dupa recunoasterea si analiza
defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediere Antreprenorul propune programul de reparatii
spre aprobare Inginerului.
Pentru remedierile defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si durabilitatea in
exploatare, se va proceda astfel:
 releveu detaliat al defectelor;
 cercetarea cauzelor, procedându-se si la efectuarea de incercari, investigatii sau calcule
suplimentare;
 evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung;
 intocmirea unei documentatii de reparatii, insotita de toate justificarile necesare.
In functie de constatarile si de studiile efectuate, Inginerul poate sa procedeze astfel:
 sa acorde viza documentatiei de reparatii, cu eventuale observatii;
 sa prevada demolarea unor parti, sau a intregii lucrari si refacerea lor pe cheltuiala
Antreprenorului;
In cazul defectelor privind geometria lucrarii, calitatea si culoarea suprafetelor, dar care nu
afecteaza siguranta si capacitatea portanta a lucrarii reparatiile se pot efectua astfel:
 defectele minore se pot corecta prin degresare, spalare, rabotare sau rebetonare cu
betoane speciale aderente;
 in cazul defectiunilor mai importante, Antreprenorul poate propune Inginerului un
program de remediere, care va fi analizat si aprobat ca atare, sau cu completarile
necesare.
La suprafetele vazute cu parament fin este interzisa sclivisirea simpla.
Fisurile deschise care pot compromite, atât aspectul cât si durabilitatea structurii, vor fi tratate,
respectând prevederile Normativului C 149-88, privind procedeele de reparare a elementelor din
beton si beton armat. Tratarea fisurilor se poate face si cu materiale speciale, pe baza unei
tehnologii avizate de catre Inginer si a instructiunilor specifice de aplicare ale materialelor
respective.
La terminarea lucrarilor Antreprenorul va efectua o verificare a intregii lucrari si va asigura
degajarea tuturor spatiilor (sprijiniri, sustineri, depozite, etc.) pentru a permite lucrul liber al
structurii.
21
IV.8. MASURARE
IV.8.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

S.01a Grinzi prefabricate precomprimate cu armatura preintinsa L=21.00 m, H=0.93 m
S.03 Armaturi din otel beton OB 37 la suprastructura
S.04 Armaturi din otel beton PC52 la suprastructura
S.05a Beton in suprastructura - clasa C 35/45

Panouri de protectie in zona C.F., a pasajelor peste autostrada si a drumurilor
S.11
nationale
22
V. SCHELE, ESAFODAJE SI CINTRE
V.1 GENERALITATI
Prezentul capitol se refera la lucrarile provizorii, care in functie de destinatie se clasifica in:
 esafodaje si cintre ce suporta structuri in curs de realizare;
 schele de serviciu destinate a suporta deplasarea personalului cu scule si materiale de
lucru;
 dispozitive de protectie la lucru sub circulatie, impotriva caderii de materiale, scule,
etc.;
V.2 PROIECTAREA LUCRARILOR PROVIZORII

Proiectul poate fi intocmit de catre Antreprenor sau, in numele Antreprenorului, de catre orice
unitate de proiectare autorizata.
Proiectul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
 sa asigure securitatea lucratorilor si lucrarilor definitive;
 sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva;
 sa prezinte scheme statice simple, evitând pe cât posibil elementele solicitate la
incovoiere, care au deformatii mari;
 sa fie rezistente si rigide;
 sa permita montarea rapida si decofrarea lenta si sigura prin intermediul
dispozitivelor de descintrare;
 sa nu obtureze albia si sa asigure spatiile necesare sub pod;
 deformatiile lucrarilor provizorii nu trebuie sa produca defecte la betonul in curs de
priza sau intarire;
 sa cuprinda succesiunea detaliata a tuturor fazelor;
 sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie;
Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe santier la dispozitia
Inginerului.
Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor provizorii ca si natura si
caracteristicile tuturor elementelor componente.
Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele:
 masurile luate pentru asigurarea stabilitatii si protectiei fundatiilor;
 modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, esafodajelor si schelelor;
 reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor stabilitate
si a elementelor pe care sprijina;
 sistemul de contravântuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni;
 dispozitiile ce trebuie respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile de
reglare, calare, descintrare, decofrare, demontare;
 contrasagetile si tolerantele de executie;
 modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de deformare a betonului
sub efectul contractiei si precomprimarii;
 dispozitivele de control a deformatiilor si tasarilor.
23
Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele:
 specificatia materialelor utilizate, materialele speciale, materialele provenite de la terti;
 instructiuni de montaj a lucrarilor provizorii;
V.3 REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII

Calitatea materialelor, materialelor de inventar si materialelor noi, trebuie sa corespunda
standardelor in vigoare.
Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate
lucrarilor provizorii, atât când se folosesc produse noi, cât si când se refolosesc materiale vechi
pentru care trebuie sa se garanteze ca sunt echivalente unor materiale noi. Intrebuintarea de
elemente refolosibile este autorizata atât timp cât deformatiile lor sau efectele oboselii, nu risca sa
compromita securitatea executiei.
Antreprenorul are obligatia sa scrie pe planse numarul admisibil de refolosiri.
Materialele degradate se rebuteaza sau se dau la reparat in ateliere de specialitate. In acest din
urma caz Antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fara ca aceasta justificare sa-i atenueze
responsabilitatea sa.
V.3.1 Executie, utilizare, control

Tolerantele aplicabile la lucrarile provizorii sunt stabilite in functie de tolerantele de la lucrarile
definitive.
Deformatiile lucrarilor provizorii se controleaza prin nivelmente efectuate de catre Antreprenori,
fata de reperele acceptate de Inginer.
Rezultatele masuratorilor se transmit Inginerului.
Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformatii.
Antreprenorul are obligatia sa asigure intretinerea regulata a lucrarilor provizorii.
V.3.2 Prescriptii complementare privind cintrele, esafodajele

Proiectul cintrelor, esafodajelor, cât si montajul acestora in amplasament, se intocmeste pe
raspunderea Antreprenorului general si se avizeaza de catre Inginer si proiectant.
Pentru dispozitivele secundare, se admite schematizarea de principiu a acestora si prezentarea
Inginerului pentru aprobare cu cel putin 15 zile inainte de inceperea executiei.
V.4. MASURARE
V.4.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

Nu exista Articole din Lista de Cantitati corespunzatoare lucrarilor descrise in acest caiet de
sarcini care sa se masoare in vederea platii.
24
VI. C O F R A J E
VI.1 DATE GENERALE

Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate in
lucrare, dau betonului forma proiectata.
In termenul de cofraj se includ atât cofrajele propriu-zise, cât si dispozitivele pentru sprijinirea
lor: buloanele, tevile, tirantii, distantierii, care contribuie la asigurarea realizarii formei dorite.
Cofrajele si sustinerile lor se executa numai pe baza de proiecte, intocmite de unitati de
proiectare specializate, in conformitate cu prevederile STAS 7721 – 90, ele trebuind sa fie astfel
alcatuite incât sa indeplineasca urmatoarele conditii:
 sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in proiect,
pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectându-se inscrierea in abaterile
admisibile prevazute in “Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton,
beton armat si beton precomprimat” indicativ NE 012-99 Anexa III.1.
 sa fie etanse, astfel incât sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
 sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie;
 sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita, fara a se degrada elementele de
beton cofrate, sau componentele cofrajelor si sustinerilor;
 sa permita, la decofrare, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se
decofreaza;
 sa permita inchiderea rosturilor astfel incât sa se evite formarea de pene sau praguri;
 sa permita inchiderea cu usurinta (indiferent de natura materialului din care este
alcatuit cofrajul) a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru
scurgerea apelor uzate, inainte de inceperea turnarii betonului;
 sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte defecte;
 materialele din care se executa sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare;
Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.
VI.2 CONDITII TEHNICE

In afara prevederilor generale de mai sus, cofrajele vor trebui sa mai indeplineasca urmatoarele
conditii:
 sa permita pozitionarea armaturilor din otel beton si de precomprimare;
 sa permita fixarea sigura si in conformitate cu proiectul, a pieselor inglobate din
zonele de capat a grinzilor (placi de repartitie, teci, etc.).
 sa permita compactarea cât mai buna in zonele de ancorare, in special a grinzilor
postîntinse;
 sa asigure posibilitatea de deplasare si pozitia de lucru corespunzatoare a muncitorilor
care executa turnarea si compactarea betonului, evitându-se circulatia pe armaturile
postîntinse;
 sa permita scurtarea elastica la precomprimarea si intrarea in lucru a greutatii proprii,
in conformitate cu prevederile proiectului.
 sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare, sa fie prevazute cu dispozitive
speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, atunci când acestea sunt inscrise in
proiect.
25
 distantierii cofrajului, lasati in beton, sa nu afecteze durabilitatea sau aspectul

betonului, sa nu introduca incarcari suplimentare asupra structurii.
 cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce vin in
contact cu betonul.
Legaturile metalice care trebuie extrase din betonul intarit nu vor fi folosite acolo unde fata
betonului este in permanenta expusa. Acolo unde legaturile sunt lasate in beton, acestea se vor
acoperi cu un stat de mortar de minim 40 mm sau cu un strat de mortar cu grosimea egala cu cea a
stratului de acoperire al armaturii, oricare ar fi mai mare.
VI.3 TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT

Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse pe baza de
polimeri.
 Lemn sau produse pe baza de lemn;
 Tego;
 Doka paschal, unite sau tratate cu rasini sau tipuri similare;
 Metalice;
Cofrajele se clasifica dupa cum urmeaza:
 cofraje fixe, realizate si executate montate pe santier pentru a fi folosite la o singura
trnare de beton;
 cofraje stationare la care elementele se folosesc pentru un numar de turnari e betoane;
 cofraje mobile (cofraje glisante, cofraje pasitoare);
Dupa modul de utilizare al elementelor componente:
 cofraje de inventar, la care componentele sunt mijloace de inventar si se folosesc de
mai multe ori;
 cofraje de unica folosinta ( de regula sunt din lemn) care au o singura folosire;
 cofraje pierdute, la care componentele intra in alcatuirea elementelor din beton care se
toarna pe santier;
 cofraje virtuale, la care betonul se toarna in spatii construite anterior (groapa in care se
toarna fundatia). Pentru aceste cofraje abaterile fata de dimensiunile de referinta din
proiect, sunt cele specifice lucrarilor de pamânt si nu cele specifice elementelor din
beton turnat in “cofraje reale”.
Functe de calitatea suprafetei de beton obtinute dupa decofrare:
 cofraje pentru beton aparent;
 cofraje pentru betoane brute; suprafetele obtinute fiind acoperite cu tencuiala, placaje
etc;
VI.4 PREGATIREA LUCRARILOR DE COFRARE

Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate.
Refolosirea cât si numarul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul Inginerului.
In scopul refolosirii lor, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni:
 curatirea cu grija, repararea si spalarea lor, inainte si dupa refolosire; când spalarea se
face in amplasament, apa va fi drenata in afara (nu este permisa curatirea cofrajelor
numai cu jet de aer);
26
 tratarea suprafetelor ce vin in contact cu betonul, cu o substanta ce trebuie sa usureze

decofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului. In cazul in care se folosesc
substante lubrifiante, uleioase, nu este permis ca acestea sa vina in contact cu
armaturile. Substantele de ungere a cofrajului trebuie aplicate in straturi uniforme pe
suprafata interioara si trebuie sa nu aiba nici o influenta daunatoare asupra suprafetei
betonului (sa nu pateze betonul, sa nu afecteze durabilitatea betonului, sa nu corodeze
cofrajul). Agentii de decofrare trebuie sa se aplice usor si sa-si pastreze proprietatile
neschimbate in conditii climaterice de executie a lucrarilor.
VI.5 MONTAREA COFRAJELOR SI TRATAMENTUL PE PARCURSUL BETONARII

Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:
 trasarea pozitiei cofrajelor;
 asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
 verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
 incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren, se va asigura repartizarea
solicitarilor, tinând seama de gradul de compactare si de posibilitatile de inmuiere, astfel incât sa
se evite producerea tasarilor.
In cazurile in care terenul este inghetat, sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va face
astfel incât sa se evite deplasarea acestora, in functie de conditiile de temperatura.
VI.6 CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTIE A COFRAJELOR

In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificari etapizate astfel:
 preliminar, controlându-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de
cofraje si sustineri;
 in cursul executiei, verificându-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare
a elementelor;
 final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in "Registrul de procese verbale
pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse".
VI.7. MASURARE
VI.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

Nu exista Articole din Lista de Cantitati corespunzatoare lucrarilor descrise in acest caiet de
sarcini care sa se masoare in vederea platii.
VI.8.PLATA
VI.8.1. PLATA LUCRARILOR
Nu exista preturi unitare pentru lucrarile descrise in acest capitol si nu se vor efectua plati directe
pentru compensarea Antreprenorului. Valoarea lucrarilor descrise in acest capitol este compensata
prin plati indirecte, ca parte componenta a platilor directe pentru lucrarile care sunt acoperite de
Articole din Lista de Cantitati.
27
VII.A R M A T U R I
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea, fasonarea si
montarea armaturilor utilizate la structurile de beton armat si beton precomprimat pentru poduri,
precum si conditiile tehnice ce trebuie îndeplinite de armaturile existente care urmeaza sa fie
înglobate în lucrare.
Pentru conditiile specifice privind fundatiile, suprastructurile din beton armat si din beton
precomprimat se vor respecta si prevederile din capitolele 3,4,5, 6 si 10.
VII.1 OTELURI PENTRU ARMATURI

Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in: STAS 438/1-89; STAS
438/2-91; STAS 438/3-89; STAS 6482/1-73 si STAS 6482/2, 3, 4-80.
Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat si beton precomprimat si domeniile lor de
aplicare sunt indicate in tabelul urmator si corespund prevederilor din “Codul de practica”
indicativ NE 012-99.
TIPUL DE OTEL SIMBOL DOMENIU DE UTILIZARE
Otel beton rotund neted OB 37 Armaturi de rezistenta sau armaturi
constructive.
STAS 438/1-89
Sârma trasa neteda pentru beton armat STNB Armaturi de rezistenta sau armaturi
STAS 438/2-91 constructive; armaturile de rezistenta
Plase sudate pentru beton armat STNB numai sub forma de plase sau carcase
sudate.
SR 438/3-98
Produse din otel pentru armarea PC 52 Armaturi de rezistenta pentru betoane
betonului. Otel beton cu profil de clasa cel putin C 12/15 (Bc 15).
periodic STAS 438/1-89 PC 60 Armaturi de rezistenta la elemente cu
betoane de clasa cel putin C 16/20
(Bc 20)
Armaturi pretensionate SBP I si
. sârme netede STAS 6482/2-80 SBP II Armaturi de rezistenta la elemente cu
. sârme amprentate SBPA I si betoane de clasa cel putin C 25/30
SBPA II (Bc 30)
STAS 6482/3-80
TBP
. toroane
Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care
a importat otelul si trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.
In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438/1, 2, 3 - 89, 91,
98 si STAS 6482 - 80, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de
calitate.
28
În cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, Antreprenorul va
putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator, cu acordul scris
al unui institut de specialitate si dupa aprobarea Inginerului.
VII.2 LIVRAREA SI MARCAREA OTELULUI BETON

Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare, insotita de un
document de calitate (certificat de calitate/inspectie, declaratie de conformitate) si dupa
certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie dupa certificatul de conformitate.
Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoarele
informatii:
 denumirea si tipul de otel; standardul utilizat;
 toate informatiile pentru identificarea loturilor;
 greutatea neta;
 valorile determinate privind criteriile de performanta.
Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata, care va
contine:
 marca produsului;
 tipul armaturii;
 numarul lotului si al colacului sau legaturii;
 greutatea neta;
 semnul CTC.
Otelul livrat de furnizori intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor,
care va contine toate datele din documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton.
VII.3 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA

Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura, vor fi transportate si
depozitate astfel incât sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante care pot afecta armatura
si/sau betonul, sau aderenta beton – armatura.
Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatii amenajate
si dotate corespunzator, astfel incât sa se asigure:
 evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii;
 evitarea murdaririi acestora cu pamânt sau alte materiale;
 asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
VII.4 CONTROLUL CALITATII

Controlul calitatii otelului se va face conform prevederilor prezentate la capitolul 17 din “Codul
de practica” NE 012 - 99.
VII.5 FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR

Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura, se va face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului.
Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor, Antreprenorul va analiza prevederile proiectului,
tinând seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor, precum si de aspectele
29
tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar, va face propuneri de
modificare, ce vor fi supuse aprobarii proiectantului.
Armatura trebuie taiata, indoita si manipulata astfel incât sa se evite:
 deteriorarea mecanica (de ex. crestaturi, loviri);
 ruperi ale sudurilor in carcase si plase sudate;
 contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese
de coroziune.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. In acest scop se vor indeparta:
 eventuale impuritati de pe suprafata barelor;
 rugina, in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginii, reducerea sectiunilor barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile
prevazute in standardele de produs.
Otelul - beton livrat in colaci, sau barele indoite, trebuie sa fie indreptate inainte de a se proceda la
taiere si fasonare fara a se deteriora profilul (la intinderea cu troliul, alungirea maxima nu va
depasi 1 mm/m).
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incât sa se evite
confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor, pâna in momentul montarii.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10ºC. Barele cu profil periodic cu diametrul
mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
Recomandari privind fasonarea, montarea si legarea armaturilor sunt prezentate in Anexa II.1. din
“Codul de practica” indicativ - NE 012-99.
VII.5.7 Prevederi generale, privind confectionarea armaturii pretensionate

La pregatirea tuturor tipurilor de armaturi pretensionate, se vor respecta urmatoarele:
 se va verifica existenta certificatului de calitate, al lotului de otel din care urmeaza a se
executa armatura; in lipsa acestui certificat sau daca exista indoieli asupra respectarii
conditiilor de transport si depozitare (in special in zona cu agresivitate), se vor efectua
incercari de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din STAS 1799/88,
pentru a avea confirmarea ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico -
mecanice ale armaturilor (rezistenta la tractiune, indoire alternanta, etc.);
 suprafata otelurilor se va curata de impuritati (stratul de rugina superficiala
neaderenta) si se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in
blocaje, beton sau mortarul de injectare;
 otelurile care prezinta un inceput slab de coroziune nu vor putea fi utilizate decât pe
baza unor probe care sa confirme ca nu le-au fost influentate defavorabil
caracteristicile fizico – mecanice;
 armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni pe cât posibil din
acelasi lot;
 zonele de armatura care au suferit o indoire locala ramânând deformate, nu se vor
utiliza, fiind interzisa operatia de indreptare. Daca totusi, in timpul transportului, sau al
depozitarii, barele de otel superior au suferit o usoara deformare, se vor indrepta
mecanic la temperaturi de cel putin +10C;
30
 pentru armaturi pretensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte de

catre un laborator de specialitate, in conformitate cu STAS 6605 - 78 "Incercarea la
tractiune a otelului, a sârmei si a produselor din sârma pentru beton precomprimat";
 in cazul fasciculelor postîntinse, valoarea reala a modulului de elasticitate se va
determina pe santier, odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe
traseu.
La calculul armaturilor pretensionate, confectionarea, montarea si depozitarea armaturilor,
tensionarea, blocarea si injectarea lor, se va tine seama de prevederile constructive cuprinse in
STAS 10111/2-87 si “Codul de practica” indicativ - NE 012-99.
VII.6 TOLERANTE DE EXECUTIE

