BULETINUL

lnstitutul National de Cercetare-Dezvoltare

Editat de: U R B A N in Constructii, Urbanism pi Dezvoltare
INCD
Teritorial5 Durabilg "URBAN-INCERC"
 "R!AN 'IJ
IN- IPG
INCD URBAN - INCERC BUCURESTI

~ o sPantelimon.
. nr. 266. sect. 2,0211652, Bucuregti. Ram2nia
felefon publicatii: 021 2557315, 021 2551020 , intehor: 108, 102;
'-x: 021 2550062 ; e-rnail: urban-incerc@incd.ro , www.incd --
I

&oo~eneral:
b<€conornic:
Conf. Univ. Dr. Arh. Vasile MEITA - INCD URBAN-INCERC
Ec. Elena Simion - INCD URBAN-INCERC
'
proiectare. "Evaluarea asupra con
Dr. Ing. Emil-Sever GEORGESCU - INCD URBAN-INCEF iv CR 1-1-42012 .......... ............*....
Ing. Cristian Paul STAMATIADE - M.D.R.T.

Toate drepturile acestei editii su ezerval NCD URBAN INCERC -

Nu este permis$ reproducerea integrals sau paqialg a materialelor dir
Buletinul Constructiilor fSr5 consimtGmAntul scris al editorului.
 MINISTERUL DEZVOLT~RIIREGIONALE $1 TURISMULUI

nr.1751 din 21.09.2012

pentrn aprobarea reglcnlenti5rii telulice
"Cod dc proiectare. Evaluarca actiunii vantului asupra construc!iilor", indicativ CR 1-1-112012

in conforinitate cu prevederile art.10 $i art.38 alin. 2 din Legea nr.1011995 privind calitatea in
constructii, cu modificarile ulterioare, ale art.2 alin. (3) $i alin. (4) din Regulamentul privind tipurile de
reglementari tehnice $i de cheltuieli aferenta activitatii de reglementare in constntctii, urbanism,
amenajarea teritoriului $i habitat, aprobat prin Hotiriirea Guvertiului nr.20312003, cu modificHrile
ulterioare, $i ale HotBrlrii Guvernului nr.lO1612004 privind mHs~~riIe pentru organizarea gi realizarea
scltimbului de infortilatii in domeniul standardelor gi reglenienttlrilor tehnice, precuni $i al. regulilor
referitoare la serviciile societaii informafionale intre Romlnia ~i Statele Membre ale Uniunii Europene,
precum $i Comisia European&,cu modificarile ulterioare,
avlnd in vedere Procesul-verbal de avizare nr. 431201 1 al Comitetului Tehnic de Specialitate
nr. 4 ,,Acii~tniasupra construciiilor" $i Procesul-verbal de avizare nr. 31201 1 a1 Comitetului Tehnic de
Coordonare Generala,
in temeiul art. 5 pct. 11 lit. e) $i al art.13 alin.(6) din Hotardrea Guvernului nr.163112009
privind organizarea $i functionarea Ministerului Dezvoltarii Regionale $i Tnrismului, cu iilodificarile $i
complettirile ulterioare,

rninistrul dezvoltirii regionale ~i turismului etilite prezentul

ORDIN:
Art. 1. - Se aprob? reglementarea telinica ,,Cod de ppruiectare. Ei~alrtoreanqilrriii vdt~itlllrrlrriasrrpcr
orisfrrrc~iilor",indicativ CR 1-1-4/2012, elaborata de Universitatea Tehnicil de Constructii Bticure$i,
revazutfi in anexa" care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se public3 in Monitorul Oficial al Romfiniei, Partea I $i intra in vigoare
a 30 zile de la data publicilrii.

-
Art.3. La data intrsrii in vigoare a prezentului ordin, Reglementarea tehnica ,,Codrle poiectarr.
eleproiect6rii gi acfh~ni asirpra constrircgilor.Ac!iimea vdntr~lrri", indicativ NP 082-04, aprobata prin
inul ministrului transporturilor, construcfiilor $i turismului nr. 165115.02.2005, publicat3 in Monitorill
cia1 al Romlniei, Partea 1, nr.349 din 25 aprilie 2005, cu modifiarile qi completarile ulterioare, se

Reglementarea tehnica aprobata prin prezentul ordin fost adoptata cu respectarea procedurii de
ificare nr. R0/249/2012 din 20 iulie 2012, prev5zutH de Directiva 98134lCE a Parlanlentului European
a Consiliului din 22 iunie 1998, de stabilire a unei proceduri pentnt furnizarea de inforniafii in
neniul standardelor $i reglementlrilor telinice, publicat5 in Jurnalul Oticial al ComunitHtilor Europene
ia L nr. 204 din 21 iulie 1998, modificat8 prin Directiva 98148lCE a Parlamentuli~iEuropean gi a
tisiliului din 20 iulie 1998, publicata in Jurnalul Oticial al Comunitatilor Europene seria L nr. 217 din

p.Ministru1 dezvoltririi regionale gi turismului,

Marcel Ioan Bolo?,
secretar d e stat

n Bulctinul Conslrucyiilor edilet dc citrc Institutul Nitlionill de Cercetorc-Dezvultare in

are Teritoriali Durabili "URBAN-INCEKC", care fu1ictionenz5i s coordonarca Ministerului
 COD DE PROIECTARE
EVALUAREA ACTIUNII VANTULUI ASUPRA CONSTRUCTTILOR

Indicativ CR 1-1-412012
 CUPRINS

1 ELEMENTE GENERALE ...................................................................................................................5

I.? Scop gi domeniu de aplicare ........................ . .......................................................5
1.2 Referinfe normative.............. . .............................................................................. 7
1.3 lpoteze ......................... .. ................................................................................... 8
... asistati de incerciri .......................................................................
1.4 Proiectarea 9
1.5 Definlpl gi simboluri .............................................................................................. 9
1.6 Combinarea aciiunii vintului cu alte ac$uni............................. ............................17

2 .
VITEZA VANTULUI PRESIUNEA DINAMICA A VANTULUI ..................................................... 1 8
2.1 Elemente generale .......................................................................................
1 8
2.2 Valori de referinf5 ale vitezei $i presiunii dinamice a vintului .....................
.. ....18
2.3 Rugozitateaterenului. Valori medii ale vitezei $i presiunii dinamice a vintului .......22
2.4 Turbulenfa vintului. Valori de virf ale vitezei gi presiunii dinamice a vcintului ........26

3.1 Elemente generale ............................................................................................ 30

3.2 Presiunea vintului pe suprafefe.......................................................................... 37
3.3 Forte din vint ......................................................................................................... 39
3.4 Coeficientulde raspuns dinamic al construc$ei .....................................................42
3.4.1 Generalitifi ..................................................................................................... 42
3.4.2 Evaluarea coeficientului de rispuns dinamic.................................................. 43

4.1 GeneralitBv.......... ..................................................................................47

. . r ~ ......
4. 2 C l i d ~...............
..
. ...............................................................................................51
4.2.1 Generalitaji................................................................................................. 51
4.2.2 Perefi verticali ai cl5dirilor cu formi dreptunghiulari in plan ............................ 53
4.2.3 Acoperiguri plate................. . ................................................................... 57
4.2.4 Acoperiguri cu o singur5 pant5 ..................................................................... 60
4.2.5 Acoperiguri cu dou5 pante............................................................................ 63
4.2.6 Acoperiguri cu patru pante............................................................................. 66
4.2.7 Acoperiguri cu mai multe deschideri.......................................................... 68
4.2.8 Acoperiguri cilindrice gi cupole................................................. ...................... 71
4.2.9 Presiuni interioare ...........................................................................................73
4.2.10 Presiunea pe perefi exteriori sau pe acoperiguri cu mai multe straturi de inchldere 76
4.3 Copertine ...............................................................................................................
78
4.4 Perefi izolati, parapete. garduri gi panouri publicitare .............................................
87
4.4.1 Pereg vertical izolag si parapete ...................................................... ..........
88
4.4.2 Factori de ecranare pentru pereg gi garduri .....................................................
91
4.4.3 Panouri publicitare ............................................................. . 9 2
 4.5 Coeficienfi de frecare ........................... . ...........................................................93 C.1 Generalitig................................................................................................... 170
4.6 Elemente structurale cu secgune rectangular3....................................................... 94 C.2 Frecventa proprie fundamental3 ...........................................................................170
4.7 Elemente structurale cu secfiuni cu muchii ascugte ............................................ 97 C.3 Vectorul propriu fundamental ..................., . . ................................................ 173
4.8 Elemente structurale cu secfiune poligonal3 regulat3 ...................... . ..................98 C.4 Masa echivalenti ..................... . .................................................................... 174
4.9 Cilindri circulari..................... ..........
......................................................................102 C.5 Decrementullogaritmic al amortizgrii ................................................................... 175
4.9.1 Coeficieng aerodinamici de presiune Isucfiune exterioar3........................... 102 C.6 Caracteristici dinarnice ale structurilor de poduri ............................................... 178
4.9.2 Coeficieng aerodinamici de folf3 ...................................................................105 ANEXA D (normativi) ACTIUNEA VANTULUI ASUPRA PODURILOR ........................................185
4.9.3 Coeficieng aerodinamici de foif3 pentru cilindrii verticali agezafi in linie ........ 108
D.l Elemente generale .............................................................................................. 185
4.10 Sfere ........................... ...............................................................................109 D.2 Alegerea procedeului de calcul al rispunsului la actiunea vintului ...................... 188
4.1 1 Structuri cu zibrele gi e~afodaje...................................................................... 111
D.3 Coeficieng aerodinamici de foq3 ..........................................................................188
4.12 Steaguri ............................................................................................................115
D.3.1 Coeficientii aerodinamici de foif3 pe direcua x (metoda general3) ................. 189
4.13 Zvelte[ea efectiv3 h gi factorul efectului de capat 111~...................................... 117 D.3.2 Folfele din vint pe tablierele podurilor pe direcfia x - Metoda simplificat3....194
D.3.3 Folfele din vint pe tablierele podurilor pe direcga z .......................... ...... 195
5 PROCEDURI DE DETERMINAREA COEFlClENTULUl DE RASPUNS DINAMIC ............................121 D.3.4 Folfele din vint pe tablierele podurilor pe direcfia y .................................... 197
0.4 Pilele podurilor ................... .
............................................................................198
5.1 Turbulenfa vintului .......... .
... ............................................................... 121 D.4.1 Directiile vintului gi situagi de proiectare....................................................... 198
5.2 Procedura detaliat3 de determinare a coeficientului de r3spuns dinamic ............. 123
D.4.2 Efectul vintului pe pilele podurilor................................................................. 198
5.3 Procedura simplificati de determinare a valorilor coeficientului de r3spuns dinamic
pentru clidiri ........................................................................................................ 125
5.4 Deplasgri gi acceleragi corespunzitoare stirii limit3 de serviciu a construcgei ....128
5.5 Criterii de confort ..................................................................................................
130

6 FENOMENE DE INSTABILITATE AEROELASTICA GENERATE DE VARTEJURI .......................132

6.1 Generalititi ...........................................................................................................
132
6.2 Considerarea efectului desprinderii virtejurilor .................... , . ....................132
6.3 Parametrii de baz3 pentru desprinderea virtejurilor .................................... 133
..
6.3.1 Viteza cr1t1c3a vintului. vwi~.i.......................................................................... 133
6.3.2 Nurn3rul lui Strouhal. Sf..................................................................................... 134
6.3.3 NumBul lui Scruton. Sc..................................................................................... 136
6.3.4 Num3rul lui Reynolds. Re .................................................................................. 137
6.4 Acfiunea produs3 de desprinderea virtejurilor ................................................. 137
6.5 Calculul amplitudinii deplas3rii produse pe direcfie transversal3 vintului .............138
6.6 Efectele virtejurilor la cilindri verticali dispugi in linie sau grupati .........................144

ANEXA A (normativi) i~ROMANIA

ZONAREA ACTlUNll V~~NTULUI ............................... 147

A N E M B (normativi) EFECTELE TERENULUI ..........................................................................163

8.1 Tranzifia intre categoriile de rugozitate 0. I. 11. Ill. gi IV .........................................
163
8.2 Calculul numeric al factorului orografic...............................................................164
..
8.3 CI3dii-i gilsau structur~~nvecinate..........................................................................
167
8.4 in8#nea de deplasare a planului de c o t 4 zero ............................................... 169 a

ANEXA C (informativi) CARACTERlSTlCl DINAMICE ALE STRUCTURILOR ........... 170

 1 ELEMENTE GENERALE

I . 1 Scop p' domeniu de aplicare

( I ) Codul cuprinde principiile, regulile de aplicare gi datele de bazii

necesare pentru proiectarea la actiunea vantului a construcfiilor in
Romania, armonizate cu standardul SR EN 1991-1-4 cu luarea i n
considerare a informatiei meteorologice privind valorile lnaxime
anuale ale vitezei medii a vantului.
(2) Codul reglementeazii evaluarea acfiunii vantului gi determinarea
riispunsului structural la aceastii actiune pentru proiectarea cliidirilor gi
a lucriirilor ingineregti/strwcturilor. Prevederile codului se refer2 atiit la
intreaga clrtdire/structurii, ciit gi la elementele structurale sau
nestructurale, atagate acesteia (de exemplu: pereti cortinq parapete,
elernente de prindere etc.).
Codul prezintrt metode gi proceduri practice de evaluare a
presiunilor/suc~iunilorgi/sau a fortelor din viint pe cliidiri gi structuri
ale, care au la bazii reprezentiiri ale actiunii vantului conform SR
1991-1-4.
(3) Codul se aplicii la proiectarea gi verificarea:
- clrtdirilor $i structurilor cu inilltimi de cel ~iiult200 In (vezi, de
asemenea (4));
- podurilor cu descliiderea mai micii de 200 111 (vezi, de asernenea
(4)), care satisfac condifiile de riispuns dinaniic de la (D.2).
) Codul nu confine prevederi referitoare la urniiitoarele aspecte:
- evaluarea actiunii viintului pe turnuri cu ziibrele cu tiilpi
neparalele dacii abaterea de la vertical5 a unei tiilpi este mai mare
de 1/10 (pentru acest caz vezi SR EN 1993-3-1);

5
 - cvaluarea acfiunii vhntului pe piloni gi coguri de fum ancorate cu
cabluri cu inriltimi peste 100 m (pentru acest caz vezi SR EN
1993-3-1);
- evaluarea acfiunii combinate vhnt-ploaie, vhnt-chiciurri gi vhnt-
gheatri pe turnuri gi piloni (pentru acest caz vezi SR EN 1993-3-1);
- evaluarea actiunii vbntului pe durata execufiei (pentru acest caz
vezi SR EN 1 99 1-1 -4, art. 2(3) .yi SR EN 1 99 1- 1-6);
- calculul vibratiilor de torsiune, de exervlplu la clrtdiri inalte cu
Cod de proiectare. Bazele
regionale ~i turisrnului
nucleu central; nr. 1 530120 12, publicat in
proiectrtrii constt.uctiilor,
- calculul vibrafiilor tablierelor de pod, generate de turbuienta indicativ CR 0-2012
Monitorul Oficial a1 Rombniei,
transversal5 a vhntului; Partea I bis, nr.64711 1 septembrie
- evaluarea actiunii vbntului pe poduri cu cabluri suspendate;
- considerarea influentei modurilor proprii superioare de vibrafie in
evaluarea rrispunsului structural dinamic.
(5) Codul nu cuprinde prevederi referitoare la evaluarea efectelor Eurocod: Bazele proiectririi
SR EN 1990:2004/Al:
1990:2004/A1:2006
structurilor - Poduri
tornadelor asupra clfidirilor, structurilor 9i a elementelor atagate I Eurocod:
CD CAT Eurocod: Bazele
Bazele proiectirii
proiectirii
acestora. Dl\ L l Y
structurilor. Anexa A2: Aplicafie
1990:2004/AI :2006/NA:2009
(6) Prevederile codului se adreseazfi investitorilor, proiectanfilor, pentru poduri. Anexa nationalri
esecutai~filorde lucrriri, preculn gi organis~nelor de verificare 9i Eurocod I : Acfiuni asupra
control (verificarea gi/sau expertizarea proiectelor, verificarea, structurilor. Partea 1-4: Acfiuni
generale. Actiuni ale vbntului
controlul gi/sau expertizarea lucrririlor, dupri caz). Eurocod 1: Actiuni asupra
strwcturilor. Partea 1-4: Actiuni
-
generale Actiuni ale v8ntului.
Anexa nationalri
-
SR EN 1991 1-4:2006
Eurocod I : Acfiuni asupra
structurilor. Partea 1-4: Actiuni
/AC:20 1 0
-
ge~ierale Actiuni ale vbntului
I Eurocod 1 : Actiuni asupra I
structurilor. partea 1-6- Acfiuni
SR EN 1 99 1- 1-62005
generale - Actiuni pe durata
 Nr. 1.4 Proiectarea asistatd de incercdri
Standarde Denumire
Crt.
Eurocod I : Acfiutli asupra
' SREN 1991-1-
6:2005/NB:2008
structurilor. Partea 1-6: Acliuni
generale. Actiuni pe durata
(1) Pentru evaluarea acfiunii vdntului asupra construcfiei gi a
riispunsului acesteia se pot utiliza gi rezultate ale incercirilor in tunelul
executiei. Anexa National5 aerodinalnic gilsau ale metodelor numerice, utilizdnd modele adecvate
Eurocod 1: Actiuni asupra ale constructiei ~i ale acfiunii vdntului.
8 SR EN 199 1 -2:2004 structurilor. Partea 2: Actiuni din
trafic la poduri (2) Pentru efectuarea de incercki experimentale in tunelul
Eurocod 1: Actiuni asupra aerodinamic, acfiunea vbntului trebuie modelat5 astfel incdt s5 fie
SREN 1991-
structurilor. Partea 2: Acfiuni din respectate (i) profilul vitezei ~nediia vbntului gi (ii) caracteristicile
2:2004iNB:2006
trafic la poduri. Anexa national5 turbulentei in amplasamentul construcfiei.
Eurocod 3 : Proiectarea
structurilor de ofel. Partea 3-1 :
10 SR EN 1993-3-1:2007
Turnuri, piloni gi coguri. Turnuri
gi piloni 1.5 DeJini!ii gi simboluri
Eurocod 3: Proiectarea
SR EN 1993-3- structurilor de olel. Partea 3-1: (1) Pentru utilizarea codului de proiectare se dau urmitoarele definitii:
~ II
I :2007R\IB:2009 Turnuri, piloni gi coguri. Turnuri
gi piloni. Anexa national5 - valoarea de referinti3 a vitezei vfntului - viteza caracteristic5 a
vdntului mediat5 pe o durat5 de 10 minute, avdnd 2%
(2) Acest cod cuprinde texte reproduse din standardele nafionale SR probabilitate de dep5gire intr-un an (interval lnediu de recurenf$
EN 199 1 - 1 -4:2006 gi SR EN 1991-1-4:2006/NB:2007, identificate IMR = 50 ani), independent de direcfia vdntului, determinat5 la o
prin bars lateral5 gi / sau referinf5[3]. in5lfime de 10 m in cdtnp deschis;
1.3 Iyoteze - valoarea medie a vitezei vfntului - viteza vdntului mediat5 pe o
durat5 de 10 minute, avdnd 2% probabilitate de depigire intr-un
(1) Ipotezele generale prezentate in CR 0 sunt valabile gi in prezentul an, independent de direcfia viintului, determinatg la o in5ltime z
cod. deasupra terenului, cu considerarea efectelor rugozitifii terenului
gi a orografiei amplasamentului;
- valoarea de vfrf a vitezei vfiiitului - viteza maxim5 agteptat5 a
vdntului pe o durat: de 10 minute, independent de direcfia
viintului, determinat5 la o in5ltitne z deasupra terenului, cu

9
 considerarea efectelor rugozitiitii terenului, a orografiei
a~nplasarnentuluiqi a turbule~iteivintului; (2) Codul utilizeazii umiitoarele siinboluri:
- coeficient aerodinamic de presiune 1 suc!iune - coeficientul
aerodinamic de presiune / suctiune exterioarii caracterizeazii
Majuscule latine
efectul vintului pe suprafefele exterioare ale cliidirilor;
coeficientul aerodina~nic de presiune / suctiune interioarii - A arie (suprafati?)
caracterizeazii efectul vintului pe suprafefele interioare ale - Afi arie (suprafatii) expilsii la vint
cliidirilor. Coeficientii aerodinamici de presiune / suctiune - A,,f arie de referintii
exterioarii se inipart in coeficienfi globali gi coeficienti locali.
Coeficientii locali sunt coeficienti aerodinainici de presiune /
- B~ factor de riispuns cvasistatic
sucfiune pentru suprafete expuse vintului mai mici sau cel lnult - C factor de inciircare din v2nt pentru poduri
egale cu 1 m2, folositi, de exemplu, pentru proiectarea - E lnodulul lui Young
elementelor qi a prinderilor de dimensiuni reduse. Coeficientii - Ff, rezultanta fortelor de frecare a aerului
globali sunt coeficienfi aerodinamici de presiune / suctiune
pentru suprafete expuse vintului mai lnari de 10 m2. Coeficientii - F, forta de kxcitatie produsii de viirtejuri aplicatii intr-un
aerodinamici de presiunc rezultantri (totalii) caracterizeaz5 efectul punctj a1 structurii
rezultant al vSntului pe o structurA, un element structural sau o - Fw forta rezul tanti dill v B ~ t
componentii, exprimat pe unitatea de suprafati; - H iniltimea unui ele~nentorografic
- -
coeficient aerodinarnic de fort6 coeficientul aerodinamic de - I, intensitatea turbulenfei
fosfii caracterizeazii efectul global a1 vintului pe structurii sau - K factor al formei proprii modale; paralnetru de formc?
elementele sale (considerate ca un intreg), inclusiv frecarea
aerului pe suprafete (dacii nu este specificat altfel);
- KV factor de interferenfj pentru desprinderea virtejurilor
- factorul de rgspuns cvasistatic - factorul ce evalueazii corelafia - Krd factor de reducere pentru parapete
psesiunilor din v$nt pe suprafafa construcfiei; - Kw factor al lungimii de corelafie
- factorul de r6spuns rezonant - factorul ce evalueazii efectele de - L lungimea deschiderii unui tablier de pod; lungimea sc8rii
aniplificare dinamicii a riispunsului structural produse de turbulentei
continutul de frecvente al turbulentei vfintului in cvasi-rezonantii - Ld lungimea real5 a versantului ne-expus vintului
cu frecventa proprie fundamental5 de vibratie a structurii; - L, lungimea efectivii a versantului expus vintului
- valoarea caracteristicii (presiune / forfg) - vezi gi CR 0. - Lj lungimea de corelatie
10 11
- L, lungirnea real; a versantului expus vdntului
- N nu111;ruI de cicluri produs de desprinderea vdrtejurilor coeficient aerodinalnic de fort; pe directie transversal;
- numi3rul de cicluri de Pnc5rcare pentru riispunsul de vdntului
rafalg coeficient aerodinamic de moment
- R~ factorul riispunsului rezonant coeficient aerodinainic de presiune 1 suctiune
- Rc numc'irul lui Reyiiolds coeficient aerodinalnic de presiune rezultanti (totals)
- XI,,Rb adniitan@ aerodinamicZ factor de rugozitate pentru viteza vdntului
- Sc numiirul lui Scruton factor de rugozitate pentru presiunea dinarnica a
vdntului
- S, densitatea spectrala de putere unilateral5 gi norinalizat2
factor de rafalg pentru viteza vdntului
- SI nuni5rul lui Stroulial
factor de rafali pentn~presiunea dinamicii a vdntului
- JYS greutatea elementelor structurale ce colltribuie la
rigiditatea unui cog de fuin factor orografic
- W, greutatea totals a cogului de fum. factor de dimensiune
lungimea construcfiei (dimensiunea parale13 la directia
vdntului, dac5 nu se specifici altfel)
Litere mici latilie
excentricitatea fortei sail distanta pdni ia inargine
- b Iititnea construcfiei (dimensiunea perpendicular5 pe
directia vdntului, dacii nu se specifics altfel) frecventa adimensionalii
- ~ ~ factor
, de~ altitudine
0 ~ ~ ~ ~ ~ Tnriltimea structurii
- Cd coeficient de rispuns dinainic al constructiei in5ltimea obstacolului
- Cd~r factor directional infillime de deplasare a planului de cotg zero
- C, kctor de expunere rugozitate echivalenti
- cr coeficient aerodinamic de forfa factor de vdrf
- CI;O coeficient aerodinamic de fort5 pei~trustructuri sau lungimea unei structuri orizontale
elemente structurale %ri curgere libersi a aerului la mas5 echivalenta pe unitatea de Iungime
capete frecvenfa proprie a structurii Pn inodul i de vibratie
- cf,~ coeficient de portants
12 13
frecvelit2 fundamental2 de vibratie in directia vdntwlui - z,, zi in2lfime de referint2 pe~itru acfiunea
frecvenfii fundamentalii de vibratie in directia exterioarUinterioar2 a vgntului
perpendicular5 vdntului - z,,,,, in2ltime maxim2
fiecvenf2 de ovalizare - i n in2ltime minim2
probabilitate anualci de dep2gire - z, in2lfime de referin@ pentru determinarea factorului de
valoare de referinti? a presiunii dina~iiicea vdntului r2spuns dinamic al construcfiei.
valoare ~ i ~ e dai epresiunii dinamice a vlintului
valoare de vdrf a presiunii dinamice a vAntuIui Majuscule grecegti
raz2 - dj palita in direcfia viintului
factor; coordonatci - I , forma modal2 proprie f~indamentalli in direcfia
intel~alul de ~nediere pentru viteza de referinfa a vdntului.
vdntului; grosimea plzcii
vi tez2 de referinf2 a vilntului Litere mici grecesti
vitez5 critic2 a vdntului pentru fellonieliul de - xw factor de importan@- expunere la actiunea vilntului
desprindere a virtejurilor - 6 decrement logaritmic al amortizgrii
vitez2 ~nediea vdntului - 6, decrement logaritmic a1 amortizirii aerodinamice
valoare de vdrf a vitezei vdntului - 6d decrement logaritmic a1 amortiz5rii produse de
presiunea viintului dispozitive speciale
distnnfa orizontal2 de la amplasaliient la vLful - 6, decrement logarit~nica1 amortizirii structurale
denivelgrii
- p raportul plinurilor; coeficient de obstructie
a~iiplitudiriea 1iiaxim2 perpendicular2 pe directia
- A coeficient de zveltete
vilnti~luipentru viteza critic5 a acestuia
i118ltiniedeasupra terenului - p raportul golurilor; permeabilitatea anvelopei (inveligului)
in2ltinle ~nedie - v viiscozitate cinematic2
lurigi~nede l-ugozitate - 8 unglii de rotafie din torsiune
- p densitatea aerului
15
 abaterea standard a fluctuafiilor vitezei instantanee a
vdntului in j u ~ u vitezei
l medii
abaterea standard a accelerafiei const~ucfieiin direcfia
vhntului
factor de reducere pentru copelatine cu mai rnulte
deschideri
factor de reducere al coeficientului de forfii pentru
secfiuni piitrate cu colturi rotu~ljite
factor de reducere a1 coeficiet~tului de fort% pentru
elernentele structurale cu efecte de capiit
factorill efectului de capgt pentm cilindri circulari
factor de adjpostire pentru perefi $i garduri
esponel~tulformei ~iiodale.
- y perpendicular pe direcfia vdntului
- z direcfia verticalii.
1.6 Conzbinarea acfizinii vcintzilui czi alte acfizini
(1) Prin aplicarea prevederilor codului se obfin valori caracteristice ale
actiunilor produse de vlnt pe cliidiri gi structuri.
(2) Efectele pe structurii ale actiunilor produse de vdnt vor fi grupate
cu efectele pe structurii ale acfiunilor permanente si variabile relevante
pentru proiectare, in conformitate cu CR 0.
(3) Se va considera fenomenul de obosealjl produs de efectele actiunii
vdntului asupra structurilor cu comportare sensibilii la acest fenomen.

