Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
N O R M A T I V Î N C O N S T R U C Ţ I I
E. 03 .06
FIABILITATEA, SIGURANŢA ŞI PROTECŢIA CLĂDIRILOR ŞI CONSTRUCŢIIILOR
NCM E.03.06:2020
Siguranţa la incendii
Proiectarea întreprinderii de producere a
băuturilor alcoolice
Protecţia la incendiu
EDIŢIE OFICIALĂ
CHIŞINĂU 2020
NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII NCM E.03.06:2020
ICS 67.020
Siguranţa la incendii
Proiectarea întreprinderii de producere a băuturilor alcoolice.
Protecţia la incendiu
Preambul
3 APROBAT ŞI PUS ÎN APLICARE prin ordinul Ministrului economiei şi infrastructurii nr. 142 din
03.08.2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr. 205-211, art. 704), cu aplicare din
14.08.2020.
II
NCM E.03.06:2020
Cuprins
Pag.
Preambul………………………………………………………………………………………………….. II
Introducere.................................................................................................................................... IV
1. Domeniul de aplicare......................................................................................................... 1
2. Referinţe normative........................................................................................................... 1
3 Noţiuni şi definiţii ……………………………………………………………………………… 3
4. Principii generale………...........……………………………………………………………… 3
5. Soluţii arhitectural- 3
constructive..................…………………………………………………..
5.1 Planul general.....……………………………………………………………………………….. 3
5.2 Depozit de alcool etilic ………………………………………………………………………. 5
5.3 Soluţii planimetrice şi constructive ...............................…………………………………….. 6
6. Compartimentul tehnologic ..…………………………………………………………………. 7
6.1 Cerinţe generale pentru asigurarea protecţiei la deflagraţie a proceselor 7
tehnologice……………………………………………………………………………………….
6.2 Cerinţe pentru amplasarea utilajului ................................................................................. 10
6.3 Cerinţe pentru aparate şi dispozitive de siguranţă ……................................................... 11
6.4 Cerinţe pentru conducte şi armătură ............................................................................... 12
6.5 Instalaţii de îngrădire ....................................................................................................... 14
7. Automatizarea procesului de producere ……………………………………………………. 15
7.1 Cerinţe generale....…………………………………………………………………………….. 15
7.2 Sisteme de dirijare a proceselor tehnologice ..................………………………………… 15
7.3 Sisteme de protecţie automată antiavarie ............ ..........……………………………… 15
7.4 Mijloace automate de analiză a gazelor ..........……………………………………………. 16
7.5 Alimentarea cu energie electrică a sistemelor de control, dirijare şi PAA …..................... 17
7.6 Cerinţe generale pentru încăperile de dirijare ......…………........……………………… 17
8. Încălzirea şi ventilarea......……………………………………………………………….….... 18
8.1 Cerinţe generale.....…………………………………………………………………….…...… 18
8.2 Încălzirea..………………………………………………………………………………….…… 18
8.3 Ventilarea...…………………………………………………………………………………… 20
9. Alimentarea cu apă şi canalizarea…………………………………………………………… 23
10. Alimentarea cu energie electrică, reţele de comunicaţii şi semnalizare ........................ 24
10.1 Alimentarea cu energie electrică, utilaj electric de forţă, şi de iluminare, protecţia 24
paratrăsnet ..................................................................................................................
10.2 Reţele de telefonizare, radioemisie, semnalizare de incendiu, avertizare şi dirijare a 26
evacuării oamenilor în caz de incendiu, semnalizare de pază .....................................
10.3 Produse din cablu cu indicatori sporiţi de securitate la incendiu pentru cablajele 27
electrice, care asigură sistemul de protecţie la incendiu şi sistemele de protecţie
automată antiavarie .....................................................................................................
11. Cerinţe privind tehnica securităţii, sanitara de producere, securitatea la explozie -
incendiu a producerii .....................………………...................................................…. 28
Anexa А (informativă)
Caracteristicile de proiectare a instalaţiilor de stingere a incendiilor cu spumă. 44
Bibliografie…………………………………………………………………………………….... 47
Traducerea autentică a documentului normativ în limba rusă……………………............. 49
III
NCM E.03.06:2020
Introducere
Prezentul document normativ a fost elaborată luând în consideraţie particularităţile şi caracteristicile
specifice la explozie-incendiu a alcoolului etilic şi de cogniac, a cogniacurilor, băuturilor distilate şi a
altor soluţii alcoolice, care se referă la lichide uşor inflamabile şi combustibile în corespundere totală
cu „Regulile de securitate a muncii la producerea alcoolului etilic şi băuturilor distilate” şi
corespunde cerinţelor Sistemului de securitate a muncii in Republica Moldova SSM (ССБТ).
IV
NCM E.03.06:2020
N O R M A T I V Î N C O N S T R U C Ţ I I
Production, control quality and reception of monolithic concrete and reinforced concrete
constructions
1 Domeniul de aplicare
1.1 Prezentul document normativ s-a elaborat pentru proiectarea clădirilor şi edificiilor de producere
a alcoolului etilic, cogniacurilor şi produselor alcoolice.
2 Referinţe normative
2
NCM E.03.06:2020
3 Noţiuni şi definiţii
3.1 În prezentul document normativ sunt utilizate noţiuni şi definiţii în corespundere cu documentele
normative şi legislative în vigoare şi actele legislativ-normative din domeniul proiectării întreprinderilor
de producere cu pericol la deflagraţie şi inflamabilitate.
4 Principii generale
4.1 Prezentul document normativ completează şi precizează un şir de dispoziţii, cuprinse în
BCH-13-94. La proiectarea clădirilor şi edificiilor este necesar de respectat cerinţele normelor,
regulilor, standardelor şi documentelor normative în construcţii respective, aprobate în Republica
Moldova.
4.2 Toate schemele proceselor tehnologice nou elaborate sau reconstruite, utilajul de producere,
agregatele, aparatajul şi instalaţiile, aferente pentru producerea cu pericol la deflagraţie şi
inflamabilitate, vor corespunde cerinţelor Sistemului standardelor privind securitatea muncii SSM.
5 Soluţii arhitectural-constructive
5.1.1 Elaborarea planului general pentru întreprinderile industriei uşoare de producere a alcoolului
etilic, produselor alcoolice şi cogniacurilor se va executa în corespundere cu cerinţele prezentelor
norme, NCM B.01.03, şi altor documente normative.
5.1.2 Teritoriile depozitelor de alcool etilic şi întreprinderilor se vor îngrădi cu gard desfundat din
materiale neinflamabile cu înălţimea minimă de 2,0 m. Distanţa de la clădiri şi edificii până la gard
va constitui minim 5,0 m.
5.1.3 Întreprinderile cu dimensiunile platformelor peste 2 ha vor fi dotate cu minim 2 accese. Curtea
de transport se va amplasa în adiacenţă maximă de punctul de control şi secţiile de producţie finită,
ambalaj şi logistică.
Lăţimea şi înălţimea porţilor pentru accesele auto se va adopta luând în consideraţie gabaritele
autovehiculelor aplicate şi încărcăturile transportate, dar nu mai puţin de 4,5 m.
5.1.5 Pentru crearea spaţiilor verzi a suprafeţelor neconstruite nu se permite plantarea arborilor şi
arbuştilor coniferi, precum şi a plantelor, seminţele cărora (puf, fulgi, substanţe fibroase) sunt
transportate de vânt.
5.1.6 Decalajele e protecţie la incendiu de la depozitele de alcool etilic până la clădirile şi edificiile
de producere în dependenţă de gradul de rezistenţă la foc şi categoria de producere vor fi adoptate
conform tabelului 1.
3
NCM E.03.06:2020
Tabelul 1
Notă:
1 Decalajele până la clădirile cu categoria d p roducere A, B vor fi majorate cu 25%.
2 Distanţa de la clădiri nu se normează până la depozitele de alcool etilic de tip închis sau deschis (copertine)
pentru lichidele uşor inflamabile sau combustibile cu capacitatea de 100 m 3, dacă peretele clădirii, amplasat spre
partea depozitelor date, este de tip antifoc închis.
5.1.7 Capacitatea sectorului de evacuare nu va depăşi fabricarea timp de 48h a alcoolului etilic.
5.1.8 Distanţa minimă de la pereţii rezervoarelor terestre şi depozitelor de alcool etilic de tip închis
până la instalaţiile de primire-eliberare, umplere-golire a căilor ferate şi de transport auto vor fi
adoptate conform tabelului 2.
Tabelul 2
de la rezervoarele de la depozitele
terestre de alcool etilic de
tip închis
1 2 3
1 Secţia de primire-eliberare 10 nu se normează
2 Teren pentru umplere-golire în cisterne auto şi 10 nu se normează
butoaie
3 Instalaţii feroviare de umplere-golire 15 10
4 Axa căii ferate a reţelei comune 50 30
5 Axa căii ferate de pe teritoriul halei de producere 20 10
6 Marginea carosabilului drumului auto a reţelei 15 10
comune
7 Marginea carosabilului drumului auto a întreprinderii 9 -
8 Linii electrice aeriene independent de tensiune conform ПУЭ, dar nu
mai puin de 1,5 din
înălţimea pilonului
aferent
5.1.10 Distanţa de la axa căii ferate, pe care se prevede mişcarea locomotivelor, până la axa căii
aferente, pe care se efectuează umplerea sau golirea cisternelor feroviare, va constitui minim 20 m.
4
NCM E.03.06:2020
5.1.11 Distanţa de la instalaţiile de umplere-golire a cisternelor feroviare sau auto până la clădirile şi
edificiile întreprinderii de producere va constitui minim 15 m, cu excluderea clădirilor şi edificiilor, în
care se aplică flacăra deschisă (centrale termice, fierărie, ateliere de sudură electrică cu gaz,
încăperile de încălzire etc.), până la care distanţa va constitui minim 40 m.
5.2.1 Depozitele pentru păstrarea alcoolului etilic în dependenţă de volum şi destinaţie se clasifică
în 2 grupuri.
Grupul 2 – depozite de alcool etilic de consum, care sunt parte componentă a întreprinderii, cu
capacitatea indicată în tabelul 3.
Tabelul 3
Notă - În depozitele de alcool etilic de consum (terestre) se amplasează rezervoare cu volumul până la
1000m3.
5.2.2 Depozitele deschise de alcool etilic în rezervoare, clădirile de depozitare pentru păstrarea
alcoolului etilic în rezervoare orizontale şi verticale şi butoaie se admite de a fi executate înfundate
până la 1,0 m mai jos de cota de nivel a solului.
5.2.3 Depozitele de alcool de tip închis (în clădiri) sunt prevăzute, de regulă, pentru păstrarea
alcoolului etilic în regiunile cu temperatura exterioară de calcul mai mare de +20 oC în scopul
diminuării pierderilor de alcool.
Depozitele de alcool de tip închis sunt necesare de a fi cu un nivel pentru gradul de rezistenţă la foc
- I , II, III, IV.
5.2.5 Fiecare grup de rezervoare terestre sau rezervoarele separate vor fi îngrădite cu perete sau
dig din pământ compactat, calculate la presiunea hidrostatică pentru lichidul evacuat. Înălţimea
îngrădirii exterioare (peretelui, digului) va fi cu 0,2 m. mai mare decât nivelul de calcul a lichidului
evacuat, dar nu mică de 1,0 m, lăţimea digului compactat la partea superioară – 0,5 m. Volumul,
5
NCM E.03.06:2020
format de taluzurile îndiguite sau pereţii de îngrădire, va fi egal cu capacitatea totală a celui mai
mare rezervor.
Distanţa de la pereţii rezervoarelor (depozit de alcool etilic deschis) până la talpa taluzului interior
îndiguit sau pereţii de îngrădire necesită a fi minim 3,0 m.
5.2.6 Îndiguirea se execută din pământ dens compactat cu executare ulterioară a acoperirii din oţel-
beton deasupra şi din interiorul taluzului digului. Taluzul interior al digului necesită a fi sub unghi de
45 oC.
Pentru traversarea îndiguirii vor fi prevăzute minim două scări-pasaje cu trepte din beton. Scările-
pasaje se amplasează din părţile opuse ale digului.
5.2.7 Toate rezervoarele se pozează pe fundaţii din beton, ridicate deasupra cotei pardoselii minim
cu 0,8 m. (pentru examinarea sudurii fundului). Între fundaţii şi fundul rezervoarelor sunt pozate
garnituri – cherestea din lemn, prelucrate cu component rezistent la foc prin metoda îmbibării
adâncite.
5.2.8 Rezervoarele terestre deschise cu capacitatea de 50 m 3 şi mai mult sunt echipate cu stropitor
staţionar de apă pentru răcirea capacului şi pereţilor rezervoarelor în scopul diminuării pierderilor de
alcool etilic pe timp de vară.
5.2.9 Distanţa dintre grupul de rezervoare terestre va fi minim de 0,5 din diametru.
Distanţa dintre rezervoare, amplasate în clădire, precum şi dintre rezervoare, perete şi acoperire
necesită a fi de minim 1,0 m.
5.2.10 Depozitele de păstrare a alcoolului etilic necesită a fi divizate pe celule cu pereţi despărţitori
opuşi de tipul I. În fiecare celulă se permite a păstra nu mai mult de 200 m 3 de alcool etilic în
ambalaj (butoaie) şi nu mai mult de 300 m 3 de alcool etilic în rezervoare.
Capacitatea totală a unei clădiri nu va depăşi 1200 m3 de alcool etilic, păstrat în ambalaj şi 200 m 3
de alcool etilic, păstrat în rezervoare.
5.2.12 În întreprinderi şi hale industriale cu categoria de rezistenţă la foc I şi II, precum şi în clădirile
parter cu categoria IV de rezistenţă la foc se permite posedarea în încăperi speciale a lichidelor
uşor inflamabile, care vor fi separate de încăperile adiacente cu pereţi despărţitori antifoc de tipul 1
şi planşee antifoc de tipul 3 şi vor dispune de ieşire directă la exterior, la păstrarea în clădiri în
cantitate de:
6
NCM E.03.06:2020
5.3.2 Uzinele de produse alcoolice şi cogniacuri vor fi amplasate în clădiri fără subsol şi cerdacuri.
5.3.4 Fiecare diviziune din secţia pentru păstrarea şi menţinerea alcoolului etilic de cogniac va avea
pereţii exteriori sau planşeele executate din materiale care asigură restabilirea uşoară a
construcţiilor.
Nu se admite amplasarea încăperilor auxiliare pe terenuri, antresol, etajere ale secţiilor cu categoria
de producere cu pericol la deflagraţie şi inflamabilitate A şi B.
Pentru excluderea sumării suprafeţelor golurile tehnologice se vor completa cu pardoseli pline din
materiale necombustibile cu limita de rezistenţă la foc 0,75 ore.