In Anexa II.2. a ”Codului de practica“- NE 012-99 sunt indicate abaterile limita la fasonarea si
montarea armaturilor.
Daca prin proiect se indica abateri mai mici, se respecta acestea.
VII.7 PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE

Plasele sudate din sârma trasa neteda STNB sau profilata STPB, se utilizeaza ori de câte ori este
posibil la armarea elementelor de suprafata, in conditiile prevederilor STAS 10107/0-90.
Executarea si utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu reglementarile tehnice in
vigoare.
Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite, fara contact direct cu pamântul sau cu substante
care ar putea afecta armatura sau betonul, pe loturi de aceleasi tipuri si notate corespunzator.
Incarcarea, descarcarea si transportul plaselor sudate se vor face cu atentie, evitându-se izbirile si
deformarea lor sau desfacerea sudurii.
Incercarile sau determinarile specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calitatii sudarii
nodurilor, se vor efectua conform STAS 438/3-1998.
In cazurile in care plasele sunt acoperite cu rugina, se va proceda la inlaturarea acesteia prin
periere.
Dupa indepartarea ruginii, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca
abaterile prevazute in standardele de produs.
VII.8 REGULI CONSTRUCTIVE

Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din beton
armat monolit, sau preturnat, in functie de diferitele tipuri de elemente, se vor considera conform
STAS 10111/2-87 si NE 012-99.
VII.9 INNADIREA ARMATURILOR

Alegerea sistemului de innadire se face conform prevederilor proiectului si prevederilor STAS
10111/2-87 si NE 012-99. De regula, innadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere fara
sudura, sau prin sudura functie de diametrul/tipul barelor, felul solicitarii, zonele elementului (de
ex. zone plastice potentiale ale elementelor participante la structuri antiseismice).
Procedeele de innadire pot fi realizate prin:
31
 suprapunere;
 sudura;
 mansoane metalo - termice;
 mansoane prin presare.
Innadirea armaturilor prin suprapunere trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile STAS
10111/2-87.
Innadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuita (sudare electrica prin
puncte, sudare electrica cap la cap, prin topire intermediara, sudare manuala cu arc electric prin
suprapunere cu eclise, sudare manuala cap la cap cu arc electric - sudare in cochilie, sudare in
semimanson de cupru - sudare in mediu de bioxid de carbon), conform reglementarilor tehnice
specifice referitoare la sudarea armaturilor din otel - beton (C 28 - 1983 si C 150 - 1984), in care
sunt indicate si lungimile minime necesare ale cordonului de sudura si conditiile de executie.
Nu se permite folosirea sudurii la innadirile armaturilor din oteluri ale caror calitati au fost
imbunatatite pe cale mecanica (sârma trasa). Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile prin
puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial.
La stabilirea distantelor intre barele armaturii longitudinale, trebuie sa se tina seama de spatiile
suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., functie de sistemul de innadire utilizat.
Utilizarea sistemelor de innadire prin dispozitive mecanice (mansoane metalo - termice prin
presare sau alte procedee) este admisa numai pe baza reglementarilor tehnice specifice sau
agrementelor tehnice.
Pentru a innadi armaturile curbe, raza interioara va respecta prevederile STAS 10111/1-87.
VII.10 STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON

Pentru asigurarea durabilitatii elementelor/structurilor din protectia armaturii contra coroziunii si
o conlucrare corespunzatoare cu betonul, este necesar ca la elementele din beton armat sa se
realizeze un strat de acoperire cu beton minim.
Grosimea minima a stratului se determina functie de tipul elementului (categoria elementului,
conditiile de expunere, diametrul armaturilor, clasa betonului, gradul de rezistenta la foc, etc).
Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate chimica, se va
stabili conform prevederilor STAS 10111/2-87. Grosimea stratului de acoperire cu beton in
mediile cu agresivitate chimica, este precizata in reglementari tehnice speciale.
In Anexa II.3. a “Codului de practica” NE 012-99, se prezinta grosimea stratului de acoperire cu
beton a armaturilor pentru elemente/structuri situate in zona litoralului.
Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilita din proiect.
Grosimea stratului de acoperire va fi stabilit si cu respectarea normei Eurocod 2.
Pentru a asigura stratul de acoperire, distantieri de plastic sau din mortar vor fi folositi pe timpul
executiei.Folosirea distantierilor metalici sau din lemn este interzisa.
Sârma de legatura din otel inoxidabil poate fi folosita la blocurile de acoperire la suprafetele
expuse, doar daca Inginerul nu a dispus alte masuri.
Capetele ancorajelor sau agrafele nu trebuiesc ancorate in betonul de acoperire.
32
Imediat, inainte ca betonul sa fie turnat,armatura se va curata de noroi, vopsea ulei, rugina, zapada
sau orice alta substanta care poate avea o reactie chimica adversa , cu efect asupra armaturii sau a
betonului, sau care sa reduca incovoierea.
VII.11 INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT

In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect, se poate proceda
la inlocuirea acestora numai cu avizul Inginerului.
Inlocuirea se va inscrie in planurile de executie care se depun la Cartea Constructiei.
Distantele minime, respectiv maxime, rezultate intre bare, precum si diametrele minime adoptate,
trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 10107/2-90, STAS 10111/2-87 si NE 012-99.
VII.12 PROTECTIA ANTICOROZIVA A ARMATURILOR

În cazurile în care, prin graficul de executie sau datorita unor sistari, de la data montarii armaturii
si pâna la data încorporarii ei complete într-un element de beton, vor trece mai mult de 3 luni,
atunci armaturile sau zonele respective de armatura vor fi protejate anticoroziv. Costurile
respective vor fi suportate de catre Antreprenor.
Protectia anticoroziva se va executa numai daca, dupa curatire, sectiunea barelor aceluiasi element
este redusa cu cel mult 5 %. În caz contrar Antreprenorul va propune o solutie care va fi aprobata
de catre Inginer.
Protectia anticoroziva a armaturilor consta în curatirea barelor (rugina, grasimi, impuritati) si
aplicarea materialelor specifice de protectie. Modul de curatire si de aplicare a materialelor de
protectie vor fi conforme cu instructiunile de utilizare a produsului, emise de producator.
Materialele de protectie vor fi însotite de instructiuni de utilizare si de agrementul tehnic si vor fi
acceptate de Inginer.
VII.13. MASURARE
VII.13.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

I. 05a Armaturi din otel beton in piloti forati de diametru mare - armaturi OB 37
33
I. 05b Armaturi din otel beton in piloti forati de diametru mare - armaturi PC 52
S.03 Armaturi din otel beton OB 37 la suprastructura
S.04 Armaturi din otel beton PC52 la suprastructura
R.T.05a Placi de racordare cu terasamentele 6.00 m x 1.10 m x 0.38 m
34
VIII. B ETOAN E
VIII.1 PREVEDERI GENERALE

Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale necesare la proiectarea si executia
elementelor sau structurilor din beton simplu, beton armat si beton precomprimat pentru poduri de
sosea.
La executia betoanelor din fundatii, elevatii, suprastructuri din beton armat si beton
precomprimat, prevederile din prezentul capitol . De asemenea se vor avea in vedere si
reglementarile cuprinse in anexele I.1, I.2, I.3, I.4, I.5 si I.6 din "Codul de practica pentru
executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat"- indicativ NE 012-99,
aprobat de M.L.P.A.T. cu Ordinul 59/N din 24 august 1999 si prevederile din STAS 1799/88 si
STAS10111/2-87.
Clasa betonului este definita conf NE 012-99 pe baza rezistentei caracteristice f.ck.cil (f.ck.cub),
care este rezistenta la compresiune in N/mm2, determinata pe cilindri de  150/H=300 mm sau pe
cuburi cu latura de 150 mm, la vârsta de 28 zile, sub a carui valoare se pot situa statistic, cel mult
5% din rezultate. Epruvetele vor fi pastrate conform STAS 1275/88.
Pentru corelarea cu clasele de betoane definite conf ”Normativul C 140/86” si marcile de betoane,
se prezinta in continuare tabelul 1 de echivalenta:
Tabelul 1 Clase de beton

Clasa betonului
Clasa Marca
conform NE
betonului betonului
012/99
*C2,8/3,5 Bc 3,5 B 50
C 4/5 Bc 5 B 75
*C6/7,5 Bc 7,5 B 100
C 8/10 Bc 10 B 15 0
C 12/15 Bc 15 B 200
C 16/20 Bc 20 B 250
*C18/22,5 *(Bc 22,5) B 300
C 25/30 Bc 30 B 400
*C 28/35 Bc 35 B 450
C 30/37 - -
*C 32/40 Bc 40 B 500
C 35/45 - -
C 40/50 Bc 50 B 600
Clasele de beton notate cu (*) nu se regasesc in normele europene si ramân valabile numai pâna la
intrarea in vigoare a Romcodurilor de proiectare (armonizate cu Eurocodul 2).
Pentru asigurarea durabilitatii proiectul va tine cont de modul si gradul in care lucrarea este
expusa la unii factori agresivi ai mediului si va respecta codul Practic NE 012-99 capitolul
5,,Cerinte privind caracteristicile betonului" cum ar fi:
 subcapitolul 5.1 Cerinte pentru rezistenta;
35
 subcapitolul 5.2 Cerinte pentu durabilitate.

Daca dupa analizarea conditiilor speciale de mediu se impun masuri speciale, clasa betonului va fi
stabilita in acord cu urmatorii parametrii:
 gradul de impermeabilitate;
 tipul de ciment;
 continutul minim de ciment;
 raportul apa/ciment maxim.
La proiectarea si executarea unor poduri din beton armat si beton precomprimat, cu caracter
deosebit, se recomanda colaborarea cu laboratoare de specialitate si catedre de specialitate din
invatamântul superior care poate avea ca obiect:
 aprofundarea unor probleme privind calculul solicitarilor;
 verificarea comportarii prin incercari pe modele sau la scara naturala;
 elaborarea de caiete de sarcini speciale, stabilirea de masuri pentru asigurarea
durabilitatii si asistentei tehnice la executie.
VIII.2 MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR
VIII.2.1 Ciment
Cimenturile vor satisface cerintele din standardele nationale de produs sau din standardele
profesionale.
Cimenturile uzuale se clasifica dupa cum urmeaza:.
 Ciment Portland (tip I) conform SR 388/1995;
 Ciment Portland compozit (tip II) conform SR 1500/1996;
 Ciment de furnal (tip III) conform SR 1500/1996;
 Ciment puzzolanic (tip IV) conform SR 1500/1996;.
 Ciment compozit (tip V) conform SR 1500/1996.
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracteristicile acestora, precum si domeniul si conditiile de
utilizare sunt precizate in Anexa I.1 si Anexa I.2 din “Codul de practica”- NE 012-99.
VIII.2.1.1 Livrare si transport

Cimentul se livreaza ambalat in saci de hârtie sau vrac, transportat in vehicule rutiere sau vagoane
de cale ferata, insotit de documentele de certificare a calitatii.
In cazul cimentului vrac, transportul se face numai in vehicule rutiere, cu recipiente speciale sau
vagoane de cale ferata speciale tip Z. V. C. cu descarcare pneumatica.
Cimentul va fi protejat de umezeala si impuritati in timpul depozitarii si transportului.
In cazul in care utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare), livrarea cimentului
va fi insotita de o declaratie de conformitate, in care se va mentiona:
 tipul de ciment si fabrica producatoare;
 data sosirii in depozit;
 numarul certificatului de calitate eliberat de producator si datele inscrise in acesta;
 garantarea respectarii conditiilor de pastrare;
36
 numarul buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat

si datele continute in acesta, inclusiv precizarea conditiilor de utilizare, in toate
cazurile in care termenul de garantie a expirat.
Obligatiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor inscrie in contractul intre
furnizor si utilizator.
Conform standardului SREN 196 - 7 pentru verificarea conformitatii unei livrari sau a unui lot cu
prevederile standardelor, cu cerintele unui contract sau cu specificatiile unei comenzi, prelevarea
probelor de ciment trebuie sa aiba loc in prezenta producatorului (vânzatorului) si a utilizatorului.
De asemenea, prelevarea probelor de ciment poate sa se faca in prezenta utilizatorului si a unui
delegat a carui impartialitate sa fie recunoscuta atât de producator cât si de utilizator.
Prelevarea probelor se face in general inaintea sau in timpul livrarii. Totusi daca este necesar se
poate face dupa livrare, dar cu o intârziere de maximum 24 de ore.
VIII.2.1.2 Depozitarea
Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa a acestuia,
conform prevederilor din Anexa VI. 1 din Codul de practica NE 012-99, inclusiv prin
constatarea existentei si examinarea documentelor de certificare a calitatii si verificarea capacitatii
libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperi special
amenajate.
Pâna la terminarea efectuarii determinarilor, acesta va fi depozitat in depozitul tampon
inscriptionat.
Depozitarea cimentului in vrac se face in celule tip siloz, marcate prin inscriere vizibila a tipului
de ciment. Depozitarea cimentului ambalat in saci, trebuie sa se faca in incaperi inchise. Sacii vor
fi asezati in stive pe scânduri, dispuse cu interspatii, pentru a se asigura circulatia aerului la partea
inferioara a stivei si la o distanta de 50 cm de la peretii exteriori, pastrând imprejurul lor un
spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10 rinduri de saci suprapusi.
Nu se va depasi termenul de garantie prescris de producator, pentru tipul de ciment utilizat.
Cimentul ramas in depozit peste termenul de garantie sau in conditii improprii de depozitare, va
putea fi întrebuintat la lucrari de beton si beton armat, numai dupa verificarea starii de conservare
si a rezistentelor mecanice.
VIII.2.1.3 Controlul calitatii cimentului

Controlul calitatii cimentului se face:
 la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garantie emis de
producator sau de baza de livrare conform punctului a ANEXA VI.1 punctul A.1 din
“Codul de practica” - NE 012-99.
 inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat conform ANEXA VI.1 punctul B.1
din “Codul de practica” - NE 012-99.
Metodele de incercare sunt reglementate prin standardele SREN 196-1/95, SREN 196-3/95,
SREN 196-3/95:AC/1997, SREN 196-7/95, SREN 196-21/1994, STAS 227/1-86 si SR 227-
2/1994.
37
VIII.2.2 Agregate
Pentru prepararea betoanelor având densitatea aparenta normala cuprinsa intre 2201 si 2500
kg/m3, se folosesc agregate grele, provenite din sfarâmarea naturala si/sau concasarea rocilor.
Agregatele vor satisface cerintele prevazute in STAS 1667-76.
Pentru prepararea betoanelor, curba de granulozitate a agregatului total se stabileste astfel incât sa
se incadreze functie de dozajul de ciment si consistenta betonului, in zona recomandata conform
ANEXEI I.4 din “Codul de practica” - NE 012-99.
VIII.2.2.1 Producerea si livrarea agregatelor

Detinatorii de balastiere/cariere sunt obligati sa prezinte la livrare certificatul de calitate pentru
agregate si certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat.
Statiile de producere a agregatelor (balastierele) vor functiona numai pe baza de atestat eliberat de
o comisie interna in prezenta unui reprezentant desemnat de I.S.C.L.P.U.A.T.
Pentru obtinerea atestatului, statiile de producere a agregatelor trebuie sa aiba un sistem propriu
de asigurare a calitatii (sau sa functioneze in cadrul unui agent economic cu sistem de asigurare a
calitatii care sa cuprinda si aceasta activitate) care sa fie cunoscut, implementat si sa asigure
calitatea produsului livrat la nivelul prevederilor din reglementari, comenzi sau contracte.
Reatestarea statiei se va face dupa aceeasi procedura la fiecare 2 (doi) ani.
Pentru aceasta, statiile de producere a agregatelor trebuie sa dispuna de:
 autorizatiile necesare exploatarii balastierei si documentele care sa dovedeasca natura
zacamântului;
 documentele cu privire la sistemul de asigurare a calitatii adoptat (de exemplu:
manualul de calitate, proceduri generale de sistem, proceduri operationale, plan de
calitate, regulament de functionare, fisele posturilor, etc);
 depozite de agregate, cu platforme amenajate si având compartimente separate si
marcate pentru numarul necesar de sorturi rezultate;
 utilaje de sortare etc., in buna stare de functionare, atestate CNAMEC ( Comisia
Nationala de atestare a masinilor si echipamentelor de constructii);
 personal care va avea cunostintele si experienta necesare pentru acest gen de activitati,
ce se va dimensiona in concordanta cu prevederile sistemului de asigurare a calitatii;
 laborator autorizat, sau dovada colaborarii prin conventie sau contract, cu alt laborator
autorizat.
Comisia de atestare interna va avea urmatoarea componenta:
 presedinte – conducatorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate) sau
in lipsa acestuia un specialist atestat de M.L.P.T.L. ca "Responsabil tehnic cu
executia", angajat permanent sau in regim de colaborare;
 membri;
 specialist cu atributii in domeniul controlului de calitate;
 specialist cu atributii in domeniul mecanizarii;
 seful laboratorului autorizat al unitatii tutelare sau al laboratorului cu care s-a încheiat
o conventie sau un contract de colaborare.
38
In cazul in care atributiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin
cumul de functii (in conformitate cu sistemul de asigurare a calitatii adoptat) de una din
persoanele nominalizate in comisie, nu va mai fi necesara participarea unui alt specialist.
Specialistul din domeniul mecanizarii va putea fi angajat in regim de colaborare pentru
participarea la actiunile privind atestarea balastierei si va avea cunostintele necesare verificarii
tehnice a utilajelor si aparaturii utilizate.
Verificarile periodice se vor face trimestrial de catre comisia de atestare pentru mentinerea
conditiilor avute în vedere la atestare si functionarea sistemului de asigurare a calitatii.
In vederea rezolvarii neconformitatilor constatate cu ocazia auditului intern, a verificarilor
trimestriale sau a inspectiilor efectuate de organismele abilitate, agentul economic (statia de
preparare agregate sau forul tutelar) va lua masuri preventive sau corective dupa caz. Ducerea la
îndeplinire a actiunilor corective se comunica în maximum 24 ore organului constatator pentru a
decide în conformitate cu prevederile urmatoare.
În situatia constatarii unor deficiente cu implicatii asupra calitatii agregatelor se vor lua
urmatoarele masuri:
OPRIREA livrarii de agregate pentru betoane daca se constata cel putin una din urmatoarele
deficiente:
 deteriorarea peretilor padocurilor de depozitare a agregatelor;
 deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor;
 lipsa personalului calificat ce deserveste statia;
 nerespectarea instructiunilor de întretinere a utilajelor;
 alte deficiente ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor.
OPRIREA functionarii statiei de producere a agregatelor în baza uneia din urmatoarele constatari:
 dereglarea utilajelor de sortare, spalare a agregatelor;
 obtinerea de rezultate necorespunzatoare privind calitatea agregatelor;
 nerespectarea efectuarii încercarilor conform reglementarilor în vigoare;
 nefunctionarea sistemului de asigurare a calitatii.
În aceste cazuri reluarea activitatii în conditii normale se va face pe baza reconfirmarii
certificatului de atestare de catre comisia de atestare.
Alegerea dimensiunii maxime a agregatelor se va face conform celor prezentate în paragraful
"Proiectarea amestecului".
Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse în medii umede trebuie
verificate în prealabil prin analiza reactivitatii cu alcaliile din beton.
VIII.2.2.2 Transportul si depozitarea

