Sunteți pe pagina 1din 106

R E P U B L I C A M O L D O V A

N O R M A T I V Î N C O N S T R U C Ţ I I

E. 03 .06
FIABILITATEA, SIGURANŢA ŞI PROTECŢIA CLĂDIRILOR ŞI CONSTRUCŢIIILOR

NCM E.03.06:2020

Siguranţa la incendii
Proiectarea întreprinderii de producere a
băuturilor alcoolice
Protecţia la incendiu

EDIŢIE OFICIALĂ

MINISTERUL ECONOMIEI ŞI INFRASTRUCTURII

CHIŞINĂU 2020
NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII NCM E.03.06:2020
ICS 67.020

Siguranţa la incendii
Proiectarea întreprinderii de producere a băuturilor alcoolice.
Protecţia la incendiu

Cuvinte cheie: întreprinderile industriei uşoare, întreprinderile de producere a alcoolului etilic,


cogniacurilor şi băuturilor distilate.

Preambul

1 ELABORAT de către "Institutul Naţional de Cercetări şi Proiectări „Urbanproiect”. conducător temă-


ing. Carlov V.

2 ACCEPTAT de către Comitetul tehnic pentru normare tehnică şi standardizare în construcţii


Comitetul Tehnic CT- C E(01-03) „Fiabilitatea, siguranţa şi protecţia clădirilor şi construcţiilor”,
procesul-verbal nr. 03 din 30.06.2017.

3 APROBAT ŞI PUS ÎN APLICARE prin ordinul Ministrului economiei şi infrastructurii nr. 142 din
03.08.2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr. 205-211, art. 704), cu aplicare din
14.08.2020.

4 ÎN LOCUIEŞTE ВСН 13-94

MEI, 2020 EDIŢIE OFICIALĂ

II
NCM E.03.06:2020

Cuprins
Pag.
Preambul………………………………………………………………………………………………….. II
Introducere.................................................................................................................................... IV
1. Domeniul de aplicare......................................................................................................... 1
2. Referinţe normative........................................................................................................... 1
3 Noţiuni şi definiţii ……………………………………………………………………………… 3
4. Principii generale………...........……………………………………………………………… 3
5. Soluţii arhitectural- 3
constructive..................…………………………………………………..
5.1 Planul general.....……………………………………………………………………………….. 3
5.2 Depozit de alcool etilic ………………………………………………………………………. 5
5.3 Soluţii planimetrice şi constructive ...............................…………………………………….. 6
6. Compartimentul tehnologic ..…………………………………………………………………. 7
6.1 Cerinţe generale pentru asigurarea protecţiei la deflagraţie a proceselor 7
tehnologice……………………………………………………………………………………….
6.2 Cerinţe pentru amplasarea utilajului ................................................................................. 10
6.3 Cerinţe pentru aparate şi dispozitive de siguranţă ……................................................... 11
6.4 Cerinţe pentru conducte şi armătură ............................................................................... 12
6.5 Instalaţii de îngrădire ....................................................................................................... 14
7. Automatizarea procesului de producere ……………………………………………………. 15
7.1 Cerinţe generale....…………………………………………………………………………….. 15
7.2 Sisteme de dirijare a proceselor tehnologice ..................………………………………… 15
7.3 Sisteme de protecţie automată antiavarie ............ ..........……………………………… 15
7.4 Mijloace automate de analiză a gazelor ..........……………………………………………. 16
7.5 Alimentarea cu energie electrică a sistemelor de control, dirijare şi PAA …..................... 17
7.6 Cerinţe generale pentru încăperile de dirijare ......…………........……………………… 17
8. Încălzirea şi ventilarea......……………………………………………………………….….... 18
8.1 Cerinţe generale.....…………………………………………………………………….…...… 18
8.2 Încălzirea..………………………………………………………………………………….…… 18
8.3 Ventilarea...…………………………………………………………………………………… 20
9. Alimentarea cu apă şi canalizarea…………………………………………………………… 23
10. Alimentarea cu energie electrică, reţele de comunicaţii şi semnalizare ........................ 24
10.1 Alimentarea cu energie electrică, utilaj electric de forţă, şi de iluminare, protecţia 24
paratrăsnet ..................................................................................................................
10.2 Reţele de telefonizare, radioemisie, semnalizare de incendiu, avertizare şi dirijare a 26
evacuării oamenilor în caz de incendiu, semnalizare de pază .....................................
10.3 Produse din cablu cu indicatori sporiţi de securitate la incendiu pentru cablajele 27
electrice, care asigură sistemul de protecţie la incendiu şi sistemele de protecţie
automată antiavarie .....................................................................................................
11. Cerinţe privind tehnica securităţii, sanitara de producere, securitatea la explozie -
incendiu a producerii .....................………………...................................................…. 28
Anexa А (informativă)
Caracteristicile de proiectare a instalaţiilor de stingere a incendiilor cu spumă. 44
Bibliografie…………………………………………………………………………………….... 47
Traducerea autentică a documentului normativ în limba rusă……………………............. 49

III
NCM E.03.06:2020

Introducere
Prezentul document normativ a fost elaborată luând în consideraţie particularităţile şi caracteristicile
specifice la explozie-incendiu a alcoolului etilic şi de cogniac, a cogniacurilor, băuturilor distilate şi a
altor soluţii alcoolice, care se referă la lichide uşor inflamabile şi combustibile în corespundere totală
cu „Regulile de securitate a muncii la producerea alcoolului etilic şi băuturilor distilate” şi
corespunde cerinţelor Sistemului de securitate a muncii in Republica Moldova SSM (ССБТ).