Nu se admite executarea tunelurilor, canalelor subterane etc., care pot servi ca loc de acumulare a
vaporilor de alcool sau produselor lichide în secţiile cu categoria de producere A şi B.
Suprafaţa construcţiilor uşor restabilite se determină prin calcul în dependenţă de volumul încăperii
în corespundere cu cerinţele NCM C.02.02.
6 Compartimentul tehnologic
6.1.2 Pentru fiecare sistem tehnologic se prevăd măsuri pentru reducerea maximă a gradului de
pericol a blocurilor, care este parte componentă a acestuia:
7
NCM E.03.06:2020
Procesele tehnologice sunt organizate astfel, încât se va exclude posibilitatea exploziei în sistem în
cazul valorilor reglementate ale parametrilor, instalaţi de către elaboratorul procesului.
- selectarea raţională a componenţilor solidari, reieşind din condiţia reducerii sau excluderii maxime
de formare a amestecurilor sau produselor periculoase de explozie-incendiu;
- alegerea regimurilor raţionale de dozare a componenţilor, prevenirea posibilităţii abaterii relaţiilor
acestora de la valorile reglamentate şi formarea concentraţiilor periculoase de explozie în sistem;
- selectarea valorilor parametrilor mediului tehnologic (componenţa, presiunea, temperat ura), care
vor reduce pericolul la explozie a acestuia.
6.1.4 Condiţiile optime de siguranţă la explozie a sistemului tehnologic sunt asigurate de:
- selectarea raţională a schemei tehnologice cu minim posibili potenţiali energetici relativi ce sunt
parte componentă a blocurilor acesteia, şi sunt determinaţi la faza de proiectare;
- determinarea valorilor admise ale vitezelor, presiunilor, temperaturilor pentru substanţele, care
participă la procesul tehnologic cu evidenţa caracteristicilor lor la pericol de explozie şi proprietăţilor
fizico-chimice a acestora.
Pentru schemele tehnologice de acţiune continuă, în componenţa cărora intră aparate separate de
acţiune periodică, sunt prevăzute măsuri, care asigură efectuarea fără pericol la explozie a
operaţiilor de deconectare (conectare) a aparatelor de acţiune periodică de la (spre) linia continuă
tehnologică de acţiune.
Pentru procesele tehnologice cu pericol la explozie sunt prevăzute sisteme automate de protecţie
antiavarie, care previn formarea mediului periculos de explozie în utilajul tehnologic în cazul abaterii
de la valorile admise prevăzute de regulament ale parametrilor procesului la toate regimurile de
funcţionare care asigură stoparea inofensivă sau transformarea procesului în stare inofensivă.
6.1.6 Sistemele de protecţie antiavarie, de regulă, sunt incluse în sistemul general de dirijare a
procesului tehnologic. Formarea semnalelor de funcţionare a acesteia se va baza pe valorile limită
admise ale parametrilor, determinate de proprietăţile substanţelor şi caracterul procesului.
Se interzise realizarea proceselor tehnologice în cazul valorilor critice ale parametrilor, inclusiv şi în
domeniul concentraţiilor cu pericol la explozie.
6.1.7 Procesele tehnologice cu mediu periculos la explozie, unde nu este posibilă excluderea
surselor periculoase de aprindere, sunt dotate cu mijloace de avertizare la explozie şi protecţie de la
deformare a utilajului şi conductelor (membrane de siguranţă discontinue, clapete de siguranţă etc.).
6.1.8 Procesele tehnologice, unde are loc transformarea produselor combustibile (gaze, lichide,
solide), care au posibilitatea de a forma amestecuri periculoase la explozie cu aerul, vor fi ermetice
(etanşe) şi vor exclude formarea concentraţiilor periculoase a acestor substanţe în mediul ambiant la
toate regimurile de funcţionare.
6.1.10 Pentru evacuarea în caz de avarie din blocurile tehnologice a produselor şi recipientelor cu
lichide uşor inflamabile (în continuare LUI) amplasate în secţii poate fi folosit utilajul instalaţiilor
tehnologice a secţiilor aferente şi recipientele libere din depozitul de alcool etilic.
8
NCM E.03.06:2020
În depozitul de alcool etilic şi secţia de evacuare recipientele de avarie pentru evacuarea alcoolului
etilic din rezervoare nu se instalează, deoarece este prevăzută îndiguirea sau adîncirea depozitelor
de alcool etilic, care conţine recipientul celui mai mare rezervor.
6.1.11 Selectarea probelor, reglarea şi alte operaţiuni vor exclude pătrunderea substanţelor cu
pericol de explozie în aerul încăperilor.
De regulă, este necesar de prevăzut controlul automat asupra componenţei amestecurilor în flux. În
cazul imposibilităţii instalării aparatelor de control automat în flux pentru selectarea probelor se vor
utiliza prelevatoare ermetice (etanşe).
6.1.13 Pentru etanşeitatea îmbinărilor utilajului tehnologic, cu funcţionare în contact cu lichidele uşor
inflamabile (în continuare LUI), sunt folosite, de regulă, garnituri frontale.
6.1.14 Orificiile de ventilare pentru substanţele combinate omogen după necesitate vor fi grupate.
6.1.15 Mijloacele de protecţie contra răspîndirii flăcării (blocatoare de flacără, supape fluide etc.) vor
fi instalate pe liniile respiratorii ale aparatelor şi rezervoarelor cu LUI.
Pentru blocatoarele de flacără şi supapele fluide se prevăd măsuri, care asigură siguranţa
funcţionării lor în condiţiile de exploatare, inclusiv la posibilitatea de îngheţ a substanţelor.
6.1.16 Pentru pomparea lichidelor uşor inflamabile se recomandă de utilizat pompe, care exclud
scurgerea produselor. La utilizarea pompelor cu presgarnitură este necesar de aplicat în principiu
pompe cu garnituri frontale sau alte construcţii cu presgarnitură, care vor exclude driblingul.
6.1.17 Pompele, aplicate pentru injectarea lichidelor uşor inflamabile şi combustibile, vor fi utilate cu
blocatoare, care stopează funcţionarea pompei la abaterea nivelurilor acesteia în re cipientele de
primire şi consum de la valorile limită admisibile.
6.1.20 Agentul de uscare şi regimurile de uscare a furajelor şi drojdiilor de furaj sunt a leşi luând în
consideraţie particularităţile de pericol la explozie a materialului supus uscării, agentului termic şi
reducerii pericolului de explozie a blocului.
În cazul posibilităţii majorării temperaturii admise de uscare se prevede blocarea automat ă pentru
stoparea procesului de uscare şi se elaborează alte măsuri, care exclud posibilitatea formării
amestecurilor periculoase la explozie în aparat.
9
NCM E.03.06:2020
6.1.22 Rezervoarele depozitului de alcool etilic şi punctele de umplere-golire pentru LUI, sunt utilate
cu mijloace de control şi dirijare pentru parametrii periculoşi ai procesului.
6.1.23 La umplerea-golirea cisternelor feroviare vor fi prevăzute măsuri, care vor preveni
posibilitatea deplasării spontane a cisternelor aflate la umplere, deietanşeizării instalaţiilor de
umplere şi degajării în atmosferă a produselor combustibile, precum şi excluderea existen ţei
surselor permanente sau accidentare de aprindere în zona posibilă de gazoimpurificare.
6.1.24 Se interzice utilizarea cisternelor feroviare cu LUI, pozate pe căile ferate în calitate de
recipiente staţionare şi depozitare (de consum).
6.1.25 Evacuarea din cisterne şi umplerea lor cu LUI, se va executa în puncte speciale de umplere -
golire.
6.2.2 Instalaţiile tehnologice exterioare vor fi amplasate din partea peretelui plin a clădirii de
producere.
6.2.4 În cazurile cînd suprafaţa sumară a porţiunii clădirii între pereţii antifoc şi instal aţia aferentă
deschisă pentru categoria de producere A şi B nu depăşeşte suprafaţa tronsonului de protecţie la
incendiu admisibilă (conform NCM E.03.04), distanţa între clădire şi instalaţia deschisă nu se
normează. Astfel:
- amplasarea instalaţiilor deschise se admite numai dintr-o parte a clădirii adiacent peretelui plin;
executarea golurilor de uşă şi fereastră în peretele dat nu se admite;
- lăţimea instalaţiilor deschise va constitui maxim 20 m;
- aparatele separate cu LUI cu volumul de până la 10 m 3, extrase din încăperea secţiei, dar conexe
cu aceasta, se admite de a fi amplasate la o distanţă de minim 10 m de la golurile de uşă şi
fereastră. În cazurile, în care decalajul este mai mic de 10 m, este necesar de a completa golurile
de fereastră cu blocuri din sticlă.
10
NCM E.03.06:2020
- accesele între compresoare cu lăţimea de minim 1,5 m, cu excluderea maşinilor de gabarite mici
(lăimea şi înălţimea de până la 0,8 m), pentru care se admite reducerea lăţimii accesului până la
1,0 m;
- platforme de reparaţie, suficiente pentru demontarea şi curăţirea aparatelor şi pieselor acestora,
fără aglomerarea acceselor de lucru, ieşirilor principale şi de rezervă şi podestelor scărilor;
- distanţa de la partea superioară a utilajului până la partea inferioară proieminentă a construcţiilor
planşeelor de minim 0,8 m;
- toate accesele necesită a fi, de regulă, dreptliniare şi libere de utilaj, şi să conducă la ieşirile de
evacuare;
- distanţele minime pentru accese se stabilesc între cele mai proieminente părţi ale utilajului luînd în
consideraţie fundaţia, izolarea, îngrădirea etc., dispozitivele suplimentare.
Distanţele indicate nu se referă la aparatele, care sunt parte componentă a agregatului (de
exemplu, stîlpii de rectificare cu fierbător, destilator cu frigider etc.); în cazul dat distanţa dintre
aparatele separate ale agregatului se determină luînd în consideraţie oportunitatea tehnolog ică şi
posibilitatea de deservire.
6.2.6 Sectoarele planşeelor şi platformelor tehnologice, pe care sunt amplasate aparatele care
conţin:
6.2.9 Locurile permanente de muncă vor fi utilate cu dulap pentru instrumentele de lucru şi de
avarie.
Locul de muncă va dispune de set cu instrucţiuni de producere pentru locul de muncă dat şi
instrucţiune privind tehnica securităţii şi securităţii de incendiu.
6.3.1 În sistemele tehnologice de prevenire a avariilor, pentru avertizarea apariţiei acestora este
necesar de a aplica dispozitive antiavarie: armătura de închidere-reglare, supape, dispozitive de
siguranţă la majorarea presiunii, mijloace de localizare a focului şi sisteme automate de suprimare a
exploziei.
Mijloacele de protecţie de la răspîndirea focului (blocatoare de foc, tăietori de flacără etc.) se vor
instala pe liniile respiratorii a rezervoarelor cu LUI.
6.3.2 Aparatele ce funcţionează cu presiune fără exces, dar conţin produse periculoase la explozie,
vor fi calculate luînd în consideraţie încercarea lor pneumatică la etanşeitate minim de 0,01 MPa, cu
volumul aparatului până la 30 m 3 şi 0,005 MPa – cu volumul aparatului de peste 30 m 3.
11
NCM E.03.06:2020
Aparatele ce funcţionează sub presiunea de până la 0,07 MPa, dar conţin produse periculoase la
explozie şi incendiu, vor fi calculate luînd în consideraţie încercarea lor la etanşeitate sub presiunea,
care depăşeşte cea de lucru, nu mai mică de 0,03 MPa.
6.3.3 Proiectarea, executarea şi exploatarea aparatelor, care funcţionează sub presiunea de peste
0,07 MPa, precum şi materialele de execuţie vor corespunde cerinţelor NRS 35-03-67.
6.3.4 Pentru aerisirea aparatelor cu substanţe periculoase la explozie şi toxice până la reparaţie,
examinare exterioară şi încercare vor fi prevăzute capace opus amplasate.
6.3.6 Pe aparatele de tip coloană cu un mare număr de plăci (peste 30), luînd în consideraţie
posibilitatea bruscă de mărire a rezistenţei acestora din contul încălcării regimului tehnologic, ceia
ce poate provoca diferenţă mare a presiunilor în partea superioară şi inferioară a aparatului,
supapele de siguranţă se recomandă de instalat la partea inferioară a coloanei.
Numărul total de supape de siguranţă se determină prin calcul în conformitate cu NRS 35-03-67.
6.3.7 În cazul instalării supapelor de siguranţă pe aparatele (conductele) cu lichid e uşor inflamabile
şi produse toxice este necesar de prevăzut măsuri, care vor asigura frecvenţa minimă de acţiune a
acestora, de exemplu, majorarea presiunii de calcul pentru crearea rezervei necesare între
presiunea admisă (de calcul) a aparatului şi valoarea maximă posibilă a presiunii la funcţionarea
normală a aparatului. Din aceste condiţii reiese:
- degajările de la supapele instalate pe aparatele cu mediu slab toxic de evacuat în atmosferă prin
coloană de evacuare; la posibilitatea preluării cu gazele şi aburul a lichidului, de prevăzut pe linia de
resetare, în amonte de coloană, separator în grup (în dependenţă de genul produsului) sau
separator comun pe secţie pentru colectarea lichidului;
- degajările de la supapele de aerisire, instalate pe recipientele de păstrare a alcoolului etilic, se
evacuează în atmosferă (capcane de alcool nu se instalează, deoarece depozitul de alcool etilic nu
se încălzeşte);
- degajările de la supapele, pozate pe aparatele cu aburi şi gaze toxice mai uşoare ca aerul
(amoniac etc.) de evacuat în atmosferă prin coloană specială;
- degajările de la aparatele cu lichide toxice (acizi) se admite de a evacua în atmosferă după
neutralizarea acestora în dispozitiv de absorbţie special.
Înălţimea coloanei de evacuare de la supapele de siguranţă va fi cu minim 1,0 m mai mare decât cel
mai înălt punct al clădirii sau cea mai înaltă platformă de lucru a instalaţiei deschise (calculată în
raza de 15 m de la coloana de evacuare), însă va constitui cel puţin 6 m de la nivelul solului.
6.4.1 Materialul de execuţie a ţevilor după indicatorii tehnici vor corespunde condiţiilor de lucru a
mediului transportat (proprietăţilor fizico-chimice, presiunii şi temperaturii), precum şi cerinţelor
documentelor normativ-tehnice în vigoare.
6.4.2 Pentru transportarea produselor necombustibile neutre şi gazoase (gaz inert, apă sărată, aer,
apă, soluţie apoasă de alcool etilic cu grad alcoolic 10% şi mai puţin etc. ) sunt aplicate ţevi sudate,
calculate pentru presiunea necesară de lucru.