Agregatele naturale vor fi aprovizionate in avans si depozitate in depozite temporare. Vor fi
efectuate teste, inainte de utilizare care trebuie sa respecte specificatiile prezentului Caiet de
sarcini.
Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale în timpul transportului sau depozitarii.
Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platforme betonate având pante si rigole de evacuare a
apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltime
39
corespunzatoare pentru evitarea amestecarii cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul
de sort depozitat.
Nu se admite depozitarea direct pe pamânt sau pe platforme balastate.
Drumurile de acces la depozite vor fi astfel amenajate astfel incât sa fie evitata contaminarea cu
noroi sau alte materiale. Acolo unde materialele sunt aprovivizionate pe calea ferata vor fi
prevazute rampe de descarcare din beton. Zona unde se va efectua descarcarea din vagoane va fi
suficient de intinsa pentru a se evita amestecul agregatelor. Antreprenorul va amenaja de
asemenea o zona unde sa poata fi stocate temporar agregatele refuzate.
VIII.2.2.3 Controlul calitatii agregatelor

Controlul calitatii agregatelor este prezentat in ANEXA VI.1 a Codului de practica NE 012-99, iar
metodele de verificare sunt reglementate în STAS 4606/80.
Nivelul de cloruri din agregate va fi determinat zilnic sau mai putin frecvent daca a fost stabilit un
termen de variabilitate.
VIII.2.3 Apa
Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din
alta sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS
790/84.
Apa trebuie testata la inceputul lucrarilor si trebuie repatat testul daca se constata o schimbare a
caracteristicilor acesteia.
Apa care se va folosi trebuie sa fie protejata impotriva contaminarii cu detergent, uleiuri, argile,
etc.
VIII.2.4 Aditivi
Aditivii sunt produsi chimici care se adauga in amestecul de beton pentru imbunatatirea calitatilor
betonului proaspat sau intarit.
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop:
 imbunatatirea lucrabilitatii betoanelor destinate executarii elementelor cu armaturi
dese, sectiuni subtiri, inaltime mare de turnare;
 punerea in opera a betoanelor prin pompare;
 imbunatatirea gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la intemperii sau
situate in medii agresive;
 imbunatatirea comportarii la inghet - dezghet;
 realizarea betoanelor de clasa superioara;
 reglarea procesului de intarire, intârziere sau accelerare de priza in functie de cerintele
tehnologice;
 cresterea rezistentei si a durabilitatii prin imbunatatirea structurii betonului.
Aditivii trebuie sa indeplineasca cerintele din reglementarile specifice sau agrementele tehnice in
vigoare.
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie in cazurile mentionate in tabelul 2:
40
Tabelul 2 Aditivi
Nr.
Categoria de betoane Aditiv recomandat Observatii
crt.
Betoane supuse la inghet - dezghet
1 antrenor de aer
repetat
Reducator de apa - - intens reducator -
2 Betoane cu permeabilitate redusa
plastifiant superplastifiant
Dupa caz:
Betoane expuse in conditii de Reducator de apa - - intens reducator -
3
agresivitate intensa si foarte intensa plastifiant superplastifiant
- inhibitor de coroziune
Betoane de rezistenta având clasa
plastifiant sau Tasarea betonului:
4 cuprinsa intre C 12-15 si C 30/37
superplastifiant T3-T3/T4 sau T4/T5-T5
inclusiv
Betoane executate monolit având superplastifiant - intens
5
clasa C 35/45 reducator de apa
6 Betoane fluide - cu tasare egala cu T5 superplastifiant
Betoane masive (Plastifiant)
7 Betoane turnate prin tehnologii Superplastifiant +
speciale (fara vibrare) întârzietor de priza
Intârzietor de priza
8 Betoane turnate pe timp calduros + Superplastifiant
(Plastifiant)
Anti-inghet +
9 Betoane turnate pe timp friguros
accelerator de priza
Betoane cu rezistente mari la termene
10 Acceleratori de intarire
scurte
In cazurile in care desi nu sunt mentionate in tabel, Antreprenorul apreciaza ca din motive
tehnologice trebuie sa foloseasca obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul
Inginerului si includerea acestora in documentatia de executie.
Stabilirea tipului de aditivi sau a combinatiei de aditivi se va face dupa caz de catre Inginer,
Antreprenor sau Furnizorul de beton, luând in considerare recomandarile din tabel, ANEXA I.3 si
ANEXA I.4 - pct. 3.2.2. din Codul de practica NE 012 - 99.
In cazurile in care se folosesc concomitent doua tipuri de aditivi a caror compatibilitate si
comportare impreuna nu este cunoscuta, este obligatorie efectuarea de incercari preliminare si
avizul unei institutii specializate.
Conditiile tehnice pentru materialele componente (altele decât cele obisnuite) prepararea,
transportul, punerea in lucrare si tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz la caz in functie de
tipul de aditiv utilizat si vor fi mentionate in fisa tehnologica de betonare.
Utilizarea clorurii de calciu sub orice forma este interzisa.
41
VIII.2.5 Adaosuri
Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5%
substanta uscata fata de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia sau
pentru a realiza proprietati speciale.
Adaosurile pot imbunatati urmatoarele caracteristici ale betoanelor:
 lucrabilitatea;
 gradul de impermeabilitate;
 rezistenta la agenti chimici agresivi.
Exista doua tipuri de adaosuri:
 inerte, inlocuitor partial al partii fine din agregate, caz in care se reduce cu cca. 10%
cantitatea de nisip 0 - 3 mm din agregate. Folosirea adaosului inert conduce la
imbunatatirea lucrabilitatii si compactitatii betonului;
 active, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului. Adaosurile
active sunt: zgura de furnal granulata, cenusa, praful de siliciu, etc.
În cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice, la calculul raportului A/C se ia in considerare
cantitatea de aditivi din beton, ca parte lianta.
Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa influenteze negativ proprietatile betonului sau
sa provoace corodarea armaturii.
Utilizarea cenuselor de termocentrala se va face numai pe baza unor aprobari speciale cu avizul
sanitar eliberat de organismele abilitate ale Ministerului Sanatatii.
Transportul si depozitarea adaosurilor trebuie facuta in asa fel incât proprietatile fizico - chimice
ale acestora sa nu sufere modificari.
VIII.3 CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI

Compozitia unui beton va fi aleasa in asa fel incât cerintele privind rezistenta si durabilitatea
acestuia sa fie asigurate.
VIII.3.1 Cerinte pentru rezistenta

Relatia intre raportul A/C si rezistenta la compresiune a betonului trebuie determinata pentru
fiecare tip de ciment, tip de agregate si pentru o vârsta data a betonului. Adaosurile din beton pot
interveni in determinarea efectiva a raportului A/C.
Rezistentele caracteristice f.ck. determinate pe cilindru sau cub sunt prezentate in tabelul 3:
42
Tabelul 3 Rezistentele betonului

Clasa betonului Rezistenta betonului
N/mm2
f.ck.cil f.ck.cub
*C 2.8/3.5 2.8 3.5
C 4/5 4 5
*C 6/7.5 6 7.5
C 8/10 8 10
C 12/15 12 15
C16/20 16 20
*C 18/22.5 18 22.5
C 20/25 20 25
C 25/30 25 30
* C 28/35 28 35
C 32/40 32 40
C 35/45 35 45
C 40/50 40 50
C 45/55 45 55
C 50/60 50 60
*) Clase de beton care ramân valabile pâna la intrarea in vigoare a Romcodurilor de
proiectare.
Nota: Determinarea clasei betonului pe epruvete cubice cu latura de 141 mm in loc de 150 mm
se accepta pe o perioada de 2 ani.
VIII.3.2 Cerinte pentru durabilitate

Pentru a produce un beton durabil trebuie respectate urmatoarele cerinte:
 selectarea materialelor componente ale betonului astfel incât sa nu contina impuritati
care pot dauna armaturii;
 alegerea compozitiei astfel incât betonul:
 sa satisfaca toate criteriile de performanta specificate pentru betonul intarit
 sa poata fi turnat si compactat pentru a forma o structura compacta pentru protejarea
armaturii.
 sa se evite actiunile interne ce dauneaza betonului (exemplu: reactie alcali - agregate).
 sa reziste actiunilor externe cum ar fi influentele mediului inconjurator.
 amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului proaspat sa se faca
astfel incât materialele componente ale betonului sa fie uniform distribuite in amestec,
sa nu segrege si betonul sa realizeze o structura compacta;
 tratarea corespunzatoare a betonului pentru obtinerea proprietatilor dorite ale betonului
si protejarea corespunzatoare a armaturii.
Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturii impotriva coroziunii, precum si mentinerea
caracteristicilor betonului la actiunile fizico - chimice in timpul duratei de serviciu proiectate sunt
legate in primul rând de permeabilitatea betonului.
43
Gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit functie de clasa de expunere in care este
incadrat podul. Clasele de expunere sunt conform Codului de practica NE 012-99.
Nivelele de performanta la impermeabilitatea betoanelor sunt prezentate in tabelul 4:
Tabelul 4 Permeabilitatea betonului

Adâncimea limita de patrundere a apei
(mm) Presiunea apei
100 200 (bari)
Grad de impermeabilitate
10 20 4
P 4 P 4
10 20 8
P 8 P 8
10 20 12
P 12 P 12
Gradul de impermeabilitate este stabilit conform STAS 3622-86.

Rezistenta la inghet- dezghet a betonului caracterizata prin gradul de gelivitate functie de numarul
de cicluri de inghet - dezghet, trebuie sa se incadreze in prevederile Tabelului 5.4 din Codul de
practica NE 012-99.
Nivelele de performanta la gelivitate a betoanelor sunt prezentate in tabelul 5:
Tabelul 5 Gradul de gelivitate
Gradul de gelivitate al Numar de cicluri de
betonului inghet - dezghet
G 50 50
G 100 100
G 150 150
Valoarea de baza a deformatiei specifice la 28 de zile a betonului datorita contractiei, pentru

betoane obisnuite in conditii normale de intarire este de 0,25% conform STAS 10107/0-90.
VIII.4 CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI

Prevederile acestui Caiet de sarcini corespund cu compozitia betonului stabilita de la statia de
betoane de un laborator autorizat.
VIII.4.1 Conditii generale

Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre producator
pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator autorizat. In
absenta unor date anterioare se recomanda efectuarea unor amestecuri preliminare. In acest caz,
producatorul stabileste compozitia betonului astfel incât sa aiba o consistenta necesara, sa nu
segrege si sa se compacteze usor. Betonul intarit trebuie sa corespunda cerintelor tehnice pentru
care a fost proiectat si in mod special sa aiba rezistenta la compresiune ceruta. In aceste cazuri,
amestecurile de proba ale betonului in stare intarita trebuie sa fie supuse incercarilor pentru
44
determinarea caracteristicilor pentru care au fost proiectate. Betonul trebuie sa fie durabil, sa
realizeze o buna protectie a armaturii.
VIII.4.1.1 Date privind compozitia betonului

In cazul amestecului proiectat trebuie specificate urmatoarele date de baza:
 Clasa de rezistenta;
 Dimensiunea maxima a granulei agregatelor;
 Consistenta betonului proaspat;
 Date privind compozitia betonului (de exemplu raportul A/C maxim, tipul si dozajul
minim de ciment), functie de modul de utilizare a betonului (beton simplu, beton
armat), conditiile de expunere etc, in concordanta cu prevederile “Codului de
practica”- NE 012-99.
VIII.4.1.2 Statia de betoane si utilizatorul

Statia de betoane si utilizatorul au obligatia de a livra, respectiv de a comanda beton, numai pe
baza unor comenzi in care se va inscrie tipul de beton si detalii privind compozitia betonului
conform celor de mai sus, programul si ritmul de livrare precum si partea de structura in care se
va folosi.
Livrarea betonului trebuie insotita de un bon de livrare - transport beton.
Compozitia betonului se stabileste si/sau se verifica de un laborator autorizat; stabilirea
compozitiei betonului trebuie sa se faca:
 la intrarea in functiune a unei statii de betoane;
 la schimbarea tipului de ciment si/sau agregate;
 la schimbarea tipului de aditiv;
 la pregatirea executarii unor elemente ale podului, care necesita un beton cu
caracteristici deosebite de cele curent preparate, sau de clasa egala sau mai mare de C
20/25.
VIII.4.2 Proiectarea amestecului
VIII.4.2.1 Cerinte privind consistenta betonului

Lucrabilitatea reprezinta capacitatea betonului proaspat de a putea fi turnat in diferite conditii
prestabilite si de a fi compactat corespunzator.
Lucrabilitatea se apreciaza pe baza consistentei betonului.
Consistenta betonului proapat poate fi determinata prin urmatoarele metode: tasarea conului,
remodelare VE - BE, grad de compactare si raspândire conform prevederilor “Codului de
practica”- NE 012-99 Capitolul 7.1.1. si ANEXA I.4 tabele I.4.3. si I.4.5.
VIII.4.2.2 Cerinte privind granulozitatea agregatelor

Se vor respecta prevederile capitolului 6.2.2. din “Codul de practica”- NE 012-99.
45
VIII.4.2.3 Cerinte privind alegerea tipului, dozajului de ciment si a raportului A/C
Recomandari privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate in ANEXA I.2 din “Codul de
Raportul A/C este stabilit functie de conditiile de rezistenta impuse betonului.
Valorile orientative sunt date in ANEXA I.4 tabelul I.4.2. din “Codul de practica”- NE 012-99.
Alegerea compozitiei se face prin incercari preliminare urmarindu-se realizarea cerintelor.
VIII.4.2.4 Cerinte privind alegerea aditivilor si adaosurilor

Aditivii si adaosurile vor fi adaugate in amestec numai in asemenea cantitati incât sa nu reduca
durabilitatea betonului sau sa produca coroziunea armaturii.
Utilizarea aditivilor se face conform prevederilor ANEXEI I.3 din “Codul de practica”- NE 012-
99 pe baza instructiunilor de folosire, care trebuie sa fie in acord cu reglementarile specifice sau
agrementele tehnice, bazate pe determinari experimentale.
In Anexele I.4 si I.5 din “Codul de practica”- NE 012-99 se prezinta recomandarile privind
stabilirea compozitiei betoanelor.
VIII.5 NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI
VIII.5.1 Betonul proaspat
VIII.5.1.1 Consistenta
VIII.5.1.2 Continutul de aer oclus

Continutul de aer oclus poate fi determinat conform STAS 5479 – 88, folosind metoda
gravimetrica sau metoda volumetrica sub presiune.
VIII.5.1.3 Densitatea aparenta

Determinarea densitatii aparente, pe betonul proaspat, se efectueaza in conformitate cu STAS
1759 - 88.
VIII.5.2 Betonul întarit
VIII.5.2.1 Rezistenta la compresiune

Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice care este rezistenta la compresiune
N/mm2, determinata pe cilindrii de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm (mai rar 141)
Valorile acesteia sunt conform tabelului 7.2.1 din “Codul de practica”- NE 012-99.
VIII.5.2.2 Evolutia rezistentei betonului

In unele situatii speciale, este necesar sa se urmareasca evolutia rezistentei betonului la anumite
intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa
betonului. In aceste cazuri, epruvetele vor fi pastrate in conditii similare cu cele la care este
expusa structura si vor fi incercate la intervale de timp prestabilite. In cazurile in care nu se
46
dispune de epruvete, se vor efectua incercari nedistructive, sau incercari pe carote extrase din
elementele structurii.
VIII.5.2.3 Rezistenta la penetrarea apei

STAS 3622-86 stabileste nivele de performanta ale betoanelor, functie de gradul lor de
impermeabilitate.
Valorile caracteristice sunt conform tabelului 7.2.2 din Codul de practica NE 012-99.
VIII.5.2.4 Rezistenta la inghet - dezghet

Valorile caracteristice sunt conform tabelului 7.2.3 din Codul de practica NE 012-99.
VIII.5.2.5 Densitatea betonului

Functie de densitate, betoanele se clasifica in:
 betoane usoare - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105C) de maxim 2000
kg/m3. Sunt produse in intregime sau partial prin utilizarea agregatelor cu structura
poroasa.
 betoane cu densitatea normala (semigrele sau grele) - betoane cu densitatea aparenta in
stare uscata (105C) mai mare de 2000 kg/m3 dar nu mai mult de 2500 kg/m3.
 betoane foarte grele - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105C) mai mare
de 2500 kg/m3.
VIII.6 PREPARAREA BETONULUI

Personalul implicat in activitatea de producere si control a betonului, va avea cunostintele si
experienta necesare si va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitati.
Se vor respecta prevederile articolului 9.1.1. din “Codul de practica”- NE 012-99.
Statia de betoane este o unitate care produce si livreaza beton, fiind dotata cu una sau mai multe
instalatii (sectii) de preparat beton sau betoniere. Certificarea calitatii betonului trebuie facuta prin
grija producatorului, in conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza Legii 10, a
calitatii in constructii din 1995 si a Regulamentului privind certificarea calitatii in constructii.
Statiile de betoane vor functiona numai pe baza de atestat, eliberat la punerea in functiune,
conform prevederilor “Codului de practica”- NE 012-99.
La dozarea materialelor componente ale betonului, se admit urmatoarele abateri:
 agregate  3%
 ciment si apa  2%
 adaosuri  3%
 aditivi  5%
Cantitatile de ciment, nisip si alte aggregate se vor masura dupa greutate.
Cantitatea de apa care regleaza gradul de umiditate al agregatelor se va masura.
Greutatea agregatelor va fi modificata pentru a permite ca gradul de umiditate al agregatelor sa
fie utilizat.
47
VIII.6.1 Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport
Pentru amestecarea betonului, se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau cu cadere libera. In
cazul utilizarii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor folosi numai betoniere cu cadere
libera.
Prin amestecare trebuie sa se obtina o distributie omogena a materialelor componente si o
lucrabilitate constanta.
Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face incepând cu sortul de
agregate cu granulatia cea mai mare.
Amestecarea componentilor betonului se va face pâna la obtinerea unui amestec omogen. Durata
amestecarii depinde de tipul si compozitia betonului, de conditiile de mediu si de tipul instalatiei.
Durata de amestecare va fi de cel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component.
Durata de amestecare, se va majora dupa caz pentru:
 utilizarea de aditivi sau adaosuri;
 perioade de timp friguros;
 utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm;
 betoane cu lucrabilitate redusa (tasare mai mica de 50 mm).
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat, la inceperea turnarii, sa fie cuprinsa intre 5C si
30C.
Durata de incarcare a unui mijloc de transport, sau de mentinere a betonului in buncarul tampon,
va fi de maximum 20 minute.
La terminarea unui schimb, sau la intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de o ora,
este obligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu jet puternic de apa, sau apa amestecata cu
pietris si apoi imediat golita complet.
In cazul betonului deja amestecat (preparat la statii, fabrici de betoane), utilizatorul
(Antreprenorul) trebuie sa aiba informatii de la producator in ceea ce priveste compozitia
betonului, pentru a putea efectua turnarea si tratarea betonului in conditii corespunzatoare, pentru
a putea evalua evolutia in timp a rezistentei si durabilitatii betonului din structura.
Aceste informatii trebuie furnizate utilizatorului inainte de livrare, sau la livrare. Producatorul va
furniza utilizatorului, la cerere, pentru fiecare livrare a betonului urmatoarele informatii de baza:
denumirea statiei (fabricii) producatorului de beton;
 denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate a betonului, seria
inregistrarii certificatului si conform punctului 9.2.2., actul doveditor al atestarii statiei
din “Codul de practica”- NE 012-99;
 data si ora exacta la care s-a efectuat incarcarea (si daca este cazul, precizarea orei la
care s-a realizat primul contact intre ciment si apa);
 numarul de inmatriculare al mijlocului de transport;
 cantitatea de beton (m3).
Bonul de livrare trebuie sa dea urmatoarele date pentru amestecul (compozitia) proiectat (a):
 clasa de rezistenta;
 clasa de consistenta a betonului;
 tipul, clasa, precum si dozajul cimentului;
48
 tipul de agregate si granula maxima;

 tipurile de aditivi si adaosuri;.
 date privind caracteristici speciale ale betonului, de exemplu gradul de
impermeabilitate, gelivitate, etc.
Toate datele privind caracteristicile betonului vor fi notate in conformitate cu prevederile
punctului 6.1.1.2. din “Codul de practica”- NE 012-99.
Aceste informatii pot proveni din catalogul producatorului de beton, care trebuie sa contina
informatii cu privire la rezistenta si consistenta betonului, dozare si alte date relevante privind
compozitia betonului.
In ambele cazuri, trebuie consemnate in bonul de livrare, data si ora sosirii betonului la punctul de
lucru, confirmarea de primire a betonului, temperatura betonului la livrare si temperatura
mediului ambiant.
Dupa maximum 30 zile de la livrarea betonului, producatorul este obligat sa elibereze un certificat
de calitate pentru betonul marfa.
Rezultatele necorespunzatoare, obtinute pentru probele de beton intarit, vor fi comunicate
utilizatorului in termen de 30 zile de la livrarea betonului.Aceasta conditie va fi consemnata
obligatoriu in contractul incheiat intre parti.
VIII.7 TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
VIII.7.1 Transportul betonului

Transportul betonului trebuie efectuat luând masurile necesare pentru a preveni segregarea,
pierderea componentilor sau contaminarea betonului.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor
cu tasare de maxim 50 mm, cu autobasculante cu bena, amenajate corespunzator.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare,
jgheaburi sau tomberoane.
Pe timp canicular sau ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai mare de 3
km, suprafata libera de beton trebuie sa fie protejata, astfel incât sa se evite modificarea
caracteristicilor betonului, urmare a modificarii continutului de apa.
Durata maxima posibila de transport depinde in special de compozitia betonului si conditiile
atmosferice. Durata de transport se considera din momentul incarcarii mijlocului de transport si
sfârsitul descarcarii acestuia si nu poate depasi valorile orientative prezentate in tabelul 6, pentru
cimenturi de clasa 32,5/42,5 decât daca se utilizeaza aditivi intârzietori.
Tabelul 6 Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare.