I~ldici
- b referin@
- crit critic
- e exterior; expunere
- fi fiecare
- i interior; numiirul modului
- j nu~iiiirul curent al ariei incrementale sau un punct
al structurii
- m inedie
- p virf
- x direcfia vdntului
 2 VITEZA VANTULUI. PRESIUNEA D I N A M I C ~ A
V ~ N T U UI
L intewalul mediu de recurenfi de IMR = SO ani).
(1) Valorile instantallee ale vitezei vbntului gi ale presiunii dinamice a
v8nflIui confin o component5 medie gi o co~nponentifluctuantii fafii
de medie.
(2) Atiit viteza vbntului cbt gi presiunea dinamicii a viintului sunt
modelate ca miirirni aleatoare. Components tnedie a acestora este
modelatii ca variabilfi aleatoare; components fluctuanti fafi de medie
este modelat2 ca proces aleator stafionar, nornlal gi de medie zero.
(3) Valorile nledii ale vitezei gi presiunii dirtamice a vhtului se
detenninii pe baza valorilor de referinfii ale acestora (descrise la
punctul 2.2) gi a rugozitiifii gi orografiei terenului (descrise la punctul
2.3).
(4) Conlponenta fluctuantii a vitezei vLltului este reprezentati prin
intensitatea turbulenfei definiti la punctul 2.4 in hncfie de care se
determinii valorile de vbrf ale vitezei gi presiunii dinamice a vbntului.
2.2 Thlori de referinlci ale vitezei ~ipwsiziiiiidi~iarr~ice
a vcfntului
(1) Valoarea de referinffi a vitezei viintului (viteza de referintii a
vBntului), vb este viteza caracteristici a vbntului mediatii pe o durati
dc 10 minute, detern~inatLila o iniiliime dc 10 in, independent de
directia v8ntului, in cBmp deschis (teren de categoria IT cu lungimea
de rugozitatc conveationalfi, zo = 0,05 111) gi avind o probabilitate de
IS
depiigire intr-un an de 0,02 (ceea ce corespunde unei valori avbnd
(2) Actiunea vbntului este considerati orizontalii gi direcfionali. In
cazul exprimirii directionale, valoarea de referinfi a vitezei viintului,
v b se inmultegte cu un factor direcfional, cdir ce tine cont de distribufia
valorilor vitezei viintului pe diferite directii orizontale. in absenta unor
misuritori directionale ale vitezei vbntului, factorul direcfional se
consideri egal cu 1,O.
(3) Valoarea de referinfi a presiunii dinamice a vbntului (presiunea de
referinfi a vbntului), q b este valoarea caracteristicii a presiunii
dinamice a viintului calculati cu valoarea de referinti a vitezei
vbntului:
in care p este densitatea aerului ce variazii in hnctie de altitudine,
temperaturii, latitudine gi anotimp. Pentru aerul standard @=1,25
kg/m3), presiunea de referinti (exprimati in Pascali) este determinatii
cu relafia:
q,,[pa]= 0,625.11:[rnls] G2)
(4) Valorile de referinfii ale presiunii dinamice a viintului in Romiinia
sunt indicate in Ilarta de zonare din Figura 2.1. fn Tabelul A.l din
Anexa A sunt indicate valorile de referin18 ale presiunii dinamice a
vsintului pentru 337 de localitiiti urbane din Ronlsinia.
(5) Harta de zonare a valorilor de referinfi ale presiunii dinanlice a
viintului din Figura 2.1 este valabili pentru altitudini tnai mici sau
egale cu 1000 m. Valoarea de referinfi a presiunii dinamice a vbntului
pentru un amplasarnent aflat la o altitudine z mai mare de 1000 m se
poate determina cu relatia (A. 1) din Anexa A.
(6) Pentru zonele din sud-vestul Banatului (in care valorile de referin@
ale presiunii dinamice a vtintului sunt mai mari sau egale cu 0,7 kPa -
vezi Figura 2.1) gi pentru zonele de munte aflate la o altitudine mai
mare de 1000 nl se recomandii utilizarea de date primare recente
inregistrate de Adrninstratia National& de Meteorologie, ANM. De
asemenea, in c a u l Pn care este necesafi determinarea valorii
factorului directional Cdir se recornandl utilizarea de date primare
recente de la ANM.
(7) Valoarea de referin@ a vitezei vtintului pentru un amplasament se
obtine din valoarea de referintii a presiunii dinamice a vtintului
corespunzgtoare amplasamentului (luatii din harta de zonare din
Figura 2.1 sau direct din Tabelul A.1), folosind relatia (A.3) din
Anexa A.

2.3 Rzigozitatea te~.enzllui. Valori ~ttedii ale vitezei qi
presirrnii dir.rcnlzice a vcfi?~rlui
(1) Rugozitatea suprafetei terenului este modelat5
aerodinalnic de lungilnea de rugozitate, zo, exprimat5 in metri.
Aceasta reprezint5 o m5sura convenfionaI5 a m5rilnii
vbrtejurilor vbntului turbulent la suprafata terenului. in
Tabelul 2.1 se prezintg clasificarea categoriilor de teren in
functie de valoarea lungilnii de rugozitate, zo.
Tabelul 2.1. Lunginlea de rugozitate, zo, in metri, pentru
diverse categorii de teren [3]''?
Descrierea terenului
') Valori ~naivnici ale lungi~niide rugozitate zo conduc la valori rnai
mari ale vitezei medii a viintului
2' Pentru incadrarea in categoriile de teren IT1 8i IV, terenurile
respective trebuie s5 se dezvolte pe o distanfa de cel pufin 500 m $i
respectiv 800 m in vecinjtatea construcfiei.
(2) Varialia vitezei lnedii a vbntului cu in5ltimea deasupra
terenului produs5 de rugozitatea suprafetei este reprezentat5
printr-un profil logaritmic. Viteza medie a v~ntului,v,,(z) la o
in5ltime z deasupra terenului depinde de rugozitatea terenului
~i de viteza de referin15 a v3ntului, v,,(Erg a lua in considerare
orografia amplasamentului):
.,,,(=) = c, ( z ) .,Ih (2.3)
unde c,(z) este factor111de rugozitate pentru viteza vbntului.
(3) Factorul de rugozitate pentru viteza vbntului, c,(z)
modeleazii variatia vitezei medii a vdntului cu iniilti~iieaz
deasupra terenului pentru diferite categorii de teren
(caracterizate prin iungimea de rugozitate zo) Tn funcfie de
viteza de referintg a vantului:
unde factorul de teren k, este dat de relatia
Valorile zo yi zminsunt date in Tabelul 2.1. Valorile k,(zo) sunt
indicate in Tabelu12.2.
Tabelul 2.2. Factorii k,.(zo)yi k:(~~)~entru
diferite categorii de
teren
(4) Profilul logaritmic a1 vitezei este valabil pentru vdnturi
moderate gi puternice (viteza medie >10 m/s) in atmosferii
neutrii (unde convecfia termicii verticalii a aerului poate fi
neglijatii).
Degi profilul logaritmic este valabil pe toatii iliiiltilnea
stratului limit8 atmosferic, utilizarea sa este recomandatii in
special pe primii 200 m de la suprafafa terenului (reprezentdnd
cca. 10% din iniiltin~eastratului limit5 atmosferic).
(5) 111cazul in care orografia terenului (dealuri izolate, creste)
miiregte viteza vdntului cu mai mult de 5% fat8 de valoarea
ca1culat;i 61-8 considerarea efectelor orografice (factorul
orografic c, are valori mai mari ca 1,05), viteza medie
calculatii cu relafia (2.3) se Pnmulfegte cu factorul orografic c,
(vezi re]. 2.6). in Anexa B este prezentatii o procedurii de
calcul a1 facto~.uluiorografic co.
Efectele orografiei pot fi neglijate dacii panta ~nedie a
terenului dill amonte (fat8 de direcfia de curgere a aerului)
este mai mica de 3". Terenul din amonte poate fi considerat
pdnii la o distant;? egalii cu de 10 ori i~liiltilneaelementului
orografic izolat.
24
in cazul in care efectele orografice nu pot fi neglijate, viteza
medie a vdntului, v,,(z) la o Pniilfime z deasupra terenului se
deterinins cu relafia:
= C,
lyn,(3) .C,( Z ) . lPb (2.6)
(6) Dacj clidirea/structura analizatii este/va fi amplasatii in
apropierea unei alte structuri care este de cel pufin douii ori
mai inaltii deciit media iniilfimilor structurilor invecinate,
atunci aceasta poate fi expusii (in funcfie de geometria
structi~rii)unei viteze sporite a vitezei vdntului pentru anumite
direcfii ale acestuia. in Anexa B este prezentatii o metodii de
considerare a acestui efect.
(7) in evaiuarea vitezei medii a viintului se poate lua in
considerare gi efectul cliidirilor invecinate (amplasate la
distanfe mici). in Anexa B este prezentatii o metodii
aproximativii de considerare a acestui efect.
(8) Valoarea medie a presiunii dinamice a vdntului, qm(z)la o
iniiltime z deasupra terenului (Erg a lua in considerare
orografia atnplasamentului) depinde de rugozitatea terenului
gi de valoarea de referinfii a presiunii dinamice a vilntului, q b
gi se determinii cu relafia:
(=I= cs2(=).%
rl, (2.7)
unde c:(z) este factorul de rugozitate pentru presiunea
dinamicii a vdntului.
in cazul it1 care efectele orografice nu pot fi neglijate, valoarea
medie a presiunii dinamice a vdntului, qm(z) la o in5ilfime z
deasupra terenului se deterlning cu relafia:
(r,,, (4= c: . .:(=I. Cl,, (2.8)
25
 ,, IL
(9) Factorul de rugozitate pentru presiunea dinarnicii a pentru z ,,,,, < z< :
,, = 200 ni
v8ntului, C?(Z) modeleazg variafia presiunii tiiedii a vbntului
):( = { 2>5.111(); (2.1 1)
cu iniilfimea z deasupra terenului pentru diferite categorii de
teren (caracterizate prin lunginlea de rugozitate zo) in functie [ 1"(2 = pe~itru= 5 z,,,,
de valoarea de referi1if5a presiunii dinainice a vbnt~~lui:
(3) Valorile factorului de proporfionalitate O , variaz5 cu

c,=(z)=~
1, ) = It
pcntrt~ < z s z,,,. = 200 111
(2.9)
rugozitatea suprafetei terenului (zo, 111) gi pot fi considerate,
simplificat, independente de iniilfimea z deasupra terenului:

Valorile k:(zo) pentru cele cinci categorii de teren sunt fn Tabelul 2.3 sunt date valorile J2T pentru a fi utilizate in
indicate in Tabelu12.2. relafia (2.1 1).

Tabelui 2.3. Valori ale lui f i in funcfie de categoria de teren

Categoria de
2.1 Tz~vBulen{a vdntzrlui. Vnlori de vdif ale vitezei qi 0 I I1 111 IV
teren
yresiunii dinanlice u viir~tzzlui 43 2,74 2,74 2,66 2,35 2,12

( I ) Tntensitatea turbulentei vbntului, I, caracterizeazii
fluctuafiile vitezei instantanee a vfintului in jurul vitezei rnedii.
Tntensitatea turbuientei la iniilfirnea z deasupra terenului se
define;ite ca raportul intre abaterea standard a, a fluctuafiilor
vitezei instantanee a vbntului, v(z,t) gi viteza lnedie a vbntului
la ini3ltimea z, v,(z):
1J:)=-
I7
(2.1 0)
l~,,,
(2) Intensitatea turbulentei la in5lfimea z se deterrning cu
relatia:
(4) Valoarea de vdrf a vitezei vdntului, vp(z) la o ini3lfime z
deasupra terenului, produsii de rafalele vbntului, se determini3
cu relafia:
(2.13)
c,,~(z).",(I)
unde c,,(z) este factorul de rafalii pentru vTteza rnedie a
vdntului.
(5) Factorul de rafalil pentru viteza lnedie a vbntului, c,(z) la
o iniiltime z deasupra terenului se definegte ca raportul dintre
valoarea de vbrf a vitezei vbntului (produsii de rafalele
vbntului turbulent) gi valoarea medie (mediatii pe 10 minute)
la iniilfilnea z a vitezei vbntului:

27
 (10) fn cazul in care efectele orografice nu pot fi neglijate,
factorul de expunere, c,(z) ia in considerare gi factorul co2
~rndeg este factorul de vhrf a c3rui valoare recomandati este
(vezi relatia 2.8) astfel:
r3,5
(6) Valoarea de vlrf a presiunii dinamice a vdntului, q,(z) la o
in3l{ime z deasupra terenului, produs: de rafalele vdntului, se ( I 1) Din relafiile (2.17) ~i (2. IS), valoarea de vhrf a presiunii
determina cu relatia: dinatnice a vlntului la o inaltime z deasupra terenului, q,(z) se
~/,j~)=
c.,,~(P).Y,,,(z) (2.15) poate exprima sintetic in finctie de factorul de expunere, c,(z)
gi de valoarea de referin13 a presiunii dinamice a vdntului, qb:
(7) Factorul de rafal3 petltru presiunea dinamic8 ~nediea
v$ntului, c,,(z) la in5ltiniea z deasupra terenului se definegte
ca raportul dintre valoarea de vdrf a presiunii dinamice a
v$ntului (produs8 de rafalele vhntului) gi valoarea medie a
presiunii dinamice a vlatului (produs3 de viteza medie a
v$ntului) la in3lfilnea z, respectiv:

(8) Valoarea de virf a presiunii dinamice a vdntului, qp(z) la o

inalti~nez deasupra terenului poate fi exprimat8 in funcfie de
valoarea de referint8 a presiunii dinamice a vlntului, qb (la 10
m, in clmp deschis - teren de categoria TI):
0
ql,(A= cl,q(:). (I,,,(:)= c~,,~(:). c,Y:). 55, (2.17) 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0 4.5 5.0
Factoml de exponere, c,&)
(9) Factorul de expunere (sau co~nbinat),c,(z) se definegte ca
produsul dintre factorul de rafal2, c,,(z) ~i factorul de Fig. 2.2 Factorul de expunere, c,(z)
2
rugozitale, c, (z):
ce(:) = (z). cf(z) (2.1 8)
Variatia factorului de expunere este reprezentata, pentru
diferite categorii de teren, in Figura 2.2.
 3 ACTIUNEA VANTULUIASUPRA CLADIRLOR$I
STR UCTURILOR
(1) acest capitol sunt prezentate elementele de bazii gi
71.1
metodele care se utilizeazii pentru evaluarea acfiunii gi
efectelor vdntului asupra cliidirilor gi structurilor curente.
(2) Acfiunea static5 echivalentii a vdntului se definegte ca fiind
acfiunea care, aplicatii static pe cliidire 1 structurii sau pe
elenientele sale, produce valorile maxime agteptate ale
deplasiirilor gi eforturilor induse de actiunea realii a vdntului.
(3) Actiunea vbntului este reprezentatii de presiunile produse
de vdnt pe suprafefele cliidirilor gi structurilor, sau de forfele
produse de v5nt pe clidiri gi structuri. Actiunile din vdnt sunt
actiuni variabile in timp gi acfioneazii atdt direct, ca presiuni /
suctiuni pe suprafefele exterioare ale cliidirilor gi structurilor
inchise, cdt gi indirect pe suprafefele interioare ale cliidirilor gi
structurilor inchise, din cauza porozitiifii suprafefelor
exterioare. Presiunile / sucfiunile pot acfiona direct gi pe
suprafefele interioare ale cliidirilor gi structurilor deschise.
Presiunile / sucfiunile actioneazii pe suprafata construcfiilor
rezultdnd forte normale pe suprafetele acestora. in plus, atunci
~ 2 n dsuprafefe mari ale construcfiilor surzt expuse vbntului,
forfele de frecare orizontale ce actioneazii tangential la
suprafete pot avea efecte semnificative.
(4) Acfiunea vdntului este clasificatii ca acfiune variabilii fixii;
acfiunile din vdnt evaluate sub form5 de presiuni/sucfiuni sau
forte sunt reprezentate prin valorile caracteristice ale acestora.
(5) Acfiunile din vdnt pe construcfiile cu rispuns dinamic pe
direcfia vdntului sunt reprezentate simplificat printr-un set de
presiuni/ sucfiuni sau forfe static echivalente care se obfin prin
inmulfirea valorilor de vdrf ale presiunilor / suctiunile sau
forfelor ce acfioneaz5 pe construcfie cu coeficientul de
riispuns dinamic.
(6) Riispunsul total pe direcfia vdntului turbulent se determinii
ca suma dintre:
i. componenta care acfioneazii practic static, gi
.. componenta rezonantii fluctuanti, provocatii de acele
11.
fluctuatii ale excitafiei turbulente avbnd frecvenfa in
veciniitatea frecventelor proprii de vibratie ale structurii.
Prevederile codului permit evaluarea riispunsul dinamic pe
directia vbntului produs de continutul de frecvenfii a1 vdntului
turbulent in rezonanfg cu frecventa proprie fundamentalii de
vibratie pe direcfia vdntului.
(7) Evaluarea efectelor vdntului pe cliidirile / structurile
neuzuale ca tip, complexitate gi dimensiuni, pe structurile cu
iniilfimi (cliidiri, antene) sau deschideri (poduri) de peste 200
my pe antenele ancorate gi pe podurile suspendate necesitii
studii speciale de ingineria vdntului.
(8) Pentru structurile foarte flexibile, precum cabluri, antene,
turnuri, coguri de fhm gi poduri, interacfiunea vbnt-stmcturii
produce un riispuns aeroelastic al acestora. in Capitolul 6 sunt
date reguli siniplificate pentru evaluarea riispunsului Clasa cle
aeroelastic. importantii- Clgdiri Construetii
inginereqti fiw
(9) in conformitate cu prevederile din CR 0, Anexa A l , exnunere
Tabelul AI.1, construcfiile sunt iinpiirtite in clase de
in~portanfii-expunere, in functie de consecinfele umane gi
economice ce pot fi provocate de un hazard natural saulgi
sectii de cl~irurgie
(b) Statii de
pompieri, sedii ale
- I (by ~ t a i i de
transformare a
energiei
i
I I
antropic major, precum gi de rolul acestora in activitiitile de politiei gi (c) Const~xcfii
rBspuns post-hazard ale societgfii. jandarmeriei, parcaje care confin
supraterane materiale
(1 0) Pentru evaluarea actiunii vdntului asupra constructiilor, multietajate gi garaje radioactive
fieciirei clase de i~i~portanfii-expunere(I-IV) i se asociazii un pentru vehicule ale (d) Constructii cu
factor de itnportantii - expunere, fi, aplicat la valoarea sellriciilor de fi~ncfiuniesentiale
caracteristicii a acesteia. Valorile factorului de important8 - urgent8 de diferite pentru ordinea
tipuri publicii, gestionarea
expunere, fi, pentru actiunile din vdnt sunt date in Tabelul (c) Statii de situafiilor de
3.1. producere gi urgent$ apgrarea $i
Tabelul 3.1 Valorile factorului de importanfii-expunere pentru distribufie a energiei securitatea
actiunea vintului 31, gilsau care asigurii nationaIB
servicii esentiale (e) Turnuri de
Clasa de pentru celelalte telecomunicafii
Constructii categorii de clBdiri (f) Turnuri de
important% Clgdiri inginereqti fiw
menfionate aici control pentru
expunere
(d) Cliidiri care activitatea
Construcfii avdnd filncfiuni esenfiale, penttflzi confin gaze toxice, aeropostuarii $i
care pa'strarea integita'iii pe durata zmui explozivi gilsau alte naval;
eveninlent provocat de hazard natural sau/~i substante (g) Stdlpi ai
anti*opicnzajor este vitala' peizti-u protec$a civil2, periculoase liniilor de
cum stlnt: (e) Centre de distribufie gi
czasci I
(a) Spitale gi alte (a) Reze~lroarede comunicatii $i/sau de transport a energiei
cliidiri din sistemul ap8, stafii de tratare, coordonare a electrice
de sCinitate, care epurare gi pompare 1,15 situafiilor de urgentii
sunt dotate cu a apei esenfiale a
(f) AdBposturi gi alte constructii de
L
servicii de pentru situatii de pentru situatii de aceeagi naturB
 Clasa de Clasa de
Constructii
importantii- Cliidiri irnportantii- Cliidiri Dvv
ingineregti
expuncre expunere
urgent5 de s8115tate,altele explozivi, gaze
(g) Cliidiri cu decit cele din clasa toxice gi alte
funciiuni esenfiale I, cu o capacitate de substanfe
pentru administrafia peste 100 persoane periculoase
public5 in aria total: expus3 (b) Rezetvoare
(11) Cliidiri cu (b) Scoli, licee, supraterane gi
f~mctiuniesentiale universitiiti sau alte subterane pentru
pentru ordinea cliidiri din siste~nul stocare de materiale
publicti, gestionarea de educatie, cu o inftamabile (gaze,
situatiilor de capacitate de peste lichide)
urgentit, apiirarea gi 250 persoane in aria (c) Castele de apii
securitatea nationalii; totalii expus5 (d) Tumuri de
(i) Cliidiri care (c) Aziluri de riicire pentru
adiipostesc bgtrlni, crege, centrale
rezervoase de apii gridinife sau alte termoelectrice
gilsau statii de spatii sirnilare de (e) Parcuri
pompare esentiale ingrijire a industriale cu
pent~vsituatii de persoanelor constructii unde au
urgent8 (d) Cliidiri loc procese
(j) Cliidiri avind multietajate de tehnologice de
iniltimea totalii locuit, de birouri productie