12
NCM E.03.06:2020
La pozarea conductelor peste construcţiile clădirilor şi alte obstacole, vor fi luate măsuri care vor
exclude posibilitatea de transmitere a sarcinilor suplimentare pe ţevi.
6.4.4 În sistemele tehnologice cu pericol la explozie, de regulă, se aplică armătură de oţel rezistentă
la acţiunea coroziei a mediului de lucru în condiţiile exploatării şi corespunde cerinţelor standardelor
şi normelor.
Se admite în blocurile tehnologice la presiunea <1,0 MPa aplicarea armăturii din fontă şi construcţii
nemetalice (mase plastice etc.) cu temeiul respectiv.
6.4.6 Armătura de închidere, pozată pe conductele de refulare şi aspiraţie ale pompei sau
compresorului, va fi în apropierea maximă a acestuia şi se va afla în zona comodă pentru deservire.
6.4.7 Se interzice aplicarea în sistemele tehnologice cu pericol la explozie furtunuri flexibile (din
cauciuc, masă plastică etc.) în calitate de conducte staţionare pentru transportarea lichidelor uşor
inflamabile şi combustibile.
6.4.8 Conductele în sistemele tehnologice cu pericol la explozie, de regulă, nu conţin îmbinări prin
flanşă sau îmbinări demontabile.
Îmbinările prin flanşă se admit numai în locurile de instalare a armăturii sau de c onectare a
conductelor la aparate, precum şi pe sectoarele, unde conform condiţiilor tehnologice este necesară
deconectarea periodică pentru efectuarea curăţirii şi reparaţiei conductelor.
Îmbinările prin flanşă sunt pozate în locurile deschise şi accesibile pentru controlul vizual, deservire,
demontare, reparaţie şi montaj. Nu se admite pozarea îmbinărilor prin flanşă ale conductelor cu
substanţe periculoase la explozie şi toxice deasupra locurilor de mişcare permanentă a lucrătorilor
şi platformelor de lucru (platformă cu personal permanent prezent).
13
NCM E.03.06:2020
6.4.11 Armătura de închidere şi reglare pozată pe conducte va fi uşor accesibilă pentru deservire. În
cazul amplasării armăturii la înălţimea de peste 1,8 m pentru deservirea ei se vor prevede platforme
şi scări speciale; armătura prevăzută pentru utilizare frecventă nu se recomandă de amplasat la
înălţimea de peste 1,6 m de la nivelul pardoselii sau platformei de deservire ( până la manşe sau
alte organe de dirijare). Distanţa de la partea superioară a armăturii până la construcţiile
proieminente ale planşeului va constitui minim 0,6 m.
6.4.15 Pentru toate conductele, destinate pentru transportarea produselor periculoase la explozie
(cu excepţia depozitelor de alcool etilic) se va prevede posibilitatea purjării acestora cu abur ascuţit
sau gaz inert. Furnizarea aburului sau gazului inert spre conductele tehnologice se va executa cu
ajutorul porţiunilor detaşabile ale conductelor sau cu furtunuri flexibile, cu instalarea armăturii de
închidere din ambele părţi a porţiunii detaşabile; la finalizarea purjării aceste porţiuni de conducte
sau furtunuri vor fi scoase, iar pe armătura de închidere se vor instala dopuri.
6.4.16 Suprafeţele exterioare ale conductelor, aparatelor şi dispozitivelor vor fi izolate cu materiale
izolante necombustibile în următoarele cazuri:
6.4.17 Temperatura suprafeţelor încălzite ale utilajului, îngrădirii şi conductelor în locurile de lucru şi
accese nu va depăşi 45°С.
6.5.1 Toate accesele, platformele, scările, gropile de descărcare, fîntînile deschise etc. vor fi
prevăzute cu îngrădire de minim 1 m. Partea inferioară a îngrădirii va avea bord cu înălţimea de
0,14 m.
Scările vor fi prevăzute cu balustradă. Lăţimea scării va fi de minim 0,7 m, iar în cazurile de
transportare a greutăţilor, de minim 1,0 m, pasul treptelor va fi de maxim 0,25 m, iar lăţimea treptei
– de minim 0,12 m. Declivitatea scărilor va fi de maxim 45 oC.
Pentru accesul spre utilajul cu deservire rară, amplasat la înălţimea de până la 3,0 m, se admite
instalarea scărilor cu declivitatea de 60 oC, în cazuri separate – utilizarea scărilor pliante.
6.5.3 Platforma superioară a scării, care duce spre rezervorul de păstrare a alcoolului etilic, va fi
amplasată la acelaşi nivel cu capacul rezervorului şi va avea balustradă cu înălţimea de 1,0 m cu
bord inferior cu înălţimea de minim 0,15 m pe tot perimetrul platformei.
14
NCM E.03.06:2020
6.5.4 Pentru selectarea probelor din rezervoare vor fi prevăzute prelevatoare, amplasate la
înălţimea accesibilă pentru deservire, sau alte dispozitive speciale.
6.5.5 La amplasarea robinetelor şi altei armături în fîntîni, platouri sau în alte locuri adîncite, se vor
prevede stocuri alungite sau volane de dirijare, precum şi se va asigura accesul inofensiv spe
acestea în cazul reparaţiei sau înlocuirii armăturii.
7.1.1 Sistemele de control ale proceselor tehnologice, pentru dirijare automată, automatizată şi
distanţată (sisteme de dirijare), sistemele protecţiei automate antiavarie (în continuare PAA)
(sistema PAA, inclusiv cele furnizate în set cu utilaj, vor corespunde cerinţelor NRS 35-05-43,
documentaţia normativ-tehnică în vigoare, regulamente şi va asigura precizia necesară de
menţinere a parametrilor tehnologici, fiabilitatea şi siguranţa executării proceselor tehnologice.
7.1.2. Amplasarea mijlocelor electrice şi elementelor sistemului de control, dirijare PAA în zonele c u
pericol de explozie a încăperilor de producere şi instalaţiilor exterioare, precum şi gradul de
protecţie a membranelor vor corespunde cerinţelor (ПУЭ).
7.3.1. Pentru procesele tehnologice cu pericol la explozie sunt prevăzute sisteme de protecţie
automată antiavarie PAA, care previn apariţia situaţiilor de avarie în cazul abaterii valorilor limită
admisibile de la cele reglamentate în toate regimele de lucru şi care asigură stoparea nepericuloasă
sau transferul procesului în stare nepericuloasă conform programului dat.
15
NCM E.03.06:2020
7.3.4. Sistemele PAA, şi de dirijare a proceselor tehnologice vor exclude funcţionarea acestora din
cauza semnalelor ocazionale şi temporare de încălcare a funcţionării normale a procesului
tehnologic, inclusiv şi în cazul transferului pe sursă de alimentare cu energie electrică de rezervă
sau de avarie.
7.3.5. În cazul deconectării energiei electrice sau stopării furnizării aerului comprimat pentru
alimentarea sistemelor de control şi dirijare, sistemele PAA, vor asigura transferul utilajului
tehnologic în stare inofensivă. Este necesar de a exclude posibilitatea transferurulor arbitrare în
cazul restabilirii alimentării.
Soluţiile tehnice pentru asigurarea fiabilităţii controlului parametrilor cu valori critice pentru obiectele
cu blocuri tehnologice cu categoria III de pericol la explozie sunt elaborate şi argumentate de către
executantul proiectului.
7.3.7. Instalarea cheilor de deblocare în sistemele PAA, a obiectelor cu blocuri de toate categoriile
cu pericol la explozie se admite numai pentru asigurarea pornirii, stopării sau transferului. Cantitatea
cheilor va fi minimală. Totodată vor fi prevăzute dispozitive, care înregistrează toate cazurile de
deconectare a parametrilor de protecţie şi durata lor.
7.3.9. Pentru sistemele PAA (ПАЗ), în cazurile argumentate este necesar de prevăzut panouri
(dulapuri) cu scheme imitatoare a structurii blocajelor, care vor fi utilate cu dispozitiv e de iluminare,
si vor semnaliza starea blocajelor, a surselor de alimentare şi organelor de executare.
7.3.10. Pentru toate obiectele tehnologice cu pericol la explozie va fi prevăzută rezerva de mijloace
PAA, reieşind din timpul reparaţiei, fiabilitatea produsului, condiţiile de exploatare şi categoria de
pericol la explozie a obiectului.
7.4.1. Pentru controlul nivelului de impurificare cu gaz (conform CLA) în încăperile de producere,
zona de lucru a instalaţiilor exterioare deschise se prevăd, de regulă, mijloace de analiză automată
a gazului cu semnalizarea valorilor limită admisibile (NCM G.05.01). Totodată toate cazurile de
impurificare cu gaze vor fi fixate de dispozitive.
7.4.5. Pentru sistemele de ventilare în caz de avarie se prevede conectarea lor automată
concomitent cu conectarea semnalizării de prevenire în cazul funcţionării semnalizatoarelor
16
NCM E.03.06:2020
amplasate în încăpere până la concentraţiile de explozie de gaz, abur, amestec de praf (10 % din
limita inferioară concentrată de răspîndire a flăcării – LICRF, care constituie 3,6 % sau 74 g/m
pentru alcoolul etilic). La proiectarea ventilării de avarie se va ţine cont de cerinţele СНиП 2.04.05.
7.5.2. Puterea sursei a treia independente de alimentare cu energie electrică, prevăzută pentru
alimentarea sistemelor de control, dirijare şi PAA a obiectelor cu blocuri tehnologice cu categoria I
de pericol la explozie va asigura funcţionarea tuturor elementelor sistemului, implic ate în stoparea
neavariată a obiectului tehnologic.
7.5.3. Pentru sistemele pneumatice de control, dirijare şi PAA se prevăd instalaţii separate şi reţele
separate de aer comprimat.
7.5.4. Aerul pentru compresoarele aeriene şi sistemele ICA (inatrumente de control şi automatică)
se va curăţi de praf, ulei şi umezeală. Calitatea aerului comprimat va corespunde NRS 35-03-95 şi
va fi cu gradul de impurificare nu mai mic de I.
7.5.5. Reţelele de alimentare cu aer comprimat vor fi dotate cu recipiente tamp onate, care asigură
alimentarea cu aer a sistemelor de control, dirijare şi PAA pentru o durată de minim 1 oră în cazul
stopării compresoarelor. Se interzice utilizarea aerului comprimat în alte scopuri.
7.6.1. Soluţiile planimetrice, construcţia clădirilor şi încăperilor pentru sistemele de dirijare şi PAA,
amplasarea acestora pe teritoriul obiectelor cu pericol de explozie se efectuează în baza cerinţelor
normativelor în construcţii în vigoare, ПУЭ şi alte documente normativ-tehnice interstatale.
7.6.2. Încăperile de dirijare sunt amenajate, de regulă, separat, în afara zonei cu pericol la explozie.
Se admite încorporarea acestora în clădire, alipite maxim cu un perete spre zona cu pericol de
explozie cu aburi grei (alcool etilic) de clasa B1a şi B1b. Totodată se interzice:
- vor dispune de încălzire cu aer şi aparat de condiţionare a aerului (în cazurile argumentate se
admite executarea încălzirii cu apă în încăperile de dirijare, în care lipsesc dispozitivele electronice);
- aerul furnizat în încăperile de dirijare, va fi curăţit de gaze, aburi şi praf şi va corespunde cerinţelor
de exploatare a utilajului instalat şi normelor sanitare;
- pardoselile în încăperile de dirijare vor fi calde şi electric necoductive, canalele de cabluri şi
pardoselile duble vor corespunde cerinţelor p.2.3.115 ПУЭ;
17
NCM E.03.06:2020
7.6.4. Obiectele tehnologice cu pericol la explozie sunt dotate cu sisteme bilaterale de difuzare şi
telefon.
8 Încălzirea şi ventilarea
8.1.3 Amplasarea instalaţiilor de ventilare şi soluţiile constructive pentru încălzire şi ventilare vor fi
adoptate conform cerinţelor СНиП 2.04.05; NCM E.03.02, NCM C.02.02.
8.1.4 La pozarea conductelor de aer şi ţevilor prin construcţiile de îngrădire cu limita normată de
rezistenţă la foc şi de răspîndire a focului, golurile între ele se vor umple cu mortar pe toată
grosimea, pentru asigurarea cerinţelor de rezistenţă la foc şi etanşeităţii la gaze şi praf a
construcţiei.
8.2 Încălzirea
8.2.2. Corpurile de încălzire locale ale sistemelor de încălzire, amplasate în încăperile de producere
cu categoria de pericol la incendiu A, B şi C, pentru comoditatea curăţirii, vor avea suprafeţe plane.
8.2.3 Temperatura agentului termic în sistemele de încălzire cu corpuri locale de încălzire pentru
încăperile de producere cu categoria de pericol la incendiu A, B şi C va fi adoptată minim cu 20 %
mai mică ca temperatura substanţelor autoinflamabile, dar nu mai mare de:
Ecranele vor fi demontabile sau vor dispune de clapete de deschidere pentru curăţirea corpurilor.
8.2.6 Nu se admite pozarea sau intersecţia conductelor de încălzire şi termoficare într-un canal cu
conductele cu lichide combustibile, aburi şi gaze cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor de
până la 170oC, sau aburi şi gaze agresive.
8.2.7 În casa scării nu se admite de amplasat copruri de încălzire, proieminente din suprafaţa
pereţilor la înălţimea de până la 2,2 m de la suprafaţa podestelor scărilor.
18
NCM E.03.06:2020
8.2.8 Conductele în locurile de intersecţie cu planşeele, pereţii interiori şi pereţii despărţitori vor fi
pozate în manşoane din materiale necombustibile; marginile manşoanelor v or fi la un nivel cu
suprafaţa pereţilor, pereţilor despăritori şi podurilor, dar cu 30 mm mai sus de nivelul pardoselii
curate.
Tabelul 4
19
NCM E.03.06:2020
Tabelul 4 (continuare)
Notă:
1.Pentru clădirile şi încăperile, indicate în poz.1 şi poz.2 se admite aplicarea sistemelor de încălzire cu apă
monotubulare cu temperatura agentului termic până la 130°C;
2.Temperatura aerului pentru calculul sistemelor de încălzire cu aer, combinat cu ventilarea prin refulare sau
condiţionarea, se va determina în corespundere cu cerinţele СНиП 2.04.05;
3.Nu se admite încălzirea cu corpuri de gaze în clădirile cu categoria rezistenţei la foc IIla, IIIb, IVa şi V;
8.3 Ventilarea
8.3.1 În toate încăperile va fi prevăzută ventilaţia permanentă prin refulare şi aspiraţie cu impuls
mecanic şi natural sau combinată, calculată pentru asimilarea nocevităţilor de producere (căldură,
aburi şi gaze), eliminate în încăperi, până la concentraţiile limită admisibile CLA.