Cerinţele prezentului normativ se referă la proiectarea construcţiilor şi reconstrucţia clădirilor şi


edificiilor pentru întreprinderile industriei uşoare de producere a alcoolului etilic, cogniacurilor şi
băuturilor distilate şi sunt obligatorii pentru toate organizaţiile şi întreprinderile, care proiectează
hale de producere cu pericol de deflagraţie şi inflamabilitate, ateliere, secţii, sectoare, precum şi
pentru organizaţiile cu domeniu în exploatarea şi elaborarea utilajului pentru întreprinderile industriei
uşoare menţionate mai sus.

IV
NCM E.03.06:2020

N O R M A T I V Î N C O N S T R U C Ţ I I

Proiectarea întreprinderii de producere a băuturilor alcoolice cu pericol la


deflagraţie şi inflamabilitate. Protecţia la incendiu

Проектирование взрывопожароопасных производств спиртовых, ликеро-водочных и


коньячных предприятий пищевой промышленности

Production, control quality and reception of monolithic concrete and reinforced concrete
constructions

Data punerii în aplicare: 2020-08-14

1 Domeniul de aplicare
1.1 Prezentul document normativ s-a elaborat pentru proiectarea clădirilor şi edificiilor de producere
a alcoolului etilic, cogniacurilor şi produselor alcoolice.

1.2 Cerinţele prezentului document normativ este o necesitate şi se referă la proiectarea


construcţiilor şi reconstrucţia clădirilor şi edificiilor pentru întreprinderile industriei uşoare de
producere a alcoolului etilic, cogniacurilor şi soluţiilor distilate şi sunt obligatorii pentru toate
organizaţiile şi întreprinderile, care proiectează hale de producere cu pericol la deflagraţie şi
inflamabilitate, ateliere, secţii, sectoare, precum şi pentru organizaţiile cu domeniu în exploatarea şi
elaborarea utilajului pentru întreprinderile industriei uşoare menţionate mai sus.

2 Referinţe normative

În prezentul document normativ sunt date referinţe la următoarele documente normative:

NCM А.08.02:2014 Securitatea şi sănătatea muncii în construcţie

NCM C.01.08:2016 Clădiri locative.

NCM C.02.02:2015 Clădiri şi construcţii industriale.

NCM C.02.04:2006 Proiectarea depozitelor de petrol şi produse petroliere

NCM C.04.02:2017 Iluminatul natural şi artificial.

NCM E.03.02-2014 Protecţia împotriva incendiilor a clădirilor şi instalaţiilor

NCM E.03.03-2003 Dotarea clădirilor şi instalaţiilor cu sisteme automate de


semnalizare şi stingere a incendiilor

NCM E.03.04:2014 Determinarea categoriilor de pericol de explozie – incendiu şi de


incendiu a încăperilor şi clădirilor

NCM E.03.05-2004 Instalaţii automate de stingere şi semnalizare a incendiilor.


Normativ pentru proiectare

NCM G.01.01:2016 Proiectarea alimentării cu energie electrică a întreprinderilor


industriale. Norme de proiectare tehnologică

NCM G.01.03:2016 Dispozitive electrotehnice

NCM G.02.01:2017 Reţele sisteme de comunicaţii electronice, instalaţii de


1
NCM E.03.06:2020

automatizare şi semnalizare pentru clădiri şi construcţii


NCM G.03.03:2015 Instalaţii interoiare de alimentare cu apă şi canalizare

NCM G.05.01-2014 Sisteme de distribuţie a gazelor

NRS 35-03-67:2004 Reguli de construire şi exploatare inofensivă a recipientelor sub


presiune

NRS 35-03-95-2000 Требования промышленной безопасности к устройству и


безопасной эксплуатации стационарных компрессорных
установок, воздухопроводов и газопроводов

NRS 35-05-43:2002 Reguli generale de securitate antideflagrantă pentru producţiile


chimice, petrochimice şi de prelucrare a petrolului cu pericol de
deflagraţie şi inflamabilitate

RG 35-01-68:2005 Reguli generale de securitate industrială pentru întreprinderile care


activează în domeniul securităţii industriale la obiectele industriale
periculoase

RG 35-05-44-2005 Reguli de securitate antideflagrantă pentru obiectele industriale


periculoase de depozitare şi prelucrare a cerealelor

RT DSE 1.01-2005 Reguli generale de apărare împotrivă incendiilor în Republica


Moldova

СНиП 3.05.05-84 Технологическое оборудование и технологические


трубопроводы

СНиП 2.04.05-91 Отопление, вентиляция и кондиционирование

GOST 12.1.010-76 Взрывобезопасность. Общие требования.

SM SR EN ISO 4589-3:2013 Sistemul de standarde de securitate a muncii. Comportamentul la


foc şi inflamabilitatea materialelor şi produselor. Determinarea
comportării la foc cu ajutorul indicelui de oxigen. Partea 3:
Încercarea la temperatură ridicată

SM GOST R 12.4.026:2006 Sistemul de standarde de securitate a muncii. Culori de


semnalizare, indicatoare de securitate şi marcaj de semnalizare.
Destinaţie şi reguli de aplicare. Cerinţe tehnice generale şi
caracteristici. Metode de încercări.