! Isuprateranii ~ n a i
mare de 451n
gilsau cu functiuni
cornerciale, cu o
capacitate de peste
gi alte constructii de
aceeagi naturii
1 I si alte clidiri de
aceeqi naturii
I I / 300 de persoane in
aria totali expusii
Co~?strzlc/iicare prezinlii zirz pericol lllnjor (e) Siili de
pclztru sigurmz!a publicd irz cmzd yra'bugirii conferinte,
S Q Z I avnrierii gave, cza71szlnt:
spectacole sau
clu,yn
11 expozitii, cu o
(a) Spitale gi alte (a) Constructii in
1,15 capacitate de peste
cliidiri din sisternul care se depoziteazii
 Clasa de CIasa de
Constructii Constructii
importantii- Cliidiri Pw important.5- Clgdiri ntv
ingineregti ingineregti
cxpunere expunere
200 de persoane in producere gi
aria total5 expusii, distribufie a energiei,
tribune de stadioane centre de
sau s d i de sport telecomunica$ii,
(f) Cl5diri din altele declt cele din
patri~noniulcultural clasa I
national, muzee $.a. (k) Cl5diri avdnd
(g) Cl5diri pastes, inilltimea total5
inclusiv de tip mall, suprateran5 cupsins5
cu mai ~nultde 1000 intre 28 gi 45m
de persoane in aria
total5 expus5 gi alte clidiri de
(11) Parcaje aceeagi natur5
supraterane Construcfii de tip curent, care nu apartin
multietajate cu o C2asa"I
celorlalte clase 1 ,oo
capacitate rnai Inare Construcfii de mic5 important5 pentru
de 500 autovehicule, siguranfa public5, cu grad redus de
altele decdt cele din Clasa IV ocupare gilsau de mic5 important5 1,OO
clasa I economic5, construcfii agricole, constructii
(i) Penitenciare temporare etc.
(j) Cl5diri a c5ror
cintrerupere a
f~inctiuniipoate avea
un impact major
asupra populatiei,
cum sunt: cl5diri (1) Presiunea / suctiunea vlntului ce acfioneazii pe suprafetele
care deservesc direct rigide exterioare ale cliidirii / structurii se determinii cu relatia:
centrale electrice, W', = YIW.cpc . (I,,(., 1 (3.1)
statii de tratare,
epurare, pompare a unde:
apei, statii de
36
 ( z ) este valoarea de virf a presiunii dinamice a
vintului evaluatii la cota 2,;
z, este in5lfimea de referintii pentru presiunea
exterioarii (vezi Capitolul 4);
c,, este coeficientul aerodinamic de presiune / suctiune
pentru suprafete exterioare (vezi Capitolul4); por ncg por ncg

;y, este factorul de important5 - expunere. -+

(C)
(2) Presiunea / suctiunea vintului ce acfioneazii pe suprafetele
rigide interioare ale cliidirii / structurii se determinii cu relatia: Figura 3.1 Presiuni / suctiuni pe suprafete 131

wi = Y,,
. cpi . q, (2, ) (3-2)
unde:
este valoarea de virf a presiunii dinamice a
qp(zi)
vintului evaluatii la cota zi;
zi este in5lfimea de referinfii pentru presiunea
interioari? (vezi Capitolul4);
c,i este coeficientul aerodinamic de presiune / suctiune
pentru suprafete interioare (vezi Capitolul4);
;y, este factorul de important5 - expunere.
(3) Presiunea rezultant5 (totalii) a vintului pe un elenlent de
construc(ie este difereiifa dintre presiunile (orientate c5tre
suprafa(%) si suctiunile (orientate dinspre suprafati) pe cele
dousi fete ale elementului; presiunile gi suctiu~iilese iau cu
scrnnul lor. Presiunile sunt considerate cu semnul (+) iar
sucfiunile cu seriinul (-) (vezi Figura 3.1).
3.3 Forie din vcint
(1) Forfa din vint ce acfioneaz5 asupra unei cliidiri / structuri
sau asupra unui element structural poate fi deterniinatii in
douii moduri:
i. ca fort5 global5 utilizind coeficientii aerodinamici de
fort$ sau
ii. prin sumarea presiunilor / suc{iunilor ce actioneazg pe
suprafetele (rigide) ale cliidirii / structurii utilizind
coeficientii aerodinamici de presiune / suctiune.
(2) Forta din vint se evalueazii pentru cea mai defavorabil3
directie a vfintului fati? de cliidire / structurii.
(3) Forta global5 pe direcfia vintului F,", ce actioneazii pe
structurii sau pe un element structural avind aria de referinti5
ArCforientat5 perpendicular pe direcfia vintului, se deterniin5
cu relafia generalii:
39
 I:,. = y , , . c , , .c,..q,,(;.). :I,,,- - forie provenind din presiunile 1 suctiunile ce se exercit2 pe
suprafete interioare
sau prin compunerea vectorial5 a fortelor pentru elementele
structurale individuale cu relatia:
cu forfele de frecare, Ffi sezultate din frecarea aerului paralel
cu suprafetele exterioare, calculate cu relafia (3.7):
i n relatiile (3.3) ~i (3.4):
q,,(z,) este valoarea de vbrf a presiunii dinamice a
vhntului evaluat5 la cota z,;
in relatiile (3.5), (3.6) $i (3.7):
cd este coeficientul de r5spuns dinaniic a1 constructiei
(vezi Capitolul 5); Cd este coeficientul de rsispuns dinamic al constructiei
cf este coeficientul aerodinamic de fort2 pentru clidire (vezi Capitolul 5);
/ structur5 sau element structural, ce include ~i
we(ze) este presiunea v5ntului ce actioneazii pe o suprafat;
efectele fiecgrii (vezi Capitolul4); exterioar5 individual5 la ingltimea z,;
ArCf este aria de referin!$ orientat5 perpendicular pe
directia v5ntului, pentru clidiri / structuri (rel. (3.3)) wi(zi) este presiunea vbntului ce actioneaz5 pe o suprafat5
interioar5 individual5 la in5ltimea 2;;
sau elemente sale (rel. (3.4));
3, este factorul de importanti - expunere. Aref este aria de referinti a suprafetei individuale;
(4) Foria global5 pe directia vbntului, I;, ce actioneaz5 pe cfr este coeficientul de frecare (vezi pct. 4.5);
cl5dise / structur5 sau pe un elelllent structural poate fi
Af, este aria suprafefei exterioare orientat5 paralel cu
detemiinat5 prin compunerea vectorial5 a fortelor F\v,e,F,,,,
directia viintului (vezi pct. 4.5);
calculate pe b a a presiunilor I suctiunilor exterioare ~i
interioare cu relatiile (3.5) ~i (3.6) fi, este factorul de important5 - expunere.
- forte provenind din presiunile / suctiunile ce se exerciti pe
suprafefe exterioare
(5) Efectele generate de fiecarea aerului pe suprafete pot fi
F,, ,, = c,, . C lv,
sup ro/cr<
(r,). A,, neglijate atunci cbnd aria total2 a suprafetelor paralele cu
directia vlntului (sau pufin inclinate fati de aceasta)
reprezint5 mai putin de 1/4 din aria total5 a tuturor suprafetelor
exterioare perpendiculare pe direcfia vintului. Efectele
generate de frecarea aerului pe suprafefe nu vor fi neglijate
pentru verificarea la starea limit5 de echilibru static, ECH
(vezi CR 0).
(6) Efectele de torsiune generalg produse de actiunea oblic5 a
vdntului sau de rafalele necorelate ale vintului actiontind pe
cl5diri 1 structuri cvasi-paralelipipedice pot fi estimate
simplificat considerind aplicarea fortei F, cu o excentricitate
e = b 110, unde b este dimensiunea laturii sectiunii
transversale a constructiei orientat5 (cvasi)-perpendicular pe
directia vintului (vezi gi pct. 4.1.8).
3.4.1 GeneralitHfi
(1) Coeficientul de r5spuns dinamic al constructiei, c d
consider5 atit arnplificarea efectelor acfiunii vintului datoritg
vibratiilor structurii cvasi-rezonante cu continutul de fiecventg
al turbulentei atmosferice, cit gi reducerea efectelor acfiunii
vintului datoritg aparitiei nesimultane a valorilor de virf ale
presiunii vintului ce se exercit5 pe suprafata constructiei.
(2) Amplificarea rftspunsului structural este cu atit mai mare
cu cit structura este rnai flexibil$ nlai ugoar5 gi cu amortizare
tnai redus5. Reducerea rilspunsului structural datorit5 aparitiei
nesimultane a valorilor de virf ale presiunii vdntului este cu
atit lnai accentuatii cu clt suprafata construcfiei espussi
actiunii vintului este mai mare,
3.4.2 Evaluarea coeficientului de rgspuns dinamic
3.4.2.1 Procedura de evaluare simplificat5
( I ) Simplificat, coeficientul de riispuns dinamic, cd poate fi
determinat astfel:
- conform prevederilor din subcapitolul 5.3, pentru
cliidirile paralelipipedice cu o in5ltime de cel mult 30 m
gi av2nd dimensiuni in plan de cel mult 50 m;
- cd =1 pentri~ falade gi elemente de acoperig ce au o
frecvenfg proprie de vibratie mai mare de 5Hz;
frecvenfele proprii de vibratie ale fafadelor gi elementelor
de acoperig pot fi determinate folosind prevederile din
Anexa C; de obicei, deschiderile vitrate mai mici de 3m
au frecvente proprii mai mari de 5Hz;
- cd = I pentru cogurile de fum cu seciiune transversalg
circular5, care au in5lfimea h < 60 m gi care respect5
conditia h < 6,511, unde d este diametrul cogului de fu111.
(2) fn cazul neincadrgrii in conditiile indicate la 3.4.2.1(1) se
va utiliza procedura de evaluare detaliat5 de la 3.4.2.2.
3.4.2.2 Procedura de evaluare detaliatg
(1) in cazul geseral, valoarea coeficientului de lispuns
dinamic, cd se deterrnin5 cu relatia:
 (2) Relatia (3.8) are la bazii ipoteza c5 sunt semnificative doar
vibrafiile structurii in directia vhntului, corespunziitoare
~noduluipropriu fundamental de vibratie.

zs este iniilfirnea de referinf5 pentru deterlninarea

coeficientului de r5spuns dinatnic; aceastii Pniil{ime se
determinti conform Fig. 3.2; pentru cazurile care nu sunt
prezentate in Fig. 3.2, zspoate fi hat2 ca fiind egalii cu h,
in5lti1neastructurii;
k,, este facto~vlde vhrf pentru r5spunsul extrem maxim a1
structurii; calculul factorului de vhrf, k,, este dat in
Capitolul5;
I, este intensitatea turbulentei viintului definitii in b) structuri ce
a) structuri c) strrtcturi tip
subcapitolul2.4; vibreaz5 in plan
verticale, cliidiri. panou (publicitar)
~"ste factorul de riispuns nerezonant (cvasi-static), ce orizontal, grilizi
evalueazii corelatia presiunilor din vhnt pe suprafaia Fig. 3.2. fniilfimea de referin@z, pentru calculul dinamic la
constructiei (evalueaz5 componenta nerezonantii a viint a1 constmctiilor de form5 paralelipipedicii [3]
r5spunsului); calculul detaliat al factorului de rtispuns
nerezonant, ~ " s t e dat in Capitolul 5;
(3) Pentru clidiri inalte sau flexibile (inglfimea h L 30 m sau
R~ este factorul de rtispuns rezonant, ce evalueazii efectele fsecventa proprie de vibratie nl 5 I Hz) este necesarii
de amplificare dinamicii a riispunsului st~.ucturalprodrrse verificarea valorilor maxime ale deplasiirii gi accelerafiei
de continutul de frecvente a1 turbuleiltei in cvasi- cl5dirii pe directia viintului, prima evaluatti la iniiltilnea z = zs
rezonanfii cu fsecvenfa proprie fundarnentalii de vibratie a qi cea de a doua la iniilfimea z = h. in Capitolul 5 este datii o
structurii (evalueazg componenta rezonant5 a metod5 de determinare a acestor miirimi de rgspuns.
r5spunsului); calculul detaliat a1 factorului de riispuns
(4) Pentru cl5diri zvelte (hld > 4) gi pentru coguri de fum (hld
rezonant, R~ este dat in Capitolul 5.
> 6,5) dispuse in perechi sau grupate se va considera sporirea
efectelor vintului produse de siajul turbulent (vezi Capitolul
6).
(5) Efectele produse de siajul turbule~itasupra uliei cliidiri sau
asupra unui cog de futn pot fi, si~iiplificat, considerate
~ieglijabiledacii cel pufin Ltna dintre colidifiile urm5ltoare este
verificatii:
- distanta dintre douii cliidiri sau coguri de fum este de 25
ori mai mare decdt diliiensiunea cliidirii sau a cogului
amplasat in amonte fat5 de directia de curgere a aerului,
miisuratii perpendicular pe directia vdntului;
- fi-ecvenfa proprie fundamental8 de vibrafie a cliidirii sau
a cogului (pentru care se evalueazii efectele produse de
turbulenfa siajului) este mai mare de I Hz.
(6) Dacii nu sunt indeplinite condifiile date la 3.4.2.2(5) este
necesarii efectuarea de teste in tunelul aerodinamic.
4 COEFICIENTIAERODINAMICI DE PRESIUNE /
SUCTIUNE $'I DE FORT^
(1) Evaluarea efectelor vdntului asupra suprafetelor rigide ale
cliidirilor gi structmilor se poate face in douii moduri: (i)
utilizdnd coeficienfi aerodinamici de presiune / sucfiune gi (ii)
utilizdnd coeficienfi aerodinamici de forfii.
(2) Coeficientii aerodinamici depind, In general, de: geometria
gi dimensiunile construcfiei, de unghiul de atac a1 vdntului, de
categoria de rugozitate a suprafefei terenului din
amplasamentul constructiei, de numiirul Reynolds etc.
(3) Prevederile acestui capitol se refer: la determinarea
coeficientilor aerodinamici necesari pentru evaluarea acfiunii
vdntului asupra suprafefelor rigide ale cliidirilor gi structurilor.
in functie de elementul sau cliidirea / structura pentru care este
necesarii evaluarea acfiunii vCintului, coeficientii aerodinamici
utilizafi pot fi:
- coeficienfi aerodinalnici de presiune / sucfiune exterioarii
~i interioarq c,,(,), vezi 4.1 (4);
- coeficienfi aerodinamici de presiune rezultantii (totalii),
c,,,,, vezi 4.1 (5);
- coeficienfi de frecare, c~,,vezi 4.1 (6);
- coeficienti aerodinamici de fortci, cf, vezi 4.1 (7),
(4) Coeficientii aerodinamici de presiune / sucfiune exterioarii
sunt folosifi pentru determinarea presiunii / suctiullii vbntului
pe suprafefele rigide exterioare ale cliidirilor gi structurilor;
coeficientii aerodinamici de presiune / sucfiune interioarii sunt
folosifi pentru determinarea presiunii / sucfiunii vbntului pe
suprafetele rigide interioare ale cliidirilor gi structurilor.
Coeficientii aerodinamici de presiune / suctiune exterioarii pot
fi coeficienfi globali gi coeficienfi locali. Coeficienfii locali
reprezintft coeficienfii aerodinamici de presiune / sucfiune
pentru arii expuse de 1 m2 gi sunt folosifi pentru proiectarea
elcmentelor de dimetlsiuni reduse gi a,prinderilor. Coeficienfii
globali reprezintii coeficienfii aerodinan~ici de presiune /
suc\irtne pentru arii expuse de peste 10 m2 gi sunt folosifi
pentrrt proiectarea clcidirilorlstructurilor sau a eleme~itelor
acestora avbnd arii expuse mai mari de 10 m2.
Coeficientii aerodinarnici de presiune / suctiune interioarii gi
exterioarii sunt determinati pentru:
- cliidiri, folosind prevederile de la 4.2, atat pentlu
presiunile / sucfiunile interioare cbt gi pentru presiunile /
suctiunile exterioare,
- cilindri circulari, folosind prevederile de la 4.2.9 pentru
presiunile / sucfiunile interioare gi de la 4.9.1 pentru
presiunile / sucfiunile exterioare.
(5) Coeficientii de presiune rezultantii (totalii) sunt folosifi
pentru determinarea rezultalltei presiunii / suctiuriii vbntului
pe supsafetele rigide ale cliidirilor / structurilor sau ale
componentelor acestora.
Coeficienfii de presiune / suctiune rezultantii sunt deter~ninafi
pentru:
- copertine, folosind prevederile de la 4.3;
- perefi individuali, parapete, panouri publicitare gi garduri
folosind prevederile de la 4.4.
(6) Coeficienfii de frecare sunt determinafi pentru pereti gi
pentru suprafefele definite la
3.3 (4) gi (5), folosind prevederile de la 4.5.
(7) Coeficienfii aerodinamici de for@ sunt folositi pentru
determinarea forfei globale din vbnt pe structurii, element
structural sau component$ incluziind in acest efect gi frecarea
aerului, dacii aceasta nu este exclusii in mod explicit.
Coeficienfii aerodinatnici de forti sunt determinafi pentru:
- panouri, folosind prevederile de la 4.4.3;
- elemente structurale CLI sectiunea dreptunghiular5, folosind
prevederile de la 4.6;
- elemente structurale cu secfiunea cu muchii ascutite,
folosind prevederile de la 4.7;
- elemente structurale cu sectir~nea poligonalii regulatii,
folosind prevederile de la 4.8;
- cilindri circulari, folosind prevederile de la 4.9.2 gi 4.9.3;
- sfere, folosind prevederile de la 4.10;
- structuri cu ziibrele $i egafodaje, folosind prevederile de la
4.1 1;
- steaguri, folosind prevederile de la 4.12.
(8) DacB fluctuafiile instantanee ale vintului pe suprafeQle
rigide ale unei constructii pot produce inciirciiri cu asimetrie
important5 gi forina constructiei este sensibili la asellleilea
inciirciiri (de exemplu pentru cliidiri sinletrice cu un singur
riucleu central supuse la torsiune), atunci efectul acestora
trebuie luat in considerare. Astfel, peutru constructii
drept~~ngl~iulare sensibile la torsiune se va folosi distribufia de
prcsiuni / suc{iuni datii in Figura 4.1 in vederea reprezentiirii
cfectelor dc torsiune produse de tin v3nt incident ne-
perpendicular sau produse de lipsa de corelatie intre valorile
de v3rf ale presiunilor din vint ce actioneazii in diferite puncte
ale constructiei.
(9) in cazul in care gheafa sau ziipada modi.ficii geometria
structurii 8i scl~i~nbii
for~nagilsau aria de referintii, acestea din
urmii vor fi cele corespunz5toare suprafetei stratului de ziipadii
sau gl~eafii.
b
I I
(I) Coeficienfii aerodinamici de presiune 1 suctiune exterioar5,
c,,, pentru cllidiri gi piirti individuale din cliidiri depind de
m5rimea ariei expuse - A. Acegtia sunt dafi in tabele, pentru
arii expuse, A de 1 in2 gi 10 m2, pentru configuratii tipice de
cliidiri, sub notatiile c,,, pentru coeficienti locali, respectiv
c,,,~opentru coeficienfi globali.
NOTA 1: Aria expusti este acea arie a structurii prin care se
transinite acfiuneaviintului in sectiunea consideratti in calcul.
NOTA 2: Pentru alte mtirimi ale ariei expuse, variatia valorilor
coeficienfiloraerodinamici poate fi obfinutgdin Fig. 4.2.
(2) Valorile c , , ~sunt folosite la proiectarea elementelor de
dimensiuni reduse $i ale prinderilor cu o arie pe element de cel
mult 1 m' (de exemplu, elemente de fatad5 sau de acoperig).
Valorile cPe,losunt folosite la proiectarea elementelor cu o arie
pe element de cel inult 10 m2 sau a structurii de rezistenfii a
cliidirii.
(3) Valorile cpe,l~ gi Cpe,l din Tabelele 4.1 e 4.5 sunt date
pentru direcfiile ortogonale ale vantului de oO,90' qi 180'.
NOTA: Valorile din Tabelele 4.1 e 4.5 sunt aplicabile nuniai
pentr~iclidiri.

Figurn 4.1 Distribibalia picsitu~ii/ suc!itu~iivlilttllui pei~lrucoilsiderarca ei'ectelor dc torsiurre [3]

NOTA: Zo~lele~i valonle pentru c, su11tdate in Tabelul4.1 $iFi,w 4.5.

Fig. 4.2 Variatia coeficientului aerodinamic de presiune /
suctiune exterioarii cu dimensiunile ariei expuse vdntului A [3]
(4) Pentru cornige, presiunea pe intradosul conligei este egalii
cu presiunea corespunziitoare zonei de perete adiacent
cornigei; presiunea pe extradosul cornigei este egalii cu
presiunea corespunziitoare zonei adiacente de acoperig (vezi
Figura 4.3).
presiunen pe exlradosul
\
presiunea pe itttradosul
corni~ei
Figura 4.3 - Presiuni pe corniga acoperigului [3]
52
4.2.2 Pereri verticali ai cliidirilor cu form2
dreptunghiularii in plan
(1) iniiltimile de referinis, z,, pentru determinarea profilului
presiunii vdntului pe peretii verticali ai cltidirilor cu formti
dreptunghiularti in plan, expugi actiunii vB~tului (zona D,
Figura 4.9, depind de raportul h/b gi sunt date in Figura 4.4
pentru urmiitoarele trei cazuri:
- pentru cliidirile la care intillimea h este mai micti decdt b se
va considera o singurii zonti;
- pentru clgdirile la care iniilfimea h este mai mare decht b, dar
mai micii decdt 2b se vor considera douii zone: o zonii
inferioarii extinzlndu-se de la nivelul terenului pdnii la o
in2itime egalii cu b gi o zonii superioarii;
- pentru cltidirile la care iniiltimea h este mai mare de 2b se
vor considera mai multe zone astfel: o zon& inferioarii
extinzlndu-se de la nivelul terenului ping la o Pniiltime egalii
cu b; o zonii superioarii extinzlndu-se de la vdrful cliidirii in
jos pe o inilltime b; o zonii de mijloc, intre zonele precedente,
divizatii in benzi orizontale cu o in6ltime hbandl,aga cum este
artitat in Figura 4.4.
Pentru determinarea profilului presiunii / sucfiunii vdntului pe
peretii laterali gi pe peretele din spate (zonele A, B, C gi E,
vezi Figura 4.5), intiltimea de referinti, ze, este egalii cu
Tntilfimea cliidirii.
 in5ltirne de Forma profilului presiunii
Fatadi referinti vintului pe suprafat5 (2) Zonele A, B, C, D qi E pentru care sunt definiti coeficientii
aerodinamici de presiune / sucfiune exterioarii c,,,o gi c,,~
sunt date in Figura 4.5. Valorile coeficientilor aerodinamici de
presiune / suctiune exterioarii c,,,,~gi c,,l sunt date in Tabelit1
4.1, in functie de raportul h/d. Valorile intermediare pot fi
obtinute prin interpolare liniarii. Valorile din Tabelul4.1 pot fi
aplicate gi perefilor cliidirilor cu acoperiyuri cu una sau doug
pante.

Tabelul4.1 Valori ale coeficientilor aerodinamici de presiune

/ suctiune exterioarii pentru perefii verticali ai cliidirilor cu
forinii dreptungkiularii fn plan [3]

NOTA: Pentru cliidirile cu h/d > 5, se evalueazg direct forfa

total5 din vAnt pe baza regulilor date in 4.6 - 4.8 8i 4.9.2 pentru
coeficienfii aerodinamici de for@.

Figura 4.4 f113l[imide ref'erin~Hz,gi profilul corespondent al presiunii viintului in

functic de h gi b
NOTA: Dircciia de actiune a v511tuluieste pcrpendicularii pe pla11ul delimitat de h
gi b [3]
 Plan forfa rezultantii se ininulfegte cu 0,85; pentru valori
intermediare ale h/d,se aplicii interpolarea liniarii.

(1) Acoperigurile vor fi considerate plate dacii panta a este in

intervalul de -5'<a <5'.
(2) Acoperigurile vor fi impiirfite in zone de expunere conform
Figurii 4.6.
(3) fniiltimea de referinfii pentru acoperigurile plate gi
acoperigurile cu streaginii curbii va fi considerat5 ca fiind h.
fniilrimea de referinfii pentru acoperigurile plate prevhute cu
atic (cu parapete) va fi consideratii ca fiind h + h,, vezi Figura
4.6.
(4) Coeficienfii aerodina~nicide presiune / suctiune pentru
fiecare zon5 sunt dati in Tabelu14.2.
(5) Rezultanta coeficientului aerodinamic de presiune pe atic /
parapet se determinii utiliz8nd prevederile de la 4.4.
Figura 4.5 Notatii pentru perefii vetticali [3]

(3) in cazurile in care forfa din v8nt pe structurile de cliidiri

este determinatii prin aplicarea siinultanii a coeficientilor
aerodinalnici de presiune / suctiune c,, ye zona din fafa
(expusii) gi pe zona din spate (neexpusii) (zonele D gi E) ale
cliidirii, lipsa de corelatie a presiunilor v$ntului intre cele douii
zone se poate considera astfel: pentru cliidirile cu h/d 2, 5,
forfa rezultantii se Pnrnulfegte cu 1 ; pentru cliidirile cu Wd 5 1 ,
 Tabelu14.2 Valori ale coeficienfilor aerodinalnici de presiune
/ sucfiune exterioarg pentru acoperiguri plate [3]

i 1 I 7 I
. , ,,/,.,
, >/,-,,/ *,./' /,,'/, '/'/ /,,,'/j V/'///.,"/
//'/////// ,I/
I
/','//;i Zona
alic (parapel) streaging curb3 sau mansardata Tip de acoperi~ F G H I
I

Cue. cue, cue. cue, cue, cue, cue, 1 cue

Margini drepte -1,8 -2,5 -1,2 -2,O +0,2
-0,7 -1,2
-0,2
e= b sau 211 +0,2
care este cnai mica hpl17=0,025 -1,G -2,2 -1,1 -1,8 -0,7 -1,2
- -0,2
/
I
b - dimensiunea laturii
perpendicular pe dirrciia vlntului Cu
pwapete
hplh=O,O5 -1,4 -2,O -0,9 -I,G -0,7 - I,2 +O,2
-0,2
lzplh=O,10 -1,2 -1,s +0,2
-0,8 -1,4 -0,7 -1,2
-0,2
+0,2
I rlh=0,05 -1,O -1,5 -1,2 -1,8 -0,4
I Strea-
-0,2
j
- gin3 rlh=0,10 -0,7 -1,2 -0,8 -1,4 -0,3
+0,2
-0,2
I curb3

Figura 4.6 - Notafii pentru acoperigurile plate [3]

NOTA 1. Pent1-u acoperiguri cu parapete sau stregini curbe 21 cazul
valorilor intermediare ale /1~/17gi rll? se poate utiliza interpolarea liniarl.
NOTA 2. Pentl-u acoperigurile cu streaging mansardat8 se poate interpola
liniar fntre a = 30°, 45" gi a = GO0. Pentru a > GO0 se interpoleazl li~iiar
fntre valorile pentru a = GO0 gi valorile pentru acoperiguri plate cu margini inalfimea de referinla:
drcpte.
(a) cmul general :,= h
NOTA 3. Pentru zona I se vor corisidera valorile cu ambele sernne.
Direcfia .
NOTA4. Pentru streagina mansardei, coeficienlii aerodinainici de \
-
vintului
prcsiune exterioarl sunt dati & Tabelul4.4a "Coeficienti aerodina~iiicide
e=b sau 2h
prcsiune 1 sucliu~ieexterioar8 pelitru acoperig~iricu do~18pante (directia care este mai mid
vi~itului8 = 0°)", Zonele F gi G, cu considerarea u~ighiului stregi~iii
mausardei.
NOTA 5. Penti-u stregini curbe, coeficiel~fiiaerodiiiamici de presiulie
- oll0
-
b ditnensiunca laturii
pcrpcndicularc pc directin vfintirlui

exterioar8 sunt obfinufi prin interpolare liniarfi in luligul curbei htre

valorile pentru pereti gi cele pentru acoperig.
NOTA 6. Pentru streginile de la mansard8 avind dimensiunea orizontal5
mai mic8 de ell 0 se vor folosi valorile corespunzltoare inarginilor drepte.