Temperatura amestecului Durata maxima de transport (minute)
de beton (C) cimenturi de clasa cimenturi de clasa 
32,5 42,5
49
10 < t  30 50 35

t < 10 70 50
In cazul transportului cu autobasculante, durata maxima se reduce cu 15 minute, fata de limitele

din tabel.
In general, se recomanda ca temperatura betonului proaspat, inainte de turnare, sa fie cuprinsa
intre (5 - 30)C.In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30C sunt necesare masuri
suplimentare precum:
 stabilirea de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii
adecvate de preparare, transport, punere in opera si tratare a betonului si folosirea unor
aditivi intârzietori eficienti, etc.
Ori de câte ori intervalul de timp dintre descarcarea si reincarcarea cu beton a mijloacelor de
transport depaseste o ora, precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa;
in cazul agitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m 3 de apa si se vor roti cu viteza maxima
timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa.
VIII.7.2 Pregatirea turnarii betonului

Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele
conditii:
 intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acesteia de
catre Inginer;
 sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele
componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc) si sunt in stare de functionare
utilajele si dotarile necesare, in conformitate cu prevederile procedurii de executie;
 sunt stabilite si instruite formatiile de lucru, in ceea ce priveste tehnologia de executie
si masurile privind securitatea muncii si PSI;
 au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz);
 suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul
proaspat, vor fi:
 curatate de pojghita de lapte de ciment (sau de impuritati);
 suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate;
 trebuie sa aibe rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele
doua betoane;
 sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a
betonului;
 sunt stabilite, dupa caz si pregatite, masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea
betonarii in cazul intervenirii unor situatii accidentale (statie de betoane si mijloace de
transport de rezerva, sursa suplimentara de energie electrica, materiale pentru
protejarea betonului, conditii de creare a unui rost de lucru, etc.);
 nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi
abundente, furtuna, etc.);
 in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din
precipitatii, astfel incât acestea, sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a se betona;
50
 sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si

efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul
de transport;
 este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu îndeplinesc
conditiile tehnice stabilite si sunt refuzate;
In baza verificarii indeplinirii conditiilor de la punctul X.7.2.1., se va consemna aprobarea
inceperii betonarii de catre:
 responsabilul cu executia din partea Antreprenorului;
 delegatul beneficiarului.
iar in fazele determinante de catre:
 Inginer
 delegatul ISCLPUAT
in conformitate cu prevederile controlului de calitate al lucrarilor – asa cum a fost stabilit prin
Contract.
Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata, pe baza unor noi verificari, in cazurile in
care:
 au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprobarii
(intemperii, accidente, reluarea activitatii la lucrari sistate si neconservate);
 betonarea nu a inceput in intervalul de 7 zile de la data aprobarii.
VIII.7.3 Reguli generale de betonare
Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului de lucru.
Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a prevederilor
prezentului cod si procedurii de executie.
Betonul va fi pus in lucrare, la un interval cât mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu
se admite depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei betonului.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
 cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile - care vor veni in contact cu betonul
proaspat - vor fi udate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea
betonului, iar apa ramasa in denivelari va fi inlaturata.
 din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in: bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare.
 daca betonul adus la locul de punere in lucrare, nu se incadreaza in limitele de
consistenta admise, sau prezinta segregari, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in
lucrare; se admite imbunatatirea consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant.
 inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,00 m – in cazul
elementelor cu latime de maximum 1,00 - si 1,50 m; in celelalte cazuri, inclusiv
elemente de suprafata (placi, fundatii, etc.).
 betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3,00 m, se va face prin ferestre
laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma
tronconica), având capatul inferior situat la maximum 1,50 m de zona care se
betoneaza.
51
 betonul trebuie sa fie raspândit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea

de straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de
inceperea prizei betonului turnat anterior.
 se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de
pozitia prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in
consola; daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul
turnarii.
 se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturii, respectându-se
grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului.
 nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea
pe armaturi a vibratorului.
 in zonele cu armaturi dese, se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii,
prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea
lui; in cazul in care aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces
lateral al betonului, prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului.
 se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor
acestora, luându-se masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari.
 circulatia muncitorilor si a utilajului de transport, in timpul betonarii, se va face pe
podine astfel rezemate incât sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia
directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat.
 betonarea se va face continuu, pâna la rosturile de lucru prevazute in proiect sau
procedura de executie.
 durata maxima admisa a întreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea
unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a
prizei betonului; in lipsa unor determinari de laborator, aceasta se va considera de 2
ore de la prepararea betonului – in cazul cimenturilor cu adaosuri - si respectiv 1,5 ore
in cazul cimenturilor fara adaos.
 in cazul când s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este
permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, conform cap. 13 "Rosturi de
lucru" din “Codul de practica”- NE 012-99.
 instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transport local al
betonului, pe planseele betonate, precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje
sau armaturi, este permisa numai dupa 24 - 48 ore, in functie de temperatura mediului
si tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore daca temperatura este de peste 20C si se
foloseste ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5).
Nu se va betona in apa curgatoare.
Betonul turnat sub apa va fi pozitionat prin intermediul pâlniei si al unei tubulaturi.
VIII.7.4 Compactarea betonului

Betonul va fi astfel compactat incât sa contina o cantitate minima de aer oclus.
Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de
consistenta betonului, tipul elementului etc. In general, compactarea mecanica a betonului se face
prin vibrare.
Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel, dupa caz cu ciocanirea
cofrajelor), cu avizul Inginerului, in urmatoarele cazuri:
52
 introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii

sau desimii armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa.
 intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care betonarea trebuie
sa continue pâna la pozitia corespunzatoare a unui rost.
 se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane monogranulare).
În timpul compactarii betonului proaspat, se va avea grija sa se evite deplasarea si degradarea
armaturilor si/sau cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai atât timp cât este lucrabil.
Detalii privind procedeele de vibrare mecanica sunt prezentate in ANEXA IV.2 din “Codul de
VIII.7.5 Rosturi de lucru si decofrare

In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizându-se executia astfel incât
betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatatie.
Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor va fi stabilita prin proiect sau procedura de
executie si se vor respecta prevederile “Codului de practica”- NE 012-99.
Elementele de constructii pot fi decofrate atunci când betonul a atins o anumita rezistenta, care
este prezentata in documentatia de executie tinând cont de prevederile din “ Codul de practica”-
NE 012-99.
VIII.8 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
VIII.8.1 Generalitati
In vederea obtinerii proprietatilor potentiale ale betonului, zona suprafetei trebuie tratata si
protejata o anumita perioada de timp, functie de tipul structurii elementului, conditiile de mediu
din momentul turnarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii.
Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cât mai curând posibil dupa compactare.
Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza indata ce betonul a capatat o suficienta
rezistenta, pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.
Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva:
 uscarii premature, in particular, datorita radiatiilor solare si vântului.
Protectia betonului este o masura de prevenire a efectelor:
 antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii (sau apelor curgatoare);
 diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului;
 temperaturii scazute sau inghetului;
 eventualelor socuri sau vibratii, care ar putea conduce la o diminuare a aderentei
beton – armatura (dupa intarirea betonului).
Principalele metode de tratare/protectie sunt:
 mentinerea in cofraje;
 acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda;
 stropirea cu pelicule de protectie.
53
VIII.8.2 Durata tratarii
Durata tratarii depinde de:
 sensibilitatea betonului la tratare;
 temperatura betonului;
 conditiile atmosferice in timpul si dupa tratare;
 conditiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii.
Se va tine cont de prevederile “Codului de practica”- NE 012-99.
VIII.9 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

Acest capitol prevede masurile minime obligatorii necesare controlului executiei structurilor din
beton si beton armat. Controlul cuprinde actunile si deciziile esentiale, ca si verificarile ce trebuie
facute in conformitate cu reglementaile tehnice specifice, pentru a asigura satisfacerea tuturor
cerintelor specifice.
Controlul calitatii lucrarilor se refera la:
 controlul calitatii tuturor materialelor componente;
 controlul fabricatiei si transportului betonului;
 controlul inainte de punerea in opera a betonului;
 controlul punerii in opera a betonului;
 controlul protejarii betonului pe perioada intaririi;
 verificarea calitatii betonului intarit.
Determinarile si metodologia de efectuare a acestora precum si criteriile de conformitate, sunt
conform ,,codului de practica", indicativ NE 012-99.
VIII.10. MASURARE
VIII.10.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

I. 07b01 Beton la infrastructura - in elevatii, pereti, stalpi -clasa C25/30
I. 08 Beton in piloti forati de diametru mare - clasa C 20/25
S.05a Beton in suprastructura - clasa C 35/45
S.13b Trotuare 1.50m latime
54
S.14a Borduri din beton 20x25
R.P.1a Protectie anticoroziva a betonului - infrastructura
R.P.1b Protectie anticoroziva a betonului-- suprastructura
55
IX. SUPRASTRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT
IX.1 PREVEDERI GENERALE

Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton precomprimat,
post sau preintinse in structuri cu grinzi monobloc sau din tronsoane.Masurile specifice
structurilor executate in consola nu fac obiectul acestui capitol.
Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri, numai daca sunt insotite de certificate de
calitate.
La executia lucrarilor ce fac obiectul acestui capitol, se vor respecta detaliile din proiect, “Cod de
practica”- NE 012-99, partea B, pentru executarea lucrarilor din beton precomprimat si “Cod de
practica”- NE 012-99, partea A, pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat, cât si
prevederile prezentului capitol.
IX.2 COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE

Cofrajele, tiparele si sustinerile lor utilizate la lucrarile din beton precomprimat, se vor executa
numai pe baza unor desene de executie, intocmite in unitati specializate in conformitate cu
prevederile din STAS 7721 - 90: “Tipare metalice pentru elemente prefabricate din beton, beton
armat si beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate".
In cazul grinzilor executate din tronsoane mari, cu rosturi umede, proiectul trebuie sa cuprinda
detaliile necesare de cofrare a rosturilor. Antreprenorul are obligatia sa intocmeasca aceste detalii
si sa le prezinte Inginerului spre aprobare.
IX.3 ARMATURI
Armatura nepretensionata pentru elementele din beton precomprimat, va cuprinde caracteristicile
stabilite prin STAS 438/1-89 "Otel laminat la cald. Marci si conditii tehnice generale de calitate”
si STAS 438/2-91 "Sârma trasa pentru beton armat".
Domeniul de utilizare, dispozitiile constructive si modul de executare al acestor armaturi vor
corespunde indicatiilor din Capitolul 9 al prezentului Caiet de sarcini si “Codului de practica”-
NE 012-99 Partea A.
Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru, dar cu aceeasi sectiune totala, se va face
numai cu acordul Inginerului si proiectantului.
Folosirea armaturilor de pretensionare din import, se va face pe baza de agrement tehnic, conform
“Ghidului privind metodologia de agrementare a armaturilor pentru precomprimari utilizate la
constructii civile, industriale si speciale - GAT 253 (MLPTL)”. In absenta unor date privind
lungimea de transmitere (lt) si de ancorare (la), acestea se vor determina de un laborator autorizat,
cu respectarea normelor românesti si cu luarea in considerare a normelor nationale din tara de
origine a otelului, in cazuri speciale.
Armatura ce intra in alcatuirea cablurilor de precomprimare va fi alcatuita din sârme pentru beton
si beton precomprimat calitatea I, având caracteristicile conform STAS 6482/1-73 si STAS
6482/2-80.
Sârma se aprovizioneaza in colaci cu diametrul minim de 2,00 m. Fiecare colac de sârma SBP va
avea eticheta metalica care sa contina, printre altele, numarul colacului, al lotului, calitatea si
poansonul C.T.C. al fabricii si certificatul de calitate al uzinei.
56
Receptionarea otelurilor se va face in conformitate cu regulile si metodele de verificare a calitatii,
prevazute in STAS 1799 - 88 "Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat.
Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de
constructii din beton, beton armat si beton precomprimat".
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere si numarul de
indoiri alternate) pentru fiecare colac in parte, iar pentru 10% din numarul colacilor, determinarea
limitei de curgere lenta, a alungirii relative la rupere si a numarului de torsiuni la care se rupe
sârma. Aceste caracteristici se determina pe câte o epruveta luata de la fiecare capat al colacului.
Caracteristicile geometrice, chimice si tehnologice ale armaturilor pretensionate vor corespunde
prevederilor din:
 STAS 6482/2-80 "Sârme de otel si produse din sârma pentru beton precomprimat.
Sârma neteda";
Sârma amprentata".
Toroane".
Sârmele care prezinta corodari pronuntate sau adâncituri nu vor fi folosite la alcatuirea
fasciculelor.
Cablurile de sârma usor ruginite vor fi curatate de rugina cu peria de sârma, inainte de a fi puse in
opera.
IX.3.1 Manipulare, transport si depozitare

La transportul si depozitarea produselor din otel destinate utilizarii ca armaturi pretensionate, se
vor respecta prevederile prezentate in continuare:
Transportul se va efectua in vagoane inchise sau in autocamioane, prevazute cu prelate; aceste
vehicule vor fi in prealabil curatate de resturi, care ar putea produce fenomene de coroziune sau
de murdarire a otelului si in mod special de produse petroliere (vaseline, uleiuri, etc.).
Depozitarea se va face pe loturi si diametre, in spatii inchise, ventilate corespunzator, pe suporti
care sa previna contactul cu pardoseala sau cu materiale corozive. Modul de amplasare va
permite accesul la fiecare stiva, pentru controlul periodic.
In cazul spatiilor de depozitare fara agresivitate sau cu agresivitate foarte slaba si in care
umiditatea este sub 60%, nu se iau masuri suplimentare de protectie.
Pentru colacii si tamburii prevazuti cu ambalaje speciale de protectie, aplicate in uzina, se va da o
deosebita atentie ca, la transport, manipulare si depozitare, ambalajul sa nu fie deteriorat; daca s-a
produs deteriorarea ambalajului, se vor respecta in continuare prevederile pentru armatura
neprotejata. Periodic, se va verifica, pe colaci de proba, eficienta ambalajului pentru conditiile
efective de depozitare.
La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor, se vor lua masurile necesare pentru a
preveni;
 zgârierea, lovirea sau indoirea;
 murdarirea cu pamânt, materii grase, praf, s.a.;
 contactul cu materialul incandescent provenind de la activitati de sudare, de taiere sau
de incalzire cu flacara aparatelor de sudare autogena;
57
 acoperirea prelungita cu diverse materiale care pot mentine umezeala.