20
NCM E.03.06:2020
8.3.4 Consumul de aer refulat (exterior sau amestec din cel exterior cu cel recirculat) se va
determina prin calcul, adoptînd valoarea cea mai mare, necesară pentru asigurarea normelor
sanitare sau normelor securităţii la explozie-incendiu.
8.3.5 Sistemele de ventilaţie refulată cu impuls artificial pentru încăperile de producere, de regulă,
necesită a fi combinate cu sisteme de încălzire cu aer.
8.3.6 La modificarea procesului tehnologic sau reconstrucţia clădirii sau încăperilor, sistemele de
încălzire şi ventilare vor fi readuse la cerinţele normelor şi regulilor în vigoare.
8.3.7 Ventilaţia prin refulare şi aspiraţie va fi executată astfel, încît se va exclude posibilitatea
pătrunderii aerului din încăperile cu nocevităţi sporite de aer în încăperile cu nocevităţi mici.
Aerul refulat nu se va furniza prin zonele cu nocevităţi sporite de aer în zonele cu nocevităţi mici.
Aerul va fi evacuat nemijlocit din locurile de eliminare a substanţelor nocive sau din zonele cu
nocevităţi sporite.
8.3.8 În secţiile şi diviziunile, unde poate avea loc pătrunderea bruscă a unei mari cantităţi de
nocevităţi toxice sau de gaze combustibile, vapori sau aerosoluri, se va prevede ventilaţie de avarie
în conformitate cu cerinţele compartimentului tehnologic al proiectului.
8.3.9 Sistemele de ventilare, condiţionare a aerului şi încălzire cu aer vor fi proiectate separat
pentru fiecare grup de încăperi în conformitate cu cerinţele p.p.4.24-4.37 СНиП 2.04.05.
8.3.12 Admisia aerului pentru sistemul de ventilare refulată se va prevede din locurile, care exclud
pătrunderea în sistemul de ventilare a vaporilor periculoşi la explozie şi gazelor în toate regimurile
de lucru a producerii.
8.3.13 Utilajul (ventilatoarele, supapele etc.), admisiile de aer, izolarea vor fi pr oiectate din materiale
necombustibile cu limita de rezistenţă la foc necesară. Tot utilajul şi materialele vor dispune de
certificate de aplicare în Republica Moldova.
8.3.14 În admisiile de aer este necesar de instalat supape ignifuge şi supape ignifuge reversibile în
locurile de intersecţie a conductelor de aer cu barierele antifoc.
21
NCM E.03.06:2020
8.3.15 Conductele tranzite de aer pentru sistemele, care deservesc încăperile cu categoriile A, B şi
C, precum şi pentru sistemele de ventilare de avarie antifum vor fi aplicate dense, de clasa "П" şi cu
limita normată de rezistenţă la foc.
8.3.16 Conductele de aer tranzite nu vor fi pozate prin casa scării şi încăperile de adăpost.
Conductele de aer tranzite, de asemenea, nu vor fi pozate prin încăperile staţiilor de transf ormare,
încăperi de acumulatoare şi alte încăperi electrice şi posturi de comandă.
8.3.17 Conductele de aer pentru încăperile cu categoria A, B nu vor fi pozate în subsoluri şi canale
subterane.
8.3.18 Sistemele de ventilare generală cu reflux cu impuls artificial pentru încăperile cu categoria A,
B vor fi prevăzute cu ventilator de rezervă, care va asigura consumul de aer, necesar pentru
menţinerea în încăperi a 10% din limita inferioară concentrată de răspindire a flă cării (în continuare
0,1 LICRF).
8.3.21 Utilajul de ventilare executat din materiale cu protecţie la explozie se va prevede în cazul, în
care acesta va fi amplasat în încăperile cu categoria A şi B sau în sistemele conductelor de aer,
care deservesc încăperile date.
8.3.22 În sistemele de ventilare este necesar de prevăzut măsuri, care vor exclude pătrunderea
vaporilor şi gazelor nocive şi periculoase la explozie sau produselor de ardere (fumului) în timpul
incendiului în corespundere cu cerinţele p.p.4.109-4.110 СНиП 2.04.05.
8.3.24 Camerele de ventilare vor fi uşor accesibile şi suficient de libere pentru exe cutarea lucrărilor
de reparaţie, montaj şi demontaj.
Ieşirile din camerele de ventilare cu refulare, care deservesc încăperile cu categoriile A şi B, vor fi
prevăzute în exterior, în casa scării sau în coridorul, care comunică cu casa scării.
8.3.25 Pentru evacuarea oamenilor în faza primară a incendiului, apărut în una din încăperile cu
categoriile A, B şi C sau pe căile de evacuare se va proiecta ventilare de avarie antifum (evacuare a
fumului). Sistemele de evacuare a fumului vor fi proiectate conform NCM E.03.02, NCM C.01.08 şi
cerinţelor p.p.5.1-5.18 СНиП 2.04.05, şi anexei N 22 la СНиП 2.04.05.
8.3.26 Utilajul (ventilatoarele şi supapele) pentru sistemele de evacuare a fumului, care deservesc
încăperile cu categoriile A, B temporar, până la începutul producerii în serie şi certificării acestuia,
se admite de proiectat în versiune normală cu executarea strictă a măsurilor organizaţional -tehnice
de prevenire a exploziei.
8.3.27 Aerul, evacuat în atmosferă din sistemele de ventilare, va fi supus purificării în conformitate
cu cerinţele p.p.7.1-7.7 СНиП 2.04.05.
22
NCM E.03.06:2020
8.3.30 Încăperea pentru utilajul sistemului de ventilare aspirată se va referi la încăperile cu pericol la
explozie-incendiu şi incendiu, care sunt deservite de aceasta. În încăperile date nu se va prevede
loc pentru puncte termice, staţii de pompare a apei, executarea lucrărilor de reparaţie şi alte
scopuri.
8.3.31 Nu se admite de amplasat utilajul de ventilare, cu excepţia perdelel or de aer şi aer termic cu
recircularea şi fără recircularea aerului, în încăperile de deservire a depozitelor cu categoriile A, B
şi C.
8.3.35 La finalizarea lucrărilor de construcţie şi montaj sistemele de ventilare vor fi reglate până la
parametrii din proiect, încercate şi date în exploatare conform procesului verbal.
- paşaport conform formei stabilite. Paşaportul este întocmit conform datelor încercărilor tehnice;
- registru de exploatare şi reparaţie;
- instrucţiune de exploatare;
- graficul de reparaţie şi curăţire.
9.2 În întreprinderile de producere a alcoolului etilic şi cogniacului este folosită apa de calitate
potabilă tehnică, circulară. Calitatea apei tehnice şi operaţiile, pentru care ea este folosită, sunt
determinate în sarcina tehnologică.
- chiuvetele de canalizare lîngă aparatele tehnologice vor avea pe conductă îmbinări cu flanşe
pentru instalarea dopurilor în momentul stopării aparatelor pentru reparaţie;
- fiecare branşament de canalizare de ape reziduale va fi dotat cu coloană de vent ilare aspirată,
amplasată în partea încălzită a clădirii şi proieminentă cu cel puţin 1,0 m deasupra acoperişului
clădirii;
- pe conductele de canalizare până la racordul cu coloana aspirată se vor prevede robinete
hidraulice.
23
NCM E.03.06:2020
9.5 Apele uzate de producere înaintea evacuării lor în reţelele de canalizar e magistrale vor fi
supuse purificării în scopul extragerii alcoolului etilic în limitele, aprobate de regulile respective din
ramură.
9.6 Măsurile de purificare a apelor uzate şi îndepărtare a produselor periculoase la explozie vor
exclude posibilitatea formării concentraţiilor periculoase la explozie în sistemul de canalizare.
9.7 În cazul existenţei sistemului orăşenesc de canalizare, care acumulează apele uzate de
producere, problema privind purificarea locală este soluţionată pentru fiecare caz concr et în
dependenţă de componenţa lor în baza coordonării cu întreprinderea a organelor de gospodărire
comunală.
9.8 Evacuarea precipitaţiilor atmoseferice de pe teritoriile îndiguite ale depozitelor de alcool eti lic se
va executa prin cămine de acumulare a apelor pluviale, racordate prin branşamente cu robinet
hidraulic spre reţeaua de canalizare pluvială de producere.
Pe branşamentele de canalizare din partea căminelor de acumulare este necesar de instalat cămi n
uscat cu robinet acţionat din locurile amplasate în afara îndiguirii. Poziţia de lucru a robinetului –
închisă.
9.9 Debitele de calcul ale apei pentru stingerea incendiului şi răcirea rezervoarelor cu alcool etilic şi
aparatelor tehnologice se vor adopta conform cerinţelor 8 ale prezentelor norme.
10.1.1. Pentru proiectarea alimentării cu energie electrică, utilajului electric şi protecţiei paratrăsnet a
clădirilor şi edificiilor, instalaţiilor tehnologice exterioare şi comunicaţiilor pentru producerile cu pericol
la explozie a întreprinderilor de alcool etilic, produse alcoolice şi cogniac se va ţine cont de
următoarele documente normative cu aplicare obligatorie şi benevolă: [8], [11], [12], NCM E.03.02,
NCM E.03.03, ВСН 97-83, ПУЭ, NCM A.08.02, NCM C.04.02, NCM G.01.01, NCM G.01.03,
NCM G.03.03, RG 35-05-44, NRS 35-05-43, СНиП 2.04.05, РД 34.21.122.
24
NCM E.03.06:2020
Marca conductoarelor şi cablurilor, precum şi modul de pozare a acestora sunt selectate conform
cerinţelor ПУЭ pentru fiecare zonă respectivă cu pericol la explozie, şi, de asemenea, conform p.10.3
al prezentului document normativ.
Cablurile pentru receptoarele electrice reciproc redundante sunt pozate pe diferite traseuri.
Pentru receptoarele electrice dirijate de la distanţă sau din cîteva locuri se prevăd întrerupătoare de
securitate.
La prezenţa unei singure surse de alimentare, pentru asigurarea cu energie electrică a receptoarelor
cu categoria I de fiabilitate se admite utilizarea în calitate de sursă de rezervă sursele de alimentare,
indicate în NCM E.03.05.
Nivelul de protecţie la explozie şi gradul de protecţie a membranelor utilajului electric vor corespunde
clasei zonei cu pericol la explozie sau incendiu.
În conformitate cu cerinţele СНиП 2.04.05 sunt prevăzute măsuri pentru dirijarea ventilării în caz de
incendiu (conform sarcinii specialiştilor compartimentului de ventilare).
Reţelele în grup sunt executate cu cabluri şi conductoare conform cerinţelor ПУЭ pentru fiecare zonă
respectivă. Reţelele de alimentare şi de distribuţie, de regulă, sunt pozate în exteriorul zonelor cu
pericol la explozie.
Pentru iluminarea de reparaţie în zonele cu pericol la explozie sunt aplicate lanterne acumulatoare în
protecţie de explozie.
Legarea la pămînt şi măsurile de protecţie a securităţii electrice sunt executate conform cerinţelor
capitolului 1.7 ПУЭ.
În calitate de priză de pămînt în primul rînd sunt folosite prizele naturale de pămînt. În calitate de
conductor de legare la pămînt sunt folosite fire speciale a cablurilor de alimentare şi reţelelor în grup.
Protecţia la paratrăsnet a clădirilor şi edificiilor se execută în conformitate cu РД 34.21.122.
Pentru protecţia paratrăsnet sunt folosite în primul rînd, de regulă, elementele metalice ale
acoperişului, stîlpii de metal şi fundaţiile din beton armat ale clădirii.
În cazul lipsei sau imposibilităţii utilizării elementelor metalice ale clădirii şi fundaţiilor, sunt executate
următoarele măsuri: pe acoperişul clădirii se instalează plasă de acumulare a fulgerului din oţel rotund
cu diametrul 6 mm şi celulele 36 m 2. Pentru legarea la pămînt pe perimetrul clădirii în sol este pozată
placă metalică sau se efectuează prize de pămînt separate focale. Plasa de acumulare a fulgerului şi
25
NCM E.03.06:2020
prizele de pîmînt sunt îmbinate între ele cu oţel rotund cu diametrul 6 mm. Zona deasupra supapelor
respiratorii este protejată cu receptori de paratrăsnet separaţi cu tijă, instalaţi pe acoperiş în
apropierea supapelor respiratorii.
Pot fi folosite şi alte metode de protecţie paratrăsnet, care corespund documentelor normative.
Pentru protecţia împotriva derapajului potenţialului ridicat conductele şi părţile metalice ale utilajului
ingineresc la intrare în clădire vor fi conectate la instalaţia de legare la pămînt.
În încăperi, unde în timpul procesului tehnologic pe utilaj şi conducte pot apărea curenţi statici, se
efectuează protecţia utilajului şi conductelor contra apariţiei curentului static în conformitate cu
Regulile de protecţie contra curentului static în producerile industriei chimice, petrochimice şi
prelucrare a petrolului.
Pentru echilibrul potenţialilor şi prevenirea scînteierii conductele utilajului protejat amplasate în paralel
sau care se intersectează la o distanţă de până la 10 cm se îmbină între ele cu punte de conexiune
din oţel.
Pentru protecţia contra curentului static a cisternelor feroviare şi auto destinate pentru transportarea
lichidelor periculoase la explozie, în locul de umplere-golire se prevede instalaţie de legare la pămînt a
cisternelor.
10.2.1 Compartimentele indicate sunt elaborate în baza documentelor normative pentru comunicaţii,
radioficare, semnalizare de incendiu, semnalizare de pază în vigoare pe teritoriul RM: NCM E.03.02,
NCM E.03.03, NCM E.03.05, РД 78.145, NRS 35-05-43, ПУЭ.
Reţelele orăşeneşti de telefonizare sunt executate în baza condiţiilor tehnice a punctului orăşenesc
sau raional de comunicaţii şi sarcinii de proiectare.
10.2.3 Radioemisia
Reţelele orăşeneşti de radioemisie sunt necesare în cazurile de recepţie a mesajelor despre situaţiile
excepţionale în raioane, oraşe.
Reţelele orăşeneşti de radioemisie se execută conform condiţiilor tehnice a postului orăşenesc radio şi
sarcinii de proiectare.
26
NCM E.03.06:2020
Reţelele de radioemisie de producere sunt necesare pentru transmiterea mesajelor privind situaţiile
excepţionale la întreprindere. Soluţiile tehnice de radioemisie de producere se execută conform
sarcinii de proiectare.
Gradul de protecţie a echipamentului radio, tipul cablurilor şi conductoarelor, tipul şi modul de pozare
a reţelelor radio se selectează luînd în consideraţie cerinţele ПУЭ reieşind din clasa zonelor cu pericol
la explozie şi incendiu.
Se recomandă de aplicat pentru zonele cu pericol la explozie utilaj care asigură circuitul cu siguranţa
intrinsecă.