(6) Pentru acoperi~urilelungi se vor considera forfele de

fiecare a aerului Pn lul.~gulcJitdil.ii.

4.2.4 Acoperiguri cu o singurit pant2

(c) direclia vlntului 0 = 90"
(1) Acoperigul va fi hparfit in zone de expunere conform
Figurii 4.7. Figura 4.7 Notaiii pentru acoperigurile cu o sillgurit pant2 [3]
(2) fn5ltimea de referint$ ze va fi considerat5 egalZi cu h.
(3) Coeficientii aerodinalnici de presiune 1 suciiune pentru
fiecate zonit sunt daii in Tabelu14.3.
(4) Pentru acoperigurile lungi se vor considera forfele de
fiecare a aerului.
 Tabel 4.3a Valori ale coeficientilor aerodinalnici de presiune /
suctiune exterioarii pentru acoperigt~ricu o singurl pant5 [3] Tabel 4.3b Valori ale coeficientilor aerodinamici de presiune /
suctiune exterioar5 pentru acoperiguri cu o singuri pant2 [3]

NOTA 1. Pentru @=0"(vezi Tabelul4.3a), presiunea variazi rapid intre valorile pozitive gi valorile 4.2.5 Acoperiguri cu doui pante
negative pe panta expus2 vintului pentru un unghi de pant2 a de la +Y la +45", astfel incit sunt
date atit valorile pozitive cit Si cele negative. Pentru aceste acoperiguri, trebuie considerate dou2 ( I ) Acoperigul va fi P1iip2rtit in zone de expunere confor111
cazuri: unul cu toate valorile pozitive gi unul cu toate valorile negative. Pe aceea~ifala nu este Figurii 4.8.
permis2 considerarea sirnukana a valorilor negative $i pozitive.
(2) ?~iiltimeade referinfii, z, va fi coiisideratii egali cu h.
NOTA 2. Pentru unghiurile de pant2 intermediare, se pate interpala liniar intre valorile de acela~i
semn. Valorile egale cu 0,Osunt date pentru a permiteinterpdarea. (3) Coeficienfii aerodinamici de presiune / suctiune pentru
fiecare zon5 sunt dati in Tabelu14.4.
(4) Pentru acoperigurile lungi se vor considera forfele de
fi-ecare a aeiului.
'Tabelul4.4b Valori ale coeficientilor aerodinamici de presiune /
suciiune estcrioani pentru acoperiguri cu doud panle [3]

..,I . . . , ,, . . . I L
, . , .,. , . ,, ', , , ., , ., .,
ioal[irne de referinti: e -= h sat1 211
&=A oricare cste mai micii
,.8+fi h - dirnel~siooealitturii
% ucrve~~dic\~lzae
ue directia wi~~tolui

(a) direclia vintului 0 = 0" (b) direcfia v3ntului 0 = 90"

Figura 4.9 Notatii pentru acoperiguri cu patru pante [3]

4.2.6 Acoperiguri cu patru pante
(1) Acoperigul va fi impistit in zolle conform Figurii 4.9. Tabel 4.5 Valori ale coeficienfilor aerodinamici de presiune 1
(2) Pniilfimea de referin@, zeva fi considerati egali cu h. suctiune exterioard pentru acoperiguri cu patru pante [3]
(3) Coeficienfii aerodinarnici de presiune / suctiune pentru
fiecare zond sunt dati in Tabelu14.5.
(4) Pentru acoperigurile lungi se vor considera fortele de
frecare a aerului.
Unghiul
Zone pentru directia viintului 0 =0" gi 0 =90"
Coeficientii de modificare pentru presiuni (locale sau globale)
3e anti pentru directiile vdntului 0°, 90" gi 180" pentru fiecare
a0 J K L M N
F G H I deschidere se calculeazi:
pentru
0 = 0" - din prevederile punctului 4.2.4 pentru acoperigurile cu o
pentru
CPe,l0Cw,l Cpe,,~ Cpe,l ?p+,l~
Cpe,l Cpe,lC Cpe,f Cpe,lC Cpe,l ?pe,l~Cpe,l Cpe,lC Cpe,f Cpe,l[ Cpe,l Cpe,l Cpe,l pant%, modificati pentru pozitia lor in concordante cu
0 = 90" Figura 4.1 0 a 9i b;
300
-0,5 -1,5 -0,5 -1,5 -0,2
-0,4 -0,7 -1,2 -0,5 -1,4 -2,O -0,8 -1,2 -0,2 - din prevederile punctului 4.2.5 pentru acoperigurile cu
+0,5 +0,7 +0,4
0 0 O doui pante pentru a < 0, modificati pentrd pozitia lor in
-0,3 -0,6 -0,3 -1,3-2,O-08-1,2 -0,2
+0,7 +0,7 +0,6 concordan$ecu Figura 4.10 c 8i d.
60" +0,7 +0,7 +0,7 -0,3 -0,6 -0,3 -1,2-2,0 -0,4 -0,2
-0,6 -0,3 -1,2-2,O -0,4 -0,2
(2) Zonele FIGIJ sunt considerate doar pentru panta expusci
75" +0,8 +0,8 +0,8 -0,3
viintului. Zonele H gi I sunt considerate pentru fiecare
NOTA 1. Pentru 8= 0°, presiunea variazi rapid intre valorile pozitive gi valorile negative pe
panta expus5 v5ntului pentru un unghi de pant5 a de la +5" la 4 5 " , astfel inc5t sunt date
deschidere a acoperigului multiplu.
at$ valorile pozitive c5t gi cele negative. Pentru aceste acoperiguri, trebuie considerate doui (3) ineltimea de referintl z,va fi considerate ca fiind ineltimea
cazuri: unul cu toate valorile pozitive, gi unul cu toate valorile negative. Pe aceeagi fat5 nu
structurii, h, vezi Figura 4.10.
este permis5 considerarea simultan5 a valorilor negative gi pozitive.
NOTA 2. Pentru unghiurile de panti intermediare, se poate interpola liniar intre valorile de (4) fn cazul in care nu se evalueazi o for15 orizontalci
acelagi semn. Valorile egale cu 0,O sunt date pentru a permite interpolarea. rezultantl pe acoperig, fiecare deschidere se va proiecta pen tru
1 NOTA 3. Valorile coeficien\ilor aerodinamici de presiune I sucfiune se vor determina in o forfi orizontali minima egali cu o,os. A,,~ ~ , Adeseste
unde
funcfie de unghiul pantei expuse v%ntului.
aria in plan a fiecirei deschideri a acoperigului.

4.2.7 Acoperiguri cu mai inulte deschideri

(1) Valorile coeficientilor aerodinamici de presiune 1suctiune
pentru directiile viintului 0°, 90" gi 180" pentru fiecare
deschidere a unui acoperig cu mai multe deschideri pot fi
calculate in functie de valoarea coeficientului aerodinamic de
presiune 1 suctiune a fiecerei deschideri individuale.
 ,C 0.8 c.. 0.6 c,. 0.6 C,, 4.2.8 Acoperiguri cilindrice gi cupole
(1) Acoperigul va fi impi5rfit in zone conform Fig.4.1 1 gi
Fig.4.12.
(2) fni5lfirnea de referinfazeva fi considerati5 ca fiind: z, = h +$
(3) Valorile cPe,,o 8i c,,, pentru diferite zone sunt date in
Figurile 4.1 l gi 4.12.

NOI'A 1 . in coniigura{ia b) trebuie consideratc doua cazuri ill funcfie de
semnul coelicicntului acrodinatllic dc presiune / sucriutle c,, de pc pri~nul
acopcri~.
NOTA 2 . in configuralia c primul 8i ultimul c,, si~ntc,, ai acopcri~uluicu o
singuri panti. al doilea ~i ceilalti c,, sunt c,, ai acoperigului cu dou%panle.
Figura 4.10 Notatii pentru acoperiguri cu niai ~nultedeschideri [3]
NOTA. in zona A, penttu 0 < Idd< 0,s. cwl0 sc oblinc prin intcrplan: linia1.g.
in zona A, pentm 0,2 I S/d I 0.3 gi Idd t 0.5 sc vor considcra douH
valori pentm
cel0; diagrama nu a t e aplicabil; penllu acoperiguri platc.
Figura 4.1 1 Valorile coeficienfilor acrodinamici de presiune /sucfiune exterioat-i
c,to pentru acoperi~urilecilindrice cu fonn2 dreptunghiular8 in plan [3]

c , , , ~ este constant
in lungul tlccirui plan
NOTA. c,,,la este constant de-a lungul arcelor de cerc, intersectiilor
dc sfere ~i a planclor normale pe directia viintului; intr-o prim5
aproxilnare cl,elopoatc fi detcrminat prin interpolarea lioiar5 intre
valorile in A, I3 ~i C dc-a lungul arcelor dc cerc paralele cu direclia
vintului. i n acclagi mod sc pot obtinc, prin intcrpolarc liniar5 in
Figura 4.12, valorilc lui c , , , , ~in A dacii 0 < 11/d < 1 ~i i n 13 sau C
dacri 0 < I?/(/< 0.5.
Figura 4.12 Valo13ilecoeficientilor aerodina~nicide presiitlie Isuctiu~ie
exterioarE c,,,lo pentm acoperigurile cupole cu fomiE circularE in plan [3]
(4) Coeficientii aerodinamici de presiune Isuctiune pentru
peretii cl9dirilor cu forin5 dreptunghiular5 in plan gi pentm
acoperig cilindric se pot deterlnina in conformitate cu pct.
4.2.2.
4.2.9 Presiuni interioare
(1) Presiunile interioare gi cele exterioare sunt considerate ca
acfioniind in acelagi timp (simultan). Pentru fiecare
combinatie posibil9 de goluri gi c9i de curgere a aerului, se va
considera cea mai defavorabil9 combinatie de presiuni
interioare gi exterioare.
(2) Coeficientul aerodinamic de presiune Isuctiune interioarii,
c,i, depinde de msirimea ~i distribufia golurilor in anvelopa
cl5dirii. Dac9 pe cel pufin dolt5 prtrti ale clrtdirii (fafade sau
acoperig) aria total5 a golurilor pe fiecare parte este mai mare
de 30% din aria acelei pHrti, actiunile pe structur9 nu vor fi
calculate cu ajutorul regulilor din acest subcapitol, ci cu
ajutorul regulilor din subcapitolele 4.3 gi 4.4.
Not5. Golurile unei cl5diri se refer5 la golurile mici (cum ar fi:
ferestre deschise, ventilatii, coguri de fum etc.) ~i la
permeabilitatea de fond (ce include scurgerea aeriilui in jurul
ugilor, ferestrelor, ecl~ipamentelor tehnice gi a anvelopei
clsdirii). Permeabilitatea de fond este, uzual, intre 0,01% gi
0,1% din suprafafa fefei considerate.
(3) 0 laturii a cl5dirii poate fi considerat9 dominant9 atunci
ciind aria golurilor pe acea latur9 este de cel putin dou5 ori
mai mare decst aria golurilor gi deschiderilor de pe toate
celelalte laturi ale clrtdirii considerate.
(4) Pentru o clrtdire cu o laturrt dominantsi, presiunea
interioarii se va lua ca procent din presiunea exterioar5 ce
actioneaz5 la nivelul golurilor de pe latura doininant5. Se vor 11 =
ariilor golurilor unde c,, este negativsau zero
~ttilizavalorile date de relafiile (4. I ) gi (4.2). ariilor tuturor golurilor (4.3)
Cdnd aria golurilor pe o latur2 dominant2 este de dou5 ori inai
mare decdt aria golurilor gi deschiderilor de pe celelalte laturi NOTA 1. Aceasti3 relafie se aplic5 fafadelor gi acoperigurilor
ale cliidirii considerate, atunci cl5dirilor cu sau Gri3 ~~~~~~~~~~~~~~~i interioare.
cp,= 0,75 cp, (4.1) I NOTA 2 Dacg nu este posibil5, sau nu se considerg
Cind aria golurilor pe o latur2 dominant8 este de cel putin trei ! justificati3 estirnarea valorii LL pentr-u cazuri particulare,
atunci cpi se va lua +0,2 sau -0,3 (se va considera valoarea
ori mai mare decdt aria golurilor gi deschiderilor de pe
care produce cele mai defavorabile efecte).
celelalte laturi ale cl2dirii considerate,atunci
cI,,= 0.90 . ell, (4.2)
unde clx este valoarea coeficientului aerodina~nicde presiune
/suctiune esterioarii la nivelul golurilor de pe latura
dominant5. CBnd aceste goluri sunt arnplasate in zone cu
valori diferite ale presiunii exterioare, se va folosi un
coeficient cllcnlediu ponderat cu aria.
Cdnd aria golurilor pe o latur5 dominant5 este intre de 2 ori 9i
de 3 ori tnai niare decdt aria golurilor gi deschiderilor de pe
celelalte laiusi ale cliidisii se poate folosi interpolarea liniar5
Figura 4.13 Coeficienti aerodinamici de presiune /suctiune
pentru calcularea lui c , .
interioar5, cpi pentru goluri uniform distribuite [3]
(5) Pentru cliidiri Er5 o latur2 dominant$ coeficientul NOTA. Pentru valori intre h/d = 0,25 ~i h/d = 1,O se poate folosi
aerodinamic de presiune /sucfiune interioarii c,, este dat in interpolarea liniar5.
Figura 4.13 gi este in functie de raportul dintre in2l$imea gi
15timea cl8dirii h/d, gi de raporlul golurilor p pentru fiecare (6) fn2ltimea de referinti, ziypentru presiunile interioare se va
directie a vdntului B, ce se deterinin5 cu relatia (4.3): lua egal5 cu iniiltimea de referinti, z, pentru presiunile 1
sucfiunile exterioare pe fafadele care contribuie, prin goluri, la
crearea presiunii interioare. Tn cazul mai ~nultorgoluri, pentru
deterrninarea lui z, se va folosi cea ~naimare valoare a lui z,.
(7) Coeficientul aerodinamic de presiune Isucfiune interioarii
pentru silozuri deschise gi coguri de furn este:
I Pentru cazurile in care circulafia aerului intre straturile
c,,, = -0,GO (4.4)
Coeficientul aerodinamic de presiune Isucfiune interioarc?
pentru un rezervor ventilat cu goluri mici este:
c,,, = -0,40 (4-5)
in~ilfi~nca
de referint.ii z, este egalii cu iniltimea structurii.
4.2.10 Prcsi~uneape pereti exteriori sau pe acoperiguri cu
mai multe straturi de inchidere
(I) in cazul perefilor exteriori sau acoperigurilor cu mai mult
de un strat de inchidere, forta din vrint este calculata separat
pentru fiecare strat de inchidere.
(2) Per~neabilitatea,LL a invelitorii este definitii ca raport dintre
sunla ariei golurilor gi aria total5 a invelitorii. 0 invelitoare
este definitii ca i~iipermeabiliidacii valoarea ,LL este ~ n a imicii
decdt 0, I %.
(3) in cazul in care un strat de inchidere este permeabil, atunci
forfa din viint pe stratul ilnpernleabil se va calcula ca diferenfii
dintre presiunile exterioarii gi interioarii, aga culn este descris
la punctul 3.2 (3). Dacc? mai lnulte straturi sunt permeabile,
atunci forfa din vdnt pe fiecare strat depinde de:
- rigiditatea relativii a straturilor;
- presiunile exterioare gi interionre;
- distanfa dintre straturi.
Presiunea vsintului pe stratul cel tnai rigid va fi calculata ca
diferentii dintre presiunile exterioari gi interioarg.
invelitorii este inchisii (Figura 4.14(a)) gi distanfa liberii dintre
straturi este mai micii de 100 mm (materialul pentru izolarea
termicii este inclus in unul dintre straturi, gi ciind nu este
posibilZl circulatia aerului prin izolatie), se recoinandc?
aplicarea urmiitoarelor reguli:
- pentru perefi gi acoperiguri cu o distriburie uniformg a
golurilot; ce au strat impermeabil la interior gi strat
permeabil la exterior, forfa din v2nt pe stratul exterior
poate fi calculatii cu c,,,,,, = (213)-c,, pentru presiune gi
cP,,,,,= (1 /3).c,, pentru sucfiune. Forta din v8nt pe stratul
interior poate fi calculatii cu c,,,,,,, = c,, - c,i;
- pentrii perefi gi acoperiguri cu un strat impermeabil la
interior gi un strat imperlneabil ~nairigid la exterior, forta
din vsint pe stratul exterior poate fi calculatii cu c,,,,, = c, -
cpi;
- pentru perefi gi acoperiguri cu o distribufie unifonnii a
golurilor, ce au strat permeabil la interior gi strat
inipermeabil la exterior, forfa din v2nt pe stratul exterior
poate fi calculatii cu c,,,, = c,, - c,,. Forfa din vdnt pe
stratul interior poate fi calculatii cu c,,,, = 113-c,,;
- pentru perefi gi acoperiguri cu un strat impermeabil la
exterior gi un strat impermeabil mai rigid la interior, forfa
 din v2nt pe stratul exterior poate fi calculata cu c,,,, =
c,,. Forta din vdnt pe stratul interior poate fi calculatri cu
-
Cp,nst - Cpc - Cpi.
Aceste reguli nu sunt aplicabile dac5 gurile de aer permit
circulafia stratului de aer spre alte laturi ale cljdirii decdt
latura pe care este situat peretele (Figura 4.14(b)).
(a)extlaemitatea stratului de aer este illchis5
(b) extremitatea stratului de aer este desc1iisFi
1:igiira 4.14 Dctaliu dc colt pcntru pcreii cstcriori cu ~nnimulte straturi [3]
4.3 Copertine
( I ) Copertinele sunt acoperiguri ale construc~iilorcare nu au
itlchideri verticale pennanente, de exemplu statii de benzinri,
hangare agricole etc.
(2) Gradul de blocare a aerului de sub o copertinri este aritat
Pn Figura 4.15. Acesta depinde de coeficientul de obstrucfie p,
care se definegte ca fiind raportul dintre aria posibilelor
obstructii de sub copertinri $i aria de sub copertinri, arnbele arii
fiind nonnale la direcfia vdntului (p = 0 corespunde unei
copertine ce acoper2 un spatiu go1 ~i p = 1 corespunde utiei
copertine ce acoper5 un spatiu blocat total (dar care nu este o
clidire Pncl1is2)).
(3) Valorile coeficienfilor aerodinamici globali de forfa, cf, gi
valorile coeficientilor aerodinamici de presiune rezultanta
c,,,,, sunt date Pn Tabelele 4.6, 4.7 gi 4.8 pentru p = 0 gi p = 1 ;
aceste valori iau in considerare efectul combinat a1 vdntului
actiondnd at2t pe extradosul c2t gi pe intradosul copertinei,
pentru toate directiile vdntului. Valorile intermediare se obtin
prin interpolare liniara.
(4) in spatele pozifiei de obstriictie maxim2 (fat2 de directia
vdntului) se utilizeaz3 valorile c,,,,, pentru p = 0.
(5) Coeficientii aerodinamici globali de forfa sunt folositi
pentru a determina forta rezultanti. Coeficientii aerodinamici
de presiune rezultanta sunt folosifi pentru a determina
presiunea local5 maxim2 pentru toate direcfiile v2ntiilui gi se
utilizeaz5 pentru proiectarea ele~nentelor acoperigului i a
dispozitivelor de fixare ale acestuia.

Copeltin5 ce acoperci un spatiu
i i ber (p = 0)
Figura 4.15 Curgerea aerului in zona unei copertine [3]
Pentru copertine cu dou5 straturi de inchidere, incircarea pe
stratul irnpermeabil gi dispozitivele lui de fixare se va calcula
cu c,,,, iar pelitru stratul permeabil qi dispozitivele lui de
fixare cu 113 c,,,,.
(7) Se vor considera gi forfele de frecare a aerului (vezi 4.5).
(8) fnilfimea de referin@, Ze va fi consideratii egal5 cu h, aga
Copestinil blocatil de b~~nurile cum este ariitat in Figurile 4.16 ~i 4.1 7.
depozitate in
zona sa (p = I )

(6) Copestinele se proiecteazii pentru urmiitoarele cazuri de

inckciri, astfel:
- pentru copertine cu o singuri pant5 (Tabelul 4.6),
inciircarea se va aplica in centrul de presiune situat la dl4
(a' = dimensiunea corespunziitoare directiei v4ntului,
Figura 4.16);
- pentru copertine cu douii pante (Tabelul 4.7), inciircarea
se va aplica in centrul de presiune situat En centrul
fieciirei pante (Figura 4.17); in plus, o copertinii cu douii
pante trebuie sii fie capabilii sii preia o situafie de
inciircare in care una dintre pante preia inc5rcarea
maxilnii, iar cealaltil pant5 este neincircatii;
- pentru copertine cu douii pante repetitive, fiecare
deschidere va fi calculatii prin aplicarea factorilor de
reducere y4;,, din Tabelul 4.8, la valorile coeficientilor
aerodinamici de presiune sezultantii c1,,,, din Tabelu14.7.
80
 Tabel 4.6 - Valori ale coeficienfilor aerodinaniici globali de 0 ' I 2 3 4 5
for[Li, cI.~ j ide presiune rezultant3, c,,,,,,, pentru coperti~iecu o Maxim, pentru orice (o + 0,s + 1,7 + 2,9 + 2,l
singur8 pant8 [3] 20" Minim, pentru (o = 0 - 1.3 - 2,2 -2,s - 2,9
Minim, pentru (o = 1 -1,4 -1,G -2,9 - 3,O
Coeficienfi de presiune Maxim, pentru orice (o + 1,O + 2,O + 3,l + 2,:
rezultant2, cp,,,c, 25" Minim, pentru (o = 0 - l,G - 2,6 - 3,2 - 3,2
Minim, pentru (o = 1 - 1,4 - 1,5 -2,5 - 2,s
vlllt

--- bll0
B

r&.z.l
Coefi-
Par'ta cierifi
Coeficientul de Zona Zona
coper- globali Zona C
obstmctie, (o A B
tinei a de for!$
Cf

0 I 2 3 4 5
Maxim, pentru orice (o + 0,2 + 0,5 + 1,s + 1 ,1
0" Minim, pcrit~u(o = 0 - 0,5 - 0,G - 1,: - 1,4
Minim, pe11tl-u (o = 1 -1,3 -1,5 -1,s - 2,2
Maxim, pent" orice (o + 0,4 + 0,s + 2,1 + 1,3
5" Minim, pentru p = 0 -0,7 -1,l -1,7 - 1,s
Minim, pe11tt-u (o = 1 -1,4 -1,G -2,2 - 2,5
Maxim, peut~uorice (o + 0,5 + 1,2 + 2,4 + IG,
Figura 4.16 Pozitia cent~uluipresiunilor peritn~o copertin2 cu o
10" Minim, pentl-u (o = 0 -0,9 -1,5 -2,O - 2,1 singurg pant; [3]
Minim, pentru (o = 1 -1,4 -1,G -2,G - 2,7
Maxim, pentru orice (o + 0,7 + 1,4 + 2,7 + 1,s
15" Minim, pent!-LI(o = 0 - l,l - 1,s -2,4 - 2,5
Minim, peritru (o = I - 1,4 - l,G -2,9 -3,O
 Tabclul 4.7 -Valori ale coelicienfiloracrodinaniici globali de fort$, c, ~i