Barele vor fi livrate in forma rectilinie si vor fi manipulate, transportate si depozitate astfel incât
sa-si pastreze forma. Eventualele prelucrari de la capete se vor proteja prin mansoane sigure,
impotriva degradarilor mecanice sau din coroziune.
IX.3.2 Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate

In cadrul lucrarilor pregatitoare, sunt incluse urmatoarele operatii:
 Verificarea existentei certificatului de calitate al lotului de otel, din care urmeaza a se
executa armatura; daca exista indoieli asupra respectarii conditiilor de transport si
depozitare - semnalate de existenta ruginei, murdariei, deformarii, s.a. - se vor efectua
incercari de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din standardele de
produs de catre unitatea de productie sau un laborator autorizat, pentru a avea
confirmarea ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico - mecanice ale
armaturilor. In toate cazurile de incertitudine asupra aprecierii starii de coroziune si a
consecintelor acesteia, se va cere avizul unui institut de specialitate.
 Suprafata otelului se va curata de impuritati, de stratul de rugina superficiala
neaderenta si se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in
blocaje a betonului sau mortarului de injectare.
 Armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni, in limita
posibilitatilor, din acelasi lot.
Portiunile de armatura care au suferit o indoire locala, ramânând deformate, nu se vor utiliza,
fiind interzisa operatia de indreptare.
Portiunile de armatura pretensionata (sârme, toroane), care au fost ciupite de arcul electric al
aparatului de sudura, se vor indeparta.
Barele de otel superior, care in timpul transportului sau al depozitarii au suferit o usoara
deformare (sub 5 cm/m) se vor indrepta mecanic, la temperatura mediului ambiant, dar cel putin
+10ºC.
Se va evita rebobinarea sârmelor si toroanelor, in diverse scopuri tehnologice, la diametre de
rulare mai mici decât cele de livrare.
Pentru cazul in care controlul efortului de pretensionare se face si prin alungirea armaturii, este
necesara cunoasterea valorii modulului de elasticitate al armaturii.
Pentru armaturi pretensionate individual, modulul de elasticitate se va determina de catre un
laborator de specialitate, in conformitate cu prevederile din STAS 6605-78.
In cazul fasciculelor postintinse, specificate in Anexa 4 din “Codul de practica”- NE 012-99
partea B, se va considera un modul de elasticitate global egal cu 1,92 x 105N/mm2 limitele de
variatie putând fi de ±2%. Pentru alte tipuri de fascicule, acest modul de elasticitate va fi indicat
de elaboratorul tipului de fascicul respectiv sau se va determina de catre laboratoarele de incercari
autorizate. La constructii importante sau in cazul in care sunt conditii adecvate (fascicule cu trasee
rectilinii sau cu curburi constante), se recomanda ca valoarea reala a modulului de elasticitate
global sa se determine pe santier, odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe
traseu.
58
Se vor asigura dispozitivele de derulare si debitare care corespund tipului de armatura ce urmeaza
a se confectiona, in ceea ce priveste precizia la lungime si la inclinarea sectiunilor de taiere (mai
exigente, de exemplu, in cazul armaturilor la care se realizeaza bulbi la capete).
IX.3.4 Confectionarea si pozitionarea armaturii preintinse

Modul de confectionare si pozitionare a armaturii preintinse, precum si a celorlalte armaturi si
piese inglobate, dupa caz, va face de regula obiectul proiectului tehnologic al elementului din
beton precomprimat.
Taierea la lungime se va face astfel incât sa nu se produca deformari ale sectiunii de taiere, care sa
impiedice introducerea armaturii prin ecranele de distantare in blocajele de inventar ale
instalatiilor de pretensionare sau alte operatii tehnologice. La debitare, se recomanda sa se elimine
zonele de toron in care s-a innadit una din sârmele componente, daca aceste zone pot fi
identificate.
Se va acorda o atentie deosebita evitarii murdaririi armaturilor prin contactul cu portiunile unse
ale peretilor tiparelor sau ale platformelor de turnare.
Abaterile la pozitionare, in sectiunea elementului, a armaturilor pretensionate, nu vor depasi 3
mm, fata de pozitia din proiect, daca nu se specifica altfel. Referitor la grosimea stratului de beton
de acoperire a armaturilor preintinse, se evidentiaza faptul ca nu sunt permise tolerante negative.
Pentru asezarea si pastrarea armaturilor preintinse in pozitia din proiect, se vor utiliza ecrane
metalice de distantare. In tehnologia de stand, unele din aceste ecrane sunt fixe si altele
deplasabile. Diametrul gaurilor din ecrane va fi mai mare decât diametrul armaturii preintinse cu
1 - 2 mm, in cazul sârmelor si cu 2 - 3 mm, in cazul toroanelor.
Dispozitivele de blocare la capetele standului, respectiv ale tiparelor metalice, se vor plasa astfel
incât devierea maxima a armaturii de la ultimul distantier sa nu depaseasca panta de 1/10.
Pentru a permite aranjarea in pozitie a armaturilor nepretensionate, se admite pretensionarea in
doua etape. Forta de pretensionare din prima etapa se va stabili in functie de tehnologia de
executie adoptata, dar nu va depasi 40% din forta de control prescrisa.
Armaturile nepretensionate se vor monta, pozitiona si lega cu sârma neagra moale, iar dupa
efectuarea acestor operatii, se poate trece la pretensionarea definitiva pentru realizarea fortei de
control.
Nu se admit sisteme de pozitionare a armaturilor pretensionate sau nepretensionate, la care piesele
metalice ajung la fata betonului.
La armaturile preintinse, realizate sub forma de bare imbinate prin mansoane filetate, tronsoanele
de bare vor fi marcate si montate in succesiunea verificata in prealabil, iar lungimile de infiletare
se vor verifica inainte de pretensionare.
Daca se utilizeaza dispozitive de imbinare a armaturii, acestea vor fi amplasate astfel incât sa
permita alungirea libera a armaturii si sa nu antreneze tiparele in timpul pretensionarii.
Dispozitivele respective vor avea capacitatea de rezistenta cel putin egala cu 92% din forta de
rupere a armaturii imbinate.
59
IX.4 CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU
ELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT
Betonul folosit la realizarea elementelor/structurilor din beton precomprimat trebuie sa
indeplineasca urmatoarele cerinte specifice:
 asigurarea unei clase minime:
 C 20/25 in cazul elementelor cu armaturi pretensionate, alcatuite din bare având Rp0.2
590 N/mm2 si Rm 890 N/mm2;
 C 25/30 in cazul elementelor cu armaturi pretensionate trefilate (sârme, toroane, lite).
 asigurarea unor caracteristici de contractie si curgere lenta, cât mai reduse, pentru ca
pierderile de tensiune in armaturile pretensionate sa fie cât mai reduse.
 un continut de clor sub 0,2% (raportat la masa cimentului) datorita actiunii corozive a
clorului asupra armaturii pretensionate; de asemenea, trebuie evitata folosirea
aditivilor in solutie ce contin cloruri in cantitate mai mare decât apa potabila.
 asigurarea unei compactitati corespunzatoare si continue in toata masa elementului
(structura).
Pentru punerea in opera si tratarea betonului, se vor avea in vedere si urmatoarele prevederi
specifice:
a) In cazul in care, pentru compactarea betonului, se utilizeaza pervibratoare, se vor lua
urmatoarele masuri pentru evitarea contactului dintre pervibrator si armaturile pretensionate sau
tecile pentru formarea canalelor:
 punctele de introducere a pervibratoarelor se vor marca prin repere vizibile;
 in punctele in care se introduce pervibratorul, se recomanda a se prevedea dispozitive
constructive speciale (de exemplu: carcase metalice, etrieri si bare), care sa impiedice
contactul pervibratorului cu tecile pentru armaturile postintinse.
b) Se va acorda o deosebita atentie la compactarea betonului, in zonele de ancorare a armaturilor
pretensionate pentru a se obtine o umplere cât mai buna, fara deteriorarea si deplasarea
armaturilor si pieselor inglobate in beton; in acelasi scop se recomanda utilizarea in aceste zone
atât a vibrarii de interior cât si de exterior.
c) La elementele cu armatura preintinsa, executate in tehnologia de stand, betonarea se va face
continuu, astfel ca intre inceperea turnarii primului element si terminarea compactarii ultimului
element din stand, sa nu se depaseasca intervalul de 45 minute, la temperaturi de lucru sub 30º,
pentru a nu se perturba aderenta armaturii in elementele turnate anterior.
d) La temperaturi de lucru mai mari de 30ºC, se vor adopta masuri corespunzatoare prin proiect si
fise tehnologice.
e) Se va evita ca - prin scoaterea din betonul proaspat a unor piese de formare a diverselor goluri
sau prin tratamentul termic – sa se produca fisuri in lungul armaturilor pretensionate, care au
efecte defavorabile asupra aderentei si protectiei anticorozive.
f) Se recomanda, ca dupa terminarea betonarii, fasciculele de armaturi introduse in teci sa fie
miscate pentru reducerea efectului de blocare in urma eventualelor deformari ale tecilor sau
patrunderii de lapte de ciment, dar in asa fel incât sa nu se produca deplasarea sau dislocarea
tecilor. De asemenea, se vor deschide racordurile din punctele de nivel minim (unde este cazul) si
se va sufla aer pentru indepartarea apei si a impuritatilor.
60
g) Masurile de protectie a armaturilor cu protectii permanente, in timpul betonarii si a
tratamentului de intarire, vor fi stabilite pe baza recomandarilor furnizorului.
h) Tecile fara fascicule in timpul betonarii vor fi verificate prin deplasarea in acestea a unei piese
conice, cu un diametru egal cu cel al dispozitivului, ce se va monta in capatul de avans al
fasciculelor, la montarea acestora.
i) In cazul constructiilor realizate prin glisare, aceasta verificare se va face imediat la iesirea din
cofrajul glisant, pentru a se putea interveni in timp util, de pe platforma inferioara a cofrajului.
j) Descintrarea elementelor si a constructiilor din beton precomprimat se va face numai dupa
precomprimarea acestora (partiala sau totala, conform prevederilor proiectului).
k) Nu se vor aplica tratamente de accelerare la elementele cu canale captusite cu materiale
plastice.
l) La elementele cu armatura preintinsa, nu se va depasi temperatura de +60ºC iar perioada de
racire va trebui sa permita coborârea temperaturii elementului sub +20ºC, inainte de a se realiza
transferul efortului de precomprimare.
m) Armatura va fi protejata de contactul cu aburul sau materiale umede folosite la tratarea
betonului.
La intocmirea programului de desfasurare a lucrarilor aferente betonarii, se vor avea in vedere si
urmatoarele prevederi referitoare la limitele intervalului de timp, din momentul aducerii armaturii
din depozit la punctul de lucru si pâna la executarea protectiei finale a acesteia.
In zona fara agresivitate sau cu agresivitate foarte slaba, armatura se va pozitiona, pretensiona si
proteja, in maximum 60 de zile, cu conditia ca de la pretensionare si pâna la realizarea protectiei
sa nu treaca un interval mai mare de 15 zile. Pentru armaturile preintinse, intervalul de la
pretensionare la betonare se recomanda sa nu depaseasca 48 ore.
In cazurile deosebite in care, prin solutia de proiectare, intervalele specificate la pct.XI.5. nu pot fi
respectate (de exemplu la fasciculele introduse in canale, inainte de betonare si tensionate in
diverse faze de executie a lucrarii), se vor adopta prin proiect masuri de utilizare a armaturilor
pretensionate cu protectie permanenta.
IX.5 EXECUTIA LUCRARILOR
IX.5.1 Monolitizarea elementelor prefabricate

Prezentul paragraf trateaza monolitizarea dintre tronsoanele de grinzi sau dintre grinzi si placi, in
solutia grinzi prefabricate si placi prefabricate cu conlucrare.
Monolitizarea dintre tronsoane se va executa cu beton C 32/40 (Bc 40) ca si în elementele
prefabricate, cu asigurarea continuitatii dintre canalele cablelor si barele din otel moale de pe
conturul sectiunii grinzii.
Antreprenorul va prezenta spre aprobare Inginerului, detaliile privind asigurarea continuitatii
canalelor cablelor si etanseitatea acestora.
Monolitizarea dintre grinzi se va realiza cu beton C 32/40, iar dintre placi, se va realiza prin
betonarea golurilor pentru conectori cu beton C 25/30 (Bc 30) si cu vibrarea atenta a acestora
pentru asigurarea conlucrarii dintre grinzi si placi, in cazul suprastructurilor din grinzi cu placi
prefabricate.
61
Atât pentru zonele de monolitizare dintre grinzi cât si pentru golurile pentru conectori, reteta
betonului de monolitizare se va stabili experimental pe santier, pe baza de incercari pe cuburi de
proba. La zonele de monolitizare dintre grinzi, se va folosi acelasi tip de ciment ca si în grinzi,
astfel ca sa nu apara o diferenta de culoare a betonului.
Elementele de mai sus, privind clasa betonului si modul de punere in opera a acestuia, ramân
valabile si pentru zonele de monolitizare dintre grinzi prin placa.
IX.5.2 Tensionarea si blocarea ancorajelor

Forta de blocare va fi cea prevazuta in proiect.
Conceptia de calcul si procedeul de precomprimare se vor preciza prin contract.
Antreprenorul va supune Inginerului pentru acceptare urmatoarele:
 provenienta si caracteristicile materialelor;
 referinte asupra calitatii materialelor de pus in opera;
 programul de precomprimare;
 desemnarea unui responsabil insarcinat cu executia precomprimarii;
 provenienta si calitatile profesionale ale cadrelor ce vor efectua precomprimarea si
practica in acest domeniu.
Programul de precomprimare va face parte din programul general de executie a lucrarilor. Acesta
comporta un memoriu amanuntit a operatiunilor si mijloacelor de asigurare a securitatii muncii.
Programul de precomprimare va preciza urmatoarele:
 mijloacele si instructiunile de folosire a materialului utilizat in operatiunile succesive;
 modul de punere in opera a armaturilor de precomprimare;
 nota privind masurile de protectie a armaturilor de precomprimare;
 consemnarile privind fiecare etapa de precomprimare si anume:
Inainte de punerea sub tensiune a cablurilor:
 masurile de protectie provizorie a armaturilor si ancorajelor;
 eventualele masuri de verificare a rezistentei în beton, în particular în vecinatatea
ancorajelor;
În timpul punerii sub tensiune:
 ordinea de punere sub tensiune;
 tabel cu relatiile dintre fortele de tragere si alungirile cablelor cât si pentru coeficientul
de frecare calculat si cel efectiv;
 metoda de masurare a eforturilor si alungirilor;
 dispozitiile asupra masurilor ce trebuie luate în caz de accident, de alungire anormala
sau rupere de sârme, de reinnoire a protectiei provizorii si anume la locasurile
ancorajelor;
 masurile de protectie definitive si programul injectiei;
 modul de verificare a canalelor ramase libere.
Rezultatele precomprimarii vor fi inscrise, pentru fiecare cablu, intr-o fisa de pretensionare de
tipul celei din Anexa 12 a “Codului de practica” NE 012-99, Partea B.
62
IX.5.3 Injectarea cablurilor
Injectarea cablurilor trebuie sa se faca pe baza unui program intocmit de Antreprenor, care va
cuprinde:
 caracteristicile mortarului de injectare si durata de intarire;
 conditiile de a folosi materialul de injectare cât si destinatia materialului ramas
disponibil în caz de accident;
 ordinea detaliata a operatiunilor de curatire cu aer sau spalare a canalelor cablelor;
 ordinea detaliata a operatiunilor de injectare si incercarile corespunzatoare;
 volumele de material de injectare pentru un cablu, pentru o familie de cable;
 masurile ce trebuie respectate în caz de accident sau în conditii climaterice
defavorabile.
La injectare se va tine cont de prevederile “Codului de practica”- NE 012-99” Partea B, sectiunea
8, cu respectarea datelor din Anexele 13 si 14 privind amestecul de injectare si fisa de injectare.
IX.6 CONTROLUL CALITATII, RECEPTIA LUCRARILOR

Receptionarea elementelor prefabricate din beton precomprimmat sau a elementelor care urmeaza
a fi asamblate prin precomprimare, se va face de producator, în conformitate cu prevederile din
STAS 6657/1-89 precum si din proiectul sau norma interna de fabricare a elementului.
Producatorul va emite un certificat, prin care atesta calitatea corespunzatoare a lotului de elemente
livrate. La baza certificatului vor sta datele inscrise în documentele interne de verificare a calitatii.
Pentru a evita returnarea de la santier a unor elemente prefabricate, uzina va obtine acordul
Antreprenorului inainte de expedierea acestora.
Remedierea elementelor de beton precomprimat, care nu afecteaza capacitatea portanta sau
durabilitatea elementului ca: stirbituri, segregari pe zone restrânse, se face pe baza unui program
intocmit de Antreprenor, ce se supune aprobarii Inginerului in conformitate cu codul de practica
NE0XII.
Nu se admit în lucrare elemente cu: zone puternic segregate, goluri, fisuri.
În cazul în care este prevazut proiect de incercare a lucrarii, Antreprenorul are în intregime în
sarcina sa cheltuielile de incercare a lucrarilor precizate în proiect.
Programul de incercare va fi supus, in prealabil, aprobarii Inginerului.
IX.7. MASURARE
IX.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

63
X. APARATE DE REAZEM. DISPOZITIVE ANTISEISMICE
Acest capitol se refera la dispozitive, lucrari si alte elemente care contribuie la buna exploatare
podurilor.
X.1 APARATE DE REAZEM

Aparatele de reazem sunt dispozitivele de legatura dintre pile – culei, pe de o parte - si tablier, pe
de alta parte, destinate transmiterii sarcinilor si care sa permita deformatiile din temperatura,
contractie si curgere lenta ale tablierului.
Dupa materialul din care sunt executate, aparatele de reazem sunt:metalice sau din elastomeri.
Materialele care intra în compunerea aparatelor de reazem metalice, vor satisface conditiile de
calitate minime prevazute în STAS 4031 - 77 si STAS 4031/2-75.
Materialele care intra în compunerea aparatelor de reazem din elastomeri, vor satisface conditiile
prevazute în STAS 10167 - 83.
Aparatele de reazem, din punct de vedere static, sunt de doua tipuri: fixe si mobile.
Fiecare tip în parte este diferentiat dupa reactiunea maxima pe care o poate prelua si dupa
capacitatea de deplasare.
Aparatele de reazem se executa pe baza detaliilor de executie elaborate de proiectant.
Antreprenorul poate propune si alte tipuri de aparate de reazem decât cele prevazute în
documentatie. Adoptarea altor tipuri de aparate de reazem se face numai dupa consultarea si
aprobarea Inginerului.
Aparatele de reazem metalice vor îndeplini conditiile de receptie conform STAS 4031/77, 4031/1
– 75 iar aparatele de reazem din elastomeri vor îndeplini conditiile de receptie conform STAS
10167/83. Aparatele de reazem propuse de Antreprenor vor fi însotite de certificate de calitate si
de agrementul tehnic emis de M.L.P.T.L.
Montarea aparatelor de reazem se face conform detaliilor din proiect. În cazul adoptarii aparatelor
de reazem propuse de Antreprenor, acesta va suporta si costul eventualelor adaptari necesare.
X.2 DISPOZITIVELE ANTISEISMICE

Rolul dispozitivelor antiseismice este de a prelua sarcinile suplimentare induse de seism la nivelul
aparatelor de reazem, pe directiile pe care acestea nu au capacitate de rezistenta. Din punct de
vedere constructiv, dispozitivele antiseismice pot fi înglobate în aparatul de reazem sau pot fi
dispozitive independente pozitionate în afara aparatului de reazem propriu-zis. Modul de alcatuire
si locul de amplasare al acestora sunt conform detaliilor din proiect. În cazul adoptarii altor tipuri
de dispozitive se va obtine aprobarea Inginerului iar costurile suplimentare necesare pentru
adaptarea la structura vor fi suportate de Antreprenor.
64
X.3. MASURARE
X.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

I. 13a Placi din neopren armat pentru aparate de reazem - TIP 5 200x300x30 mm
I. 13b Placi din neopren armat pentru aparate de reazem - TIP 6 200x300x41 mm
Material metalic pentru aparate de reazem din neopren si dispozitive antiseismice si

I.14
alte elemente similare
65
XI. HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE
XI.1 HIDROIZOLATII
XI.1.1 Generalitati
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la realizarea
hidroizolatiilor pentru lucrarile de poduri.
Hidroizolatiile au ca scop:
 impiedicarea patrunderii apei la structura de rezistenta;
 colectarea apelor ce se infiltreaza prin imbracaminte si dirijarea lor spre gurile de
scurgere;
La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite în general din:
 sapa care se executa în câmp continuu si racordarea acesteia la marginea
elementului care este hidroizolat;
 racordarea acesteia la gurile de scurgere si la dispozitivele etanse de acoperire a
rosturilor de dilatatie.
Se disting urmatoarele straturi:
 strat suport;
 strat de amorsare;
 strat de lipire;
 strat de baza;
 strat de protectie;
Functionalitatile unor straturi pot fi comasate în diferite solutii constructive ale firmelor
specializate în hidroizolatii. Hidroizolatiile pot fi alcatuite din:
 amestec lichid cu intarire rapida;
 membrana hidroizolatoare;
 solutii bituminoase
Tehnologia de aplicare poate fi:
 prin pulverizare;
 prin lipire la cald a membranelor cu solutii pe baza de bitum;
 prin lipire la rece cu solutii pe baza de rasini sintetice;
 prin aplicarea de membrane autoaderente;
 prin lipire cu supraincalzirea membranelor;
 prin spoire;
În toate variantele tehnologice trebuie sa se asigure conditiile fizico - mecanice. Termenul de
“sapa hidroizolatoare” utilizat în continuare, include toate straturile componente si anume: stratul
suport, amorsa, stratul hidroizolator de baza si stratul de protectie.
66
XI.1.2 Caracteristici tehnice
Sapa hidroizolatoare trebuie sa aiba termenul de garantie de minimum 10 ani de exploatare
normala a podului, pasajului sau viaductului.
Pe durata acestei perioade, firma care garanteaza sapa hidroizolatoare, trebuie sa asigure din efort
propriu repararea sau inlocuirea acesteia si remedierea degradarilor cauzate de infiltratiile de apa
la structura de rezistenta, respectiv refacerea caii pe zona de interventie.
Materialele incluse în elementele sapei hidrofuge trebuie sa fie imputrescibile si sa fie pasive
chimic.
Sapa hidroizolatoare trebuie sa poata fi aplicata la poduri în exploatare, la care lucrarile sa se
execute pe o jumatate a caii, iar pe cealalta jumatate sa se desfasoare circulatia normala,
asigurându-se continuizarea sapei, cu pastrarea caracteristicilor tehnice.
Sapa hidroizolatoare trebuie sa reziste la circulatia de mica viteza a utilajelor de transport si la
asternerea straturilor imbracamintilor asfaltice pe pod.
Sapa hidroizolatoare trebuie sa asigure adezivitatea imbracamintii din asfalt la stratul sau superior.
Stratul hidroizolator de baza trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico – mecanice
conform SR 137-95:
 forta de rupere > 800 N/5 cm
 alungirea la rupere min. 40%
 rezistenta la perforare statica;
clasa de rezistenta L 4 neperforata min 250 N pe bila  10 mm
 adezivitatea la tractiune (aderenta la suport) min. 0,5
N/mm2
 flexibilitate la rece pe un dorn  30 mm fara fisuri la -10C
 permeabilitate la apa 72h, la 100 mm
coloana de apa 0
 temperatura minima la care membrana
este stabila 120C
 temperatura asfaltului turnat in
imbracaminte, la care membrana
trebuie sa reziste, fara diminuarea
caracteristicilor fizico-mecanice 180C
 rezistenta la sfâsiere: longitudinala > 200N
transversala > 200N
 domeniul de temperatura de exploatare
curenta este -20C  +70C
 intervalul de temperatura a mediului în
care se aplica sapa hidroizolatoare +5  +30C
Stratul superior al sapei hidroizolatoare, va fi compatibil chimic cu componentele din alcatuirea
asfaltului imbracamintii rutiere, pentru a evita agresarea sapei.
Membranele hidroizolatoare vor fi agrementate în România, conform Legii nr. 10/1995.
67
XI.1.3 Prescriptii
XI.1.3.1 Stratul suport