Tipul sistemului de avertizare şi dirijare a evacuării oamenilor SADE este selectat în dependenţă de
destinaţia funcţională, particularităţile constructive şi planimetrice ale clădirii şi reieşind din condiţiile de
asigurare a evacuării inofensive a oamenilor în caz de incendiu.
Soluţiile tehnice pentru semnalizarea de pază a încăperilor cu zone periculoase la explozie sunt
adoptate conform normelor de proiectare tehnologică şi altor documente normative în vigoare şi
sarcinii de proiectare.
Gradul de protecţie a mijloacelor tehnice a semnalizării de pază, tipul cablurilor şi conductoarelor, tipul
şi modul de pozare a reţelelor semnalizării de pază se selectează luînd în consideraţie cerinţele ПУЭ
reieşind din clasa zonelor cu pericol la explozie şi incendiu.
10.3 Produse din cablu cu indicatori sporiţi de securitate la incendiu pentru cablajele
electrice, care asigură sistemul de protecţie la incendiu şi sistemele de protecţie
automată antiavarie
10.3.1 Liniile de cablu şi cablajele electrice ale sistemului de protecţie la incendiu (SPA), măsurile de
asigurare a funcţionalităţii subdiviziunilor de pompieri, sistemele de detectare a incendiului, avertizarea
şi dirijarea evacuării oamenilor în caz de incendiu, iluminarea de avarie pe căile de evacuare,
ventilarea de avarie şi protecţia antifum, stingerea automată a incendiului, apeductul interior de
protecţie la incendiu, ascensoarele pentru transportarea subdiviziunilor de pompieri şi sistemele de
protecţie automată antiavarie (PAA) în clădiri şi edificii vor asigura capacitatea de lucru în condiţiile de
incendiu pentru o perioadă de timp necesară pentru realizarea funcţiilor acestora şi evacuării depline a
oamenilor în zonă inofensivă.
27
NCM E.03.06:2020
10.3.2 Pentru asigurarea cerinţelor indicate mai sus la proiectarea, montarea şi exploatarea utilajului
electric este raţional de aplicat cabluri ignifuge de forţă, de control şi de tensiune joasă în performanţă
нг-FRLS, нг-FRHF etc. comform [7].
10.3.3 Pentru asigurarea funcţionării SPA şi PAA în timpul incendiului este necesar la montarea
cablurilor ignifuge de aplicat platouri şi cutii ignifuge. Pentru fixarea construcţiilor ignifuge vor fi folosite
ancore şi dibluri ignifuge.
Liniile de cablu şi cablajele electrice ale SPA şi PAA pozate monolit, în golurile construcţiilor din
materiale necombustibile sau în ţevi metalice, care posedă posibilitate de localizare, se admite de
executat cu cabluri şi conductoare, pentru care nu sunt impuse cerinţele pentru nerăspîndirea arderii,
totodată, marginile canalelor şi ţevilor, pătrunse în utilajul electric şi cutiile de derivaţie vor fi acoperite
ermetic cu materiale necombustibile.
La pozarea reţelelor electrice în ţevi este raţional de utilizat indicaţiile ВСН 370-93.
10.3.4 Curenţii admişi pentru toate cablurile vor fi adoptaţi în baza datelor uzinei producătoare de
producţie a cablurilor. Valorile admise ale curenţilor cablurilor, indicate în capitolul 1.3 ПУЭ ed.6, pot fi
utilizate în lipsa datelor analogice a uzinei producătoare.
10.3.8 Aplicarea performanţelor respective a cablurilor, inclusiv celor ignifuge, va fi indicată în sarcina
de proiectare.
11.1 Pentru proiectarea fabricilor de producere a alcoolului etilic, produselor alcoolice şi cogniacului
este necesar de prevăzut un complex de măsuri privind securitatea muncii (NCM А.08.02), tehnica
securităţii, sanitaria de producere, securitatea la explozie-incendiu, protecţia paratrăsnet a clădirilor şi
edificiilor în corespundere cu cerinţele documentelor normatie în vigoare şi specificate în secţiunea 2
„Referinţe normative”.
28
NCM E.03.06:2020
11.4 Aparatele-agregate, care necesită observaţie de temperatură, presiune şi alţi parametri şi care se
află la o distanţă considerabilă de la locul de muncă, vor fi dotate cu dispozitive de control distanţat cu
indicaţie pe panoul de dirijare şi la locul de amplasament.
11.5 Aparatele, care funcţionează fără suprapresiune, dar conţin produse deflagrante şi combustibile
de producere, sunt necesare de a fi calculate luînd în consideraţie încercarea pneumatică a acestora
la ermetizare cu presiunea de minim 0,01 MPa în cazul capacităţii aparatului până la 30 m3 şi
0,005 MPa – în cazul aparatului de 30 m 3 şi mai mult.
11.6 Aparatele, care funcţionează la presiunea de până la 0,07 MPa, dar conţin produse deflagrante şi
combustibile, sunt necesare de a fi calculate luînd în consideraţie încercarea acestora la ermetizare
sub presiunea, care o depăşeşte pe cea de lucru minim cu 0,03 MPa.
11.7 Proiectarea, confecţionarea şi exploatarea aparatelor, care funcţionează sub presiunea de peste
0,07 MPa, precum şi materialele de execuţie vor corespunde cerinţelor conform NRS 35-03-67:2004.
11.9. Întreg utilajul va fi pozat pe fundaţii sau se va fixa de pardosea cu buloane cu ajutorul
reazemilor, care vor exclude deplasarea şi răsturnarea maşinilor şi aparatelor.
11.11. Pentru pomparea lichidelor uşor inflamabile se recomandă de aplicat pompe fără presgarnitură.
11.12. Instalaţiile tehnologice exterioare se vor amplasa din partea peretelui plin al clădirii. Distanţa de
la clădire nu se normează.
11.15. Fiecare grup de rezervoare terestre va fi îngrădit cu dig din pământ compactat sau perete din
materiale neinflamabile. Volumul liber în interiorul îndiguirii va fie egal cu: pentru rezervoarele
separate – capacitatea deplină a rezervorului; pentru rezervoarele în grup – capacitatea celui mai
mare rezervor. Înălţimea digului va fi cu 0,2 m mai mare decât nivelul de calcul a lichidului evacuat.
Terenul, pe care sunt amplasate rezervoarele cu alcool etilic, va fi acoperit cu asfalt.
29
NCM E.03.06:2020
11.19. În locurile de concentrare majorată a LUI, LC (Lichide combustibile) (în continuare - LC) şi altor
materiale combustibile este necesar de instalat stingătoare mobile. Cantitatea necesară de stingătoare
mobile se determină conform RT DSE 1.01.
11.21. Pentru protecţia depozitelor de categoria I de la acţiunea radiaţiei termice (în caz de incendiu)
este necesar de prevăzut instalaţii de stropire cu apă – monitoare de incendiu, instalaţii staţionare de
stropire.
- rezervoarelor exterioare pentru păstrarea alcoolului etilic cu capacitatea unitară de până la 5000 m3;
- cisternelor feroviare şi estacadelor de umplere-golire;
- instalaţiilor deflagrante exterioare (aparate de tip coloană) pentru înălţimea de până la 30 m;
Instalaţiile exterioare de stropire se instalează pentru protecţia:
- rezervoarelor exterioare pentru păstrarea alcoolului etilic cu capacitatea de 5000 m 3 şi mai mult;
- aparate de tip coloană pentru înălţimea de 30 m şi mai mult.
Instalaţiile staţionare de stropire cu apă vor avea posibilitatea de conectare la tehnica mobilă de
incendiu.
11.23. Numărul şi amplasarea monitoare de incendiu se determină în mod grafic, reieşind din
condiţiile de stropire a utilajului tehnologic cu jet de apă, iar rezervoarele – cu două jeturi. Stropirea
este concomitentă pentru recipientul care arde şi a celor aferente.
11.24. Alimentarea cu apă exterioară de protecţie la incendiu, consumul de apă pentru stingerea
incendiului, răcirea rezervoarelor care ard şi celor aferente se va adopta în baza calculelor în
conformitate cu NCM C.02.04 şi NCM E.03.03, NCM E.03.05.
11.25.1 Încăperile, clădirile şi edificiile sunt echipate cu instalaţii de stingere a incendiului şi alarmă de
incendiu în conformitate cu cerinţele şi prevederile documentului normativ în construcţii NCM E.03.03.
În instalaţiile automate de stingere a incendiilor (încăperi închise cu LUI şi LC) se aplică ceaţa de apă
sau pulbere (cum ar fi pulberile de uz general), în spaţii închise se utilizează stingerea volumetrică.
11.25.2 În depozite trebuie prevăzute instalaţii de stingere a incendiilor cu spumă sau apă (ceaţă de
apă) şi răcirea cu apă. Condiţiile de aplicare şi caracteristicile de proiectare ale instalaţiilor de stingere
a incendiilor cu spumă sunt prezentate în anexa (informativă) 1 .
11.25.3 Pentru rezervoarele terestre cu un volum de 5 000 de metri cubi sau mai mult, precum şi în
clădirile şi edificiile de producere şi depozitare, specificate în p.11.25.5, trebuie prevăzute instalaţii
automate de stingere a incendiului.
11.25.4 Pentru estacadele feroviare de umplere-golire şi cisternele feroviatre sau auto în depozitele cu
gradul de rezistenţă la foc I şi II trebuie prevăzute instalaţii staţionare de stingere a incendiului
(neautomate).
11.25.5 Clădirile şi edificiile depozitelor LUI şi LC, care urmează a fi echipate cu instalaţii staţionare de
stingere automată a incendiului, sunt prezentate în tabelul nr. 5.
30
NCM E.03.06:2020
Tabelul 5
11.25.6 Pentru rezervoarele terestre cu volumul mai mic de 5.000 de metri cubi, instalaţiile de pompe
pentru linia de prodecere, amplasate pe platformele estacadeleor de umplere-golire şi cisternele
feroviatre sau auto în depozitele cu gradul de rezistenţă la foc II, dar şi clădirile şi depozitele
menţionate în p.11.25.5 , care au suprafaţa spaţiilor şi capacitatea instalaţiilor de pompe, mai mici
decât cele enumerate în tabelul 5, trebuie prevăzută, cel puţin, stingerea incendiului cu ajutorul
echipamentului mobil de stingere a incendiilor.
Totodată, pentru rezervoarele cu volumul de la 1 000 la 3 000 de metri cubi (inclusiv) trebuie instalate
generatoare de spumă prin conducte uscate (cu capete de conectare şi dopuri), scoase după
îndiguire.
11.25.7 Pentru estimarea consumului de apă în caz de incendiu în depozitule cu LUI şi LC, trebuie
considerat unul din cosnsumurile cele mai mari:
- pentru stingerea incendiului şi răcirea rezervoarelor (reeşind din cheltuielile maxime în cazul
incendiului unui singur rezervoar);
- pentru stingerea incendiului şi răcirea cisternelor feroviare, estacadelor şi instalaţiilor de umplere-
golire sau pentru stingerea incendiului instalaţiilor de umplere-golire a cisternelor auto;
- consumul maxim total pentru stingerea incendiului extern şi intern a unuia din edidificiile depozitului.
11.25.8 Cheltuielile pentru agenţii de stingere a incendiului, trebuie determinate pe baza intensităţii
pulverizării lor pe 1 m p de suprafaţă de calcul pentru stingere LUI şi LC.
Suprafaţa de calcul pentru stingerea incendiului, trebuie considerată ca fiind egală cu:
- în rezervoarele terestre verticale cu acoperiş fix şi rezervoare cu ponton - aria secţiunii orizontale a
rezervorului;
- rezervoarele cu acoperiş plutitor - aria spaţiului inelar dintre peretele rezervorului şi bariera pentru
izolarea spumei (acoperişul plutitor) la stingerea incendiului prin intermediului instalaţiei automate şi
aria secţiunii orizontale a rezervorului atunci când stingerea are loc cu echipamentele mobile de
stingere a incendiului ;
- în rezervoarele orizontale - aria rezervorului în plan;
- pentru rezervoarele terestre cu volumul de până la 400 de metri cubi, situate pe un teren,într-un grup
cu o capacitate totală de până la 4000 de metri cubi -aria în limitele îndiguirii acestui grup, dar nu mai
mare de 300 mp;
- pentru estacadele feroviare de umplere-golire – aria estacadei pe conturului exterior al structurii,
incluzînd căii (căilor) feroviare, dar nu mai mare de 1000 mp;
- pentru instalaţiile de umplere-golire a cisternelor auto - aria terenului insuliţelor de umplere, dar nu
mai mare de 800 mp;
- în edificiile pentru depozitarea LUI şi LC în ambalaje (pentru combaterea incendiilor interne)
31
NCM E.03.06:2020
11.25.9 Rezervoarele terestre cu un volum de 5 000 de metri cubi sau mai mult trebuie echipate cu
instalaţii de răcire staţionare.
Pentru rezervoarele cu izolaţie termică din materiale ignifuge, este permisă neconectarea instalaţiei de
răcire staţionară la conducta de apă pentru stingere a incendiilor, în timp ce conductele uscate ale
acesteia trebuie să fie scoase înafara îndiguirii şi echipate cu capete de conectare şi dopuri.
Alimentarea pentru răcirea rezervoarelor terestre cu un volum mai mic de 5 000 de metri cubi, precum
şi a rezervoarelor subterane cu un volum de peste 400 de metri cubi, se execută prin intermediul
monitoarele de incendiu.
11.25.10 Consumul de apă pentru răcirea rezervoarelor verticale terestre trebuie calculat, luînd în
considerare, intensitatea fluxului de apă, stipulat în tab.6.
Consumul total de apă se determină ca suma consumurilor pentru răcirea rezervorului care arde şi
răcirea rezervoarelor vecine din grup.
Tabelul 6
Pentru calcul, este permis să nu se ia în considerare alimentarea cu apă, pentru răcirea rezervoarelor
din vecinătatea rezervoarelor terestre care ard:
- cu izolaţie termică din materiale ignifuge, totdată pe teren trebuie prevăzută o rezervă de apă de cel
puţin 800 de metri cubi pentru rezervoarele de până la 10 000 metri cubi inclusiv, 2 000 de metri cubi
pentru rezervoarele cu un volum de peste 10 000 de metri cubi, iar distanţa dintre rezervoarele cu
volumul mai mare de 10 000 de metri cubi în acest caz ar trebui mărită până la 40 m;
- situate la o distanţă de mai mult de două distanţe normative faţă de rezervorul care arde.
11.25.11 Consumul total a apei pentru racirea rezervoarelor orizontale terestre cu volumul de
100 metri cubi sau mai mult (care arde şi în vecinătatea acestuia) trebuie adoptat 20 l/s.