Panta
copes-
Coeficientul de
Coefi-
cienfi
globali
r-I*
de presiunc rezultanti c,,,,, pentru copesline cu o si~iguripant5 [3]

Coeficienii de presiune rezultantg,

c A <I

b
A c

hi10
Panta
copes-
tinei a
Coeficientul de
obstrucfie, p
Coefi-
cienti
globali
de
fort&,
'
f
Zona
mi*I
Coeficienfi de presiune realltanti%,

r-+4
A

dl10

Zona
6
k-?
A

dllOP
c

Zona Zona
hllfl

obstrucfie, de WJ
tinei a st0 d!lOp-
A B C D
for;%,
I Zona Zona
+ 15' Minim, pentm p= 0 -0,s -0,9 -1,7 -1,4 -1,s
Zona Zona Minim, pentm rp= I -1,3 -1,3 -2,2 -1,6 -2,l
A B C D ~ a x i mpentru , orice q~ + 0,6 + + 1,9 + 1,s + 0,4
Ma~im.pcntlv oricc p + 0,7 + 0,s + 1,G + 0,G + 1,7 + 20° Minim, pentm p= 0 - 0,9 - 1,2 - 1,s - 1,4 -2,o
- 20' Minini, ptitrit p = O -0,7 -0,9 -1,3 -I,G -0,G Minim, pentru rp = 1 -1,3 -1.4 -2,2 -1.6 -3.1
Minini, ~ ~ n t p
r i=i 1 -l,3 -1,5 -2,4 -2,4 -0,G Maxim, pentmoricc p + 0,7 + 1,2 + 1,9 + 1,6 + 0,5
M ~ x i r npont~.it
? orice p + 0,5 + O,6 + 1,5 + 0,7 + 1,4 + 25' Minim, pent~up= 0 -1,O -1,4 I , -1,4 -2,O
Minim, pcntrit p = 1 -1,3 -1.4 -2,O -1.5 -2.0
- 15' Minim, jantru p = O -0,G -0,s -1,3 -l,G -0,6
+ 0,Y + 1,3 + 1,9 + 1,6 + 0,7
Minim, pcntru p = 1 -1,4 - l,G -2,7 - 2,G - 0,6
+ 30'
Maxim, pentru orice p
Minim, pentru p= 0 - 1,0 - 1,4 -
1,9 - 1,4 -2,o
Maxim. pentru orice p 0,4 0,6 + 1,4 + 0,s + 1,1
Minim, pentm rp= 1 -1,3 -1,4 -1,s -1,4 -3,O
- 1O0 Minim, pentru rp = 0 -0,6 -0,8 -1,3 -1,5 -0,6
~ 0 ~ ~ . ~ e +mindic5n u lo actiune rezultanti%descendent5 a viintuli~i
Minim, ~xntrup = 1 - 1,4 - I ,6 - 2,7 - 2,G - 0,G Semnul - indicg o aciiiule rezultant5 asceiide~lti% a viintului.
Maxiln, pentru orice rp + 0,3 + 0,5 + 1,5 + 0,s + 0,s
- 5' Minim, ~xntrup= 0 - 0,5 - 0,7 - 1,3 . - 1,6 - 0,6
Minim, ixnlru p= I -1,3 -1,5 -2,4 -2,4 -0,6 (9) incirciirile pe fiecare panti a copertinelor cu tnai ~nulte
Maim, pentru orice rp + O,3 + 0,6 + 1,8 $ 1,3 + 0,4
deschideri (vezi Figura 4.18) se determinii prin aplicarea
+ 5' Minim, penlm rp= 0 -0,6 -0,6 -1,4 -1,4 -1,l
Minim, pentru p = 1 - 1,3 - 1,3 -2,o - 1,s - 1,5 factorilor de reducere I,Y,,,,, dafi in Tabelul 4.8, la valorile
Maxim. IXIILIUosice rp + 0,4 + 0,7 + 1,s + 1,4 + 0,4 coeficientilor globali de forfii gi ale coeficienfilor de presiune
+ 1 O0 Minim, lxntru rp= 0 -0,7 -0,7 -1,5 -1,4 -1,4 rezultant2 corespunziitori copertinelor izolate cu douii pante.
Minim, pentm rp = 1 -1,3 -1,3 -2,o -1,s -1,s
Maxim. pcntm osice p + 0,4 + 0,9 + 1,9 + 1,4 + 0,4
 Numtir Pozifia Factorii t,v,ll, pentru orice coeficient de
deschideri obst~uctiep
pentl-u coeficienfi pentru coeficienfi
de fortti (aplicafi de fort5 (aplicaii
acfiunii actiunii
descelidente) gi ascendente) gi
coeficienfi de coeficienti de
presiulie presiune
2 A doua 0,9 0,7
descllidere
3 A treia gi 0,7 0,7
urmtitoarele
deschideri

12igura4.17 lJoziiiacenttx~luipresiunilor pentru cope~tinelccu doui pante [3] Figura 4.18 Copertine cu mai inulte deschideri [3]

Tabelul 4.8 Valori ale factorjlor de reducere, y,,,, pentru

copel-tine cu mai lnulte descl~ideri[3]

Nutngr Pozifia Factorii t,vn1, pentru orice coeficient de

deschideri obstrucfie y
pent1-u coeficieliti pentru coeficienfi (1) Valorile coeficientilor aerodinamici de presiune rezultantii
de fort%(aplicafi de forfti (aplicati c , ,, pentru pereti 9i parapete izolati(te) depind de coeficientul
aciiunii actiunii
de obstrucfie, 9. Pentru perefii plini, p = I ;pentru peretii care
descendente) gi ascendente) gi
coeficienfi de coeficienti de sunt 80% plini (pereti care au 20 % goluri), 9 = 0.8. Peretii qi
presiune presiune gardurile care au coeficientul de obstruciie 9 I 0.8 trebuie
I Descllidere de 1 ,o 0,8 considerati ca elemet~tezibrelite plane, in concordantii cu
captit 4.11.
87
Aria de referinis este in a~nbelecazuri considerat5 aria total%.
Tabelu14.9 Valorile coeficientilor aerodinamici de presiune
Pentru parapete gi bariere de zgomot la poduri se vor aplica
rezultantg, c,,~,~
pentru pereti verticali izolati gi parapete [3]
prevederile Anexei D.
Coeficient
4.4.1 Pereti verticali izolati gi parapete de Zona A B C D
( I ) Pentru perefi verticali $i parapete izolati(te), valorile obstructie
//h r 3 2.3 1.4 1.2 1.2
coeficien~iloraerodinamici de presiune rezultantci c,,,,,, sunt fari

I
l/h=5 2.9 1.8 1.4 1.2
specificate pentru zone A, B, C gi D, conforrn Figurii 4.19.
Valorile coeficientilor aerodinamici de presiune rezultant$
c,,,, pentru pereti verticali gi parapete izolafi(te) sunt
p=l
-
colluri
llh2lO
cu colfuride
lungime Iha
3.4
2,l
2.1
1.8 il:
1.7 1.2

specificate in Tabelul 4.9 pentru douci valori ale coeficientului
de obstructie (vezi 4.4(1)). Aceste valori corespund unei
directii de actiune oblice a vhtului in cazul peretelui fir5 colt
(vezi Figura 4.19) gi corespund, in cazul peretelui cu colt,
celor doll5 directii opuse indicate in Figura 4.19. Aria de
referint5 este in ambele cazuri aria total5. Pentru coeficienti de
obstructie intre 0,s gi 1 se poate interpola liniar.
p = 0.8 1.2 1.2
a In cazul in care lungimea coyului este lntre 0,O ~i h poate fi folositi
interpolarea liniari
(2) in5lfimea de referinti3 pentru pereti verticali este egal5 CLI
z, = h, vezi Figura 4.19. ini3ltimea de referinf5 pentru
parapetele cli3dirilor este egal5 cu z, = II + h,, vezi Figura 4.6.
 4.4.2 Factori de ecranare pentru perefi gi garduri
pentru 1 > 412 (1) Dacc? pe direcfia vintului exist5 pereti sau garduri care au
b1(0.3 h 11 o inc?ltime egalc? sau mai inare decdt peretele sau gardul de
in5ltime h, pentru obtinerea coeficientului aerodinamic de
presiune rezuitantg se va folosi un factor suplilnentar de
ecranare. Valoarea factorului de ecranare, t/, depinde de
f
distanta dintre pereti, x gi de valoarea coeficientului de
pentru Is 4h obstrucfie, p a peretelui sau panoului situat in amonte fat5 de
kb0.3h b2h 11 4h directia de curgere a aerului. Valorile fi sunt reprezentate in
Figura 4.20.
Coeficientul aerodinamic de presiune rezul tant5 pentru
I I I
peretele ecranat c,,,,,,, este dat de expresia:
pentru 15 217
0.3 h (2) Factorul de ecranare nu se aplicc? in zonele de capat pe o
distant5 egal5 cu h miisuratci de la extremitatea libera a
peretelui.

Uligliiul tle cltnc nl vtlnlult~i

L-

:I 'I

Figura 4.19 Notatii pentru pereti verticali izolati 2i parapete [3]

x/ if
Figura 4.20 Factorul de ecranare, I//, pent111 pereti izolafi qi garduri
pentru valori ale lui (D intre 0.8 qi 1.0 [3]
4.4.3 Panouri publicitare
(1) Pentru panourile publicitare amplasate la o iniiltime z,
(miisuratii de la suprafata terenului) mai mare deciit h/4 (vezi
Figura 4.2 I), coeficientul aerodinamic de fort5 are valoarea:
c f = 1,80
Valoarea din relafia (4.7) se folosegte gi Fn cazul in care z, este
niai lnic deciit 1714 gi b/h 5 1 .
(2) Forfa rezultantii nornialii pe panou se aplicii la i~liilfimea
centrului panoului, cu o excentricitate orizontalii e. Valoarea
excentricit5fii orizontale e este:
(1) Pentru cazurile definite la 3.3 (4) se va lua 111considerare
fiecarea aerului pe suprafata expusii.
(4.7) (2) in Tabelul 4.10 sunt dati coeficienfii de frecare, cfipentru
suprafetele peretilor gi acoperigurilor.
(3) Aria de referinti Afr este aritatii in Figura 4.22. Fortele de
fiecare se vor aplica pe suprafefele exterioare paralele cu
directia viintului, localizate fati3 de streaging sau colt la o
distant5 egalg cu cea mai mica valoare dintre 2.b sau 4.k.

+
e = 0.25 b (4.5)
(4) fniiltimea de referintii z, este egali cu inilfimea clidirii h,
vezi Figura 4.22.
(3) Panourile publicitare amplasate la o iniilfime 2, (m5surat5
de la suprafata terenului) mai mici dec5t 1114 gi cu b/h > 1 vor
fi considcrate ca pereti de niargine (vezi 4.4.1). Tabel~114.10Coeficienfii de frecare, cf, pentru suprafefele
Se va verifica posibilitatea producerii de feno~iiene peretilor, parapetelor gi acoperigurilor [3]
aeroelastice de divergenfii gi fluturare.
Coeficient de
Tipul suprafetei
fiecare cf,.
Netedi (de ex.: ofel, beton cu
0,o 1
suprafala lisii)
Rugoasi (de ex.: beton nefinisat,
0,02
pliici bituminoase)
Foarte rugoasii (de ex.: newuri,
0,04
onduliiri, pliuri)

NO'TA 1. iniiliimea dc ref'erinfii: z, = z, + h/2

NOTA 2. Aria de refcrintri: Aref= b . I?
Figura 4.2 1 Notatii pentru pa~iouripublicitare [3]
 unde:
cf,o este coeficientul aerodinamic de forti pentru sectiuni
rectangulare cu colfuri ascufite ~i
Aria dc rereriiipi
@rsl curgere liberi a aerului la capete (element de lunginie
infinitil), Figura 4.23;
ry, este factorul de reducere pentru secfiuni piitrate cu colturi
rotunjite, dependent de iiumiirul Reynolds, vezi NOTA 1 ;
este factorul de reducere pentru elemente cu curgere
liberii a aerului la capete (reducerea apare ca urmare a ciiilor
suplinlentare de curgere a aerului Fn jurul unui element de
lungime finiti), definit la 4.13.
Figura 4.22 Aria de referintii pentru deternlinarea forfei de NOTA 1. Linlitele superioare aproximative ale valorilor lui
fiecare a aerului [3] w.(obfinute in conditii de turbulenfii redusti) sunt date in
Figura 4.24. Aceste valori sunt considerate acoperitoare.
NOTA 2. Figura 4.24 se poate folosi gi in cazul cltidirilor cu
Ii/d > 5.0.

(1) Coeficientul aerodinaniic de forfii, cr pentru elemente

structurale cu secfiu~ierectangularii pe care vdntul acfioneazii
perpendicular pe o fapi se determi115cu relatia:
 (3) inilfimea de referinfa, z, este egali cu iniilfimea maxima
deasupra terenului a elementului considerat.
(4) Pentru secgiunile subtiri (dlb < 0,2), cregterea fortelor la
anumite unghiuri de atac ale vbntului poate atinge 25%.

4.7 Eknlente strzdctzirale czi secjizitzi czl nluchii asczltite

(I) Coeficientul aerodinaniic de forfsl, cf al elementelor

structurale avhnd secfiuni cu mucliii ascutite (de ex., elemente
cu secfiuni prezentate in Figura 4.25) se determil19 cu relatia:
Figura 4.23 Cocficienti aerodina~nicide forpH, c,, pentru secriuni rectangulare cu
colbri ascutitc ~iflarfi cugere libei.2 a aerului la capete [3]

uade:
cf,o este coeficientul aerodinamic de forfa pentru secfi~~ni
rectanguiare cu muchii ascufite gi fir5 curgere libera a
aerului la capete;
(yh, este factorul de reducere pentru elemente cu curgere IiberH
a aerului la capete, definit la 4.13.
Figura 4.24. Factorul de reducere, y/t pentru secfiuni patrate cu
colfuri rotunjite [3] Pentru elementele f"ar8 curgere libera a aerului la capete,
valoarea recornandata este c f , ~= 2.0. AceastZi valoare este
obfinutii in condifii de turbulenf5 redus5 yi este considerat5 a fi
(2) Aria de referinfBArCrse deterinin: cu relafia: acoperitoare.
A,,.= e 1, (4.10)

unde t este lungimea ele~iientuluistructural considerat.

 unde:
cfjoeste coeficientul aerodinamic de forfa a1 elementelor
structurale f"ar5 curgere liber5 a aerului la capete;
(yh, este factorul de reducere pentru elemente cu currrereu

Figura 4.25 Sectiuni cu muchii ascutite [3] libera a aerului la capete, definit la 4.13.
I

NOTA. Relafia (4.1 1) 7i Figura 4.25 se poate folosi gi in Valorile coeficie~ltuluiaerodinamic de forfii, c f , ~
obfinute ?II
I
cazul clBdil-ilorcu I?/d > 5,0. 1 conditii de turbulent5 redus%sunt prezentate in Tabelul4.11.
I

(2) Ariile de referin@ se determinil astfel (vezi Figura 4.25):

unde C este lungimea elenientului stnictural considerat.

(3) fnaltimea de referin$$ z, este egal5 cu FnGltimea inaxi~nii

deasupra suprafetei terenului a sectiunii considerate.

(I) Coeficientul aerodinamic de forfa, cf pentru eleiiiente cu

secfiune poligonalH regulat5 cu 5 sau riiai rnulte fete poate fi
determinat cu relaiia:
cf= cf,o t//h.
a
(4.13)
Tabelul 4.1 1 Coeficientul aerodina~nicde forti?, c f , ~pentru
sectiuni poligonale regulate [3]

Nulil8r
Finisarea suprafefei NumBrul Reynolds,
de Secfiu~lea Cf.0
gi a colprilor ~e")
laturi
5 pentagon toate tipurile toate valorile 1,80
6 hexagon toate tipurile toate valorile 1,60
suprafafa netedi? Re I 2,4 . 1 0' 1,45
r/b < 0,075 (" Figura 4.26 Sectiune poligonal5 regulat5 [3]
R e 2 3 . 10' 1,30
8 octogon
suprafati?neted5 R e I 2 . 10' 1,30
,fi 2 0,075 '2' R e 2 7 . 10' 1,lO (2) fn cazui ci5dirilor cu h / d > 5, c y poate fi detenninat din
10 decagon toate tipurile toate valorile 1,30 relatia (4.13), precum ,yi din datele din Tabelul 4.1 1 ~i Figura
suprafat5 netedi?'j) 2. lo5<~e< 4.25.
0,90
colturi rotu~ljite 1,2. loG
12 dodecagon
R e < 4 . lo5 1,30
(3) Aria de referinti?AEf se obfine cu relaiia:
toate celelalte
tipuri R e > 4 . lo5 1,lO
ca la
cilindrii
circulari
l6 - ' hexdecagon silprafata neted8 '3)
xtodecagor colfuri mtil~ijite
R e < 2 . lo5
,a se
vedea
(4.9)
2 . 1 0 ~ 1 ~ e < 1 , 2 . 1 0 ~0,70
" ~ u m i ~ uReynolds
l Re este definit in subcapitolul 4.9 gi se determini
pentrti v,,,(2,);
raza de racordare a coltului, O = dia~netrcllcercului circu~nscris
2' 1' =
secfiu~lii(vezi Figura 4.26);
" Conform testelor in tuneliil aerodinamic penttu elemente de ofel
galvanizal gi cu o secfiune cu b=0,3111 gi 1-0.06. b.
4.9 Cilindri circulari (3) Valorile coeficientului aerodinalnic de presiune / sucfiune
exterioarg, c,,~sunt date in Figura 4.27 in hncfie de unghiul a
4.9.1 Coeficienfi aerodii~amici de presiune / sucfiune pentr~idiferite valori ale nuing~uluiReynolds.
exterioarii
(4) Factorul efectului de capiit, YA, este dat de relatia (4.17):
( I ) Coeficientii aerodinarnici de presiune I sucfiune exterioarii
pentru structuri cu sectiuni circulare depind de numiirul Via= 1 pentru 0" < a < a,,,i,
Reynolds, Re definit cu relafia:
/I.(z?)
VP
(4.17)
Re=-
v
(4.15) YfAa = (yh pentru a;,5 a 5 180'
unde: unde:
b este diainetrul sectiunii circulare; a* definegte punctul de separare a curgerii aerului (vezi
este viiscozitatea cineniaticii a aerului ( v = 15. Fig~ira4.27);
1'

111'1s) ; (y~. este factorul de reducere pet~trueie~nentelecu curgere

liberHa aerului la capete (factorul efectului de capiit) (vezi
I , (z) este valoarea de viirf a vitezei viintului definitii la
initltimea z, (vezi 2.4 (5) vi NOTA 2 de la Figura 4.27). 4.13).

(2) Coeficienfii aerodinarnici de presiune I suctiune

cxterioars, c,,, pentru cilindri circulari sunt deternlinati cu
relafia:

- (4.1 6)
Cl)u - CP,o a Vj~a

unde:
c,,.~ este coeficientul aerodinalnic de presiune / suctiune
exterioarii pentru elernentele Grii curgere Liberii a aerului
la capete (vezi (3));
~ 4 este
% ~ factorul efectului de capgt (vezi (4)).
 NOTA I . Valorile intermediare pot fi obtinute prin
interpolare liniarg.
NOTA 2. Valorile caracteristice din Figura 4.27 sunt date
in Tabelul 4.12. Datele din figurg gi din tabel sunt obtinute unde este lungimea elementului considerat.
utilizdnd num5u.ul lui Reynolds calculat cu valoarea de vdrf a
(6) fneltimea de referin[ii, ze este egal5 cu inilltimea maximil
vitezei vdntului, v,,(z,).
deasupra terenului a eletnentului considerat.
NOTA 3. Datele din Figura 4.27 se bazeazri pe o rugozitate
echivalent~a cilindrului, Wb ~ n a imica de 5.10-~. Valori
tipice ale rugozitgfii echivalente k sunt date in Tabelul4.13. 4.9.2 Coeficienti aerodinamici de fort5
Tabelul 4.12 Valori tipice pentru distributia presiunii pentru (I) Coeficientul aerodinamic de fort5 cr, pentru un cilindru
cilindri circulari B r 5 efectul de cap%, pentru diferite valori ale
circular de in5ltime finit5 este dat de relatia:
num5rului Reynolds [3]
cf = CCO . (b (4.1 9)
Rc? alnin Cp0,ln~n a~ Cp0,h

5 105 85 -2,2 135 -0,4 cco este coeficientul aerodinamic de forfa pentru cilindri Eril
curgere libera a aerului la capete (vezi Figura 4.28);
2 . 10'5 80 -1,9 120 -0,7
1 07 75 -1,5 105 -0,s (yh - factorul efectului de capiit (vezi 4.13).
unde:
cx,,,,,, caracterizeazii pozilia unde se realizeazg
rnini~nulpresiunii pe suprafafa cilindmlui, in ["I
cpO,,,,,,,este valoarea tninim8 a coeficientului
aerodinamic de presiune / sucfiune
a este pozitia punctului de separare a curgerii
c,"~, este coeficientul aerodinamic de presiune 1
suctiune de referinfii
(5) Aria de referint5, Amr se determin5 cu relatia:
 C:,

11
.,
O 18 loq(10 ktil)
c =1.2$ 1+0.4 k ~ (RcllO
q )
Rugozitatea Rugozitatea
Tipul
klb Tipul suprafefei echivalentii, k ecliivalentii, k
suprafefei
[mm] [mm]
Sticlii 0,00 15 Beton neted 02
Metal polizat 0,002 Scilndurii 0,5
Vopsea fin5 0,006 Beton rugos 1 ,o
Vopsea stropit5 0,02 Len111brut 2,o
Ofel lucios 0,05 Ruginii 2,o
Fontii 0,2 Zidiirie 3,o
Ofel galvanizat 0,2

(4) Aria de referintii, Arefse determi115cu relafia:

Figura 4.28 Coeficientul aerodinarnic de forts c f , pentru
~
cilindri circulari fir5 curgere Iiberii a aer~~lui
la capete 9i
pentru diferite valori ale rugozitqii echivalente k/b [3]

unde e este lungimea eleme~ituluistructural considerat.

NOTA 1. Figura 4.28 se poate folosi gi pentru cladiri cu Iz/d
> 5,O.
NOTA 2. Figura 4.28 se bazeazii pe nuln5rul lui Reynolds
calculat cu valoarea de v6rf a vitezei v2ntului, v,(z,).
(2) fn Tabelul 4.13 sunt date valori ale rugozitifii echivalente
k.
(3) Pentru cabluri inipletite (toroane), ccoeste egal cu 1,2 pentru
orice valori ale nu~niiruluiReynolds, Re.
(5) fniilfimea de referintii, ze este egalLi cu iniiltimea maxima
deasupra terenului a elementului considerat.
(6) Pentru evaluarea acfiunii vilntului pe cilindrii din
veciniitatea unei suprafete plane, pentru care raport~il
distantelor 2,127 < 1,5 (vezi Figura 4.29), este necesarti
consultanfii de specialitate.