ВСН 64-86 Методические указания по установке сигнализаторов и


газоанализаторов контроля до взрывоопасных и предельно
допустимых концентраций химических веществ в воздухе
производственных зданий.

ВСН 97-83 Инструкция по проектированию городских и поселковых


электросетей

ВСН 370-93 Инструкция по монтажу электропроводок в трубах.


Руководство по эксплуатации промышленных дымовых и
вентиляционных труб
ПУЭ Правила устройства электроустановок

РД 34.21.122-87 Инструкция по устройству молниезащиты зданий и сооружений

2
NCM E.03.06:2020

3 Noţiuni şi definiţii
3.1 În prezentul document normativ sunt utilizate noţiuni şi definiţii în corespundere cu documentele
normative şi legislative în vigoare şi actele legislativ-normative din domeniul proiectării întreprinderilor
de producere cu pericol la deflagraţie şi inflamabilitate.

4 Principii generale
4.1 Prezentul document normativ completează şi precizează un şir de dispoziţii, cuprinse în
BCH-13-94. La proiectarea clădirilor şi edificiilor este necesar de respectat cerinţele normelor,
regulilor, standardelor şi documentelor normative în construcţii respective, aprobate în Republica
Moldova.

4.2 Toate schemele proceselor tehnologice nou elaborate sau reconstruite, utilajul de producere,
agregatele, aparatajul şi instalaţiile, aferente pentru producerea cu pericol la deflagraţie şi
inflamabilitate, vor corespunde cerinţelor Sistemului standardelor privind securitatea muncii SSM.

4.3 Prezentul document normativ a fost elaborat luând în consideraţie particularităţile şi


caracteristicile specifice la deflagraţie şi inflamabilitate producţia alcoolului etilic şi de cogniac, a
cogniacurilor, băuturilor distilate şi a altor soluţii alcoolice, care se referă la lichide uşoare
inflamabile şi combustibile în corespundere totală cu [1] - [7] şi [10].

5 Soluţii arhitectural-constructive

5.1 Planul general

5.1.1 Elaborarea planului general pentru întreprinderile industriei uşoare de producere a alcoolului
etilic, produselor alcoolice şi cogniacurilor se va executa în corespundere cu cerinţele prezentelor
norme, NCM B.01.03, şi altor documente normative.

5.1.2 Teritoriile depozitelor de alcool etilic şi întreprinderilor se vor îngrădi cu gard desfundat din
materiale neinflamabile cu înălţimea minimă de 2,0 m. Distanţa de la clădiri şi edificii până la gard
va constitui minim 5,0 m.

5.1.3 Întreprinderile cu dimensiunile platformelor peste 2 ha vor fi dotate cu minim 2 accese. Curtea
de transport se va amplasa în adiacenţă maximă de punctul de control şi secţiile de producţie finită,
ambalaj şi logistică.

Lăţimea şi înălţimea porţilor pentru accesele auto se va adopta luând în consideraţie gabaritele
autovehiculelor aplicate şi încărcăturile transportate, dar nu mai puţin de 4,5 m.

5.1.4 Nu se permite intersectarea pe teritoriul întreprinderii a căilor de transport pentru materie


primă (cartofi, cereale etc.), a producţiei finite şi deşeurilor de producere (borhot, rebut de sticlă
etc.).

5.1.5 Pentru crearea spaţiilor verzi a suprafeţelor neconstruite nu se permite plantarea arborilor şi
arbuştilor coniferi, precum şi a plantelor, seminţele cărora (puf, fulgi, substanţe fibroase) sunt
transportate de vânt.

5.1.6 Decalajele e protecţie la incendiu de la depozitele de alcool etilic până la clădirile şi edificiile
de producere în dependenţă de gradul de rezistenţă la foc şi categoria de producere vor fi adoptate
conform tabelului 1.

3
NCM E.03.06:2020

Tabelul 1

Capacitatea depozitului Decalaj, m


Modul de depozitare a alcoolului de alcool etilic, grupele
etilic de rezervoare, m3
Gradul de rezistenţă la foc a
clădirii, edificiului
I, II III IV, V
1 2 3 4 5
1 Clădire de depozit (depozit de
alcool etilic, de tip închis).
Gradul de rezistenţă la foc
I, II, III până 2000 9 9 12
IV până 2000 9 12 15
2 Rezervoare terestre (depozit de de la 1000 şi mai mult 30 30 36
alcool etilic de tip deschis)
3 Aceiaşi de la 600 până la 1000 24 24 30
4 Aceiaşi până la 600 18 18 24
5 Aceiaşi până la 300 12 12 18

Notă:
1 Decalajele până la clădirile cu categoria d p roducere A, B vor fi majorate cu 25%.
2 Distanţa de la clădiri nu se normează până la depozitele de alcool etilic de tip închis sau deschis (copertine)
pentru lichidele uşor inflamabile sau combustibile cu capacitatea de 100 m 3, dacă peretele clădirii, amplasat spre
partea depozitelor date, este de tip antifoc închis.

5.1.7 Capacitatea sectorului de evacuare nu va depăşi fabricarea timp de 48h a alcoolului etilic.

5.1.8 Distanţa minimă de la pereţii rezervoarelor terestre şi depozitelor de alcool etilic de tip închis
până la instalaţiile de primire-eliberare, umplere-golire a căilor ferate şi de transport auto vor fi
adoptate conform tabelului 2.