11.25.12 Consumul total de apă pentru răcirea cisternelor feroviare prin monitoarele de incendiu şi ale
instalaţiilor de umplere-golire ale estacadelor, trebuie adoptat din calculul funcţionării simultane a două
monitoare de incendiu, dar nu mai puţin de 40 de litri pe secundă.
Monitoarele de incendiu sunt instalate cu o conexiune fixă la sistemele interioare de alimentare cu apă
pentru combatere a incendiilor de înaltă presiune. În cazul în care sistemul interior nu asigură
presiunea şi consumul de apă necesar funcţionării simultane a celor două monitoare de incendiu,
acestea trebuie să fie echipate cu instalaţii pentru conectare la pompele mobile de incendiu.
32
NCM E.03.06:2020
Numărul şi amplasarea monitoarelor de incendiu trebuie să fie determinate grafic, din condiţia de
stropire a cisternelor feroviare şi a fiecarui punct al estacadei din două jeturi compacte. Stropirea
rezervoarelor ce ard şi acelor învecinate se efectuiază simultan.
Monitoarele de incendiu trebuie instalate cu o duză cu un diametru de cel puţin 28 mm. Monitoarele
de incendiu trebuie să fie instalate la o distanţă de cel puţin 15 m de calea ferată a estacadei.
11.25.13 Presiunea liberă a apei în sistemelede alimentare cu apă pentru combaterea incendiilor, în
timpul unui incendiu se aplică după cum urmează:
pentru răcirea rezervoarelor cu instalaţia staţionară - în funcţie de caracteristicile tehnice ale inelului
de stropire, dar nu mai puţin de 10 m la nivelul inelului de stropire;
pentru răcirea rezervoareleor cu echipamentele mobile de stingere a incendiilor - în funcţie de
caracteristicile tehnice ale trunchiurilor de foc, dar nu mai puţin de 40 m.
11.25.14 Durata de calcul pentru răcirea rezervoarelor (a celui ce arde şi a celor învecinate cu acesta)
trebuie considerată:
11.25.15 Timpul pentru restabilirea rezervelor de apă în vase de stingere a incendiilor (după un
incendiu) nu trebuie să depăşească 96 de ore.
- pentru capacitate totală a depozitului de până la 100 mii metri cubi inclusiv. - spaţiг cu o suprafaţă de
cel puţin 20 de metri pătraţi pentru echipamentele de incendiu şi motoarele de incendiu;
- mai mari de 100 şi până la 500 mii de metri cubi inclusiv. - staţie de incendiu pentru o maşină cu box
pentru maşina de rezervă;
- mai mari de 500 mii de metri cubi - staţie de incendiu pentru două maşini.
Pentru depozitele LUI, unde stingerea incendiilor rezervoarelor, a clădirilor şi edificiilor este prevăzută
cu instalaţia staţionară (neautomată) şi / sau cu un echipament de incendiu mobil,staţia de incendiu,
spaţiile pentru echipamentele şi utilajul de incendiu trebuie prevăzute luînd în considerare
amplasamentul echipamentului şi utilajului dat. În acest caz, amplasarea staţiilor de incendiu şi a
posturilor ar trebui să corespundă cu cerinţelor şi prevederilor documentelor normative în vigoare.
11.26. Indicatorii de pericol la explozie şi incendiu a lichidelor alcoolice sunt prezentaţi în tabelul 7.
33
NCM E.03.06:2020
Tabelul 7
34
NCM E.03.06:2020
Tabelul 7 (continuare)
Notă:
* - date din nomenclator, partea 2 «Пожаровзрывоопасность веществ и материалов и средства их тушения.» М. 1990.
12.27. Categoriile clădirilor şi încăperilor la pericol de explozie-incendiu şi clasificarea zonelor conform NCM E.03.04 şi ПУЭ.
35
NCM E.03.06:2020
Tabelul 8
36
NCM E.03.06:2020
Tabelul 8 (continuare)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
3.4 Sector de fermentare- В-Iа umedă -//-//- 18-20 100-200 Vapori de + - -
rectificare. alcool
3.5 Sector de primire a В-Iа normală Nu depă- 14-60 100-200 -//-//-//- + - -
alcoolului etilic. şeşte 60%
37
NCM E.03.06:2020
Tabelul 8 (continuare)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
6 Secţia pentru prepara-
tele de fermentare:
6.1 Depozit de materie -//-//-//- normală Nu depă- 10-12 - - - - -
primă. şeşte 60%
6.2 Sectorul mediului de -//-//-//- -//-//-//- -//-//-//- 17-18 - - - - -
alimentare.
6.3 Sector de fermentare. -//-//-//- -//-//-//- -//-//-//- 17-20 - - - - -
6.4 Sectorul culturii -//-//-//- -//-//-//- -//-//-//- 10-12 - - - - -
finalizate.
7 Secţia de distribuţie a -//-//-//- umedă Nu depă- 10-12 - - - - -
borhotului şeşte 75%
7а Secţia de utilizare П-II prăfuită Nu depă- 18-20 - praf + - -
(uscare) a borhotului. şeşte 60%
8 Secţia de păstrare şi
prelucrare a cartofilor:
8.1 Jgheab normală umedă Nu depă- 10-12 - - - - -
şeşte 75%
8.2 Sector de spălare a normală umedă Peste 10-12 - - - - -
cartofilor. 75%
8.3 Sector de concasare. Se determină -//-//-//- -//-//-//- -//-//-//- 10-12 - - - - -
prin calcul,
8.4 Sector de pregătire a reieşind din tipul -//-//-//- -//-//-//- -//-//-//- 10-12 - - - - -
amestecului. materialelor şi
9 Laborator. substanţelor -//-//-//- normală - 18-20 400-600 lemn + - -
combustibile
care se află în
aparate şi
38
NCM E.03.06:2020
Tabelul 8 (continuare)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
B Producerea băuturilor încăperi,
alcoolice. cantitatea
1 Secţia de votcă: acestora şi
proprietăţile de
1.1 Sector de sortare. pericol la В-Iа umedă Nu depă- 18-20 100-200 Vapori de + - -
incendiu, şeşte 75% alcool
etilic
1.2 Sector de filtrare. particularităţile В-Iа -//-//-//- -//-//-//- 18-20 -//-//-//- -//-//-//- + - -
proceselor
tehnologice.
1.3 Sector sub presiune. В-Iа normală Nu depă- 14-16 -//-//-//- -//-//-//- + - -
şeşte 60%
1.4 Sector de rebut. В-Iа -//-//-//- -//-//-//- 14-16 -//-//-//- -//-//-//- + - -
39
NCM E.03.06:2020
Tabelul 8 (continuare)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
2.4 Sector de precupaj şi В-Iа normală Nu depă- 18-20 100-200 Vapori de + - -
cupaj. şeşte 60% alcool
etilic
3 Sector de spălare- normală
îmbuteliere:
3.1 Secţia de ambalaj. П-IIа normală Nu depă- 14-16 - Masă + - -
şeşte 60% plastică
3.2 Sector de spălare a Se determină - umezită Peste 14-16 - - - - -
sticlelor. prin calcul, 75%
3.3 Secţia de îmbuteliere. reieşind din tipul umedă -//-//-//- 18-20 100-200 Vapori de + - -
materialelor şi alcool
etilic
3.4 Secţia producţiei finite substanţelor В-1б umedă -//-//-//- 18-20 100-200 Vapori de + - -
combustibile alcool
etilic
3.5 Sector de regenerare care se află în - Cu mediu -//-//-//- 14-16 - - - - -
a substanţelor alcaline. aparate şi chimic activ - - - - -
3.6 Sector de fabricare a încăperi, П-IIа normală Nu depă- 14-16 - carton + - -
capacelor. cantitatea şeşte 60%
3.7 Sectorul alcoolului acestora şi В-Iа umedă Nu depă- 18-20 100-200 Vapori de + - -
etilic cu aromă. proprietăţile de şeşte 75% alcool
etilic
3.8 Debara pentru pericol la П-IIа normală Nu depă- 14-16 - - - - -
materiale auxiliare. incendiu, şeşte 60%
40
NCM E.03.06:2020
Tabelul 8 (continuare)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
4 Încărcarea particularităţile
încărcătoarelor electrice proceselor
tehnologice.
4.1 Reparaţia - normală Nu depă- - - - - - -
încărcătoarelor electrice. şeşte 60%
4.2 Încăpere pentru - Cu mediu Nu depă- - - - - - -
electroliţi. chimic activ şeşte 75%
umed
4.3 Încăpere de agregate. - normală Nu depă- - - - - - -
şeşte 60%
4.4 Încăperea de В-1б în -//-//-//- -//-//-//- 12-15 - Vapori de + - -
încărcare. zona hidrogen
superioară
C Secţia drojdiei de
furaje.
1 Sector de filtrare a normală umedă Nu depă- 17-20 - - - - -
borhotului. şeşte 75%
2 Sector de preparare a -//-//-//- -//-//-//- -//-//-//- 17-20 - - - - -
mediului de alimentare.
3 Sector de -//-//-//- -//-//-//- -//-//-//- 17-20 - - - - -
deemulsificare.
4 Sector de creştere a Se determină normală umedă Nu depă- 17-20 - - - - -
drojdiilor. prin calcul, şeşte 75%
5 Sector de separare. reieşind din tipul -//-//-//- 17-20 - - - - -
materialelor şi
6 Uscarea drojdiilor: substanţelor
combustibile
41
NCM E.03.06:2020
Tabelul 8 (continuare)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
- pe uscător cu care se află în В-IIа caldă Nu depă- 20-22 350-370 praf + - -
pulverizare. aparate şi şeşte 60%
- pe uscător cu role. încăperi, П-IIа caldă Nu depă- 20-22 350-370 praf + - -
cantitatea şeşte 60%
7 Sector de ambalare. acestora şi В-IIа prăfuită -//-//-//- 17-20 350-370 praf + - -
proprietăţile de
Depozit producţie finită. pericol la П-IIа prăfuită -//-//-//- 14-15 350-370 praf + - -
incendiu,
particularităţile
proceselor
tehnologice.
D Secţia de cogniac
1 Sector de primire a П-I umedă Nu depă- 14-15 100-200 Vapori de + - -
vinurilor. şeşte 75% vin
2 Sector de primire a В-Iа normală Nu depă- 14-15 100-200 Vapori de + - -
alcoolului etilic. şeşte 60% alcool
etilic
3 Depozit de vin. П-I umedă Nu depă- 12-14 100-200 Vapori de + - -
şeşte 75% vin
4 Sector de aparate. В-Iа -//-//-//- -//-//-//- 18-20 100-200 Vapori de + - -
alcool
etilic
5 Secţia de păstrare şi
temporizare a alcoolului
etilic cu aromă.
- în butoaie. В-Iа normală Nu depă- 12-14 100-200 Vapori de + - -
şeşte 60% alcool
etilic
42
NCM E.03.06:2020
Tabelul 8 (sfîrşit)
43
CP E.03.00:2020
Anexa A
(informativă)
A.1. În depozitele LUI şi LC este necesar de prevăzut combaterea incendiilor cu spumă mecanică de
înfoiere medie şi joasă.
Combaterae incendiilor cu spumă mecanică cu coeficientul de înfoiere medie se aplică fără restricţii.
Pentru rezervoarele verticale terestre cu un acoperiş fix (cu excepţia rezervoarelor destinate
depozitării LC), stingerea cărora se execute echipamentele mobile de stingere a incendiilor de luptă
împotriva incendiilor, este permisă utilizarea unei metode de stingere a incendiilor în substrat cu
spumă de joasă înfoiere.
Este permisă utilizarea altor mijloace şi metode de stingere a incendiilor în baza recomandărilor
institutelor de cercetare, aprobate conform procedurii stabilite.
Tabelul A.1
lichidele uşor inflamabile şi lichid Intensitatea depunerii, l/(m2 s), soluţiei de spumă
cuptoare LUI şi LC scop general destinaţia scop
spumă de spumă de spumă de
expansiune expansiune expansiune
medie medie redusă
1. LUI şi LC cu o temperatură de 0,08 0,05 0,08
aprindere de 28 °C sau mai mică
2. De asemenea, cu o temperatură de 0,05 0,05 0,06
aprindere mai mare de 28 °С
A.3. Timp estimat pentru stingerea incendiilor pentru instlaţiile automate de stingere a incendiilor cu
spumă - 10 min, pentru echipamente mobile de stingere a incendiilor - 15 min.
A.4. Întîrzierea instalaţiilor staţionare de stingere a incendiului nu trebuie să depăşească trei minute.
A.5. Apa pentru prepararea unei soluţiei substanţei spumogene nu trebuie să conţină impurităţi de LUI
şi LC.
A.6. Pentru calculul hidraulic este necesar să se ia în considerare efectul vâscozităţii substanţei
spumogene asupra valorii pierderii (conform tabelului A.2).
Corespunderea concentraţiei de lucru a substanţei spumogene în apă este verificată prin calcul, în
conformitate cu formula:
unde:
Qn - consumul de substanţe spumogene, l/s;
Q - capacitatea de lucru a instalaţiei, l/s;
x - concentraţia de lucru a substanţei spumogene, % (tab. A.2).
Este permisă utilizarea camerelor de spumă de alte construcţii care au trecut testările industrial la
incendiu şi sunt recomandate pentru utilizare în ordinea stabilită.
Numărul de calcul a generatoarelor de spumă, este determinat reeşind din consumul de calcul a
substanţei spumogene, în dependenţă de productivitatea medie a generatorului de spumă utilizat şi
este rotunjită, spre valoarea mai mare.
Indicatori Spumanţi
scop general Destinaţia, scopul
1 Soluţie descom- b/g b/g b/g b/u b/u b/u b/g b/g b/g
punerea biologică
2. vâscozitate 40 40 40 10 40 100 150 50 100
cinematică la 20 ° C,
m2/s, 10-6, nu mai
mult
3. Densitate p, la 20 1,10 1,05 1,05 1,02 1,00 1,01 1,10 1,10 1,30
°С, p 103 kg/m3
4. Temperatura de -8 -3 -3 -3 -8 -10 -40 -5 -10
congelare (curgere)
°С, nu mai mare
5. concentraţie de
lucru foamant %
atunci când se
utilizează apă cu
duritate, mg/echv/L :
Până la 10 6 6 6 4 6 6 6 6 6
de 10 până la 30 9 9 9 6 6 6 6 6 6
30 şi mai mult, apa de 12 12 12 9 9 nu se nu se nu se nu se
mare admite admite admite admite
6 Perioada de stocare
pe termen în 5 5 5 4 5 5 3 3 3
recipientul la 20 ° C,
nu mai puţin de ani
A.9. Rezerva de substanţe spumogene şi apă pentru pregătirea soluţiei (consumul soluţiei pentru un
incendiu) se calculează pe baza cantităţii soluţiei substanţei spumogene,care este necesară pentru
timpul de calcul, pentru eficacitatea a generatoarelor de spumă adoptate pentru instalare.