Hidroizolatia se poate aplica pe placa de suprabetonare sau pe betonul de panta si egalizare.
Betonul de panta si egalizare se va realiza din beton de clasa minim C16/20. Grosimea stratului de
beton va fi de min. 20 mm.
Stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte de calitate:
 aspect compact, fara goluri, denivelari, segregari, fisuri, crapaturi, etc;
 vechimea betonului: min. 28 zile de la turnare;
 sa respecte pantele conform proiectului;
 sa fie executate toate lucrarile a caror executie ulterioara ar conduce la
compromiterea hidroizolatiei executate;
 sa fie rigid, intarit, sanatos, fara parti friabile, pete de ulei, grasimi, segregari,
goluri sau alte defecte de turnare si sa aiba sunet metalic la ciocanire;
 suprafata betonului nu trebuie sa prezinte proeminente mai mari de 1,5 – 2 mm
(masurate cu dreptarul de 3m lungime pe orice directie). Se admite o singura
denivelare de  5 mm la o verificare;
 sa nu prezinte lapte de ciment in exces;
 sa nu prezinte muchii vii (se racordeaza la vertical cu o raza de 5 cm), sa asigure
racordarea la gurile de scurgere si in zona rosturilor, conform detaliilor din proiect.
 Inainte de aplicarea straturilor urmatoare, stratul suport se va pregati astfel:
 se desprafuieste prin suflare cu aer comprimat sau prin maturare/periere pâna la
obtinerea unei suprafete curate;
 se verifica planeitatea, se inlatura rugozitatile si se corecteaza asperitatile; daca nu
se realizeaza cerintele necesare aplicarii hidroizolatiei se vor face remedieri cu
mortare speciale aderente;
 se verifica umiditatea cu umidometru tip Feutron (umiditatea nu trebuie sa
depaseasca 4% pe o adâncimea de 2 cm);
 pe suprafata pregatita ca mai sus, este interzisa circulatia personalului din santier
sau cu utilaje de orice fel.
Calitatea suportului trebuie sa faca obiectul procesului verbal de receptie calitativa in faza
determinanta. Calitatea stratului suport conditioneaza continuarea lucrarilor
XI.1.3.2 Stratul de amorsaj

Amorsa are rolul de a facilita aderenta membranei hidroizolatoare la beton.
Solutia cu care se executa amorsa, poate fi pe baza de bitum sau pe baza de rasini sintetice.
Componentele solutiei nu trebuie sa contina produse care ataca chimic betonul.
Amorsa se aplica prin inundarea suprafetei si repartizarea manuala a solutiei sau prin pulverizarea
cu mijloace mecanice. Se va urmari ca suprafata ce urmeaza a se izola sa fie amorsata în totalitate.
Amorsa se aplica pe suprafata uscata a stratului suport, la temperatura mediului ambiant de peste
+5C.
Pe suprafata amorsata nu se permite circulatia pietonala sau cu utilaje de orice fel.
68
XI.1.3.3 Stratul hidroizolator
Stratul hidroizolator se aplica pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific tipului de
membrana utilizata. Aplicarea hidroizolatiei se face respectând fisa tehnologica a firmei
producatoare.
Hidroizolatia se aplica în câmp continuu, asigurându-se aderenta pe toata suprafata pe care se
aplica. Nu se admit goluri, umflaturi, basici de aer, neetanseitati la petreceri sau margini
desprinse.
Se vor trata special racordarile la gurile de scurgere, asigurându-se etanseitatea si scurgerea apelor
colectate.
La rosturile de dilatatie, tratarea hidroizolatiei se va face conform proiectului, functie de tipul
dispozitivului de acoperire a rostului de dilatatie.
Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoane din chituri elastice, de
etansare.
În cazul membranelor lipite prin supraincalzire, temperatura sursei de caldura nu trebuie sa fie
mai mare de 250C sau mai mare decât temperatura la care tipul respectiv de membrana isi
modifica caracteristicile fizico - mecanice sau chimice.
Membranele hidroizolatoare se aplica la temperatura mediului ambiant, la cel putin +5C.
Sistemul hidroizolator nu se aplica pe timp de ploaie.
XI.1.3.4 Stratul de protectie

Stratul de protectie poate fi:
 sapa de beton de 5 cm grosime, realizata din beton clasa C 20/25 (Bc 25), armat cu
impletituri din sârma zincata  1,18 - 2,5 mm, cu ochiuri de 3 - 8 cm sau plase sudate
tip Buzau  4 - 5 mm, cu ochiuri 10 x 10 cm.
 Betonul pentru stratul de protectie se realizeaza cu ciment II A - S 32,5 si agregate cu
dimensiunea maxima de 7 mm.
 mastic bituminos cu grosimea de 1 - 2 cm;
 membrane de protectie, aderate la membranele hidroizolatoare;
Se pot folosi si membrane hidroizolatoare, la care nu este necesara sapa de protectie.
Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatie, se face pe etape, dupa cum urmeaza:
 pe parcursul executarii diferitelor straturi ale sapei hidroizolatoare, incheindu-se
procese - verbale de lucrari ascunse;
 la terminarea lucrarilor de hidroizolatie, prin incheierea unui proces - verbal;
Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului, iar în cazul unor
constatari nefavorabile, din procesele verbale de lucrari ascunse, se poate face si asupra
etanseitatii, prin inundarea pe o inaltime de min. 10 cm, pe suprafetele limitate, pe durata de 24
ore.
Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor de hidroizolatii, se vor
remedia pe baza unor solutii propuse de Antreprenor si pot fi acceptate sau nu de catre Inginer.
În cazul când Inginerul nu accepta remedierile propuse de Antreprenor, se poate dispune refacerea
intregii lucrari de hidroizolatii.
69
XI.1.4 Hidroizolarea suprafetelor in contact cu pamântul
Pe suprafetele infrastructurii care vin in contact cu pamântul si pe placile de racordare, se aplica la
cald doua straturi de bitum filerizat, conform STAS 5088-75 sau de emulsie bituminoasa.
XI.1.5 Standarte românesti

Verificarea caracteristicilor fizico - mecanice si chimice specifice, se efectueaza în conformitate
cu urmatoarele standarde:
 STAS 6642 - 73 “Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de
tractiune.” “ Rezistenta si alungirea la rupere.”
 SR 137 – 95 “Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli si metode de
verificare.”
 STAS 5690 - 80 “Materiale plastice. Determinarea absorbtiei de apa.”
 Ordin MT 497-98 "Normativul pentru caracteristicile bitumului neparafinos
pentru drumuri."
 SR-ISO 2409-94 “Lacuri si vopsele. Încercarea la caroiaj.”
 STAS 6615/1-74 “Adezivi pe baza de elastomeri. Determinarea
vâscozitatii.”
 STAS 9199 - 73 “Masticuri bituminoase pentru izolatii. Metode de analize si
incercari."
XI.2 DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE
XI.2.1 Generalitati
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie, utilizate la poduri rutiere, asigura:
 deplasarea libera a capetelor tablierelor de poduri, în rosturile lasate în acest scop;
 continuitatea suprafetei de rulare a caii în zona rosturilor;
 etanseitatea la scurgeri si infiltratii de apa.
Pentru satisfacerea acestor exigente, se utilizeaza dispozitive etanse.
În general, componentele dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie sunt:
 elemente elastomerice care asigura deplasarea;
 elemente metalice suport, fixate pe structuri;
 betoane speciale în zona prinderii pieselor metalice;
 mortare speciale de etanseizare;
 benzi de cauciuc, pentru colectarea si evacuarea apelor de infiltratie.
Functie de tipul dispozitivelor, pot fi cumulate functionalitatile unor elemente ce intra în
alcatuirea lor.
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie se aplica la poduri noi sau la poduri în
exploatare, având rezolvari specifice de prindere pentru fiecare caz.
Daca se aplica la poduri în exploatare, dispozitivele trebuie sa permita executarea lucrarilor pe o
jumatate a partii carosabile, circulatia urmând a se desfasura pe cealalta jumatate a podului, fara
ca aceasta tehnologie de executie sa afecteze caracteristicile tehnice ale dispozitivului.
70
Termenul de “dispozitiv de acoperire a rostului de dilatatie”, prescurtat “dispozitiv”, utilizat în
continuare, include toate elementele componente si anume:
 betonul în care sunt fixate elementele metalice;
 elementele metalice de prindere;
 elementul elastomeric;
 elementul de etanseizare din cauciuc;
 mortarul special pentru etanseizarea elementului elastomeric.
XI.2.2 Caracteristici tehnice

Termenul de garantie a dispozitivului este de min.10 ani de exploatare normala a podului.
Elementul elastomer trebuie sa fie intersanjabil. Termenul de garantie a elastomerului este de min.
5 ani.
Pe durata garantiei, firma care garanteaza dispozitivul trebuie sa asigure, din efort propriu,
repararea sau inlocuirea acestuia si remedierea efectelor deteriorarilor structurii, ca urmare a
defectiunilor dispozitivului aparute în perioada de garantie.
Firma care livreaza dispozitivul trebuie sa asigure:
 livrarea elementelor intersanjabile, la cerere, pe durata de 10 ani, de la punerea în
opera a dispozitivului;
 asigurarea sculelor si confectiilor de mica mecanizare specifice, necesare la punerea în
opera a dispozitivului si la schimbarea elementului elastomer;
 asigurarea supravegherii tehnice la punerea în opera a dispozitivului;
 instructiuni tehnice de executie si de exploatare.
Dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico – mecanice, în domeniul de
temperaturi -35C  +80C:
 asigurarea deplasarii libere a structurii la valoarea prescrisa;
 elementele metalice de fixare trebuie sa reziste la agentii corozivi;
 sa fie etans;
 sa fie fixat de structura de rezistenta a podului, preluând actiunile verticale si
orizontale.
Pentru 1 ml. de rost, aceste actiuni sunt:
 forta verticala 11,2 tf
 forta orizontala 7,8 tf
Elementul elastomeric trebuie sa aiba caracteristicile:
 Duritate, grade Shore A 60  5
 Rezistenta la rupere prin intindere 12 N/mm2.
 Rezistenta la rupere prin compresiune 75 N/mm2.
 Tasarea sub sarcina verticala maxima max. 15 %
 Alungirea minima la rupere 350 %
 Rezistenta la ulei
Variatia caracteristicilor fizice si mecanice:
 duritate grade Shore A max.  5
 pierdere de rezistenta la rupere max. 15 %
71
 alungirea la rupere max. 15 %

 nefragibilitate la temperaturi scazute
 temperatura minima - 35C
 rezistenta la imbatrânire accelerata
 pierdere din rezistenta la rupere max. 15%
 scaderea alungirii la rupere max. 30%
 cresterea duritatii, grade Shore A max. 10
 Rezistenta la ozon dupa 100 ore sa nu prezinte fisuri
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie vor fi agrementate în Romania.
XI.2.3 Prescriptii
XI.2.3.1 Betoane speciale

La varianta în care elementele metalice de fixare se incastreaza intr-o rigla de beton armat, care
prin armaturi lucreaza monolit cu placa suprastructurii de care este prinsa, betonul din aceasta
rigla trebuie sa fie cel putin de clasa C 28/35, cu tasarea conului T 3/4 - 100 ± 20 mm.
Agregatele folosite la realizarea betonului vor fi în mod obligatoriu de concasare. Cimentul folosit
la realizarea betoanelor va fi I 42,5 R conform SR 388-1995.
Betonul va avea gradul de gelivitate G 150.
Circulatia rutiera pe acest beton se poate deschide la vârsta de 28 zile a betonului.
Se recomanda utilizarea de betoane speciale cu intarire rapida, peste care se poate deschide
circulatia la vârsta de 10 zile.
În varianta în care prinderea se face cu buloane de scelment, betonul în care se ancoreaza aceste
buloane trebuie sa fie cel putin de clasa C 25/30.
Agregatele folosite la realizarea acestui beton sunt agregate de râu spalate.
Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 32,5 conform SR 388 - 1995.
În cazul în care betonul existent în suprastructura nu are clasa minima C 20/25, zona de ancorare a
dispozitivelor de acoperire a rosturilor va fi demolata si rebetonata cu beton de clasa minim C
20/25.
Se recomanda ca betonul din grinda de incastrare sa fie tratat cu romflexil pe fata care vine în
contact cu pneurile, realizând aceeasi culoare cu imbracamintea asfaltica.
XI.2.3.2 Mortare speciale

Pentru egalizarea sub unele tipuri de dispozitive de acoperire a rostului de dilatatie sau pentru
etanseizarea laterala a elementului elastomer, se utilizeaza mortare speciale, pe baza de rasini
sintetice. Tolerantele dimensionate de montaj sunt cele prescrise pentru tipul corespunzator de
dispozitive.
Aceste mortare trebuie testate în prealabil conform prescriptiilor fabricantului tipului de
dispozitiv.
72
XI.2.3.3 Elementele elastomerice
Elementele elastomerice pot fi:
 panouri din neopren armat;
 profile speciale, deschise sau inchise, din neopren;
 benzi late din neopren;
Aceste confectii se livreaza la cerere, la tipul si la dimensiunile specificate in proiect. La primire,
se efectueaza receptia cantitativa si calitativa a produselor.
XI.2.3.4 Elemente metalice de fixare

Elementele metalice au profile special adaptate elementelor elastomerice. Ele se incastreaza in
structura si de ele se fixeaza elementele elastomerice intersanjabile.
La livrare, se efectueaza receptia cantitativa si calitativa, urmarindu-se concordanta cu prevederile
proiectului si caietului de sarcini.
Pozarea elementelor metalice, inainte de turnarea betonului special de monolitizare, se face prin
fixarea la pozitie cu dispozitive special adaptate, care asigura si mentinerea lor în aceasta pozitie
pâna la intarirea betonului.
Banda de etansare din cauciuc neoprenic trebuie sa fie continua pe toata lungimea si latimea
dispozitivului de acoperire. Se admite pe toata lungimea o singura inadire vulcanizata. Pe zona
vulcanizata se admite o toleranta la grosime de  10% din grosimea nominala a benzii.
În zona de racordare dintre dispozitivul de acoperire a rostului si imbracamintea de asfalt, se va
urmari:geometria sa fie cea prevazuta în proiect,asfaltul sa nu prezinte denivelari,sa nu aiba fisuri,
segregari sau ciobiri, sa indeplineasca cerintele din prezentul Caiet de sarcini
XI.2.3.5 Dispozitive de tip liant cu agregate

La podurile având deschideri mici cu suflu sub sau egal cu 25 mm ( 10 mm, considerând
temperatura de montaj de +5C), se recomanda solutiile simple, necostisitoare.
Dispozitivele tip liant, cu agregate, sunt alcatuite din straturi alternative de liant realizat din bitum
modificat cu polimeri si agregate, cu o anumita curba granulometrica. In general grosimea totala a
acestor straturi este de 50-150 mm si ele se incadreaza in grosimea imbracamintii asfaltice.
Liantul realizat din bitum modificat cu polimeri, asigura elasticitatea si adezivitatea sistemului,
atât la temperaturi negative (-25C) cât si la temperaturi pozitive (+80C), precum si o rezistenta
in timp si o exploatare in conditii foarte bune.
Agregatele trebuie sa aiba o anumita curba granulometrica, care difera de la o firma producatoare
la alta.
Aceste dispozitive de racordare se monteaza dupa realizarea imbracamintii bituminoase, prin
taierea fantei rostului pâna la hidroizolatie si umplerea ei in straturi succesive. Lucrarile vor
incepe de la marginea cea mai joasa spre cea ridicata.
Rostul in beton va fi de 2 cm. Elementele de beton pe care se aplica rostul trebuie sa fie netede,
fara denivelari, fara stirbituri si sa fie rezistente. Rostul dintre elementele de beton trebuie sa fie
curatat de eventualele elemente ce ar putea bloca rostul si impiedica dilatatia tablierului.
73
In rostul structurii de beton se aplica un snur rezistent la temperaturi inalte, peste care se aplica un
dop din liantul bituminos.
Peste rostul structurii, pe toata lungimea lui, se monteaza o tabla de aluminiu, care se fixeaza de
tablier pe partea cea mai inalta.
Dupa incalzirea intregii suprafete a rostului (orizontal si vertical), se aplica straturile succesive de
liant si agregate.
Firma care livreaza dispozitivul trebuie sa asigure:
 sculele si confectiile de mica mecanizare specifice, necesare la punerea in opera a
dispozitivului;
 asigurarea supravegherii tehnice, la punerea in opera a dispozitivului;
 instructiuni tehnice de executie si de exploatare;
 montarea unui dren de colectare a infiltratiilor;
Dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico-mecanice, in domeniul de
temperaturi -35 +80C:
 asigurarea deplasarii libere a structurii, la valoarea prescrisa;
 elementele de aluminiu sa reziste la agentii corozivi;
 sa fie etans;
Caracteristicile fizice ale elementelor componente:
Materialul de baza:
 Bitum elastomer
 Densitate la 18C 1.15  0.05
 Punctul de inmuiere min. 85C
 Temperatura de turnare 180C  20
 Penetrare la 25C 40-90 0,1mm
 Densitatea la 25C 1-1,3g/cm3
 Flexibilitate la 0C,-20C fara fisuri
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie vor fi agrementate in România conform Legii
nr.10/1995.
XI.2.3.6 Alte recomandari