Tabelul 2

Edificiul, până la care se determină distanţa Distanţa, m

de la rezervoarele de la depozitele
terestre de alcool etilic de
tip închis
1 2 3
1 Secţia de primire-eliberare 10 nu se normează
2 Teren pentru umplere-golire în cisterne auto şi 10 nu se normează
butoaie
3 Instalaţii feroviare de umplere-golire 15 10
4 Axa căii ferate a reţelei comune 50 30
5 Axa căii ferate de pe teritoriul halei de producere 20 10
6 Marginea carosabilului drumului auto a reţelei 15 10
comune
7 Marginea carosabilului drumului auto a întreprinderii 9 -
8 Linii electrice aeriene independent de tensiune conform ПУЭ, dar nu
mai puin de 1,5 din
înălţimea pilonului
aferent

5.1.9 Lungimea estacadelor feroviare de umplere-golire se determină în dependenţă de volumul


operaţiunilor de umplere-golire, care, de regulă, sunt echipate cu cel puţin 2-3 instalaţii de umplere-
golire unilaterale.

5.1.10 Distanţa de la axa căii ferate, pe care se prevede mişcarea locomotivelor, până la axa căii
aferente, pe care se efectuează umplerea sau golirea cisternelor feroviare, va constitui minim 20 m.

4
NCM E.03.06:2020

5.1.11 Distanţa de la instalaţiile de umplere-golire a cisternelor feroviare sau auto până la clădirile şi
edificiile întreprinderii de producere va constitui minim 15 m, cu excluderea clădirilor şi edificiilor, în
care se aplică flacăra deschisă (centrale termice, fierărie, ateliere de sudură electrică cu gaz,
încăperile de încălzire etc.), până la care distanţa va constitui minim 40 m.

5.1.12 Se admite umplerea şi golirea alcoolului etilic de cogniac, a cogniacului şi vinului pe un


sector al căii ferate cu instalaţii separate de umplere-golire.

5.1.13 Se interzice amenajarea pe căile ferate de umplere-golire de tip închis a terenurilor,


platformelor, estacadelor pentru încărcarea-descărcarea altor materiale (cerealelor, cartofilor,
combustibilului, ambalajului etc.).

5.1.14 Terenurile de umplere-golire vor fi planificate cu declivitate pentru evacuarea lichidului în


canalele sau conductele de evacuare, conectate la colector.

5.2 Depozit de alcool etilic

5.2.1 Depozitele pentru păstrarea alcoolului etilic în dependenţă de volum şi destinaţie se clasifică
în 2 grupuri.

Grupul 1 – depozite primare pentru păstrarea şi aprovizionarea consumatorilor cu alcool etilic,


precum şi depozitele de alcool a întreprinderilor separate cu capacitatea mai mare, decât cea
indicată în tabelul 3 pentru grupul 2 de depozite.

Grupul 2 – depozite de alcool etilic de consum, care sunt parte componentă a întreprinderii, cu
capacitatea indicată în tabelul 3.
Tabelul 3

Grupul Denumirea depozitelor de alcool Volumul depozitului, m3


de etilic
depozite
Clădiri de depozite cu Rezervoare
rezervoare terestre
1 Depozite primare de alcool etilic până la 2000 peste 6000
2 Depozite de alcool etilic de consum până la 2000 până la 6000

Notă - În depozitele de alcool etilic de consum (terestre) se amplasează rezervoare cu volumul până la
1000m3.

Depozitele de alcool etilic pot fi:

- deschise (păstrarea în rezervoare şi ambalaj pe teren deschis);


- închise (păstrarea în rezervoare şi ambalaj în clădiri).

5.2.2 Depozitele deschise de alcool etilic în rezervoare, clădirile de depozitare pentru păstrarea
alcoolului etilic în rezervoare orizontale şi verticale şi butoaie se admite de a fi executate înfundate
până la 1,0 m mai jos de cota de nivel a solului.

5.2.3 Depozitele de alcool de tip închis (în clădiri) sunt prevăzute, de regulă, pentru păstrarea
alcoolului etilic în regiunile cu temperatura exterioară de calcul mai mare de +20 oC în scopul
diminuării pierderilor de alcool.

Depozitele de alcool de tip închis sunt necesare de a fi cu un nivel pentru gradul de rezistenţă la foc
- I , II, III, IV.

5.2.4 Secţiile de extragere şi păstrare a cogniacurilor şi alcoolurilor de cogniac sunt necesare de a fi


amplasate la etajele superioare în clădirile cu gradul de rezistenţă la foc I, II, III şi în clădirile cu un
nivel cu gradul de rezistenţă la foc IV.

5.2.5 Fiecare grup de rezervoare terestre sau rezervoarele separate vor fi îngrădite cu perete sau
dig din pământ compactat, calculate la presiunea hidrostatică pentru lichidul evacuat. Înălţimea
îngrădirii exterioare (peretelui, digului) va fi cu 0,2 m. mai mare decât nivelul de calcul a lichidului
evacuat, dar nu mică de 1,0 m, lăţimea digului compactat la partea superioară – 0,5 m. Volumul,
5
NCM E.03.06:2020

format de taluzurile îndiguite sau pereţii de îngrădire, va fi egal cu capacitatea totală a celui mai
mare rezervor.
Distanţa de la pereţii rezervoarelor (depozit de alcool etilic deschis) până la talpa taluzului interior
îndiguit sau pereţii de îngrădire necesită a fi minim 3,0 m.