Rezerva normativă a substanţei spumogene şi a apei pentru prepararea soluţiei, necesară pentru
depozitare, trebuie adoptată din condiţia de asigurare triplă a consumul soluţiei pentru un incendiu
(pentru sistemul de conducte şi recipientul de stocare ale instalaţii staţionare de stingere a incendiilor
pline).
Pentru instalaţiile staţionare de stingere cu sistemul de conducte pentru soluţii uscate, trebuie luată în
considerare necesitatea unei cantităţi suplimentare de soluţie de substanţe spumogene pentru
umplerea iniţială a sistemului de conducte pentru soluţii uscate.
45
NCM E.03.06:2020
A.10. Păstrarea substanţelor spumogene pentru instalaţiilede stingere a incendiului trebuie să fie
prevăzută, în formă concentrată.
Pentru depozitarea rezervei de substanţe spumogene, ca regulă, trebuie prevăzute, cel puţin două
rezervoare. Este permisă prevederea unui rezervoar pentru depozitarea substanţei spumogene în
cantitate de până la 10 metri cubi.
Pentru păstrarea substanţei spumogene, în cantitate mai mare de 10 metri cubi, este permisă
prevederea unui rezervoar, cu condiţia ca acesta să fie împărţit prin pereţi despărţitori, în
compartimente, cu o capacitate a fiecărui compartiment nu mai mare 10 metri cubi.
A.11. Presiunea liberă în reţeaua substanţelor spumogene din instalaţiile staţionare de stingere a
incendiului, ar trebui să fie, în caz de incendiu nu mai mare de 60 m şi nu mai mică de 40 m, pentru
generatoarele de spumă cum ar fi HPSS sau HPS instalate staţionar sau conectate prin intermediul
furtunurilor de incendiu.
A.13. Reţeaua conductelor de protecţie la incendiu şi sistemelor de conducte a soluţiilor (în mod
constant umplute cu soluţii sau soluţii uscate) pentru combaterea incendiului parcului de rezervoare
sau a estacadei feroviare, echipate cu instalaţii de umplere-golire pe ambele părţi, trebuie proiectate
cu ramificaţii inelare şi trunchiuri către clădirile şi edificiile separate (totodată, către rezervoarele
echipate cu instalaţia automată de stingere a incendiului).
Reţelele trebuie instalate înafara îndiguirii (sau a pereţilor de îngrădire) a parcului de rezervoare şi la o
distanţă de cel puţin 10 m de la calea ferată a estacadei.
Pentru rezervoarele terestre cu un volum de 10 000 de metri cubi sau mai mult, precum şi pentru
clădirile şi edificiile depozitului situate la 200 m de reţeaua inelară a sistemelor de conducte a
soluţiilor, trebuie prevăzute câte două ramificaţii de tip închis, din secţiuni diferite ale retelei inelare a
sistemelor de conducte a soluţiilor pentru furnizarea de către fiecare ramificate a consumului total de
calcul a soluţiilor pentru combaterea incendiului.
Lungimea ramificaţiilor de tip închis a sistemelor de conducte a soluţiilor se adoptă nu mai mare de
250 m.
Instalarea sistemelor de conducte a soluţiilor trebuie prevăzută, de regulă, într-un canal (şanţ) cu
reţeaua pentru stingerea incendiilor, cu amenajarea puţurilor comune pentru nodurile de control şi
pentru hidranţii de incendiu.
A.14. Când se utilizează supape cu acţionare electrică în zone cu posibilă inundare a puţurilor cu apă
subterană, blocul electric al supapei trebuie să fie ridicat deasupra nivelului solului şi acoperit cu un
capac de protecţie.
În zonele cu climă severă, blocurile electrice trebuie amplasate în adăposturi izolate termic.
46
NCM E.03.06:2020
Bibliografie
[1] Legea RM nr. 186-XVI din 10 iulie 2008 „Securităţii ţi sănătăţii în muncă”.
[2] Legea RM nr. 116 din 18 mai 2012 „privind securitatea industrială a obiectelor industriale
periculoase”.
[3] Legea RM nr. 1100 - XIV din 30 iunie 2000 „Cu privire la fabricarea şi circulaţiaalcoolului etilic şi a
producţiei alcoolice”.
[4] Hotărîrea Guvernului RM nr.1361 din 22 decembrie 2005 cu privire la aprobarea Regulamentului
privind modul de cercetare a accidentelor de muncă .
[5] Hotărîrea Guvernului RM nr. 95 din 5 februarie 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind
modul de organizare a activităţilor de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor
profesionale.
[6] Hotărîrea Guvernului RM nr. 353 din 5 mai 2010 cu privire la aprobarea Cerinţelor minime de
securitate şi sănătate la locul de muncă.
[7] Hotărîrea Guvernului RM nr. 819 din 01 iulie 2016 privind Cerinţele minime de securitate şi
sănătate în muncă pentru lucrul la monitor.
[8] ANRE. Hotărîrea ANRE RM nr.393 din 15.12.2010 cu privire la aprobarea Regulamentului
pentru furnizarea şi utilizarea energiei electrice.
47
NCM E.03.06:2020
[Pagină albă]
48
NCM E.03.06:2020
Начало перевода
1 Область применения
1.1 Настоящий нормативный документ предназначен для проектирования зданий и сооружений
спиртовых, ликероводочных и коньячных предприятий.
2 Нормативные ссылки
49
NCM E.03.06:2020
3. Понятия и определения
3.1 В настоящем нормативном документе использованы понятия и определения
соответствующие законодательным и нормативным правовым актам в области проектирования
взрывопожароопасных производств.
50
NCM E.03.06:2020
4 Основные положения
5 Архитектурно-строительная часть
5.1.3 Предприятия площадью более 2 га должны иметь не менее двух въездов. Тра нспортный
двор должен располагаться в максимальной близости от контрольно-пропускного пункта и
цехов готовой продукции, посуды и экспедиции.
51
NCM E.03.06:2020
Таблица 1
Примечания:
1 Разрывы до зданий с производствами категорий А, B надлежит увеличивать на 25%.
Таблица 2
52
NCM E.03.06:2020
5.1.14 Площадки сливоналивных устройств должны быть спланированы с уклонами для стока
жидкости в отводные лотки или трубы, соединенные со сборником.
5.2 Спиртохранилище
1-я группа - базисные склады для хранения и снабжения потребителей спиртом, а также
спиртохранилища отдельных предприятий емкостью более величин, указанных в таблице 3
для 2 группы складов.
2-я группа - расходные склады спирта, входящие в состав предприятия, емкостью согласно
таблице 3.
Таблица 3
5.2.3 Закрытые спиртохранилища (в зданиях) применяются, как правило, для хранения спирта
в районах с расчетной температурой наружного воздуха выше +20° с целью уменьшения
потерь спирта.
Закрытые спиртохранилища должны быть одноэтажными при степени огнестойкости - I , II, III,
IV.
53
NCM E.03.06:2020
5.2.5 Каждая группа наземных резервуаров или отдельно стоящие резервуары должны быть
ограждены стеной или сплошным земляным валом, рассчитанными на гидростатическое
давление разлившейся жидкости. Высота внешнего ограждения (стены, валы) должна быть на
0,2 м выше расчетного уровня разлившейся жидкости, но не менее 1,0 м, ширина сплошного
вала поверху - 0,5 м. Объем, образуемый откосами обвалования или ограждающими стенами,
должен быть равен полной емкости наибольшего резервуара.
Для прохода через обвалование должны быть предусмотрены не менее двух лестниц -
переходов с бетонными ступенями. Лестницы-переходы устанавливаются с противоположных
сторон вала.
5.2.9 Расстояние между группой наземных резервуаров должно быть не менее 0,5 диаметра.
Расстояние между резервуарами, установленными в здании, а также между резервуарами,
стеной и покрытием должно быть не менее 1,0 м.
5.2.10 Склады для хранения спирта должны быть разделены на отсеки противопожарными
перегородками I типа. В каждом отсеке разрешается хранить не более 200 м 3 спирта в таре
(бочки) и не более 300 м 3 спирта в резервуарах.
- I и II степени огнестойкости;
- IV степени огнестойкости – 10.
54
NCM E.03.06:2020
5.3.4 Каждая секция цехов хранения и выдержки коньячного спирта и коньяка должна иметь
наружные стены или покрытие для обеспечения устройства легкосбрасываемых конструкций.
55
NCM E.03.06:2020
6 Технологическая часть
56
NCM E.03.06:2020
При невозможности установки приборов автоматического контроля в потоке для отбора проб
следует применять герметичные пробоотборники.
57
NCM E.03.06:2020
6.1.20 Сушильный агент и режимы сушки кормов и кормовых дрожжей выбираются с учетом
взрывопожароопасных свойств высушиваемого материала, теплоносителя и снижения
взрывоопасности блока.
58
NCM E.03.06:2020
6.2.4 В случаях, когда суммарная площадь части здания между противопожарными стенами и
примыкающей к ней открытой установки производств категории А и B не превышает
допускаемой по NCM C.02.02 площади пожарного отсека, расстояние между зданием и
открытой установкой не нормируется. При этом:
59
NCM E.03.06:2020
6.2.9 Постоянные рабочие места должны быть оборудованы шкафом для рабочего и
аварийного инструмента;
60
NCM E.03.06:2020
6.3.6 На аппаратах колонного типа с большим числом (свыше 30) тарелок, учитывая
возможность резкого увеличения их сопротивления за счет нарушения технологического
режима, что может привести к значительной разности между давлениями в кубовой и верхней
частях аппарата, предохранительные клапаны рекомендуется устанавливать на кубовой
части колонны.
61
NCM E.03.06:2020
Разрешается применение гибких шлангов для проведения операций слива и налива в авто и
железнодорожные цистерны и другое нестационарное оборудование, а также для
выполнения вспомогательных операций (продувка участков трубопроводов, насосов,
освобождение трубопроводов от остатков ЛВЖ. Подключение гибких шлангов для
выполнения вспомогательных операций допускается только на период проведения этих
работ. Соединение шлангов с трубопроводами осуществляется с помощью стандартных
разъемов.
62
NCM E.03.06:2020
6.5.1 Все переходы, площадки, лестницы, приямки, открытые колодцы и т.п. должны иметь
ограждения высотой не менее 1 м. Нижняя часть ограждения должна иметь сплошной борт
высотой 0,14 м.
63
NCM E.03.06:2020
Лестницы должны быть снабжены перилами. Ширина лестницы должна быть не менее 0,7 м,
а если по ней возможна переноска тяжестей, то не менее 1 м, шаг ступеней должен быть не
более 0,25 м, а ширина ступени - не менее 0,12 м. Уклон лестниц должен быть не более 45°.
6.5.3 Верхняя площадка лестницы, ведущей на резервуар для хранения спирта, должна
находиться на одном уровне с крышкой резервуара и иметь перила высотой 1,0 м с нижним
бортом высотой не менее 0,15 м по всему периметру площадки.
6.5.5 При расположении задвижек и другой арматуры в колодцах, лотках и других углублениях
должны предусматриваться удлиненные штоки или штурвалы управления, а также
обеспечиваться безопасный доступ к ним на случай ремонта или замены арматуры.
7 Автоматизация производства
64
NCM E.03.06:2020
7.3.5. В случае отключения электропитания или прекращения подачи сжатого воздуха для
питания систем контроля и управления системы ПАЗ, должны обеспечивать перевод
технологического объекта в безопасное состояние. Необходимо исключить возможность
произвольных переключений в этих системах при восстановлении питания.
7.3.7. Установка деблокирующих ключей в системах ПАЗ, объектов с блоками всех категорий
взрывоопасности допускается только для обеспечения пуска, остановки или переключений.
Количество таких ключей должно быть минимальным. При этом предусматриваются
65
NCM E.03.06:2020
7.3.9. Для систем ПАЗ, в обоснованных случаях необходимо предусматривать щиты (или
панели) с мнемосхемами структуры блокировок, которые должны оснащаться световыми
устройствами, сигнализирующими о состоянии блокировок, источников питания и
исполнительных органов.
66
NCM E.03.06:2020
7.5.4. Воздух для воздушных компрессоров и систем КИПиА должен быть очищен от пыли,
масла и влаги. Качество сжатого воздуха должно соответствовать NRS 35-03-95 и быть не
ниже I класса загрязненности.
7.5.5. Питающие сети сжатого воздуха должны иметь буферные емкости, обеспечивающие
питание воздухом систем контроля, управления и ПАЗ в течение не менее 1 часа при
остановке компрессоров. Запрещается использование сжатого воздуха не по назначению.
8 Отопление и вентиляция
67
NCM E.03.06:2020
8.2 Отопление
Экраны должны быть съемными или иметь открывающиеся створки для очистки приборов.
68
NCM E.03.06:2020
Таблица 4
69
NCM E.03.06:2020
Таблица 4 (продолжение)
Примечания:
1 Для зданий и помещений, указанных в поз.1 и поз.2, допускается применение однотрубных систем
водяного отопления с температурой теплоносителя до 130 °;
3 Отопление газовыми приборами в зданиях IIla, IIIb, IVa и V степеней огнестойкости не допускается;
70
NCM E.03.06:2020
8.3 Вентиляция
8.3.6 При изменении технологического процесса или реконструкции зданий или помещений
системы отопления и вентиляции должны быть приведены в соответствие с действующими
нормами и правилами.
8.3.8 В цехах и отделениях, в которых могут иметь место внезапные поступления больших
количеств вредных или горючих газов, паров или аэрозолей, следует предусматривать в
соответствии с требованиями технологической части проекта, аварийную вентиляцию.
Расход воздуха и способ включения аварийной вентиляции следует принимать по данным
технологической части проекта.
71
NCM E.03.06:2020
8.3.15 Транзитные воздуховоды для систем, обслуживающих помещения категории "А", "B" и
"C", а также для систем аварийной противодымной вентиляции должны применяться плотные,
класса "П" и с нормируемым пределом огнестойкости.
8.3.17 Воздуховоды для помещений категории "А", "B" не следует прокладывать в подвалах и
подпольных каналах.
8.3.19 Производственные помещения категории "А" и "B" должны оборудоваться тамб ур-
шлюзами, в которые осуществляется гарантированный подпор приточного воздуха.
72
NCM E.03.06:2020
8.3.25 Для эвакуации людей в начальной стадии пожара, возникшего в одном из помещений
категории "А", "B" и "C", или на путях эвакуации людей следует проектировать аварийную
противодымную вентиляцию (дымоудаление). Системы дымоудаления должны
проектироваться в соответствии NCM E.03.02, NCM C.01.08 и с требованиями п.п.5.1 -5.18
СНиП 2.04.05, и приложения N 22 к СНиП 2.04.05.