Se vor efectua:
 receptii pe faze de executie, care au în vedere constatarea executarii corecte a
elementelor suport sau de prindere a elementului elastomeric;
 receptia finala.
Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice si chimice specifice se efectueaza în conformitate cu
urmatoarele standarde:
 STAS 5441/2-74 “Elastomeri vulcanizati. Determinarea duritatii în
grade de duritate Shore A”
 SR ISO 37-1997 “Cauciuc vulcanizat si termoplastic. Determinarea
caracteristicilor de efort – deformatii la tractiune."
 SR ISO 1817 - 93 “Cauciuc vulcanizat. Determinarea actiunii lichidelor.”
 STAS 5152 - 82 “Elastomeri vulcanizati. Incercarea la imbatrânirea
74
accelerata.”
 STAS 8204 - 73 “Cauciuc vulcanizat. Determinarea temperaturii,
limita de nefragibilitate."
 STASR 9449 - 73 “ Elastomeri vulcanizati. Determinarea rezistentei la
fisurare, datorita ozonului, în conditii statice.”
 SR ISO 815+A1/95 “ Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Determinarea
deformarii remanente dupa compresiune, la
temperaturi ambiante, ridicate sau scazute.”
 SREN 10002-1/1994 “Materiale metalice. Incercarea la tractiune. Metoda de
incercare (la temperatura ambianta).”
 SR 13170 - 1993 “ Materiale metalice. Incercarea la incovoiere prin
soc. Epruvete speciale si metode de evaluare.”
 SR EN 10045-1-1993 “ Materiale metalice. Incercarea la incovoiere prin soc pe
epruvete Charpy. Partea 1. Metode de incercare.”
XI.3. MASURARE
XI.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

S.09
Dispozitive de acoperire a rosturilor de dilatare - Dlmax=20 mm
I. 11
Hidroizolatie pe suprafetele de beton in contact cu pamantul
S.06
Hidroizolatie
75
XII.CALEA PE POD
XII.1 GENERALITATI
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la realizarea
imbracamintilor de tip bituminos turnate, aplicate pe partea carosabila a podurilor si pe trotuare.
Acest tip de imbracaminte se executa la cald, din mixturi preparate cu agregate naturale, filer si
bitum neparafinos, pentru drumuri si vor respecta prevederile din urmatoarele standarde:
 STAS 175 - 87 “Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase turnate, executate la
cald. Conditii tehnice generale de calitate.”
 STAS 11348 - 87 “Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase pentru calea pe pod.
Conditii tehnice de calitate.”
 SR 174/1 –97 “Imbracaminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice
de calitate.”
 SR 174/2 –97 “Imbracaminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice
pentru preparare si punere in opera a mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor
executate.”
 Normativ privind executia la cald a imbracamintilor bituminoase pentru calea pe pod
indic. AND 546-1999.
Utilizarea altor tipuri de imbracaminti pe poduri nu se va face decât pe baza unor studii si
cercetari efectuate de institute de specialitate si numai cu acordul Inginerului si proiectantului.
Imbracamintile bituminoase se utilizeaza in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria
strazii, conform cu precizarile din STAS 11348 - 87 tabel 1 si cu prevederile din caietul de sarcini,
putând fi: imbracaminte butuminoasa turnata realizata cu asfalt turnat dur sau imbracaminte
bituminoasa cilindrata realizata din beton asfaltic cu bitum modificat cu polimeri tip BamP.
Tipurile de mixtura sunt cele din tabelul 1.
Tabelul 1 Mixturi asfaltice

Nr Dimens.
Simbo
.cr Tipul mixturii asfaltice max. a Domeniul de aplicare
l
t. granulei
1 Beton asfaltic cilindrat, cu imbracaminte pe partea carosabila
BAP 16
bitum pur a podurilor rutiere
2 Beton asfaltic cilindrat, cu
imbracaminte pe partea carosabila
bitum modificat sau BamP 16
a podurilor rutiere
polimeri*
3 imbracaminte la poduri cu placa de
Asfalt turant dur ADT 8
beton
4 Asfalt turnat AT 7 imbracaminte pe trotuare
strat de protectie a hidroizolatiei de
5 pe pod sau ca strat de egalizare a
Mortar asfaltic turnat MAT 5
caii podului
76
NOTA: * se executa pe poduri situate pe drumuri publice cu trafic foarte intens si greu, in
scopul cresterii rezistentei la deformatii permanente, la temperaturi ridicate si a
rezistentei la fisurare la temperaturi scazute.
XII.2 TROTUARE
Trotuarele sunt elemente destinate circulatiei pietonilor pe poduri/pasaje si sunt denivelate fata de
nivelul caii. Latimea acestora va fi stabilita prin proiect, functie de amplasamentul
podului/pasajului, respectând prevederile STAS 2924-91 si Ordinul 45/1998 al Ministerului
Transporturilor.
Nu se admite traversare de conducte si cabluri electrice sau telecomunicatii prin umplutura
trotuarului. Acestea vor fi pozitionate prin intermediul unor suporti metalici ancorati de
suprastructura in afara caii pe pod.
Trotuarul va fi prevazut, la marginea dinspre partea carosabila, cu borduri si cu parapet directional
sau cu borduri înalte, iar catre exterior cu parapet pietonal. Umplutura trotuarului este realizata
din beton de clasa C8/10.
Bordurile se vor realiza cu beton de clasa minim C 28/35, realizat cu ciment I 42.5, având un grad
de impermeabilitate de minim P810 si care sa reziste la cel putin 150 cicluri de inghet- dezghet.
XII.3 PARAPETE
Dupa scop, parapetii pot fi pietonali, directionali sau cu rol dublu. Realizarea lor se face in
conformitate cu proiectul. Parapetii prevazuti sunt în conformitate cu SR 1948 – 2/1995. La
pasajele peste liniile CF parapetul este completat cu o plasa de protectie cu înaltimea de 2,5 cm de
la nivelul trotuarului.
Parapetii din otel se vor proteja prin vopsire; calitatea si culoarea vopselei vor fi aprobate de
Inginer.
XII.4 IMBRACAMINTEA CAII PE POD

Calea pe poduri si pasaje se va realiza cu îmbracaminti bituminoase executate la cald conform
normativ AND 546 – 1999. Imbracamintea bituminoasa pe partea carosabila a podului, se aplica
pe un strat de protectie executat conform STAS 5088 – 75 sau din mortar asfaltic turnat tip MAT,
executat conform STAS 11348-87 si/sau conform prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
Adaptarea unui tip sau altul pentru stratul de protectie al hidroizolatiei, se va face la fiecare
lucrare in parte, cu aprobarea proiectantului si a Inginerului. Protectia cu mortar asfaltic turnat se
va adopta in special in cazul platelajelor de tip ortotrop, pentru a reduce incarcarea permanenta.
Imbracamintea bituminoasa la trotuare se realizeaza din asfalt turnat conform STAS 175-85,
STAS 1348-87si prevederilor din prezentul caiet de sarcini, de tip AT.
Imbracamintea bituminoasa cilindrata realizata din beton asfaltic tip BAP, se executa in perioada
mai – octombrie, cu conditia ca temperatura atmosferica sa fie de minim + 10C; pentru
imbracaminte bituminoasa cilindrata realizata din beton asfaltic cu bitum modificat cu polimeri,
temperatura trebuie sa fie de minim +15C; imbracamintea bituminoasa turnata, realizata cu asfalt
turnat dur, se executa in tot timpul anului, cu conditia ca stratul suport sa fie uscat iar temperatura
atmosferica sa fie de minimum +5C.
77
XII.5 CONDITII TEHNICE
XII.5.1 Elemente geometrice

Grosimile straturilor realizate prin turnare (asfalt turnat dur, asfalt turnat si mortar asfaltic turnat)
conf. STAS 11387 stabilite constructiv, la fiecare lucrare in parte, vor fi urmatoarele:
 asfalt turnat dur 6 cm (2x3 cm)
 asfalt turnat grosime minima 2 cm
 mortar asfaltic turnat grosime minima 1,0 – 2 cm
Grosimea totala a îmbracamintii din beton asfaltic cilindrat este de 6 cm si se executa din doua
straturi, grosimea fiecarui strat fiind de 3 cm.
Profilul transversal si longitudinal al drumului pe pod se va realiza conform proiectului. Grosimea
reala a îmbracamintii bituminoase este indicata în documentatia tehnica.
XII.5.2 Abateri limita

Abaterile limita la grosimea straturilor fata de valorile din proiect vor fi de –10 %.
Abaterile limita la panta profilului transversal sunt de ± 2,5 mm/m pentru îmbracaminti turnate
mecanizat si de ± 5 mm/m pentru îmbracaminti turnate manual.
Denivelarile maxime admise în lungul caii sub dreptarul de 3,00 m sunt de 3 mm în cazul
executiei mecanizate si de 5 mm în cazul asternerii manuale.
XII.5.3 Materiale
Materialele folosite la prepararea mixturilor asfaltice (asfalt turnat dur, asfalt turnat si mortar
asfaltic) sunt precizate în tabelul 3 din STAS 11387 – 87 si vor îndeplini conditiile de calitate
prevazute în standardele respective de materiale si anume:
 STAS 539 - 79 pentru filer;
 STAS 662 - 89 pentru nisip natural si SR 667 - 90 pentru nisip de concasare sorturile
0-3 si criblura sorturile 3-8 si 8-16;
 Normativ Ord. MT 497/1998 pentru bitum. Se utilizeaza bitum tip D 60/80 pentru
zona climatica calda si D 80/100 pentru zona climatica rece.
Alte materiale:
 emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, conform STAS 8877 - 72, pentru
amorsarea suprafetelor la podurile cu placa de beton armat;
 chit tiocolic pentru colmatarea rosturilor in zonele de contact ale sapei hidrofuge si a
imbracamintii bituminoase cu unele elemente de constructie (borduri, rosturi de
dilatatie, guri de scurgere, etc.).
Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur si ale asfaltului turnat, vor
respecta prevederile din STAS 175 – 87 (conform tabel).
Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice de tip BAP si BamP, vor
respecta prevederile din Normativul ind. AND 546-1999.
Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale mortarului asfaltic turnat, vor respecta
prevederile din STAS 11348-87 aratate in tabelul 2.
78
Tabelul 2.Proprietati ale mixturilor asfaltice turnate

Mixturi asfaltice
Caracteristici fizico-mecanice Asfalt turnat
Asfalt turnat
dur
A. Incercare pe cuburi:
- Densitatea aparenta, kg/m3 2400 2400
- Absorbtia de apa % vol. 0-1 0-1
- Umflarea dupa 28 zile de pastrare in apa, % vol.max. 1 1
- Rezistenta la compresiune la 22C. N/mm2, min 3.5 3.0
- Rezistenta la compresiune la 50C. N/mm2, min 1.7 1.5
- Reducerea rezistentei la compresiune dupa 28 zile de
10 10
pastrare la apa la temperatura de 22C. % max.
- Patrunderea la 40C sub o forta de 525 N, aplicata timp
de 30 minute cu ajutorul unui poanson având sectiunea 1-7 1–7
de 500 mm2, mm.
B. Incercare pe cilindri Marshall:
- Stabilitate (S) la 60C, N, min. 5500 1000
- Indice de curgere, fluaj (I), min. 1.5 – 4.5 1.5 – 4.5
- Raport S/I, N. mm, min. 1500 1000
Conditiile pentru compozitia si caracteristicile betoanelor asfaltice cilindrate cu bitum pur, sunt
cele din tabelele care urmeaza:
Tabel nr 3. Compozitia betonului asfaltic cilindrat
Nr. Conditii de
Specificatii
crt. admisibilitate
1 Compozitia agregatelor naturale si filer
trece prin ciurul 16 mm % 90 - 100
trece prin ciurul 8 mm % 60 - 80
trece prin ciurul 3,15 mm % 45 – 60
trece prin ciurul 0,63mm % 25 - 40
trece prin ciurul 0,20 mm % 14 - 25
trece prin ciurul 0,09 mm % 10 - 12
2 Continutul de bitum % din masa mixturii 6-7
Tabel nr 4 Proprietati ale betonului asfaltic cilindrat
Beton asfaltic cilindrat tip
BAP
Nr.crt Caracteristici Tipul bitumului
D 60/80 D 80/100
A. Caracteristici pe probe Marshall
1 Densitatea aparenta kg/m3, min. 2350 2350
79
2 Absorbtia de apa, % vol.max. 1.0 1.0
3 Stabilitatea ( S) la 60C, min. 7.5 7.0
4 Indice de curgere (I) la 60C, min. 1.5 – 4.5 1.5 – 4.5
B. Caracteristici pe probe intacte- carote
1 Densitatea aparenta kg/mc, min. 2250 2250
2 Absorbtia de apa, % vol., max. 2.0 2.0
3 Grad de compactare, % min. 70 97
Abaterile limita, in procente din masa, in valoare absoluta, vor respecta prevederile STAS 175 –
87si SR 174/5-1997.
XII.6 PRESCRIPTII DE EXECUTIE

Stratul suport ( beton de panta sau placa de suprabetonare) va fi pregatit astfel:
 suportul pentru beton de ciment va fi nivelat cu un mortar de finisare. Dupa uscare,
suprafata se va amorsa cu o emulsie cationica bituminoausa cu rupere rapida;
 suportul pentru mortar asfaltic va fi curatat si se va amorsa cu o emulsie cationica
bituminousa cu rupere rapida daca calea va fi turnata mai târziu cu 24 de ore dupa ce
se toarna mortarul.
Amestecul, transportul si asternerea mixturilor asfaltice tip ATD vor respecta prevederile STAS
175-87, iar cele de tip BAP, prevederile STAS 174/1,2-1997 si Norma AND 546/1999. Mixturile
asfaltice se vor turna dupa ce suprafata hidroizolatiei se va amorsa cu emulsie bituminousa.
XII.6.1 Prescriptii de executie

Cotele stratului suport trebuie verificate pentru a respecta prevederile proiectului.Suprafata
stratului suport pe care se executa amorsarea trebuie sa fie uscata si curata.
Pregatirea stratului support se va efectua in functie de tipul sau si anume:
 In cazul când imbracamintea se aplica pe suprafata din beton de ciment, se va asigura
planeitatea acesteia, in conformitate cu proiectul de executie si se admite sau respinge
continuarea lucrarilor, aceasta fiind faza determinanta. Suprafata astfel tratata, dupa
uscare, se amorseaza cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida;
 In cazul când imbracamintea se aplica pe stratul din mortar asfaltic turnat, suprafata
acestuia se curata si se amorseaza cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida,
atunci când turnarea imbracamintii se efectueaza la un interval de peste 24 ore de la
turnarea mortarului sau acesta a fost supus circulatiei;
 In cazul in care imbracamintea bituminoasa se aplica direct pe hidroizolatie, se va avea
in vedere corelarea stabilitatii termice a hidroizolatiei cu tipul de mixtura utilizat si se
va asigura aderenta.
Amorsarea se executa mecanizat, realizându-se o pelicula omogena pe toata suprafata stratului
suport. Dozajul de bitum rezidual va fi de 0,3….0,4 kg/m2.
Amorsarea se face in fata repartizatorului, pe distanta minima care sa asigure timpul necesar
ruperii complete a emulsiei bituminoase, dar nu mai mult de 100 m.
80
Prepararea, transportul si punerea in opera a mixturilor asfaltice se efectueaza conform STAS 175
- 87 si Normativului ind. AND 546-1999.
XII.6.2 Controlul calitatii lucrarilor

Verificarea materialelor folosite la executia mixturilor asfaltice turnate, se va face conform
prevederilor din standardele respective de materiale.
Verificarea mixturilor asfaltice si a continutului de bitum, se va face cu respectarea prevederilor
din STAS 1338/2 – 87 si STAS 11387 - 87, cap. 4.
Verificarea imbracamintii rezultate se va face prin metode nedistructive sau prin carote conform
STAS 1338/1 - 84. Verificarea elementelor geometrice se va face pe pacursul executiei conform
STAS 174/2 pct. 3.4 si 3.5.
Receptia preliminara se face la cel putin o luna de la darea in circulatie.
Comisia de receptie va examina lucrarea executata conform documentatiei tehnice aprobate si
documentatiei de control intocmite in timpul executarii.
Documentele tuturor verificarilor stabilite conform acestui normativ, fac parte din documentatia
receptiei preliminare si se predau Inginerului lucrarii, pentru a fi gestionate in cartea podului.
Eventualele degradari ce apar in termenul de garantie a lucrarii executate, precum si propunerile
facute de comisia de receptie preliminara, vor fi remediate de constructor, pe cheltuiala acestuia,
in mod corespunzator si la termenele stabilite.
Receptia finala se va face la un an de la data efectuarii receptiei preliminare, timp in care se va
face verificarea comportarii in exploatare a lucrarii executate si se vor realiza eventualele
remedieri ale deficientelor aparute in perioada de garantie.
XII.7. MASURARE
XII.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

S.07a Calea pe pod/pasaj - Imbracaminte bituminoasa cilindrata 3+4.0 cm)
S.08 Guri de scurgere - T1G1
S.10 Parapet metalic pentru siguranta circulatiei autovehiculelor - de tip greu
S.13b Trotuare 1.50m latime
S.14a Borduri din beton 20x25
81
XIII. RACORDAREA CU TERASAMENTELE
XIII.1 GENERALITATI
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la executarea,
compactarea, nivelarea si finisarea umpluturilor de la sferturile de con si din spatele culeelor,
protectia sferturilor de con, executarea, transportul, montarea placilor de racordare si a grinzilor
de rezemare, executarea scarilor si a casiurilor pe taluz, controlul calitatii si conditiile de receptie.
La executia umpluturilor la sferturile de con si din spatele culelor se vor respecta prevederile din
standardele si normativele in vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prezentului
caiet de sarcini
Antreprenorul va asigura prin posibilitati proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Inginerului, verificari suplimentare fata de
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa
conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a umpluturilor, cu
rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
XIII.2 UMPLUTURI LA SFERTURILE DE CON

Sferturile de con sunt elemente care asigura racordarea dintre culee si terasamentul rampelor de
acces.
Sferturile de con se executa din pamânt bine compactat, cu taluz fie constant de 2:3, fie variabil
de la 2:3 pe directia transversala caii, pâna la 1:1 pe directia longitudinala.
XIII.3 MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA UMPLUTURILOR LA SFERTURILE

DE CON
XIII.3.1 Pamânt vegetal

Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamântate se foloseste pamânt vegetal ales din
pamânturile vegetale cele mai propice vegetatiei.
XIII.3.2 Pamânturi pentru umpluturi

Pentru executarea lucrarii se vor folosi pamânturi cu urmatoarele caracteristici:
 pamânturi necoezive medii, fine (fractiunea mai mica de 2 mm reprezinta mai mult de
50%)
 nisip cu pietris, nisip mijlociu in parti fine neuniforme (granulozitate continua)
sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet, insensibilitate la variatiile de temperatura.
82
Pamânturile clasificate ca bune conform STAS 1243-77, tabelul 1a si 1b, pot fi folosite in orice
conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.
Nu se admite folosirea pamânturilor prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre conform STAS
2914-84, la executia zonei de tranzitie pod-rampa de acces.
Nu se vor utiliza pamânturi organice, mâluri, namoluri, pamânturi turboase si vegetale, pamânturi
cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75 % ) precum si pamânturi cu
continut mai mare de 5 % de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi bulgari de
pamânt inghetat sau cu continut de materii organice putrescibile (brazde, frunzis, radacini, crengi,
etc.).
Conditiile de utilizare a diferitelor pamânturi pot fi combinate, la cererea Inginerului, cu masuri
specifice destinate a aduce pamântul extras in stare compatibila cu modalitatile de punere in opera
si cu conditiile meteorologice. Aceste masuri care cad in sarcina Antreprenorului privesc
modalitatile de extragere si de corectii a continutului in apa fara aport de liant sau reactiv.
XIII.3.3 Apa de compactare