Platforma interioară a îndiguirii necesită a fi acoperită cu oţel-beton şi cu declivitatea de 1% spre


colectorul de ape pluviale.

5.2.6 Îndiguirea se execută din pământ dens compactat cu executare ulterioară a acoperirii din oţel-
beton deasupra şi din interiorul taluzului digului. Taluzul interior al digului necesită a fi sub unghi de
45 oC.

Pentru traversarea îndiguirii vor fi prevăzute minim două scări-pasaje cu trepte din beton. Scările-
pasaje se amplasează din părţile opuse ale digului.

5.2.7 Toate rezervoarele se pozează pe fundaţii din beton, ridicate deasupra cotei pardoselii minim
cu 0,8 m. (pentru examinarea sudurii fundului). Între fundaţii şi fundul rezervoarelor sunt pozate
garnituri – cherestea din lemn, prelucrate cu component rezistent la foc prin metoda îmbibării
adâncite.

5.2.8 Rezervoarele terestre deschise cu capacitatea de 50 m 3 şi mai mult sunt echipate cu stropitor
staţionar de apă pentru răcirea capacului şi pereţilor rezervoarelor în scopul diminuării pierderilor de
alcool etilic pe timp de vară.

Stropirea rezervoarelor se produce cu ajutorul conductelor perforate cu diametrul 75 mm, pozate pe


partea superioară a rezervorului. Consumul de apă se determină prin calcul, dar va fi minim de 5 m 3
pe oră.

5.2.9 Distanţa dintre grupul de rezervoare terestre va fi minim de 0,5 din diametru.

Distanţa dintre rezervoare, amplasate în clădire, precum şi dintre rezervoare, perete şi acoperire
necesită a fi de minim 1,0 m.

5.2.10 Depozitele de păstrare a alcoolului etilic necesită a fi divizate pe celule cu pereţi despărţitori
opuşi de tipul I. În fiecare celulă se permite a păstra nu mai mult de 200 m 3 de alcool etilic în
ambalaj (butoaie) şi nu mai mult de 300 m 3 de alcool etilic în rezervoare.

Capacitatea totală a unei clădiri nu va depăşi 1200 m3 de alcool etilic, păstrat în ambalaj şi 200 m 3
de alcool etilic, păstrat în rezervoare.

5.2.11 Nu se permite amplasarea depozitelor de alcool etilic şi de cogniac la etajele demisol şi


subsol ale clădirilor.

5.2.12 În întreprinderi şi hale industriale cu categoria de rezistenţă la foc I şi II, precum şi în clădirile
parter cu categoria IV de rezistenţă la foc se permite posedarea în încăperi speciale a lichidelor
uşor inflamabile, care vor fi separate de încăperile adiacente cu pereţi despărţitori antifoc de tipul 1
şi planşee antifoc de tipul 3 şi vor dispune de ieşire directă la exterior, la păstrarea în clădiri în
cantitate de:

- şi categoria II de rezistenţă la foc;


- categoria IV de rezistenţă la foc – 10.

5.3 Soluţii planimetrice şi constructive

5.3.1 La proiectarea şi reconstrucţia uzinelor de producere a alcoolului etilic, produselor alcoolice şi


cogniacurilor, se prevede, de regulă, îmbinarea într-o singură clădire a secţiilor şi atelierelor,
interdependente de procesul tehnologic, precum şi a încăperilor auxiliare.

Atelierele de reparaţie mecanizată, sala de compresoare, secţiile de dogărie, depozitele de


materiale cu utilizare comună, staţiile de acumulatoare a încărcătoarelor electrice şi altele, se
recomandă a fi blocate în clădire separată sau divizate de halele de producere cu pericol la
deflagraţie şi inflamabilitate cu pereţi antifoc plini de tipul II.

6
NCM E.03.06:2020

5.3.2 Uzinele de produse alcoolice şi cogniacuri vor fi amplasate în clădiri fără subsol şi cerdacuri.

5.3.3 Secţia de fermentare şi rectificare pentru producerea alcoolului etilic se va amplasa în


încăpere separată.

Nu se admite amplasarea încăperilor de producere şi auxiliare deasupra şi sub secţiile date.

5.3.4 Fiecare diviziune din secţia pentru păstrarea şi menţinerea alcoolului etilic de cogniac va avea
pereţii exteriori sau planşeele executate din materiale care asigură restabilirea uşoară a
construcţiilor.

5.3.5 Încăperile auxiliare pentru secţiile de producere cu categoria A şi B, amplasate în clădiri-


anexe, vor fi separate de clădirile de producere cu pereţi antifoc. Comunicarea între ele se va
asigura prin tambure-ecluze.

Nu se admite amplasarea încăperilor auxiliare pe terenuri, antresol, etajere ale secţiilor cu categoria
de producere cu pericol la deflagraţie şi inflamabilitate A şi B.

5.3.6 Se admite în clădirile multietajate cu categoria de rezistenţă la foc I şi II cu încăperi de


producere de aceiaşi categorie A sau B de a prevede în planşee goluri tehnologice, totodată
suprafaţa totală a etajelor comasate nu va depăşi suprafaţa tronsonului antifoc conform tabelului 5
NCM C.02.02.

Este necesar de luat în consideraţie, că la determinarea mijloacelor de protecţie (stingerea


automată a incendiului sau semnalizarea de pază) se va adopta suprafaţa totală a etajelor
comasate prin gol.