Tabelul 4.13 Rugozitatea echivalentii, k [3]

 b'
A,., = K .-
4

(4) fnziltirnea de referint5 este:

b
z*=zg+2

4.11 Structuri cu zcibrele gi e~afodaje

suprafa!&netedii I
I

( I ) Coeficientul aerodinamic de forfii, cf, pentru structuri cu

z5brele gi pentru egafodaje cu t5lpi paralele se obtine cu
Figura 4.30 Coeficietitul aerodinarnic de forfa pe directia relatia:
viintului, petitru sfere [3]

unde:
cco este coeficie~itulaerodina~nicde forfci pentru structuri CLI
z5brele gi egafodaje fir5 curgere liberg a aerului la
Figura 4.3 1 Sfera lA1ig5o suprafat5 plat15 [3]
capete; acest coeficient este dat in Figurile 4.33 ...4.35 i n
functie de valoarea coeficientului de obstructie, p (4.1 1
(2) Coeficientul aerodinamic de fort5 pe direcfie vertical$ c ~ , (2)) gi de nu~ncirulReynolds, Re;
pentru sfere este determi11atcu relafia:
Re este num5rul Reytiolds ~~tilizhtidvaloarea ~nedie a
Cr.z=0 petitru ;, 2 diatnetrelor hi ale ele~nelitelor(vezi Figura 4.32); in cazul
c ,=~+O,GO petitru ;,<$ sectiunilor necirculare se utilizeazii valoarea medie a
di~iiensiunilor sectiuliii tra~isversale expuse actiunii
(3) Atht pentru detertninarea forfei in directia vhntului ciit gi i n
vhntului;
direcfie vertical$ aria de referinfg, Areseste dat5 de relatia:
. este factorul efectului de capit (vezi 4.13), ce depinde de
zveltetea structurii, A, calculatii cu lungimea & gi liiti~nea
b = d, vezi Figura 4.32;
NOTA. Valorile din Figurile 4.33 pan5 la 4.35 se bazeaz5 pe
num8rul Reynolds calculat cu valoarea de viI1.f a vitezei
V ~ I I ~ LvP(ze).
IIL~~,

Figura 4.34 Coeficientul aerodinamic de fort$ cfo pentru

s t r u h r i spatiale cu ziibrele aviind eleinente cu lnuchii ascutite
(de ex., corniere) in functie de coeficientul de obstructie p [3]
1;igura 4.32 - Structuri cu ziibrele sau egafodaje [3]

o 0.2 0,4 0.6 0.8

Figura 4.33 Coeficientul aerodinamic de forti, cto pentru

structuri plane cu zibrele avhnd ele~nentecu ~nuchiiascutite
(de ex., corniere) in functie de coeficientul de obstructie 9 [3]
 1
I
Figura 4.35 Coeficientul aerodinamic de fort$ cf,opentru
structuri plane sau spafiale cu z5brele avfind elemente cu
sectiulie transversal5 circular5 [3]
(2) Coeficientul de obstructie, p se detern~inbcu relatia:
unde:
A este suma proiectiilor ariilor elenlentelor structurii (bare
gi gusee) pe un plan perpendicular pe direcfia vfintului,
A=~h;f,+~A,,;
I x
A, este aria total5 a structurii proiectat5 pe un plan
perpendicular pe direcfia vfintului, A,=d !;
!(. este lungimea structurii cu z5brele;
d , este l5timea structurii cu z5brele;
bi, Ci este l5fimea gi lungimea elementelor i ale structurii (vezi
Figura 4.32), proiectate normal pe fafa expus5;
Agk este aria guseului k.
(3) Aria de referintg Arefeste determinat5 cu relatia:
Aref= A (4.27)
(4) fn5ltimea de referinti, z, este egal5 cu Tn5ltimea maxim5 a
ele~nentuluideasupra s~lprafeteiterenului.
(1) Coeficientii aerodinamici de fort5, cf ~i ariile de referin@
Amfpentru steaguri sunt dati in Tabelul4.15.
(2) fnaltimea de referint.5, z, este egal5 cu in5lfimea steagului
deasupra suprafetei terenului.
l'abelul4.15 - Coeticienfi aerodinalnici de for!$ cfpentru
steaguri [3]
Steaguri At,f ( I ) Factorul de reducere pentru elementele cu curgere libera a
Steaguri fixe aerului la capete (factorul efectului de capgt), yjj poate fi

mlT
+I
h-l 1,8
determinat in functie de zveltetea efectivq h.
NOTA. Valorile coeficienfilor aerodinamici de fo~?$ cf,o
prezentate la 4.6 ...4.12 au la bazi rezultatele mis~~riitorilol*
efectuate pe structuri fir5 curgere libera a aerului la capete.
Fort5 norlnalii pe plan Factorul efectului de capat ia in considerare reducerea
Steaguri li bere actiunii vtintului pe structuri datoriti curgerii aerului in jurul

a> r l
&=I-
$ h.t
f
capiitului liber al acestora. Valorile din Figura 4.36 ~i din
Tabelul 4.16 au la bazi rezultatele misuldtorilor realizate in
conditii de turbulenfi5redus8.

I---:-
- 402+ 47.
p. h (:)"
-
(2) Zvelteiea efectivk A se definegte in functie de pozitia gi
b) J7
,,.I?., dimensiunile structurii. Valorile A sunt date Pn Tabelul 4.16,
+I iar valorile cy, sunt date in Figura 4.36 pentru diferiti
Forf5 Cn plan coeficienti de obstruc{ie, 9.
uiide:
(3) Coeficielltul de obstrucfie, 9 (vezi Figura 4.37) este dat de
17tr este masa ~111ili;ii
de arie a steagului
p este dcnsitatea aerului (egali cu 1,25 kg/~1l3)
relatia:
,;: inZl{imea steagului deasupra suprafetei terenului
NOTA. Relafia de calcul datg pentru steaguri nefixate
(libere) include forfele dinamice produse de fluturarea unde:
steagului. A este sutna proiectiilor ariilor elementelor;

A, este aria total8 a structurii, A, =l . b.

 4 icb, r I ,5b 4 i- b, s 1,5b alege cea mai mica
Tabelu14.16 Valori pentru zveltetea efectivti, A pentru valoare dintre:
cilindri, sectiuni poligonale, sectiuni rectangulare, elemente A=0,7 . C/b sau A=70
structurale cu secfiuni cu muchii ascutite gi structuri cu ' bo t2.5b ' pentnl 1 < 15m, se alege
z5brele [3]
cea mai mic5 valoare
dintre:
Nr. Pozifia structurii, Zveltetea efectivg, A
A= C/b sau A=70
vBnt perpendicular pe planul
paginii -C Pentru valori
2 "
Pentru sectiuni intermediare ale lui t
I" ---------
poligonale, sectiuni
rectangulare, elemente
3
b
Z, , I'------------....---:
I
,,,,,,; se poate folosi
Id d
interpolarea liniara
structurale cu sectiuni L
avhnd muchii ascutite
pentru C 2 50111, se
~i structuri cu z5brele:
fiei k- pentru 4! 2 50m, se alege cea mai mare
t valoare dintre:
1 I alege cea lnai niic5i
7-:1 A=0.7 . t/b S ~ LA=70
I
Valoare dintre:
z 21, zg 2 2b]
r, 7 , /-'2r- 77-7-7-TT7- - A= 1,4 . C/b sau A=70 b r25b
C L . 1
pentru C <151n, se alege
lor b d L
pentru & <15in, se alege
cea mai mic5 valoare
dintre:
L
3 cea mai mare valoare
dintre:
A= C/b sau A=70

A=2 . C/b sau h 7 0 Pentru valori

intermediare ale lui C
Pentru cilindrii
circulari: se poate folosi
2
pentru C 2 50m, se interpolarea liniar5
 5 PROCEDURI DE DETERMINARE A
COEFICIENTULUI DE R ~ S P U N SDINAMIC

( I ) Lungi~neascirii integrale a turbulenfei, L(z) reprezintci

dilnensiunea medie a vfirtejurilor vbitului produse de
turbulenta ae~zlluipe directia vfintului. Pentru iniiltimi z mai
Figura 4.36 Factorul efectului de capgt, y/k fn functie de mici de 200 m, lungimea schrii integrale a turbulenfei se poate
coeficientul de obstructie, p determina cu relafia:
gi de zveltetea, A.[3]

I?
~(z,~,i~ pentru z < z,,,,

unde iniiltimea de referitit2 zt = 200 my lungimea de referinfii a

sc2rii L, = 300 m gi a = 0,67 + 0,05 ln(zo). Lunginlea de
rugozitate, zo gi in2lt.imea mitiimg, z,i,, sunt date in Tabelul

I'igu1.a 4.37 Arii folositc pentru dcfinirea coelicicntului de obstrucfic, q? [3]

(2) Turbulenta pe direcfia vfintului, caracterizath de distributia
puterii rafalelor vfintul-cri fn functie de fiecventa acestora, este
exprimat5 prin densitatea spectral2 de putere a rafalelor
v8ntului turbulent, Sv(z,t7). Fonna unilateral2 (definit2 doar
pentru frecvente pozitive) gi normalizatg (de arie unitarii) a
densitgtii spectrale de putere SL(z,n) este:
1z.S (- 11)
SL(Z,12)= -= 6 3 . L(=, 11)

(1 + 10,2. f,(z, t I ) ) j i 3 (5.2)

0;

121
 5.2 P~~ocedzwa detnlintii de detemlinare a coeficietzttdzri CJL'
S , ) este densitatea spectral5 de putere unilateral5 riispzmns dinarrzic
(definitii doar pentru fiecvente pozitive) a I-afalelor
vintului pe direcfiaacestora;
( I ) Coeficientul de rispuns dinatnic, cd este prezentat in
17 este fiecvenp rafalelor vintului;
subcapitolul 3.4.2.2 ~i se deterinin5 cu relafia (3.8):
este dispersia fluctuatiilor vitezei instantanee a
1 + 2. A,, . I,(:,,), d m
C:

vintului fafiide viteza medie; C<I =

1 + 7 . I,(:,)
if. L(z)
fL(:. 11) =- este frecvenfa adimensionalii calculatii in funcfie (2) Factorul de r5spuns nerezonant (cvasi-static), B" ce ia in
I*," (=I
de fiecvenp, n, de viteza medie a vintului la cota considerare corelatia efectivii a valorilor de virf ale
z, v,,,(z) (vezi relatia 2.3) qi de lungimea scirii
presiunilor pe suprafata expusi a clidirii/structurii, se
integrale a turbulentei, L(z) definitii la(5.1). determinii cu relatia:
Funcfia densitiitii spectrale de putere unilateraie qi
normalizate este ilustratj in Figura 5.1.

unde:
by h sunt liitimea qi in5ltimea structurii, vezi Figura 3.2;
L(z,)este lungirnea sciirii integrale a turbulentei datii de
relafia (5.1) la inBlfimea de referin!$ z, definit5 in
Figura 3.2.
(3) Factorul de virf pentru determinarea riispunsului extrem
maxim a1 structurii, k,, definit ca raportul dititre valoarea
extrem5 maximii a componentei fluctuante a rispunsului
structural si abaterea sa standard, se obtine cu relafia:
1.011-02 I .OE-0 l 1 .OE+OO 1.OEk01 1,08402

Figura 5.1 Densitatea spectral%de putere no~.malizat%$i unilateral~i'a

rafalelor pe directia viintului, SLvL) unde:
 I) este frecvenfa medie a vibrafiilor pe direcfia gi sub
acfiunea vilntului turbulent;
T este durata de mediere a vitezei de referintii a vilntului, T
= 600 s (aceeagi ca pentru viteza medie a viint~~lui);
y = 0,5772, este constaiita lui Euler.
(4) Frecvenfa medie v a vibratiilor pe direcfia gi sub acfiunea
vii~ituluiturbuletlt se obfine cu relatia:
RII,Rb sunt functiile de admitant5 aerodinamicii date de
relatiile (5.7) gi (5.8).
(6) Fuiictiile de admitant8 aerodina~niciiR,, rji Rb, pentru
vectorul propriu fundamental, se determinii cu relafiile:
pentru 17, = 0

unde r z l , este frecvenfa proprie fuiidamei~taliide vibrafie a

structurii pe direcfia viintului turbulent. Vaioarea limit5 de
0,08 Hz din relatia (5.5) corespunde unui factor de vilrf kp=3,0 Valorile gi 11, sunt determinate astfel:
in relafia (5.4). 4,G. 11. II,,,
Ile =-
(5) Factorul de rbpuns rezonant, R', ce ia in considerare l~,,,(~. 1 (5.9)
4 4 . h . ,I,,,
continutul de frecvente al turbulentei viintului in cvasi- = - (5.10)
11,,,(2. )
rezonanfa cu fi-ecvenfa proprie f!undamentalii de vibrafie a
structurii, se determinii cu relatia:
5.3 Procedurn sii?zyl(ficntii de deJcternzinnre a valorilor
coeficientulzri de r6spuns dinntliic yentru clidiri
~tnde:
S este decrementul logaritmic al amortizarii dat in
(1) Folosind procedura detaliatii de calcul al coeficientului de
Anexa C, la C.5;
riispuns dinamic (descrisii la pct. 5.2) s-au obtinut valori
SL este densitatea spectral5 de putere unilateralii gi acoperitoare ale acestui coeficient pentru cladiri cu forina de
normalizat5 datii de relafia (5.2), evaluat5 la paralelipiped dreptunghic gi cu o distributie regulata a maselor
iniiltimea I, pentru .frecventaI I I , ~ ; gi rigiditatiior. Valorile se bazeazii pe estimarea aprosimativii
a valorilor frecventei fundmentale proprii de vibratie gi a
decremcntului logaritniic al amortiz5rii structurale folosind
relakiilc sinipliiicate din Anexa C.
(2) Valorile coeficientului de riispuns dinamic sunt date in
Tabelul 5.1 pentru cliidiri de bet011 arniat gi in Tabelul 5.2
pentru cladiri cu structura metalicii. Valorile sunt valabile
pentru cliidiri cu dimensiunea in plan orizontal miisuratii
perpendicular pe directia viintului, b 5 50 In gi c ~iti2ltimea,
i h
5 30 111 (vezi Figura 3.2 a).
Tabel 5.2 Valori ale coeficientului de raspuns dinn~nic,c,l pcntru clridiri cu
(3) Pentru toate celelalte cazuri de cl2diri la care nu se poate
stlvctura metalici (& = 0.05)
aplica procedura siniplificatii prin valori date in Tabelele 5.1
9i 5.2, coeficientul de riispuns dina~nic se va determilla
I I
Z O , ~ b--+,hl,m 1 10 1 20 ] 30 1 40 1 50 1
conform nietodei detaliate prezentate la 5.2.

'rabcl5.1 Valori ale coclicicnt~~lui

de &puns dinanic. cd pcnhu clMiri
c ~st~uchla
i de bcton aillint (as= 0.10)

(1) Pentru cliidiri inalte sau flexibile (iniiltimea h 2 30 ni sau
frecventa proprie de vibratie nl I 1 Hz), pentru verificarea la
starea limit8 de serviciu se utilizeazii valorile maxime ale
deplasiirii vi accelerafiei cliidirii pe direciia vintului, prima
evaluata la iniil[imea z = z, gi cea de a doua la iniilfirneaz = h.
Deplasarea maxim5 a structurii pe directia vintului la cota z,
se detenniriii folosind for@ global8 pe directia viintului F,
definitii in subcapitolul3.3.
(2) Abaterea standard, (T,, a acceleratiei caracteristice a
structurii pe directia viintului la cota z se obtine cu relatia:
unde:
cs este coeficientul aerodinamic de
Capitolul4;
- pentru cliidiri se poate considera simplificat
/ h
0.9+0,4-2;,
h este iniltimea structurii, definitii in Figura 3.2;
I,(z,) este intensitatea turbulentei la i~iiiltimea z = z,
deasupra terenului; vezi pct. 2.4 (2) ~i Figura 3.2;
v,,(z,) este viteza medie a viintului pentru z = zs pentru o
vitezii de referintii a vintului cu IMli = 10 ani (pentru
determinarea valorii vitezei vintului cu IMR = 10 ani,
vezi Anexa A); (vezi, de asemenea, pct. 2.3 (2) 8i 5.5
(2));
z, este itiiiltimea de referintii; vezi Figura 3.2;
R este riidiicina piitratii a factorului riispunsului
rezonant, vezi pct. 5.2 (5);
Kx este coeficientul adimensional dat de relatia (5.12);
1 7 ~ l , ~ estemasa echivalentii pentru modul fundamental de
vibratie in directia vintului, vezi pct. C.4 (1);
n,, este fiecveiita proprie hndamentalii de vibrafie a
structurii in directia vintului;
forfii, vezi CD,,~
(z)este ordonata vectorului propriu fundamental de
vibratie pe directia vintului la cota z.
(3) Coeficientul adimensional Kx se determinii cu relatia

c, = { 1,25+ 0,05.-, b
h
pentru 0,25 2 -
d < 1.0

pentru 1.0S -2 5,O

general%:

d d
h
4.9.2 peuw -
~ysubcal~i~olelc16,488sa~ (1 > 5,O

p este densitatea aerului, egalii cu 1,25 kg/m3;

unde k este inillfinlea structurii (vezi Figura 4.1).
b este 15iiimea structurii, definitii in Figura 3.2;
d este l~uigimeastructurii, definitii in Figura 3.2;
128
 NOTA. Dacii @,,,(z)= (i/h)i (vezi Anexa C) 7i c,(s) = I (teren (2) Pentru a asigura o utilizare adecvati a cliidirii, se va
plat, vezi pct. 2.3 (5)), relafia (5.12) poate fi aproximatii prin verifica indeplinirea condifiei:
relatia: *
om,,, a,,,,, (5.15)

unde:
ur~de:
zo este lungin~eade rugozitate (vezi Tabel 2.1);
6 este esporier~tuli-brmei inodale aproximative pe direcfia
vdritului (vezi Anexa C).
(4) Accelerafiile caracteristice de vdrf ale const~~ucfiilor,
a,,,,,
sunt obfinute prin innlulfirea abaterii standard date la pct. 5.3
(2) cu factorul de vdrf dat la pct.5.2 (3) calculat cu f'recvenfa
v= l?~,~:
a,,,,, este valoarea de vdrf a accelerafiei pe direcfia
vdntului la ulti~nuletaj a1 cliidirii (z=h), evaluati cu
rel. (5.14), petltlu o vitezi de referinfii a vdntului cu
IMR = 10 ani (pentru determinarea valorii vitezei
vdntului cu IMR = 10 ani, vezi Anexa A);
all este acceleratia limit5 superioar2 de confort
calculatii cu relafia:
pentru nl,x < l Hz

pentru 1 Hz< n ,, $ 2 Hz

unde:
5.5 Criterii de coilfort = 6 cin/s2 pentru cliidiri de birouri;
a0

a0 =4 cm/s2 pentru clidiri de locuit;

(1) Efectele vdntului pe cliidiri nu trebuie sii produc5
r z , , este frecvenfa proprie a cliidirii corespunziitoare
disconfort ocupanfilor acestora. Reacfiile de disconfort ale primului mod de vibrafie de incovoiere in direcfia
ocupanfilor depirid de amplitudinea gi fi-ecvenfa cu care se vdntului.
produc oscilatiile cliidirii gi de divergi alfi factori fiziologici gi
psihologici, asociafi cu caracteristicile fieciirei persoane.
6 FENOMENE DE INSTABILITATE AEROELASTICAY unde:
GENERATE DE V~RTEJURI v,,it,i este viteza critic5 a vintului pentru modul i de vibratie
(vezi 6.3.1);
v, este viteza medie a vdntului In sectiunea in care se
(I) Pentru construcfii zvelte (coguri de fum, turnuri,
produce desprinderea v&rtejurilor.
constrwcfii cu cabluri sea.) este necesar s5 se ia in considerare
efectul dinamic produs de desprinderea alternant5 a
viltejurilor vintului. Fenolnenul de desprindere a virtejurilor
produce o actiune fluctuant5 perpendicular5 pe directia 6.3 Paranletrii de baziipentrz~desyrirlderea vdrtejzlrilor
vit~tului,a c5rei fiecvenf5 depinde de viteza inedie a vbntului,
precum gi de forma gi de dinlensiunile secfiunii in plan a 6.3.1 Viteza critic5 a vbntului, v,,. ,,,,
constructiei. in cazul In care fiecvenla de desprindere a
virtejusilor este apropiat5 de o fiecvenfti proprie de vibrafie a (1) Viteza critic5 a vintului pentru modul i de vibrafie este
construcfiei se realizeaz5 conditiile de cvasi-rezonanf5 ce definitg ca viteza vintului pentru care frecvenfa de
produc amplific5ri ale an~plitudiniioscilatiilor constsuctiei, cu despriildere a vbrtejurilor este egal5i cu o fiecvenf5 proprie de
atit tnai mari cu cdt amortizarea gi inasa structurii sau a vibratie a structurii pe directia transversal5 vintului gi este
elementului sunt mai mici. Condifia de rezonanf5 este data de relatia:
indeplinitii atunci cind viteza vintului este teoretic egalg cu
viteza critic5 a vintului ce provoac5 desprinderea viistejurilor
(definit5 la 6.3.1).

unde:
b este latinlea secfiunii transversale in care se produce
desprinderea rezonant5 a vbrtejurilor; pentru cilindri
circulari Iiifimea de referinfa este diametrul exterior;
(1) Efectul desprinderii virtejurilor va fi considerat dac5 este
indeplinit5 conditia ~ i este
, ~ frecvenfa proprie a modul~ti i de vibrafie pe
directia transversal5 vbntului;
St este nu~nlirullui Stroul~nl,definit la 6.3.2.

17igura6.1 Nu1115rul lui Strouhal St pentru secfiuni transversnle
dreptungl~iularecu colfuri ascufite [3]
6.3.3 Numiirul lui Scruton, Sc
(1) Nulniirul lui Scruton, Sc este un parametru adilnensional
ce depinde de masa echivalentq de fracfiunea din amortizarea
criticii gi de dilnensiunea de referintii a sectiunii. Sensibilitatea
la vibrafii depinde de ainortizarea structurii gi de raportul intre
masa structurii gi masa aerului. Nu1n2ruI lui Scruton, Sc, este
dat de relatia:
~ni, este masa echivalentii pe unitatea de lungitne pentru
1110dul i de vibratie in direcfie transversalii, asa cum este
definit2 la C.4 (1);
4 este decrelnentul logarit~nica1 amortizgrii structurale;
p este densitatea aerului, a cgrei valoare este 1,25 kg/in3;
b este dimensiunea sectiunii transversale, evaluatii *in
sectiullea in care se produce fenomenul critic de
desprindere a vartejurilor rezonante.
6.3.4 Numfirul lui Reynolds, Re
( I ) Acfiunea de desprindere a viirtejurilor de pe un cilindru
circular depinde de numkul lui Reynolds, Re corespunz~tor
vitezei critice a vilntului vC,it,i. Numiirul l i ~ i Reynolds
corespunziitor vitezei critice a viintului este dat de relafia:
unde:
b este dialnetrul exterior a1 cilindrului circular;
v este vilscozitatea cinematic2 a aerului (v = 15.10-~
m2/s);
vc,it,ieste viteza critic5 a vilntului (vezi 6.3.1).
( I ) Efectul vibratiilor produse de desprinderea v8rtejurilo1.se
va evalua folosind forta de inertie pe unitate de lungime, F,(s)
care actioneazfi perpendicular pe direcfia viintului la cota s a
structurii (mgsuratil de la baza acesteia) yi este dat2 de relatia:
<,is)= 14s)(2. n.n,,JZ.@,,.,.(s).
JJ,:,,,,a (6.6)
unde:
rii(s) este masa structurii pe unitatea de lungiine [kglni];
n.'.Y este fiecvenp pmprie de vibrafie a structurii intr-un
plan perpendicular pe direcfia vlntului;
(s)este fornia proprie de vibrafie a structurii intr-un
plan perpendicular pe directia viiiitului, normalizat5
la valoarea 1 acolo unde deplasarea este maxim5;
J),:,,,~~ este deplasarea maxi1115a structurii la cota s (la care
b este dimensiunea secfiunii transversale, evaluatii in
sectiunea in care se produce fenomenul critic de
desprindere a viirtejurilor rezonante.
(2) Valorile cl,t.o ale coeficientului aerodinamic de fort5 pe
directie transversal5 viintului sunt date in Figura 6.2 gi in
Tabelul 6.2, in functie de num5rul lui Reynolds $i pentru
valori *SO,83. Pentru alte valori ale raportului - 3 ~ se
"nq, 'pn,.b

@.'%Y (s) = I), vezi 6.5. recoinand5 utilizarea valorilor din Tabelul 6.3.

(I) Deplasarea maxini5 produsl pe directie transversall

vilntului, J ~ : , , se
~ ~calculenz5
~, cu relatia:
-- - -.1 -.1
!',...,lo\.
k'.K,,.. c,,,,
B StLSc
~mde:
Figura 6.2 Valori de baz5 ale coeficientului aerodinamic de
Sl este num5rul lui Strouhal, Tabelul 6.1 ;
fort5 laterali, clat,~
in functie de numirul lui
Sc este iiurn5rul lui Scruton, relafia (6.4); Reynolds, R~(v,,~,,~)pentru cilindrii circulari [3]
K," este factorul lunginiii de corelatie, Lj;
K este factorul for~neiniodale de vibrafie;
q,, este coeficientul aerodinamic de fort5 pe directie
transversal5 vlntului;
 Tabelul 6.2 Valori de baz%ale coeficientului aerodinamic de fort.%
lateral&clat.~pe1itt-u diferite sectiuni transversale [3]
Tabelu16.3 Coeficientul aerodinamic de fort5 lateral5, q,, in
Sectiune transversal5 CISLO funcfie de raportul vitezei critice a vintului, 2 [3]
v"'.l,
din
Figura Raportul vitezei critice a
6.2 Clat
vdntului
Pentru toate nu~nerelelui Reynolds (Re) ..
-1,
cnt.l
5 0.83
L d 4 l',u.4
Clat = Clat,~

0.83 s I',n(l 5 1.25

l'I".ld
c
) ,,,
( in:,;
= 3-2,4.* .c

l; VC"'.i
l'l>t.l#
Clat = 0

unde:
Interpolare liniarci cla(,0 este valoarea de baz8 din Tabelul 6.2 ~ i pentru
,
-- - - -- -- --
db= l 1,G cilindrii circulari, din Figura 6.2;
-<
v este viteza critic8 a vB~~tului(vezi relafia (6.1 ));
dlb = 2 2,3 ,I,,,,,
este viteza medie a viintului (vezi 2.3 (2)) in
+-
Interpolare liniarci centrul lunginiii efective de corelatie, aga cum este
cllb = I 1,4 definitii aceasta in Figura 6.3.

dlb = 2 ],I

1 1
(3) Factorul lullgirnii de corelatie gi factorul formei lnodale de
vibratie sunt indicati, pentru unele structuri simple, in Tabelul

1 1
.- - - -- -- - ---
6.5, in fi~nctiede lungimea de corelatie, Lj indicat5 ill Tabelul
I -"---I
- dlb = 1,3 0,8

- 11 d/b=2,0 1,0
6.4.
(4) Lmigimea de corelatie se poate considera ca fiind distania
Interpolare liniar5 lntre llodurile formei modale (vezi Tabelul 6.4 gi Figura 6.3
NOTA. Nu este per~iiis% extrapolarea coeficienfilorde fo~.f%
lateral% pentru esernplificare).
in fu~ictiede raportul dlb.
 Tabelul 6.4 Lungilnea de corelatie, Lj Pn funcfie de
a~nplitudineavibrafiei, yF(sj)[3] Tabelul 6.5 Factorul lilngirnii de corelafie, K, ?i factorul
forrnei rnodale de vibratie, K
pentru unele structuri simple (A = .E / b) [3]

Structura KIv K

0,13
+

$;,., j z!);
E,li,,te,,.,
:i;
v,n t.:

!;i I&

;
..,.,il ,,,.. ....
*mL
n Z L .- ,I
0,10
m,q(~~
1. *I

NOTA I . Dacri sunt indicatc cel pulin doui lunginli de corelalie, esle
acoperitor sii se ioloseasc8 a~nbelein calcul gi s3 se alcaga valoarea maxim2 a
Clab

NOTA 2. 11 este niuniirul zonelor in care se produce simultan desprindcrea

viirtcjiiri lor.
NOTA 3.111 estc 1ium3rulventrelor rormci niodale proprii lie vibratic
17igiua6.3 Esc~nplede apiica1.c a lunginiii de corclaCie, L, () = 1.2, 3) [3]
6.6 Efectele v r i r * t e j u r i l o r In c i l i r z d r i verticnli d i s p z y i in linie - Pentru cilindri cuplati:
sau g ~ z i p n ! i
clat= Kiv. clat ( .~ n .d ~. v ~ d u a lpentru
) I 30 5 d b 5 3,0 (6.9)

(1) in cazul cilindrilor circulari dispugi Pn linie sau grupafi

unde K , , este factorul de interferenfii pentru desprinderea
(cuplafi sau necuplafi) (Figura6.4) se pot produce vibrafii
vdrtejurilor (indicat 'in Tabelul 6.6) in funcfie de num5rul lui
excitate de desprinderea alternanti a vdrtejurilor vilntului.
Strouhal gi nuniirul lui Scruton.
+".