Apa necesara compactarii umpluturii sferturilor de con nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa
contina materii organice in suspensie.
Apa salcie nu poate fi utilizata la terasamentele din spatele lucrarilor de arta.
Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea, nu se va face decât cu
aprobarea clientului si cu precizarea modalitatilor de utilizare.
XIII.4 VERIFICAREA CALITATII PAMÂNTURILOR

Verificarea calitatii pamântului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia,
prevazute in tabelul 1.
Tabel 1 Caracteristicile umpluturii

Nr Metode de
Caracteristici care
.cr Frecvente minime determinare
se verifica
t. conform STAS
1 Granulozitate In functie de heterogenitatea pamântului 1913/5-85
2 Limita de plasticitate utilizat, insa nu va fi mai mica decât o 1913/4-86
Coeficientul de
3 incercare la 5.000 m3 1243-88
neuniformitate
Caracteristicile de Pentru pamânturile folosite in rambleele
4 1943/13-83
compactare din spatele zidurilor o incercare la 1.000m3
5 Umflare libera 1913/12-88
Sensibilitate la
6 1709-90
inghet-dezghet
7 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 m3 1913/1-82
Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator.
83
XIII.5 EXECUTIA UMPLUTURILOR
XIII.5.1 Generalitati
Când linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20 %, Antreprenorul va trebui sa
execute trepte de infratire având o inaltime de 20 cm si distantate la maxim 1,00 m pe terenuri
obisnuite si cu inclinare de 4% spre vale.
Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Executia umpluturilor trebuie sa fie intrerupta in cazul când calitatile lor minimale, definite prin
prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale, vor fi compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluata decât dupa un timp fixat de Inginer sau reprezentantul .
Umplutura se executa din straturi elementare suprapuse, pe cât posibil orizontale, pe întreaga
latime si lungime a sfertului de con.
La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru acesta,
laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in
consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasând
pamântul sa se zvânte sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea cât mai aproape de cea
optima sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime.
Toate umpluturile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor normal
prevazut in STAS 2914-84 conform tabelului 2.
Tabel 2 Gradul de compactare

Zonele din terasamente Pamânturi
la necoezive coezive
care se prescrie gradul imbracaminti imbracaminti
imbracaminti imbracaminti
de semi semi
permanente permanente
compactare permanente permanente
Primii 30 cm ai terenului
natural sub un rambleu cu 100 95 97 93
inaltimea h < 2.00m; 95 92 92 90
h > 2.00 m
b. In corpul rambleelor la
adâncimea (h) sub patul 100 100 100 100
drumului: h < 0.50m 100 97 97 94
0.5 < h < 2.00m 95 92 92 90
h > 2.00m
c) in deblee, 300mm
adâncime sub patul 100 100 100 100
drumului
Antreprenorul va trebui sa supuna acordului Inginerului, cu cel putin opt zile inainte de inceperea
lucrarilor, grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare pamânt, pentru a obtine dupa
compactare gradele de compactare aratate in tabelul 2, cu utilajele folosite pe santier.
84
Starea umpluturii este controlata prin supravegherea Inginerului pe durata executiei.Controlul va
fi strat dupa strat; cu frecventa aratata in tabelul 3. Aceasta frecventa poate fi modificata prin
caietul de sarcini speciale.
Tabel 3 Frecventa testelor

Frecventa minimala a
Denumirea incercarii Observatii
incercarilor
Incercarea Proctor 1 la 5.000 m3 Pentru fiecare tip de pamânt
Determinarea continutului de apa 1 la 150ml de platforma Pentru fiecare strat
Determinarea capacitatii 1 la 30 ml de platforma Pentru fiecare strat
Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri nici excrescente, in afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale umpluturii.
Taluzul umpluturilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare, vor
avea inclinarea 1:1,5 pâna la inaltimile maxime pe verticala - date in tabelul 4.
Tabel 4 Inaltimile de terasament

Natura materialului in rambleu Hmax. (m)
Argile prafoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrisuri sau balasturi 10
In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari decât cele aratate in tabelul 4, dar pâna la 12.00 m,
inclinarea taluzurilor pe inaltimile socotite de la nivelul platformei drumului in jos va fi de 1:1.5,
iar pe restul inaltimii pâna la baza rambleului va fi de 1:2.
Pentru umpluturi mai inalte de 12.00 m, precum si la cele situate in albiile majore ale râurilor,
vailor si in baltile unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine, inclinarea
taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de
1,3….1,5.
In cazul in care la realizarea umpluturilor sunt folosite pamânturi sensibile la apa si nu sunt
masuri speciale in caietul de sarcini speciale, Inginerul lucrarii va putea prescrie Antreprenorului:
 punerea in opera si compactarea imediata a debleelor sau a pamânturilor din gropi de
imprumut la locul de folosire cu un grad de umiditate convenabil;
 asternerea in asteptarea compactarii si scarificarea in vederea reducerii umiditatii prin
evaporare;
 tratarea cu var a pamântului pentru reducerea umiditatii;
 drenuri deschise pentru a reduce umiditatea terasamentelor.
85
XIII.5.2 Zone de racordare

La executia terasamentelor in zona de racordare se recomanda urmatoarele:
In cazul culeelor masive si inecate se va tine seama de faptul ca in apropierea fundatiei si elevatiei
culeei nu este posibila compactarea umpluturilor cu compactori de tip greu (compactori cu pneuri,
rulouri vibratoare sau alte utilaje de compactare folosite in mod curent la compactarea
rambleelor). In acest caz asigurarea gradului de compactare se va face cu mijloace de compactare
specifice spatiilor inguste (placi vibratoare, maiuri mecanice, etc.). Pentru restul rambleului,
compactarea materialului de umplutura se va face cu utilaje indicate in “Normativ privind
executarea mecanizata a terasamentelor de drumuri” C 182-87.
Daca umplutura din zona de tranzitie nu se face odata cu umplutura rambleului rampei de acces,
se va asigura un spatiu suficient utilizarii mijloacelor de compactare, executându-se totodata si
treptele de infratire.
Daca umplutura din zona de tranzitie (excluzând umplutura care se compacteaza cu mijloace
specifice spatiilor inguste), se face odata cu umplutura rambleului rampei de acces, acestea se vor
executa in straturi succesive, delimitându-se corespunzator materialul granular utilizat in zona de
tranzitie.
In cazul culeelor inecate compactarea umpluturilor de pamânt se va face in aceleasi conditii ca si
pentru restul rampei de acces. Pentru asigurarea unei stabilitati maxime, atât zonei de tranzitie
pod-rampa de acces cât si a culeei podului, care in acest caz reazema direct pe umplutura
terasamentului, prin intermediul unui prism din piatra sparta, piatra bruta sau balast, este necesar
sa se respecte procesul tehnologic urmator:
 executarea lucrarilor pregatitoare a terenului de fundare se va face in mod unitar pe
intreaga suprafata aferenta lucrarii pod-rampa de acces;
 umplutura de pamânt din zona de tranzitie pod-rampa de acces se va executa si
compacta pâna la cota finala a terasamentului fara a tine cont de amplasamentul
culeelor;
 amplasarea culeelor se va face in sapatura executata in terasamentul umpluturii zonei
de tranzitie, dupa ce aceasta a fost adusa la gradul de compactare corespunzator
prescriptiilor tehnice in vigoare;
 patul pentru placile de racordare se va executa prin umplutura si compactare succesiva
pâna la aducerea la cota, apoi se asterne stratul de nisip in grosime de 10 cm.
Pentru inaltimi mari ale rampei de acces si la adâncimi mari de fundare a culeei de acest tip, se va
respecta tehnologia de executie mentionata pentru tipurile de culee inecata sau masiva.
Compactarea materialului de umplutura în apropierea culeei se va face cu mijloace specifice
spatiilor inguste.
In toate cazurile, indiferent de tipul culeei adoptat, se recomanda executarea lucrarilor de
protejare a taluzurilor in scopul de a preveni ravinarile sau pierderea locala a stabilitatii acestora.
86
XIII.5.3 Protectii
Protejarea taluzurilor se va face tinând seama de natura pamântului, de inaltimea rambleului si de
panta taluzului prin una din metodele urmatoare:
 caroiaje;
 plantatii;
 pereuri;
Alegerea tipului si metodei de protejare a taluzurilor se face in functie de conditiile climatice din
zona respectiva si a eficientei tehnico-economice a solutiei alese. Detaliile de executie pentru
protejarea taluzurilor vor fi stabilite in conformitate cu prevederile STAS 2916-87.
În cazul culeilor înecate, zona de taluz de sub suprastructuri se va perea.
XIII.5.4 Tolerante
Abaterile limita admise la executia platformei drumului in zona de tranzitie pod-rampa de acces
sunt:
la inaltimea platformei:
 ± 50 mm fata de ax;
 ±10 mm la latimea totala;
 ± 20 mm fata de cotele de nivel ale proiectului.
XIII.6 PLACI DE RACORDARE SI GRINZI DE REZEMARE

Placile de racordare sunt elemente folosite pentru atenuarea actiunii traficului rutier pe zona de
tranzitie pod-rampa de acces.
Placile de racordare si grinzile de rezemare aferente se executa prin prefabricare sau monolit din
beton de clasa C 25/30.
Placile de racordare sunt amplasate in terasament (in cazul sistemelor rutiere nerigide pe rampa de
acces) sau la nivelul caii (in cazul sistemelor rutiere rigide).
In cazul placilor de racordare amplasate la nivelul caii, executate monolit, se vor respecta
conditiile tehnice impuse imbracamintilor rutiere rigide, conform prevederilor STAS 183-86.
Gradul de compactare a terasamentelor in zona de racordare pod-rampa de acces va fi de minim
95%, stabilit conform STAS 2914-84.
Placile de racordare, inclusiv grinzile de rezemare ale acestora, se calculeaza la clasa “E” de
incarcare conform STAS 3211-86. Placa de racordare se calculeaza ca placa pe mediu elastic (in
cazul placii de racordare turnata monolit) si ca ansamblu de fâsii simplu rezemate rigid la un capat
si elastic la celalalt capat prin intermediul grinzii de rezemare.
Placile de racordare se stabilesc in functie de inaltimea rambleului (Hr), tipul sistemului rutier al
rampei de acces si tipul culeei, conform tabelului 5.
Tabel 5 Placi de racordare

Hr (m)
Tip culee
<3 3-4 4-5 5-6 6-7 7-8 >8
87
Masiva P3 P4 P5 P6* P6
Inecata P3 P4 P5 P6* P6
Rezemata pe terasament P5 P6* P6
NOTA: In cazul sistemelor rutiere rigide se utilizeaza placa de racordare P6* turnata monolit.
Grinzile de rezemare se executa intotdeauna pe un prism de piatra sparta conform instructiunilor
STAS 6700-84, realizat in straturi succesive, bine compactate, odata cu terasamentul zonei de
tranzitie.
XIII.7 PROTECTIA SFERTURILOR DE CON

Sferturile de con sunt elemente de legatura intre terasamente si si
infrastructurilepodului/pasajului.
Sferturile de con pot fi realizate cu o panta constanta de 2:3 sau cu o panta care variaza de la 2:3
la 1:1 pe directe longitudinala.
Pentru asigurarea stabilitatii pamântului din sfertul de con, se pot aplica urmatoarele 2 tipuri de
protectii:
Taluz constant 2:3
 sub pod (sau pasaj) se va perea cu un pereu ce va rezema pe fundatie;
 in afara podului (sau pasajului) se va inierba.
Taluz variabil
 se va perea cu un pereu ce va rezema pe fundatie;
Pereul pentru sfertul de con se va realiza din dale de beton, rostuite, asezate pe o fundatie din
beton de 10 cm grosime si un strat de nisip de 5 cm grosime. Dalele din beton vor avea forma
hexagonala, cu latura de 10-15 cm si grosimea de 15 cm, pentru înaltimea de 4,00 m de la vârful
sfertului de con si cu grosimea de 20 cm pentru restul de înaltime. Betonul din dale va fi de clasa
C12/15 iar betonul din fundatie va fi de clasa C 8/10.
XIII.8 SCARI SI CASIURI PE TALUZE

La capetele podului /pasajului se vor amplasa de o parte si de alta ale acestuia, casiuri pentru
evacuarea rapida a apelor meteorice de pe suprastructura si scari pentru accesul sub pod.
Casiul se va executa din piatra bruta zidita sau din dale de beton clasa C 12/15 prefabricate
monolitizate pe santier. Forma si dimensiunile acestuia se vor preciza prin proiect.
Scarile se realizeaza din elemente (trepte) prefabricate din beton de clasa C8/10.
Treptele trebuie sa fie de inaltime egala si sa corespunda ca forma, dimensiuni si mod de finisare,
prevederilor proiectului. Orizontalitatea treptelor se va verifica la fiecare treapta cu dreptarul si
nivela cu bula de aer.
Abaterile limita admisibile sunt:
 la orizontalitatea treptelor 2 mm
 la inaltimea treptelor 1 mm
Muchiile treptelor trebuie sa fie drepte si intacte, sa nu prezinte ondulatii sau stirbituri. De
asemenea, treptele de beton sclivisit sau mozaicat nu trebuie sa prezinte reparatii locale ale unor
stirbituri produse in timpul executiei din cauza unei protejari insuficiente a treptelor.
88
Atât casiul cât si scara vor rezema pe taluz pe o fundatie de balast de 10 cm grosime si vor avea
fiecare o fundatie din beton de clasa C12/15 a carei dimensiuni, functie de inaltimea
terasamentului, se vor preciza in proiect.
Scarile pe taluze sunt prevazute cu un parapet realizat din teava de diametrul  38 mm sau otel
rotund OB 37 20 mm. Parapetele trebuie sa fie verticale pe toata inaltimea, verificarea
efectuându-se cu firul cu plumb. La mâna curenta a parapetelor metalice se va controla ca in
punctele de innadire sa nu existe praguri care sa jeneze la palma. Micile denivelari se vor inlatura
prin polizare. Stâlpii acestui parapet vor avea fundatii din piatra sparta, sau din beton.
XIII.9. MASURARE
XIII.9.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE

Umpluturi de pamant in zona de racordare (sferturi de con, in spatele aripilor, intre
R.T. 01
zidurile intoarse, etc)
R.T. 02 Scari pe taluze
R.T.03 Casiuri pe taluze
R.T.04b Pereu la sferturile de con- din piatra bruta
89

Documente 1870

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Documente 1870

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONSTRUCŢIE NOUĂ AUTOSTRADĂ/

REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAŢIONAL

Secţiunea 1 - Articole Generale

I. PROCEDURI LEGALE ŞI LEGISLAŢIE LOCALĂ.................................................................1

I. PROCEDURI LEGALE ŞI LEGISLAŢIE LOCALĂ

I.1 OBIECTIVUL ŞI SCOPUL LUCRĂRILOR

Prevederile legale generale menţionate mai sus, sunt următoarele:

Lista de mai sus nu va fi considerată nici completă, nici exhaustivă.

I.2 SISTEMUL CALITĂŢII PENTRU LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII

Această clauză face referire la sistemul general de asigurare a calităţii, conform

Sistemul calităţii aplicat lucrărilor de construcţii este un set de proceduri organizatorice,

Sistemul calităţii aplicat lucrărilor de construcţii va consta în următoarele:

 regulamente, norme şi standarde tehnice de construcţii

Acolo unde trebuie să se asigure o anumită condiţie de calitate în construcţii în conformitate cu

Măsurătorile specifice lucrărilor de construcţii vor fi realizate în conformitate cu prevederile

I.3 INSPECŢIA DE STAT CU PRIVIRE LA CALITATEA LUCRĂRILOR DE

Această clauză descrie sarcinile Inspecţiei de Stat responsabilă de calitatea

Inspecţiile de Stat cu privire la Calitate includ aplicarea sistemelor de calitate şi a cerinţelor de

Inspecţiile de Stat cu privire la Calitatea lucrărilor de construcţii vor fi realizate în conformitate

“Lista Standardelor Româneşti Aplicabile” este ataşată în Anexa _____ a acestei

II. ARTICOLE GENERALE

II.1 SARCINILE ANTREPRENORULUI

II.1.1 Respectarea Legilor

Cu excepţia autorizaţiei de construire ce va fi obţinută de către Beneficiar, autorizaţiile şi / sau

II.1.2 Posesia şi folosirea Şantierului

II.1.3 Întâlnirile de Management (Sub-Clauza 3.6)

Ordinea de zi a acestor întâlniri va cuprinde revizuirea progresului obţinut, revizuirea planurilor

II.1.4 Organizarea de şantier

Antreprenorul va localiza de asemenea şi propriile zone de colectare şi depozitare a reziduurilor

Antreprenorul va obţine toate aprobările necesare de la autorităţile locale şi de la alţii pentru

Antreprenorul va fi responsabil pentru drumurile folosite în Şantier, în conformitate cu legile şi

Antreprenorul va proiecta, amenaja, furniza şi îndepărta pe cheltuiala sa toate lucrările provizorii

Antreprenorul va fi responsabil pentru obţinerea tuturor avizelor şi autorizaţiilor în vederea

Antreprenorul va proiecta şi construi orice tip de variantă provizorie de ocolire şi de traversare a

În momentul transmiterii proiectului variantei de ocolire către Inginer, Antreprenorul va

II.1.7 Desene conforme cu execuţia şi cartea tehnică a construcţiei

În conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 4.1, paragraf 5, litera (d), Antreprenorul va păstra

De asemenea, după terminarea Lucrărilor, şi nu mai târziu de ___ de zile de la emiterea

II.1.8 Desene şi proiectare, asistenţa proiectantului

Desenele şi documentele de proiectare emise împreuna cu documentaţia de atribuire şi incluse în

În timpul implementării Contractului, Antreprenorul va executa orice investigare sau studiu

Proiectarea Antreprenorului trebuie să se integreze coerent in proiectul tehnic la nivel de Detalii

În cazul în care proiectul Antreprenorului include modificări substanţiale faţă de proiectul

B. Asistenţa proiectantului pe Şantier

Antreprenorul va fi responsabil pentru asigurarea asistenţei tehnice pe Şantier din partea

II.1.9 Implementarea planului de promovare

Implementarea planului de promovare se va face în conformitate cu specificaţiile din următorul

A. Amplasarea Panourilor de identificare a proiectului

Panourile vor fi instalate pe fundaţie de beton şi vor fi de 2 m înălţime şi de 4 m lăţime; vor fi

Antreprenorul va instala plăci comemorative în termen de ___ luni de la data Recepţiei la

C. Realizarea de filme audio-video de o durată de aproximativ ____ de minute şi cu un

Antreprenorul va realiza in fiecare an un film audio-video cu o durată de aproximativ ___de

II.1.10 Alţi antreprenori

În conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 4.6 din Condiţiile de Contract, Antreprenorul este

II.1.11 Identificarea şi eliberarea zonelor de muniţii neexplodate

II.1.12 Relocare şi protejare de utilităţi

Antreprenorul va fi responsabil pentru acurateţea şi completitudinea acestei investigaţii.

B. Protejarea / mutarea utilităţilor identificate prin investigaţie

B.1 Protejarea / mutarea utilităţilor incluse în proiectele existente

Organizarea şi realizarea lucrărilor de protejare sau relocare a utilităţilor incluse în proiectele

Antreprenorul va fi responsabil de respectarea reglementărilor în vigoare la realizarea lucrărilor

Proiectele vor fi elaborate de proiectanţi specializaţi, sub supervizarea Antreprenorului. În

În momentul în care un serviciu existent trebuie mutat în vederea execuţiei Lucrărilor,