8.3.29 Рециркуляция воздуха из систем вытяжной вентиляции помещений категории "А", "B"
не допускается.
73
NCM E.03.06:2020
9 Водоснабжение и канализация
9.1 Водоснабжение, внутренний водопровод и канализацию предприятий, зданий и
сооружений следует проектировать в соответствии с требованиями NCM G.03.03,
NCM C.02.04, и настоящими нормами строительного и технологического проектирования
взрывопожароопасных производств спиртовых, ликероводочных и коньячных предприятий
пищевой промышленности.
9.4 Запрещается располагать колодцы на сетях канализации под эстакадами технолог ических
трубопроводов в пределах отбортовок оборудования наружных установок, содержащих
взрывоопасные продукты.
74
NCM E.03.06:2020
10.1.2. Электроснабжение
- аварийной вентиляции;
- аварийной противодымной защиты;
- системы пожарной сигнализации;
- системы пожаротушения;
- системы оповещения о пожаре;
- системы охранной сигнализации.
75
NCM E.03.06:2020
76
NCM E.03.06:2020
Степень защиты оборудования телефонной связи, тип кабелей и проводов, виды и способы
прокладки телефонных сетей выбираются с учетом требований ПУЭ исходя из класса
взрывоопасных и пожароопасных зон.
10.2.3. Радиотрансляция
77
NCM E.03.06:2020
Степень защиты технических средств пожарной сигнализации, тип кабелей и проводов, виды и
способы прокладки сетей пожарной сигнализации выбираются с учетом требований ПУЭ
исходя из класса взрывоопасных и пожароопасных зон.
Рекомендуется для взрывоопасных зон применять оборудование, обеспечивающее
искробезопасную цепь.
Степень защиты технических средств оповещения о пожаре, тип кабелей и проводов, виды и
способы прокладки сетей оповещения о пожаре выбираются с учетом требований ПУЭ исходя
из класса взрывоопасных и пожароопасных зон.
Степень защиты технических средств охранной сигнализации, тип кабелей, проводов, виды и
способы прокладки сетей охранной сигнализации выбираются с учетом требований ПУЭ исходя
из класса взрывоопасных и пожароопасных зон.
10.3.3. Для обеспечения функционирования СПЗ, и ПАЗ во время пожара необходимо при
монтаже огнестойких кабелей применять огнестойкие лотки и короба. Для крепления
огнестойких конструкций следует применять огнестойкие анкеры и дюбеля.
78
NCM E.03.06:2020
Решению этого вопроса следует уделять особое внимание в проектах электроустановок зданий
и сооружений.
10.3.4. Допустимые длительные токи кабелей всех типов следует принимать по данным
заводов-изготовителей кабельной продукции. Значения допустимых токов кабелей,
приведенные в главе 1.3. Правил устройства электроустановок 6-го издания, могут быть
использованы при отсутствии аналогичных данных заводов изготовителей.
10.3.5. При выборе кабельных изделий должен учитываться класс пожарной опасности, а также
возможность их применения для одиночной или групповой прокладки.
11.3. Конструкция оборудования и его узлов должна обеспечивать безопасность и удобство при
обслуживании, ремонт и санитарную обработку.
79
NCM E.03.06:2020
11.9. Все оборудование должно быть установлено на фундаментах или крепится болтами к
полу с использованием опор, исключающих смещение и опрокидывание машин и аппаратов.
11.10. Размещение оборудования и размеры проходов для его обслуживания должны отвечать
требованиям RG 35-01-68.
11.15. Каждая группа наземных резервуаров должна быть ограждена, обнесена сплошным
земляным валом или плотной стеной из несгораемых материалов. Свободный объем внутри
обвалования должен быть равным: для отдельно стоящих резервуаров - полной вместимости
резервуара; для группы резервуаров - вместимости большего резервуара. Высота вала должна
быть на 0,2 м выше расчетного уровня разлитой жидкости. Площадка, на которой расположены
резервуары для спирта, должна быть асфальтирована.
80
NCM E.03.06:2020
11.21. На складах 1-ой группы для защиты от теплового излучения (при пожаре) следует
предусматривать установки водяного орошения - пожарные лафетные стволы, стационарные
установки орошения.
- наружных резервуаров для хранения спирта единичной емкостью менее 5 000 м3;
- железнодорожных цистерн и сливоналивных эстакад;
- наружных взрывоопасных установок (аппаратов колонного типа), при высоте до 30 м.
11.25 Пожаротушение
81
NCM E.03.06:2020
11.25.3 Для наземных резервуаров объемом 5000 куб.м и более, а также зданий и помещений
производственных и складских, указанных в п.11.25.5, следует предусматривать системы
автоматического пожаротушения.
Таблица 5
Помещения, подлежащие
Здания склада оборудованию установками
автоматического пожаротушения
1. Здания продуктовых насосных станций (кроме Помещения для насосов и узлов
резервуарных парков магистральных трубопроводов), задвижек площадью пола 300 кв.м и
канализационных насосных станций для перекачки более
неочищенных производственных сточных вод
2. Здания насосных станций резервуарных парков Помещения для насосов и узлов
трубопроводов ЛВЖ и ГЖ задвижек на станциях
производительностью 1200 куб.м/ч и
более
3. Складские здания для хранения ЛВЖ и ГЖ в таре Складские помещения площадью 500
кв.м и более для ЛВЖ и ГЖ с
температурой вспышки 120 °С и ниже,
площадью 750 кв.м и более - для
остальных ЛВЖ
4. Прочие здания склада (разливочные, Производственные помещения
расфасовочные и др.) площадью более 500 кв.м, в которых
имеются ЛВЖ и ГЖ в количестве более
15 кг/кв.м
11.25.6 Для наземных резервуаров объемом менее 5000 куб.м, продуктовых насосных станций,
размещаемых на площадках, сливоналивных эстакад и устройств для железнодорожных и
автомобильных цистерн на складах II категории, а также указанных в п. 11.25.5 зданий и
помещений склада, при площади этих помещений и производительности насосных станций,
менее приведенных в табл.5, следует, как минимум, предусматривать тушение пожара
передвижной пожарной техникой.
При этом на резервуарах объемом от 1 000 до 3 000 куб.м (включ.) следует устанавливать
пеногенераторы с сухими трубопроводами (с соединительными головками и заглушками),
выведенными за обвалование.
11.25.7 За расчетный расход воды при пожаре на складе ЛВЖ и ГЖ следует принимать один из
наибольших расходов:
82
NCM E.03.06:2020
11.25.9 Наземные резервуары объемом 5 000 куб.м и более должны быть оборудованы
стационарными установками охлаждения.
Подача на охлаждение наземных резервуаров объемом менее 5 000 куб.м, а также подземных
резервуаров объемом более 400 куб.м предусматриваются стационарные лафетные стволы.
На складах I и II категории для охлаждения железнодорожных цистерн, сливоналивных
устройств на эстакадах следует предусматривать стационарные лафетные стволы.
Общий расход воды определяется как сумма расходов на охлаждение горящего резервуара и
охлаждение соседних с ним в группе.
Таблица 6
83
NCM E.03.06:2020
более 10 000 куб.м, а расстояние между резервуарами объемом более 10 000 куб.м в этом
случае следует увеличивать до 40 м;
- расположенных на расстоянии более двух нормативных расстояний от горящего резервуара.
- при общей вместимости склада до 100 тыс.куб.м включ. - помещение площадью не менее 20
кв.м для пожарного оборудования и пожарных мотопомп;
- св. 100 до 500 тыс. куб.м включ. - пожарный пост на один автомобиль с боксом для резервного
автомобиля;
- св. 500 тыс. куб.м - пожарный пост на два автомобиля.
84
CP E.03.00:2020
Таблица 7
85
NCM E.03.06:2020
Окончание таблицы 7
Примечание:
* - в знаменателе указана температура вспышки в °С (SM SR EN ISO 4589-3:2013) в закрытом тигле.
* - данные из справочника , часть 2 «Пожаровзрывоопасность веществ и материалов и средства их тушения.» М. 1990.
11.27. Категории зданий и помещений по взрывопожарной опасности и классификация зон по NCM E.03.04 и ПУЭ.
86
NCM E.03.06:2020
Таблица 8
4 Спиртохранилище:
4.1 Спиртоотпускное Определяется В-Iа - - - 100-200 то же + - -
отделение. расчётом,
87
NCM E.03.06:2020
Продолжение таблицы 8
88
NCM E.03.06:2020
Продолжение таблицы 8
89
NCM E.03.06:2020
Продолжение таблицы 8
90
NCM E.03.06:2020
Продолжение таблицы 8
91
NCM E.03.06:2020
Продолжение таблицы 8
92
NCM E.03.06:2020
Окончание таблицы 8
93
NCM E.03.06:2020
Приложение А
(рекомендуемое)
Таблица A.1
A.3. Расчетное время тушения пожара для систем автоматического пенного пожаротушения -
10 мин, для передвижной пожарной техники - 15 мин.
A.5. Вода для приготовления раствора пенообразователя не должна содержать примесей ЛВЖ
и ГЖ.
где:
Qn - расход пенообразователя, л/с;
Q - производительность установки, л/с;
x - рабочая концентрация пенообразователя, % (по табл. А.2).
95
NCM E.03.06:2020
Пенообразователи
Показатели Общего назначения Целевого назначения
1. Биологическая б/ж б/ж б/ж б/м б/м б/м б/ж б/ж б/ж
разлагаемость раствора
3. Плотность p, при 20 °С 1,10 1,05 1,05 1,02 1,00 1,01 1,10 1,10 1,30
p 103 кг/м3
5. Рабочая концентрация
ПО, %, при
использовании воды с
жесткостью, мг-экв/л::
до 10 6 6 6 4 6 6 6 6 6
от 10 до 30 9 9 9 6 6 6 6 6 6
Не Не Не Не
30 и более, морская вода 12 12 12 9 9 допус- допус- допус- допус-
кается кается кается кается
6. Срок хранения ПО в
емкости при 20°С не 5 5 5 4 5 5 3 3 3
менее, лет
А.9. Запас пенообразователя и воды на приготовление его раствора (расход раствора на один
пожар) рассчитывается исходя из того количества раствора пенообразователя, которое
необходимо на расчетное время тушения при максимальной производительности принятых к
установке пеногенераторов.
Нормативный запас пенообразователя и воды на приготовление его раствора, необходимый
для хранения, следует принимать из условия обеспечения трехкратного расхода раствора на
один пожар (при наполненных растворопроводах стационарных установок пожаротушения).
96
NCM E.03.06:2020
Для хранения запаса пенообразователя следует предусматривать, как правило, не менее двух
резервуаров. Допускается предусматривать один резервуар для запаса пенообразователя в
количестве до 10 куб.м.
97
NCM E.03.06:2020
Библиография
[1] Закон Р.Молдова № 186-ХVI от 10 июля 2008 г. Об охране здоровья и безопасности труда.
2] Закон RM nr. 116 din 18 mai 2012 „О промышленной безопасности опасных производственных
объектов”.
[3] Закон RM nr. 1100 - XIV din 30 iunie 2000 „О производстве и обороте этилового спирта и
алкогольной промышленности”.
98
NCM E.03.06:2020
Содержание
Стр.
1. Область применения……………………………………………………………………………. 49
2. Нормативные ссылки…………………………………………………………………………… 49
3. Понятия и определения………………………………………………………………………... 50
4. Основные положения…………………………………………………………………………… 51
5. Архитектурно-строительная часть…………………………………………….................... 51
5.1 Генеральный план………………………………………………………………………………. 51
5.2 Спиртохранилище……………………………………………………………………………… 53
5.3 Объемно-планировочные и конструктивные решения……………………….................. 55
6. Технологическая часть………………………………………………………………………... 56
6.1 Общие требования к обеспечению взрывобезопасности технологических
процессов…………………………………………………………………………………………. 56
6.2 Требования к расположению оборудования………………………………………………. 59
6.3 Требования к аппаратам и предохранительным устройствам……………………….... 60
6.4 Требования к трубопроводам и арматуре…………………………………………………... 61
6.5 Ограждающие устройства…………………………………………………………………….. 63
7. Автоматизация производства……………………………………………………………….. 64
7.1 Общие требования…………………………………………………………………………….. 64
7.2 Системы управления технологическими процессами…………………………………… 64
7.3 Системы противоаварийной автоматической защиты…………………………………... 65
7.4 Автоматические средства газового анализа………………………………………………. 66
7.5 Энергоснабжение систем контроля, управления и ПАЗ………………………………….. 66
7.6 Основные требования к помещениям управления………………………………………. 67
8. Отопление и вентиляция……………………………………………………………………….. 67
8.1 Общие требования………………………………………………………………………………. 67
8.2 Отопление……………………………………………………………………………………….. 68
8.3 Вентиляция……………………………………………………………………………………… 71
9. Водоснабжение и канализация………………………………………………………………. 74
10. Электроснабжение, связь и сигнализация………………………………………………….. 75
10.1 Электроснабжение, силовое и осветительное электрооборудование и 75
молниезащита…………………………………………………………………………………….
10.2 Телефонная связь, радиотрансляция, пожарная сигнализация, оповещение и 77
управление эвакуацией людей при пожаре, охранная сигнализация…………………..
10.3 Кабельные изделия с повышенными показателями пожарной безопасности для 78
электропроводок, обеспечивающих системы противо-пожарной защиты и систем
противоаварийной автоматической защиты.
11. Требования по технике безопасности, производственной санитарии, 79
взрывопожаробезопасности производства …………………………………………………
Приложение А (рекомендуемое)
Особенности проектирования систем пенного пожаротушения………………………… 95
Библиография……………………………………………………………………………………. 98
Конец перевода
99
NCM E.03.06:2020
Membrii Comitetului tehnic pentru normare tehnică şi standardizare în construcţii CT- C Е (01-03)
„Fiabilitatea, siguranţa şi protecţia clădirilor şi construcţiilor”
100
NCM E.03.06:2020
Este important ca utilizatorii documentelor normative să se asigure că sînt în posesia ultimei ediţii şi a
tuturor amendamentelor.
Informaţiile referitoare la documentele normative (data aplicării, modificării, anulării etc.) sînt publicate
în „Monitorul oficial al Republicii Moldova”, Catalogul documentelor normative în construcţii, în
publicaţiile periodice ale organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul
construcţiilor, pe Portalul Naţional „e-Documente normative în construcţii” (www.ednc.gov.md),
precum şi în alte publicaţii periodice specializate (numai după publicare în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu prezentarea referinţelor la acesta).
101
NCM E.03.06:2020
Ediţie oficială
NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII
NCM E.03.06:2020
„Proiectarea întreprinderi de producere a băuturilor alcoolice.
Protecţie la incendiu.”
102