Figure 6.4 Dispunerea cilindrilor in linie sau grupati [3]

i
(2) Aniplitudinea osciIafiilor poate fi calculatii cu relafia (6.7)
cu modificiirile aduse de relafiile (6.8) gi (6.9), respectiv:

- Pentru cilindri circulari dispugi in linie gi necuplati: 1I

I

C l a ~= 1 9 5 ' clal (individual)

pentru I5 5
b
10

-
CI;I~- C I ~ (intlivitl~cal)
IL pe11tl.u 1 0 <bl r ; 1 5 (6.s)
interpolare liniarri pentru 1 0 5 6% 15

unde CI;,~(illdividunl) = cltlt are valorile date Pn Tabelul 6.3 gi

nuriiitrul lui Stroitlial este detenninat cu relafiile:
SI = 0,1+0.085~log -
i:1 pentru 1 2"b 9
pentru % 9
6

144
Tabel 6.6 Date pentlu estirnarea r%spunsuluiperpendicular pe directia
vintului peatirt cilindri cuplati dispugi i i ~li~illiesau giupa$i[3]
2.6,Cm, ,
Cilindri Numiirul lui Scruton, Sc =
p . bZ
cuplati Analiza statisticii efectuatii pentru zonarea hazardului natural
alb = 1 alb 2 2 din vint in Rominia a avut ca date de intrare valorile maxime
+
0 0 K,, = 1,5 K,, = 1,5
anuale ale vitezei vint~llui la 10 ni deasupra terenului,
miisurate in peste 140 de stafii meteorologice ale
/,I- 1=2 Administratiei Nationale de Meteorologie pin51 in anul 2005.
Rezultatele analizei statistice sunt valorile caracteristice (de
?,a'0' t=3
K,, = 4,8 K,, = 3,O
referinfii) ale vitezei vintitlui cu IhfR = 50 ani, calculate in
repartifia Gunlbel pentru maxime.
Pentru determinarea valorilor de referinfii ale presiunii

8
-I.,ti- ,=I
K,, = 4,8

Interpolare liniarii
K,, = 3,O
dinamice a vintului au fost prelucrate valorile de referintii ale
vitezei vlntului la amplasamentele stafiilor meteorologice de
la care s-au obtinut inregistriiri.
Datele din harta de zonare a valorilor de referin$ ale presiunii
dinamice a vintului pentru altitudini mai mici sau egale cu
1 A
--
3: 1000 m (Figura 2.1) reprezintii presiuni dinanlice mediate pe
10 minute gi avind un interval mediu de recurentii de 50 ani,
15.-
in conformitate cu prevederile SR EN 199 1- 1-4.
10 - in tabelul A.1 sunt prezentate valorile de referinti4 ale
presiunii dinamice a vintului pentru 337 de localitii$i urbane
5- din Roingnia, amplasate la altitudini mai mici sau egale cu
1000 m.
f - +
0 1 2 -
; Valoarea de referintii a presiunii dinamice a vintului pentru un
Valori invcrse alc numfirului lui Stro~lhalpcntru cilindri amplasament aflat la o altitudine z mai mare ca 1000 m se
cuplaii dispu~iFn linic sau grupati poate determina cu relatia:
 - unde p este densitatea aerului, egalZi cu 1,25 kg/1n3, gi q,, este
CJb,z>1000m - Cz>1000rn ' Cib
valoarea de referinftt a presiuiiii dillalnice a vintului mgsurafc?
unde :
in Pa (I kPa=1000 Pa).
C~~,~>,M)O,,, - este valoarea de referintil a presiunii dinainice Valorile caracteristice ale vitezelor vdntuiui definite cu un
a vintului peiitru un amplasament aflat la o interval enediu de recuretlfil de 100 a11i gi 10 ani se pot calcula
altitudi~~e
z mai inare ca 1000 in; si~nplificat in functie de valoarea caracteristicg a vitezei
q b - este valoarea de referintil a presiullii dinarnice vintului pentru un interval mediu de recurentil de 50 ani, cu
a vdntului in ainplasament din hai-ta de zonare urmgtoarele relafii:
prezeutatil in Figura 2.1;
c,,loool,, - este factorul de altitudine ce se poate
determir~a,aprosimativ, cu relaiia:

Pentru amplasamente aflate la altitudini inai lnari de 1000 111 Valorile caracteristice ale presiunilor dinamice ale vintului
definite cu inteilral mediu de recurenfil de 100 ani gi I0 ani se
gi in zonele cu o expunere special5 la vint (sud-vestul
Banatului), se recoinandii obtinerea de date priinare de la pot calcula simplificat in funcfie de valoarea caracteristicZi a
presiunii dinamice a vsintuiui cu un interval n~ediu de
ANiVf gi consultarea iilstitutiilor de specialitate din domeniul
recurentii de 50 ani, cu urmiltoarele relatii:
construc~iilorpentru analiza acestor date.
Valoarea de referintg a vitezei vintului cu un interval inediu
de recureiit5 de 50 ani pentru un amplasament situat la o
altitudine mai ~ilicilsau egalil cu 1000111 se determing pe baza
valorii de referintg a presiunii dinainice a vintului
corespunz5toare amplasamentului (vezi harta de zonare din
Figura 2.1 gi datele din Tabelul A.1) gi se calculeazg cu
relatia:
Tabelul A. 1 Valosile de referin@ale psesiunii dinamice a vintului
peutru 337 de localit5fiurbane din Romania
Nr. Localitate Judet Clb, kPa
(IMR = 50 ani)
82 Cimpulung ARGES 0,4
Cimpulung
SUCEAVA oy6
83
-- Moldovenesc
84 Ceahl3u NEAMT 0,4
85 ~ e h Silvaniei
u SALAJ OY4
86 Cernavods CONSTANTA 0,s
87 Chigineu-Crig ARAD 0,6
gg Chitila ILFOV oy5
89 Ciacova TIMI$ 0.7
- 7 .

90 Cisnildie STBIU 0,6

91 CLUJ-NAPOCA CLUJ 0.5
nn PnAl-- DD A C n T T
I

( ARGES 0.5
"
165 Lipova
166 Liteni
167 Livada
168 Ludug
169
170
17 1
172
Localitate

Lug4
Lupeni
Mangalia
Marghita
Judet

SUCEAVA
SATU MARE
MURES
TIMIS
HUNEDOARA
CONSTANTA
BIHOR
%, kPa
(1MR = 50 ani

0,6
0,6
0,4
0,4
0,4
0,5
0,5
Nr.

196
197
198
199
Localitate
192 Nivodari
193 Nesresti
1 94
195
Negregti Oag
Negru Vodii
Nehoiu
Novaci
Nucet
Ocna M u r e ~
CONSTANTA
VASLUI
SATU MARE
CONSTANTA
BUZAU
GORJ
BIHOR
ALBA
Jude! 4% kPa
(IMR = 50 ani)
0,5
0.7
0,6
0s
0,6
0.4
0,4
0,4
173 Mricin TULCEA 0.6 200 1 Ocna Sibiului 1 SIBIU I 0.6 I
174 MZgurele lLFOV 0,5 20 1 Ocnele Mari VALCEA 0,4
175 Miri+e$ti VRANCEA 0,6 202 Odobesti VRANCEA 0.6
176
177
Medgidia
Mediag
CONSTANTA
SIBIU
0,5
0,4
203 1
Odorheiul
Secuiesc
1 HARGHITA

175 MIERCUREA CIUC HARGHITA 0,6

Miercurea 205 Onegti BACAU 0,6
179 MURE? 0,4
Nimjului 206 ORADEA BIHOR 0.5
180 Micrcurea Sibiului SIBlU 0,6 207 Oravifa CARAS-SEVERIN 0,7
1s1 Mihiilegti GIURGIU 0,5 208 Orbtie HUNEDOARA 0.4
1 82 Milisiiufi SUCEAVA 0,6 209 Or~ova MEHEDINTI 0,6
183 Mizil PRAHOVA 0,6 210 Otopeni ILFOV 0.5
184 Moinegti BACAU 0,6 2 1 1 Ofelu Rogu CARAS-SEVERIN 0,4
185 Moldova NouZ CARAS-SEVERIN 0,7 212 Ovidiu CONSTANTA 0.5
186 Moneasa ARAD 0,4 213 Panciu VRANCEA 04
187 Moreni DAMBOVITA 0,4 2 14 Panteli~non TLFOV 0,5
188 Motru GORJ 0,4 21 5 Pagcani IA$I 0,7
189 Murgeoi VASLUI 0,6 2 16 PZtitlrlagele BUZAU 0,6
190 Niidlac ARAD 0,4 217 Pitlncota ARAD 0.5
BISTRITA 2 1 8 I Pecica 1 ARAD I 0.5 I
191 Nilsiiud NASAUD 0,4
2 19 ( Petrila ~HUNEDOARA O,4
157
 Sighetul
268 MARAMURES 0,6
Marmatiei
269 Sighigoara MUREV 0,4
270 Si~neria MUNEDOARA 0,4
271 Sinaia PRAHOVA 09
246 Salcea SUCEAVA 0,G
272 Sivet SUCEAVA 0,6
247 Salonta BIHOR 0,6
- -

Judef qb, lcPa

Ns. Localitate (IMR = 50 ani) Nr. Localitate Jude;
273 SLATINA OLT 075 30 1 Techirghiol CONSTANTA
274 Slanic Moldova BACAU 0,7 302 Tecuci GALATI
775 SlZinic Prallova PRAHOVA 0,6 303 Teius ALBA
I
276 SLOBOZIA 1 IALOMITA 0,6 304 Tismana GORJ
1 377 1 Solca 1 SUCEAVA I 0,6 I 305 Titu DAMBOVITA
306 TIMISOARA TIMIS
1 779 1 Stei 1 BIHOR I 0,s I 307 Toplita HARGHITA
280 Strehaia MEHEDINTI 0,4 1
308 Topoloveni ARGES
781 SUCEAVA SUCEAVA 0,6 1
309 Turceni GORJ
282 Sulina TULCEA 0,6 3 10 Tumu Miigurele TELEORMAN
283 ~irnleul~ i ~ v a n i e i SALAJ O,4 31 1 TULCEA TULCEA
284 Sorncuta Mare MARAMURES 0,4
285 Stcfine~ti ARGES 075
286 Stefinerjti BOTOSANI 0,7 3 14 TBndiirei IALOMITA
287 Tiilniaciu SlBIU 076 3 15 Ticleni GORJ
28s Tiisnad SATU MARE 074 3 16 Ulmeni MARAMURES
289 TButii Magheriuq MARAMURES 076 3 17 Ungheni MURES
290 TARGOVISTE DAMBOVITA 074 -7 -1 8- I ~ r i c a n i lI GORJ
79 1 Tlrgu Bu-jor GALATI 0,6 3 19 ( uslati ( PRAHOVA
292 Tlrgu CBsbu~ie$ti GORJ 0,4 320 1 ~ r z i c e n i l IALOMITA
293 Tlrgu Frulnos IASI 0,7 32 1 Valea lui Mihai BIHOR
294 TARGU JIU GORJ O,4 322 VASLUI VASLUI
295 TLgu L g p u ~ MARAMURES 074 323 Va~ciiu BIHOR
2 9 6 TARGU MUREV MURES 074 324 Vatra Dornei SUCEAVA
297 Tlrgu Ocna BACAU 0,6 325 Valenii de Munte PRAHOVA
29s TLgu Neanit NEAMT 0,6 326 Vhlju Mare MEHEDINTI
299 T s r g ~
Secuiesc
~ COVASNA 0,7 327 1 Vicovu de Sus 1I SUCEAVA
300 TdrnBveni MURES 0,4 1
328 Victoria I BRASOV
 ANEXA B (NORMATIVA} EFECTELE TERENULUI

B.1 TranziJia fillre catego~iilede ~ugozita/e0, I, II, 111gi IV

(1) Deter~iiinareavalorilor vitezei viintuiui pentru proiectare

trebuie sii ia in considerare tranzifia intre categoriile de teren
corespunziitoare diferitelor rugozitiiti (vezi Tabelul 2.1) .
(2) Dacii amplasarnentul cliidirii sau structurii este situat in
apropierea unei zone in care are loc scliirnbarea de rugozitate
a terenului la o distanfii lnai rnicii de:
- 2 km fafa de terenul de categoria 0
- I km fat2 de terenul de categoriile I, TI $i TIT,
atunci se va folosi categoria de teren mai pufin rugoasii situatii
in veciniitatea amplasamentului.
(3) Dacii nu sunt indeplinite condifiile de la (2) sau dac5
zonele de scliimbare de rugozitate reprezintii mai pufin de
10% din suprafata consideratii aplicirid distantele de la
punctill (2), atunci categoria de rugozitate a terenului este cea
din amplasarnentul construcfiei.
 (3) Cea mai mare cregtere a vitezelor vdntului are loc in
apropierea vtirfului pantei.
(1) Pentru dealurile gi falezele izolate, vitezele vdntului se (4) Efectele orografice se vor lua in considerare in
modific6 in funcfie de panta, @ a versantului perpendicular pe urmcitoarele situatii:
l , iniiltilnea H gi lungimea Lu sunt
direcfia vbntului ( Q = unde a) pentru amplasamente situate pe panta din arnonte a
I,,,
definite in Figura B.1). _ dealurilor, coalnelor gi falezelor, acolo unde 0.05 < (I,I

I.,(=) - viteza tlicdie la iti~lliineaz dcastipra teretiului

0,3 gi1 XI 5 L.12;
I:, -\.item tiledie la iti3l~imeaz deasupra tercuului plat ! b) pentru aniplasarnente situate pe patita din aval a
dealurilor gi coamelor, acolo unde
@<0,3 gix<Ld/2,sa~lacolounde
@ 2 0 , 3 g i x < l,GH,
c) pe~itruamplasamente situate pe panta din aval a falezelor
gi pantelor abrupte, acolo unde @ < 0,3 gi x < L, I 2, sau
acolo unde Oj 2 0,3 gi x < 5 H;
in care (vezi Fig. B.2 gi B.3):
Figura B. 1. Cregterea vitezei vdntului datorat2 orografiei [3]
Le este lungimea efectivti a versantului din amonte, data in
(2) Valorile coeticientului orografic se deterrnin2 in funciie de Tabelul B. 1;
viteza vdntului la baza versantului gi se calculeazti cu relaiia:
L,, este lungimea real2 a versantului din arnonte in directia
I"
c,, = { I + 2 . s . 0,
petilru & i 0.05
penttv 0,05 < f~5 0,3 vdntului;
l,l + 0,6. 8, petltru (1)> 0,3
L, este lungilnea real6 a versantului neexpus (aval)
unde: actiunii vdntului;
,r este factorul de locafie obtinut din Figura B.2 sau N este &6lfiniea efectiv6 a dealului, coati~ei,falezei etc.;
Figura B.3;
x este distanfa pe orizontalii de la amplasament la vdrf~ll
(I, este patita versantului din amonte, HlL,, in directia crestei;
vtintului (vezi Figura B.2 gi Figura B.3).
z este distanfa pe vertical2 de la nivelul terenului la
aniplasamentul considerat.
 Tabel B. 1 Valori ale lungiliiii efective, L, [3]

'Tipui pantei (@ = H 1 L,,)

I
I

Pantn moderat5 (0,05 < rl, < 0,3) Paiita abrupt5 (@ > 0,3)

crcasl8 .'

pnnta din rival< 0.05

L.. ,,
X- 4 . , * X+ Figura B.3 - Factorul s pentru dealuri 3i coanie [3]
(4) In vfii, dacl nu se agteaptfi o cregtere a vitezei, c,(z) poate
fi luat egal cu 1,O.

prn',

Figura B.2 Factorul s pentru faleze gi pante abrupte [3]

(1) Dac5 o clfidire/structurfi este de doufi ori mai Cnaltfi deciit
inlltimea medie, hn,ed a cl5dirilor/structurilor Invecinate,
atuiici valorile de v2rf ale vitezei gi presiunii dinamice a
viintului, v, ~i qp, pentru oricare structurg Cnvecinatfi se vor
considera la Infil$imea z,, (consider2nd z, = 2,) deasupra
solului, determinatfi cu relatia:
 -2I i'. dacasSi' de cot; zero
B.4 ft~cil!irnende deplcrsnre nplcr~~rllrli

(1) Pentru cliidirile amplasate pe teren categoria IV,

dacn .Y 2 21.
veciniitatea cliidirilor gi alte obstacole fac ca profilul
vitezelor gi a1 presiunilor vitezelor viintului sii se modifice.
unde raza I. este:
Aceastii modificare se manifest5 ca 5i cum nivelul terenului
(planul de cot5 zero) se ridicii la o iniiltime, hdepl,nutnitii
inaltime de deplasare a planului de cot; zero gi care poate fi
detenninatii cu relatia (B.4) (vezi Figura B.5).:

fniilfin~eaconstructiei invecinate cu regim mai ~ n i cde iniilfilne

raza 1; distanfa x gi dimensiunile d,nicn
IZ,,,~,, gi dl,,,, sunt ariitate /I,,~,,, =I
min[0,8. 11,,,,,,,,0,6.k].
niin[(l,2- I?,!< - 0,2. s)0,6.
I(0,
/I],
daca s < 2 /I,,,,,,
dncn 2 11,,<, < x < 6. 4,
daca s 2 6. h,,,,,!
(B.4)
in FiguraB.4. Sporirea vitezei gi a presiunii dinamice a
viintului poate fi ignoratii ciind hmi, depagegte jumiitate din iniiltimea z din relatiile de calcul a1 valorilor medii ale vitezei
9niiltimea k,,,, a cladirii inalte. in acest caz ~,,=h,,,~,. (2.3) gi presiunii dinamice a viintului (2.7) este Pnlocuit5 cu o
inaltilne efectivii, (z - hdepl).in acest caz profilul factorului de
expunere (vezi Figura 2.1) este deplasat in sus cu iniiltilnea
hdepl.
(2) in lipsa unor informatii mai exacte, pentru teren categoria
IV, hmed= 1 5 m.

Figura B.4 Influenta cliidirii inalte asupra a douii cliidiri

invecinate (1 gi 2) [3]
I+ X
4
Figura B.5 fn~lfirneaobstacolului gi distanta din an~onte[3]
 ANEXA c (INFORMATIVAV) unde:
CAR4 CTERISTICI DINAMICE ALE STRUCTURILOR g este acceleratia gravitafional5, egal5 cu 9,81 m/s2;
XI este deplasarea maxim5 produsii de greutatea proprie
aplicatB pe direcfia de vibratie, in [m].
(2) Frecventa psoprie fundamental5 nl pentru cliidiri
multietajate expuse actiunii vgntului poate fi estiinata cu
( I ) Metodele de calcul recomandate in aceast5 anex5 au la relafia:
baza ipoteza c5 structurile se comport5 in domeniul liniar
elastic. ,I, =z
h
[Hz] pentru cl5diri de beton armat (C.2a)

(2) ProprietHtile dinamice ale structurilor se vor evalua pe Hi

bazc tcorcticc gilsau experimentale prin aplicarea ~iietodelor 11, = $ [Hz] pentru cl5diri cu striictura metalic5 (C.2b)
din dinanlica structurilor.
(3) Piitr-o prima aproxitnatie, proprietiitile dirtanlice ale
str~~cturilor(frecventele proprii, vectorii proprii, masele unde h este iniiltimea cliidirii, in [m].
echivalente ~i decrementul logaritmic al ariiortiziirii) pot fi (3) Frecventa fundarnentalii de incovoiere, nl pentru cogitri
evaluate si~iiplificatcu relatiile date in C.2 ... C.6. poate fi estimat5 cu relatia:
,,,=$.fi
[Hz]11'~

(1) Pentru structuri incastrate la bazii sau de tip cons015 cu o

mas5 ata~atala capatul liber se poate folosi relatia (C.1)
pentru calculul fiecventei proprii fundarnentale, nl:
unde:
b este diametrul cogului la vdrf, [m];
hef este inaltilnea efectiv5 a cogului, [m] ; hi gi h2 sunt date
in Figura C. I ;
W, este greutatea elementelor struct~lralece contribuie la
rigiditatea cogului;
 Tq este greutatea totalg a cogului; Inelele de rigidizare miiresc frecventa de ovalizare.
E, este egal cu 1000 pentru coguri metalice, gi 700 pentru
coguri de beton ar~natgi de zidiirie.
C.3 Vectorulpropriu ftindamental

(1) Pentru cliidiri, turnuri gi coguri, modelate ca structuri in

cons015 incastrate la baz$ vectorul propriu funda~nentalde
incovoiere, @,(z) (vezi Figura C.2) poate fi aproximat cu o
relafie de forma:

unde:
Nola. 113 = /?113, vezi pct. C.4 (2).
C= 0,Gpentsu structuri zvelte in cadre cu pereti neportanfi;
Figura C. 1 Paranietri geonletrici pentru coguri [3]
C= 1,Opentru cliidiri cu nucleu central $i stiilpi perimetrali
sau clgdiri cu stiilpi gi contravdntuiri verticale;
(4) Frecvenia proprie fundamental8 de ovalizare, n l , a C= 1,5pentru cl8diri cu nucleu central de beton armat;
pesetelui cilindrilor lungi (co~uri),Gsti inele de rigidizare,
poate fi calculatii cu relafia:
C= 2,Opentru coguri $i turnuri;
C= 2,5pentru turnuri ~netalicecu zibrele.

unde: (2) Vectorul propriu fundan~ental de incavoiere in plan

E este ~nodulullui Young, in W/III~]; vertical, GI($) pentru structuri qi elemente structurale sinlpl~i
r este grosirnea peretelui cilindrului, in [m]; rezemate $i incastrate poate fi aproxin-~ataga cum este indicat
in Tabelul C. 1.
v este coeficientul lui Poisson;
;rs este nlasa pe unitatea de arie a peretelui cilindrului, in
[l<g/ln21;
b este diametrul cilindrului, fn [m].
 unde:
m este lnasa constructiei pe unitatea de lungime;
C este iniiltimea sau descl~iderea structurii sau a
elementului structural.
(2) Pentru structuri in consol: cu o distribu$e variabilii a
masei, me poate fi aproximati prin valoarea medie a lui 11l i n
treirnea superioar5 a structurii, hj (vezi Figwra C. 1).
Figura C.2 Vectorul propriu funda~ne~ital
de incovoiere petitru
(3) Pentru structuri rezemate la ambele capete, cu deschiderea
cljdiri, turnuri gi coguri
C, cu o distributie variabilg a masei, m, poate fi aproximat5

l'abelul C. 1 Vectorul propriu fundamental de incovoicre in plan vertical prin valoarea medie a lui nz pe o l~tngimede t/3 centrat5 faiii
pcntru structuri ~i elernente structurale siinplu reze~natcgi it~castratc[3]
de punctul pe str~tcturipelltru care valoarea @(s) este maxim5
(vezi Tabelul C.1).

C.5 Dee?-ementzdlogaritniic a1 aniortizGrii

(1) Decrementul logaritmic a1 amortizZirii, 6 pentru modul

fundame~ltalde vibratie este estirnat cu relatia:

(1) Masa cchivalentii pe unitate de lungime, 111, pentru modul

fitndan~entalde vibrafie este datj de reiatia:
 wi, este masa eckivalentii pe unitate de lungime a
6 s este decrementul logaritmic al amortiziirii structurale; structurii, determinati cu relatia (C.7).