Pentru excluderea sumării suprafeţelor golurile tehnologice se vor completa cu pardoseli pline din
materiale necombustibile cu limita de rezistenţă la foc 0,75 ore.

Nu se admite executarea tunelurilor, canalelor subterane etc., care pot servi ca loc de acumulare a
vaporilor de alcool sau produselor lichide în secţiile cu categoria de producere A şi B.

5.3.8 Elementele exterioare de îngrădire a clădirilor şi încăperilor cu categoria de producere A şi B


vor fi proiectate din materiale care asigură restabilirea uşoară a construcţiilor sub acţiunea undei de
explozie.

Suprafaţa construcţiilor uşor restabilite se determină prin calcul în dependenţă de volumul încăperii
în corespundere cu cerinţele NCM C.02.02.

5.3.9 Pardoselile în secţiile cu categoria de producere A şi B se vor executa din materiale


necombustibile şi antiscîntee. Nu se admite executarea pardoselilor din materiale liante negre
(asfalt etc.). Declivitatea pardoselilor spre sifoanele de pardoseală în încăperile cu posibilitate de
scurgere a produselor se va adopta 1-2 % în dependenţă de materialul pardoselii.

5.3.10 Finisarea interioară a încăperilor se va executa din materiale necombustibile, cu admitere de


a efectua curăţenie umedă şi dezinfectare.

6 Compartimentul tehnologic

6.1 Cerinţe generale pentru asigurarea protecţiei la deflagraţie a proceselor


tehnologice

6.1.1 Procesele tehnologice în producerea cu pericol la deflagraţie şi inflamabilitate se vor executa


conform regulamentului tehnologic aprobat şi normelor de proiectare tehnologică.

6.1.2 Pentru fiecare sistem tehnologic se prevăd măsuri pentru reducerea maximă a gradului de
pericol a blocurilor, care este parte componentă a acestuia:

- prevenirea exploziilor şi incendiilor în interiorul utilajului tehnologic;

7
NCM E.03.06:2020

- protecţia utilajului tehnologic de deformare şi limitarea maximă a degajărilor de substanţe


explozibile în atmoseferă în cazul deietanşeizării avariate;
- excluderea posibilităţii exploziilor şi incendiilor în interiorul halelor industriale, edificiilor şi
instalaţiilor exterioare;
- reducerea gravitaţii consecinţelor exploziilor şi incendiilor în interiorul halelor industriale, edificiilor
şi instalaţiilor exterioare.

Procesele tehnologice sunt organizate astfel, încât se va exclude posibilitatea exploziei în sistem în
cazul valorilor reglementate ale parametrilor, instalaţi de către elaboratorul procesului.

6.1.3 Condiţiile desfăşurării securizate la deflagraţie-inflamabilitate a procesului tehnologic în aparte


sau a etapei acestuia vor fi asigurate de:

- selectarea raţională a componenţilor solidari, reieşind din condiţia reducerii sau excluderii maxime
de formare a amestecurilor sau produselor periculoase de explozie-incendiu;
- alegerea regimurilor raţionale de dozare a componenţilor, prevenirea posibilităţii abaterii relaţiilor
acestora de la valorile reglamentate şi formarea concentraţiilor periculoase de explozie în sistem;
- selectarea valorilor parametrilor mediului tehnologic (componenţa, presiunea, temperat ura), care
vor reduce pericolul la explozie a acestuia.

6.1.4 Condiţiile optime de siguranţă la explozie a sistemului tehnologic sunt asigurate de:

- selectarea raţională a schemei tehnologice cu minim posibili potenţiali energetici relativi ce sunt
parte componentă a blocurilor acesteia, şi sunt determinaţi la faza de proiectare;
- determinarea valorilor admise ale vitezelor, presiunilor, temperaturilor pentru substanţele, care
participă la procesul tehnologic cu evidenţa caracteristicilor lor la pericol de explozie şi proprietăţilor
fizico-chimice a acestora.

6.1.5 Schemele tehnologice sunr organizate în majoritate după schema continuă.

Pentru schemele tehnologice de acţiune continuă, în componenţa cărora intră aparate separate de
acţiune periodică, sunt prevăzute măsuri, care asigură efectuarea fără pericol la explozie a
operaţiilor de deconectare (conectare) a aparatelor de acţiune periodică de la (spre) linia continuă
tehnologică de acţiune.

Pentru procesele tehnologice cu pericol la explozie sunt prevăzute sisteme automate de protecţie
antiavarie, care previn formarea mediului periculos de explozie în utilajul tehnologic în cazul abaterii
de la valorile admise prevăzute de regulament ale parametrilor procesului la toate regimurile de
funcţionare care asigură stoparea inofensivă sau transformarea procesului în stare inofensivă.

6.1.6 Sistemele de protecţie antiavarie, de regulă, sunt incluse în sistemul general de dirijare a
procesului tehnologic. Formarea semnalelor de funcţionare a acesteia se va baza pe valorile limită
admise ale parametrilor, determinate de proprietăţile substanţelor şi caracterul procesului.

Se interzise realizarea proceselor tehnologice în cazul valorilor critice ale parametrilor, inclusiv şi în
domeniul concentraţiilor cu pericol la explozie.

6.1.7 Procesele tehnologice cu mediu periculos la explozie, unde nu este posibilă excluderea
surselor periculoase de aprindere, sunt dotate cu mijloace de avertizare la explozie şi protecţie de la
deformare a utilajului şi conductelor (membrane de siguranţă discontinue, clapete de siguranţă etc.).