Sa este decrementul logaritmic a1 amortiziirii aerodinamice

pentru modul filndamental; Tabel C.2 Valori aproximative ale decrementului logaritmic al
amortizQii structurale ,ii,
6 d este decre~nentullogaritmic a1 aniortizirii produse de
pentru tnodui propriu fundamental de vibrafie [3]
dispozitive speciale (mase acordate, amortizori cu licliid
etc.), dacii este cazul.
(2) in Tabelul C.2 sunt date valori aproxiniative ale Decrementul '
decrenientului logarit~nical amortiziirii structurale, 6 s. logaritniic al
Tip de structura
amol-tizgrii
(3) Decrementul logaritmic a1 a~nortiziriiaerodinamice, 6 a
structurale. 6,
pentru niodul Eundatne~italde incovoiere produs de vibratiile Cladiri cu stri~cturade beton arniat 0,lO
in directia vintului este estimat C L ~relatia: CIStdiri cu stl-uctura de ofel 0,05
Structuri mixte beton + ofel 0,08
Turnuri gi coguri de bet011 arlnat 0,03
Coguri lnetalice sudate necgptugite, fir8 izolatie
unde: 0,o 12
termicg exterioarg
c,. este coeficie~itirlaerodinamic de forf5 pentru ac(iunea
viintului pe direcfie longitudinal6
p este densitatea aerului, egal5 cu 1,25 kg/1n3;
b este Iiitimea structurii;
~),,,(z,,)este viteza medie a vintului pentru z = z, (vezi pct.
2.3 (2)); de cgptugeal5 gi cu izolatie terniic8

z, este iniilfimea de referinti;

11, este fiecventa proprie fundamentali de vibratie a
structurii in directia vintului;
 Decre~ne~itul
(C. 10)
logarit~nical
Tip de structuri%
amol-tizkii unde:
structurale, cYs
0,02
L este lungimea deschiderii principale, in [m];
Poduri ~iietalice sudate
gi turnmi E este lnodulul lui Young, in m/m2] ;
~lietalicecu cu buloane de FnaltB rezistentfi 0,03
Ib este momentul de inei$ie a1 ariei sectiunii transversale,
zabrele
cu buloane obignuite 0,05 pentru incovoiere pe directie verticalft, calculat la
Poduri ~nixte 0,04 ~nijloculdeschiderii, in [m4];
pretensionate nefisurate 0,04 112 este masa pe unitate de lungime a secfiunii
Poduri de bet011
fisurate 0,lO transversale la mijlocul deschiderii (evaluatB pentru
Poduri de leniii -
0,OG 0,12 incBrciri permanente), in [kglm];
Poduri din aliaje de alu~niniu 0,02
Poduri din tibrfi de sticlB qi plastic (co~iipozite) -
0,04 0,08 K este un factor adimensional ce depinde de deschideri,
cu cabluri paralele 0,006 dup5 cum urmeazi:
Cabluri
cu toroane 0,020 - Pentru poduri cu o singuri deschidere:
ape~itt-u valori intemicdiare Izlb este pern~isg interpolarea K =n data este simplii rezemare; S ~ L I
liniarfi.
K = 3,9 dacii este incastrare la un capiit ,ji liber la cel5lalt
capit; sau
(4) in cazul in care structura este echipatft cu dispozitive
disipative speciale, se vor folosi metode teoretice sau K = 4,7 dacii este incastrare la alnbele capete;
experimentale adecvate pentru deter~ninareavalorii dd. - Pentru poduri cu douB deschideri continue:
K se obfine din Figura C.3, folosind curba aplicabilj
C.6 Curwcteristicidinanlice ale strz~ctzirilorde yodzrri
podurilor cu douB deschideri; L1 este lungilnea
deschiderii laterale qi L > LI;
( I ) Frecventa f~~ndarneutalide incovoiere pe directie - Pentru poduri cu trei deschideri continue:
vertical5, H , , B a unui pod cu tablier cu inima plin5 sau K se obtine din Figura C.3, folosind curba aplicabilft
chesonatz poate fi deterlninatil, i n inod aproximativ, cu relatia: podurilor cu trei deschideri; unde
 I este lungimea celei mai ~narideschideri laterale; incovoiere calculat5 CLI relafia (C. lo), cu condifia ca valoarea
este lungirnea celeilalte descl~iderilaterale 9i medie a momentului de inerfie longitudinal la incovoiere pe
L2
LrL1 rL2; unitate de lZlfirne sii fie cel pufin egal5 cu de 100 de ori
valoarea medie a lnotnentului de inerfie transversal la
Aceasta se aplic5 ~i podurilor cu trei descliideri cu incovoiere pe unitate de lungili-re.
deschiderea central5 in consolcilsuspendat5.
(3) Frecventa fundamental5 de torsiune a podurilor cu tablier
Dacii L1 > L, atunci K poate fi obfinut din curba aplicabil5 chesonat poate fi determinatii aprosimativ cu relafia:
podurilor cu douii deschideri, neglijhnd descliiderea lateral5
cea tnai scurt5 9i considerind deschiderea lateral5 cea lnai
lung5 ca deschidere principal5 a unui pod echivalent cu
dou5 deschideri.
- Pentru poduri simetrice cu patru deschideri continue
(poduri simetrice fat5 de reazemul central), K poate fi (C. 1 2)
obfinut din curba aplicabil5 podurilor cu dou5 deschideri
din Figura C.3, considerhnd fiecare jum5tate a podului ca (C. 13)
un pod echivalent cu dou5 deschideri.
- Pentru poduri nesimetrice cu patru deschideri continue sau
(C. 14)
pentru poduri cu mai rnult de patleu deschideri continue, K
poate fi obtinut din curba aplicabila podurilor cu trei
deschideri din Figura C.3, considerhnd cea tnai mare
deschidere interioar5 ca deschidere principal5.
unde:
NOTA. Dacri valoarea in reazenie este mai Inare decit
~ fsecvenfa fundamental5 de incovoiere, in Hz;
n l , este
dublul valorii la niijlocul descbiderii, sau este mai mic2 decrit
b este I5timea total5 a podului;
80% din valoarea dc la ~nijlocul deschiderii, atunci
rclatia (C.10) va li folositri doar pentru obfinerea unor valori 111 este masa pe unitate de lungime, definit5 la C.4;
lbarte aproximative. v este coeficientul lui Poisson pentru materialul
(2)Frecventa fundamental5 de torsiune a podurilor cu tablier tablierului;
cu inima plit15 este egal5 cu fiecvenfa fundamental5 de
 r.J este distanfa de la axa eleliientului de cheson j la ma
podului;
4 este moriientul de inertie masic pe unitate de lungitne a
elementului de cheson j pentru incovoiere in plan
vertical la mijlocul deschiderii, cu considerarea unei
Iitimi efective a tablierului;
I este monientul de inertie rnasic pe unitate de lungilne a
sectiunii transversale la niijlocul deschiderii. Acesta
este dat de reiatia:
(C. 1 5)
unde:
r72d este masa pe unitate de lungi~nedoar a tablierului ( E r i
cliesoane), la mijlocul deschiderii;
este inonientul de inertie masic a1 elementului de
clieson j la mijlocul descliiderii;
111. este lnasa pe unitate de lungilne a elenientului de
J
clieson,j la mijlocul deschiderii, Grci a considera partea
asociata de tablier;
4 este constants de torsi~mea elenietitului de cheson j la
mijlocul deschiderii; aceasta este datii de relatia:
(C. 16)
unde:
este aria golului delimitat de cheson la lnijlocul
Aj
deschiderii;
este integrala pe perinietrul chesonului a raportului
lungime/grosime pentru fiecare laturi a chesonului la
lnijlocul descliiderii.
NOTA. Aplicarea relafiei (C.1G) la poduri cu ~nairnulte
chesoane al caror raport de form5 Cn plan (= deschidere 1
Igtime) este mai Inare ca 6 produce o scadere neglijabilg a
preciziei de evaluare a constantei de torsiune.
(4) Vectorul proprill fundamental de Acovoiere in plan
vertical, pentru poduri poate fi estimat aga cum este
indicat in Tabelul C. 1.
(5) Valori aproxitnative ale decrenientului logarittnic al
amortizarii structurale, iis pentru poduri sunt date in Tabelul
C.2.
(6) Decrementul logaritmic al amortiziirii aerodinamice, ii,
pentru modul fundamental de incovoiere produs de vibratiile
in directia vAntului este estimat cu relatia (C.9).
(7) fn cazul in care structura pod~llui este echipati cu
dispozitive disipative speciale, se vor folosi metode teoretice
sau experimentale adecvate pentru determinarea valorii
 Poduri cu trei descliideri

(1) Prevederile acestei anexe se pot aplica doar podurilor cu

Pniilfinie constant5 gi cu secfiuni transversale ca in Figura D. 1,
alc5tuite dintr-un tablier cu una sau rnai rnulte deschideri.
b
descliis sau inchis

Figusa C.3 Factorul K folosit Pn calculul frecveritei

fundamentale de incovoiere [3]

t, h
4 p .---- -1
Zabrele sau
c Zibrrle snu
plw5

Figura D. 1 Exemple de sectiuni trallsversale ale tablierelor uzuale [3]

 II
I
(2) Fortele exercitate de vint pe tabliere sunt detaliate in D.2
gi D.3. Forfele exercitate de vint pe pile sunt tratate in D.4.
Forfele exercitate sepasat de acfiunea vintului pe diferite p5rti I
ale podului trebuie sii fie considerate si~nultandacii efectul lor
este tiiai defavorabil.
(3) Actiunea vintului pe poduri produce forfe in directiile x, )I
gi z aga cum este indicat in Figura D.2, unde:
discclin.~ este directia pasalelti cu Iiitiniea tabliesului,
perpendicularii pe deschidere Fig~lraD.2 Disecfiileacfiunii viintului pe poduri [3]
I
direcfiaj) este direcfia in lungul descliiderii
direcfia z este direcfia perpendicular5 pe tablier.
I (4) Atunci cind traficul allto este considerat a fi si~nultancu
Forfele produse in directiile x gi sunt datorate actiunii vbntul (vezi A2.2.1 gi A2.2.2 in Anexa A2 din SR EN
vintului pe diferite directii gi, & mod normal, ele nu sunt 1990:2004/A1:2006) valoarea de conibinatie yhF,,,, a acfiunii
simultane. Fortele produse in direcfia z pot fi rezultatul vintului asupra podului gi asupra autovehiculelor trebuie sa
actiunii vhntului pe mai ~nulte direcfii; d a d ele sunt fie limitat5 la o valoare I;,: determinat5 prin inlocuirea valorii
defavosabile gi semnificative, trebuie luate in considerare vb cu valoarea .v: Valoarea este v:= 23 m/s.
concomitent cu fortele produse in oricare altii direcfie. (5) Atunci cbnd traficul feroviar este considerat a fi si~nultati
I
NOTA. Usni5toarele notatii sunt utilizate pentru poduri (a se cu vintul (vezi A2.2.1 gi A2.2.4 in Anexa A2 din SR EN
vedea figura D.2): 1990:2004/Al:2006) valoarea de conibinatie t/hFlv, a acfiunii
L
b
lunginlea in direcfiay
lifimea in direcfiax
I1 v8ntului asupra podului gi asupra trenurilor trebuie sa fie
limitatii la o valoare 1,;determinat5 prin inlocuirea vl, cu
**
d inil[iniea in direcfia z valoarea I)[, . Valoarea este v~,**=25 ni/s.
Penlru unelc prevederi din aceast5 anexi, valorile atribuite
lui L, b qi d sunt definite cu mai mult5i acuratete. Atunci
cdnd se face refesise la Capitolcle 3 gi 5, este necesasi
rcadaptarca notatiilor aplicabilc lui b gi lui d.

(1) Se va evalua necesitatea utilizgrii unei nletode de calcul al
r2spunsului dinamic & cazul podurilor. Metoda de calcul
dinamic nu este in general necesar2 pentl-u tablierele podurilor
rutiere gi feroviare normale cu deschidere nlai inic2 de 40111.
Pentru aceast2 clasificare, poduri normale pot f i considerate
podurile din ofel, beton, alunliniu sau lemn, inclusiv podurile
compozite (mixte), gi a ckor forinii uzual2 a secfiunii
transversale este descrisg in Figura D. 1.
(2) Dac2 nu este necesar2 o metod2 de calcul a r2spunsului
dinaniic, valoarea coeficientului de r2spuns dinamic, cd poate
fi luat2 egal2 cu 1.
(I) Alunci cind este necesar, se vor detemiina coeficienfii
aerodinamici de fortsi pentru parapetele ~i suporfii de
scm~ializarede pe poduri. in acest caz se recolnand2 folosirea
prevederilor de la 4.4.
D.3.1 Coeficienfii aerodinamici de fort2 pe directia x
(metoda general%)
(1) Coeficienfii aerodinamici de fort2 pentru acFiunea vintului
pe tgblierele podurilor in directia x se determin2 cu relatia:
(D.1)
unde:
c,-,,o este coeficientul aerodinalnic de fort2 in cazul in care nu
exist%curgere liber2 a aerului la capete (vezi 4.13).
(2) Pentru podurile normale (definite la D.2.1), cf:,,~poate fi luat
egal cu 1,3. Alternativ, cfX,opoate fi luat conform Figurii D.3 in
care sunt aritate citeva cazuri uzuale pentru stabilirea valorilor
&f,x gi dtot.
(3) Atunci cind unghiul de inclinare al actiunii vintului
dep2gegte lo0, coeficientul aerodinalnic de fort2 poate fi
obfinut prin studii speciale. Acest unghi de inclinare poate fi
datorat declivitatii terenului in directia de actiune a vintului.
(4) in cazul in care dou2 tabliere, in general asen12n8toare,
sunt situate la acelagi nivel gi separate transversal printr-un
spatiu ce nu dep2gegte I m, forta pe structura expus2 actiunii
vintului poate fi calculat2 ca pentru o structur2 individualg. in
alte cazuri trebuie s2 se acorde o atentie special2 interactiunii
vint-structur2.
 'I'ipu1.i de poduri

Figura D.4 Tablierul unui pod ce prezintii o fat5 inciinati

expusii actiuni i vdntului [3]

Grillzi eo zabrele (6) Atunci cdnd tablierul podi~lui este inclinat pe directie
separate
a,Faza de co~~strucyie,
parapete cu suprafay5
transversalii, ca,o poate cregte CLI 3% pentru fiecare grad de
! deschisH (mai mult de 50% ) si bariere de
inclinare, dar nu mai mult de 25%.
; b,securitateou suprafaya deschi~i
: Parapetc, bariere anti-zgo~not.bariere de (7) Ariile de referinfil, ArcCxpentru combinafiile de inciircilri
I I I sigurantH $i penlru trafic cu suyrafata plinl
I I !
Gril inctircarea din trafic vor fi definite dupii cuni urmeazti:
a) pentru tabliere cu grinzi cu inima plinri, ArCr.,este suma
(vezi Figura D.5 gi Tabelui D. 1):
I ) ariilor suprafelelor expuse ale grinzii principale

Figul-a D.3 Coeficient aerodina~nicde fort8 pentru poduri, cfX,o

[3]
2)ariilor suprafetelor acelor pilrti ale grinzilor
principale situate sub nivelul prirnei grinzi
3) ariilor suprafetelor cornigei, trotuarului sau cilii
(5) Acolo unde fa@ expusii actiunii vdntului este inclinatii ferate pe prism de piatrii spartii situate deasupra
(vezi Figura D.4), coeficientul aerodinamic de forfti cfX,o
poate nivelului grinzii principale
fi redus cu 0,5% pentru fiecare grad de inclinare, a, de la
4)ariilor expuse ale dispozitivelor de securitate cu
directia vel-ticalii, dar reducerea este limitatii la ~naxirnum
suprafata plinii sau a barierelor anti-zgomot, acolo
30%. Aceastii reducere nu se aplicil valorii F,, definitii la
unde este relevant, situate deasupra nivelului
D.3.2.
suprafetei descrise la 3) sau, in absenfa unor astfel
de echipamente, 0,3m pentru fiecare parapet sau
barierti cu suprafata descliisii.
 b) pentru tabliere cu grinzi cu ziibrele, A,f,, este suma:
1) ariilor fiontale ale unei cornige, trotuar sau linie de cale Tabel D. I - fn;ilt.imea dotce treb~~ie
utilizatsi pentru
feratii pe prism de piatrii spartii deterlninarea Ar+ [3]
2) ariilor acelor suprafe'efepline ale grinzilor principale cu
zibrele, in elevafie situate deasupra sau dedesubtul
suprafefelor descrise la 1).
3) ariilor fiontale ale dispozitivelor de securitate cu
suprafata plinii, acolo unde este relevant, situate
deasupra suprafefei descrise la 1) sau, in absenfa unor
astfel de dispozitive, 0,3m pent~zlfiecare parapet sau
barierii cu suprafa@deschisii.
Totugi, aria totals de referin$ nu va deprigi aria obfinutii (8) Ariile de referinfii,AreSspentru co~nbinatiilede inciirciiri cu
prin considerarea unei grinzi cu illillla plinii plane inciircarea din trafic trebuie considerate aga cum se preziutii la
ecllivalente aviind aceeagi inlltirne total$ incluziind toate (4), cu umiitoarele modificiiri. in locul suprafet.eIor descrise
piirfile ce se proiecteazii. mai sus in paragrafele (a) 3) gi 4) gi (b) 3), urmiitoarele trebuie
c) pentru tabliere compuse din ~ n a imulte grinzi in timpul luate in considerare atunci cilnd sunt inai mari:
execufiei, inainte de amplasarea pliicii ciiii de rulare, Aref,,este a) pentru poduri rutiere, aria suprafetei obtinute col~siderilndo
suprafata expusii a douii grinzi principale. Parapet, barierr?anti- iniilfime de 2 m deasupra nivelului ciiii de rulare, pe lungilnea
zgomot sau
barierr?de sccuritate cea inai defavorabilii, independent de pozifia incsirciirilor
300 rrirn cu suprafata plinii
verticale din trafic;
Parapcl cu
suprafala
descllis;
L4 1
~ a r i c mdc swuritate
cu suprafata dcschisi b) pentru poduri de cale ferat$ aria suprafefei obfinute
considerilnd o iniilfime de 4 m deasupra nivelului superior al
ginelor, pe toatii lungimea podului.

(9) Iniiltimea de referinfii, ze, poate fi consideratii ca distanfa

de la cel mai de jos nivel al tereni~lui pin5 la centrul de
Figura D.5 it15l!ime:i ce trebuie utilizat2 pentru deternlinarea [3]A,,, 131
greutate al tablierului podului, Erii luarea in considerare a
193
celorlalte piirfi (de exemplu parapete), ale suprafetelor de
referinf5.
( 1 0) Efectcle prcsiunii vhntului datorate vehiculelor in migcare
nu fac obiectul acestui cod. Pentru efectele vrintului produse
dc trcccrca trcnuri lor a sc vedca SR EN 199 1-2.
D.3.2 Forfele din vhtit pe tablierele podurilor pe direcfia x
- Metocia siniplificatil
(I) Acolo unde nu este necesar sii se utilizeze o inetodii de
calcul dinamic a1 riispunsului, forta produs5 de actiunea
vintului pe directia x poate fi oblinutil utilizdiid relatia:
I;;, = -.1 p , 1: . C . A,,,,,
2 (D.2)
vh este viteza de referintii a viintului
C este facto~vl de inciircare pentru actiunea vhntului.
C = c, .,,c, unde cc este factoiul de expunere gi c,, este
dat in D.3.1(1); valorile pentru C sunt prezentate in
Tabelul D.2
A,,,:, este aria de referin@ iiidicatii Pn D.3.1
p este densitatea aerului
Tabelul D.2 -Valorile factorului de incgrcare, C [3]
2 4,O 1 3,G 4,5
Valorile din tabel sunt determinate pe baza
urln5toarelor ipoteze:
- Teren categoria TI;
- Coeficientul aerodinamic de forf5 cfx,o Fr
conformitate cu 4.3.1 (1) ;
- Co = 1'0 ;
- k, = 1,o.
Pentru valori intermediare ale bldto,,~i ze se poate
folosi inter~olarealiniarg.
D.3.3 Fortele din vint pe tablierele podurilor pe direcfia z
(1) in cazul actiunii viintului asupra tablierelor podurilor pe
directia z, coeficientii aerodinamici de fort5 cfz trebuie definifi
atht in setis ascendent, cdt gi descendent (coeficienfi de
portantii). Coeficientii cf,, nu trebuie folositi pentru analiza
vibratiilor verticale ale tablierelor podurilor.
(2) in absenta testelor realizate in tuuele aerodinalnice (de
vdnt), valoarea recomandatii cc, poate fi luatii egalii cu i 0.9.
Aceastii valoare ia in considerare, in mod global, influenfa
unei eventuale parite transversale a tablierului, a unei
declivitafi a terenului gi a fluctuatiilor ~~ngliiului
de incident2 a
vhntului fa@ de tablier, datorate turbulenfelor.
(3) Alternativ, cc, poate fi evaluat cu ajutorul Figurii D.G. in
aceastii situatie:
- 'iniiltiinea dL,, ponte fi limitat5 la iniil$inlea tablierului,
netin8ndu-se cont de trafic ori de ecl~ipainentelemontate pe
pod;
- pentru t i n teren plat orizontal, unghiul an1 vdntului cu
orizontalii yoate fi considerat egal cu +5" datoritg
turbulent.elor. Aceastii recornandare este valabil5 gi in cazul
terenurilor denivelate acolo unde tablierul podului se afl5 la o
iniilti~nede cel putin 30111 deasupra terenului.
p -indinarea tablierului fa!& de or~zonlalti(suprai~iil!arc)
'f.r a- uli~ll~iul
actiunii vil~luluicu orizontala
(4) Fortele din vint pe tablierele podurilor pe direcfia z pot
avea efecte seinnificative doar dac5 sunt de acelagi ordin de
mirime cu forfele verticale produse de actiunile permanente.
(5) Aria de referinfiiA,+ este egalH cu (vezi Figura D.2):
Ar& = b - L (D.3)
(6) Nu va fi considerat factorul efectului de cap5t (vezi
Capitolul4).
(7) fn5ltirnea de referinti este aceeagi ca gi pentru cf:, (vezi
D.3.1(6)).
(8) Excentricitatea fortei pe directia x poate fi luat5 ca e = b/5.

7 ,do" o= < ~ + / j
e---- ..C
---
0,8-LdLI
D.3.4 Foriele din vdnt pe tablierele podurilor pe directia y
(I) DacH este necesar, se vor lua in considerare fortele
longit~~dinaleale vdntului pe direcfia y.
Valorile pentru forfele longitudinale ale vrintului pe directia y
sunt:
- pentru podurile cu grinzi cu inim5 plin5, 25% din fortele
din vdnt de pe directia x;
- pentru podurile cu grinzi cu zgbrele, 50% din fortele din
vdnt de pe directia x.
Figura D.6 Coeficientul aerodinan~icde forf5, cf,, pentru
poduri cu pant5 transversal5 [3]
D.4. I Direcfiile vintului gi situafii de proiectare
(1) Pent~uevaluarea acfiunii viintului pe tablierele podului gi
pe pilele ce le susfin trebuie identificata cea ~ n a defavorabilg
i Buletinul Constructiilor
disectie a viintului pe intreaga structurH pentru efectul
considerat.
(2) Sc vor efectiia calcule separate ale acfiunii viintului in
* "Specificatie tehnieii privind produse din ole1 utilizatc ca armiituri: cerinfc
caziil situatiilor de proicctare tranzitorii in tiinpul f'azelor de $i criterii de performanpi", indicativ ST 009-201 1
constructie cSind 1111 estc posibil6 translniterea pe orizontal6 * -
ETAG 029 Ghid de Agrement Tchnic European pentru ancor
cu injectie pentru utilizarea En zidiirii
sail rcdistribuirea actiunii vtintului de la tablier. Dacci Pn * "Ghid de proiectare pentru controlul fisuriirii elementelor
ti~npulunor astf'cl de ijze pilele sustin pgrti de tablicr sau dc peretilor structurali de beton armat datoritg contractiei im
indicativ GP 115-2011
cgal'odaj in consolti, trebuie luala in considerare o posibila * "Ghid privind calculul $i alc3tuirea constructivii a plan$ec
asinletrie a actiunii vintului pe astfel de eleniente. Pentru lemn-beton la cigdiri vechi $i noi", indicativ GP 116-2011
* Norme de consum orientative, pe articole de dcviz, in activi
valorile caracteristice din ti~nptil situatiilor de proiectare construcfii.
tranzitorii, a se vedea SR EN 199 1 - 1-6, gi pentru egafodaje, a
se vedea 4.1 1.

Pitblicatia Buletinrrl Construc{iiforsc poatc oblinc pc barn dc abona~ucnt

sau contra cost prin Conipcrr/iaien/zi/Eci'itzirZ ,yi Tipogrnfic
D.4.2 Efectul vintului pe pilele podurilor
Tel.: 02 1.255.73.15
(I) Efectul vintului pe pilele podurilor trebuie evaluat Tel.: 021.255.10.20 int. 108 , 102
utilizind for~natulgeneral definit in cod. Pentru Pnckc8rile Fax: 021 255.00.62
globale se vor considera prevederile punctelor 4.6, 4.8 sau e-mail: publicatii(3incd.ro, intcmet: http:ll\\~w.incd.ro/p~~blicatii-editate
4.9.2.
(2) Pentru tratarea cazurilor de incgrcare nesimetrice, se
secon1and8 neluarea in considerare a Pnc6rcgrii de proiectare
din acfiunea vintului pe acele p8rfi ale structurii pe .care
produce efecte favorabile.