6.1.8 Procesele tehnologice, unde are loc transformarea produselor combustibile (gaze, lichide,
solide), care au posibilitatea de a forma amestecuri periculoase la explozie cu aerul, vor fi ermetice
(etanşe) şi vor exclude formarea concentraţiilor periculoase a acestor substanţe în mediul ambiant la
toate regimurile de funcţionare.

6.1.9 La elaborarea măsurilor de prevenire a exploziilor şi incendiilor în interiorul clădirilor şi


edificiilor se va ţine cont de cerinţele documentului normativ NCM E.03.04.

6.1.10 Pentru evacuarea în caz de avarie din blocurile tehnologice a produselor şi recipientelor cu
lichide uşor inflamabile (în continuare LUI) amplasate în secţii poate fi folosit utilajul instalaţiilor
tehnologice a secţiilor aferente şi recipientele libere din depozitul de alcool etilic.

8
NCM E.03.06:2020

În depozitul de alcool etilic şi secţia de evacuare recipientele de avarie pentru evacuarea alcoolului
etilic din rezervoare nu se instalează, deoarece este prevăzută îndiguirea sau adîncirea depozitelor
de alcool etilic, care conţine recipientul celui mai mare rezervor.

6.1.11 Selectarea probelor, reglarea şi alte operaţiuni vor exclude pătrunderea substanţelor cu
pericol de explozie în aerul încăperilor.

De regulă, este necesar de prevăzut controlul automat asupra componenţei amestecurilor în flux. În
cazul imposibilităţii instalării aparatelor de control automat în flux pentru selectarea probelor se vor
utiliza prelevatoare ermetice (etanşe).

6.1.12 Utilajul, aparatele, comunicaţiile şi armătura, instalate în producerile cu pericol de explozie -


incendiu, vor fi etanşe.

6.1.13 Pentru etanşeitatea îmbinărilor utilajului tehnologic, cu funcţionare în contact cu lichidele uşor
inflamabile (în continuare LUI), sunt folosite, de regulă, garnituri frontale.

6.1.14 Orificiile de ventilare pentru substanţele combinate omogen după necesitate vor fi grupate.

6.1.15 Mijloacele de protecţie contra răspîndirii flăcării (blocatoare de flacără, supape fluide etc.) vor
fi instalate pe liniile respiratorii ale aparatelor şi rezervoarelor cu LUI.

Construcţia blocatoarelor de flacără şi supapelor fluide va asigura localizarea sigură a flăcării cu


evidenţa condiţiilor de exploatare.

Pentru blocatoarele de flacără şi supapele fluide se prevăd măsuri, care asigură siguranţa
funcţionării lor în condiţiile de exploatare, inclusiv la posibilitatea de îngheţ a substanţelor.

Se interzice exploatarea instalaţiilor tehnologice cu pericol la explozie cu dispozitive antiavari e


defectate sau deconectate.

6.1.16 Pentru pomparea lichidelor uşor inflamabile se recomandă de utilizat pompe, care exclud
scurgerea produselor. La utilizarea pompelor cu presgarnitură este necesar de aplicat în principiu
pompe cu garnituri frontale sau alte construcţii cu presgarnitură, care vor exclude driblingul.

6.1.17 Pompele, aplicate pentru injectarea lichidelor uşor inflamabile şi combustibile, vor fi utilate cu
blocatoare, care stopează funcţionarea pompei la abaterea nivelurilor acesteia în re cipientele de
primire şi consum de la valorile limită admisibile.

6.1.18 În secţia de primire-eliberare şi de golire pentru pomparea alcoolului etilic se permite


instalarea pompelor cu motor electric acoperit cu materiale cu protecţie la explozie.

6.1.19 Stâlpii de termorectificare a lichidelor cu pericol la explozie sunt utilizaţi cu mijloace de


control şi reglare automată a nivelului şi temperaturii lichidului.

6.1.20 Agentul de uscare şi regimurile de uscare a furajelor şi drojdiilor de furaj sunt a leşi luând în
consideraţie particularităţile de pericol la explozie a materialului supus uscării, agentului termic şi
reducerii pericolului de explozie a blocului.

În cazul posibilităţii majorării temperaturii admise de uscare se prevede blocarea automat ă pentru
stoparea procesului de uscare şi se elaborează alte măsuri, care exclud posibilitatea formării
amestecurilor periculoase la explozie în aparat.

Uscătoarele pulverizate vor fi utilate cu mijloace de deconectare automată pentru depunerea la


uscare a produsului şi agentului de uscare în cazul stopării primirii unuia din acestea.

6.1.21 Ordinea de execuţie a operaţiunilor tehnologice pentru păstrarea şi transferul substanţelor


lichide LUI, umplerea şi golirea rezervoarelor staţionare, alegerea parametrilor procesului, valorile
cărora determină pericolul la explozie pentru executarea acestor lucrări (presiunea, viteza mişcării,
nivelele limită maxime şi minime admisibile) sunt puse în aplicare luînd în consideraţie
particularităţile fizico-chimice a produselor combustibile şi se reglamentează.

9
NCM E.03.06:2020

6.1.22 Rezervoarele depozitului de alcool etilic şi punctele de umplere-golire pentru LUI, sunt utilate
cu mijloace de control şi dirijare pentru parametrii periculoşi ai procesului.

6.1.23 La umplerea-golirea cisternelor feroviare vor fi prevăzute măsuri, care vor preveni
posibilitatea deplasării spontane a cisternelor aflate la umplere, deietanşeizării instalaţiilor de
umplere şi degajării în atmosferă a produselor combustibile, precum şi excluderea existen ţei
surselor permanente sau accidentare de aprindere în zona posibilă de gazoimpurificare.

6.1.24 Se interzice utilizarea cisternelor feroviare cu LUI, pozate pe căile ferate în calitate de
recipiente staţionare şi depozitare (de consum).

6.1.25 Evacuarea din cisterne şi umplerea lor cu LUI, se va executa în puncte speciale de umplere -
golire.

6.1.26 La efectuarea operaţiunilor de umplere cu pompe a LUI, se prevăd mijloace de deconectare


distanţată a acestora. Mijloacele de deconectare vor fi amplasate în locurile uşor accesibile şi
comode pentru exploatarea şi deservirea acestor instalaţii.

6.1.27 La efectuarea operaţiunilor de umplere-golire vor fi prevăzute măsuri de protecţie de la


curentul static.

6.2 Cerinţe pentru amplasarea utilajului

6.2.1 Amplasarea utilajului va asigura securitatea şi comoditatea deservirii acestuia, reparaţia şi


evacuarea oportună a lucrătorilor în cazuri de avarie.

6.2.2 Instalaţiile tehnologice exterioare vor fi amplasate din partea peretelui plin a clădirii de
producere.

6.2.3 Suprafaţa instalaţiei separate deschise nu va depăşi:

a) pentru înălţimea de până la 30 m – 2500 m 2;


b) pentru înălţimea de peste 30 m – 1500 m 2.

6.2.4 În cazurile cînd suprafaţa sumară a porţiunii clădirii între pereţii antifoc şi instal aţia aferentă
deschisă pentru categoria de producere A şi B nu depăşeşte suprafaţa tronsonului de protecţie la
incendiu admisibilă (conform NCM E.03.04), distanţa între clădire şi instalaţia deschisă nu se
normează. Astfel:

- amplasarea instalaţiilor deschise se admite numai dintr-o parte a clădirii adiacent peretelui plin;
executarea golurilor de uşă şi fereastră în peretele dat nu se admite;
- lăţimea instalaţiilor deschise va constitui maxim 20 m;
- aparatele separate cu LUI cu volumul de până la 10 m 3, extrase din încăperea secţiei, dar conexe
cu aceasta, se admite de a fi amplasate la o distanţă de minim 10 m de la golurile de uşă şi
fereastră. În cazurile, în care decalajul este mai mic de 10 m, este necesar de a completa golurile
de fereastră cu blocuri din sticlă.

6.2.5 La instalarea utilajului este necesar de prevăzut:

- accesele principale în locurile de staţionare permanentă a muncitorilor, precum şi în locurile de


deservire a panourilor de dirijare (în cazul existenţei locurilor permanente de muncă) cu lăţimea de
minim 20 m;
- accesele principale în locurile de deservire a maşinilor (compresoare, pompe, suflante etc.) şi
aparatelor, care conţin „reglete” de dirijare, dispozitive locale de măsură -control etc., în cazul
existenţei locurilor permanente de muncă, cu lăţimea de minim 1,5 m;
- accesele între aparate, precum şi între aparate şi pereţii încăperii. În cazul deservirii circulare, cu
lăţimea de minim 0,8 m.
- accesele de vizitare şi verificare şi reglare periodică a aparatelor şi dispozit ivelor, cu lăţimea de
minim 0,8 m;
- accesele aferente golurilor de fereastră, accesibile de la nivelul pardoselii sau platformei, cu
lăţimea de minim 1,0 m;

10
NCM E.03.06:2020

- accesele între compresoare cu lăţimea de minim 1,5 m, cu excluderea maşinilor de gabarite mici
(lăimea şi înălţimea de până la 0,8 m), pentru care se admite reducerea lăţimii accesului până la
1,0 m;
- platforme de reparaţie, suficiente pentru demontarea şi curăţirea aparatelor şi pieselor acestora,
fără aglomerarea acceselor de lucru, ieşirilor principale şi de rezervă şi podestelor scărilor;
- distanţa de la partea superioară a utilajului până la partea inferioară proieminentă a construcţiilor
planşeelor de minim 0,8 m;
- toate accesele necesită a fi, de regulă, dreptliniare şi libere de utilaj, şi să conducă la ieşirile de
evacuare;
- distanţele minime pentru accese se stabilesc între cele mai proieminente părţi ale utilajului luînd în
consideraţie fundaţia, izolarea, îngrădirea etc., dispozitivele suplimentare.

Distanţele indicate nu se referă la aparatele, care sunt parte componentă a agregatului (de
exemplu, stîlpii de rectificare cu fierbător, destilator cu frigider etc.); în cazul dat distanţa dintre
aparatele separate ale agregatului se determină luînd în consideraţie oportunitatea tehnolog ică şi
posibilitatea de deservire.

6.2.6 Sectoarele planşeelor şi platformelor tehnologice, pe care sunt amplasate aparatele care
conţin:

- lichide toxice, vor dispune de platouri;


- lichide uşor inflamabile (pe platformele tehnologice), vor dispune de bare de protecţie pline, iar pe
planşeu - praguri din materiale necombustibile. Înălţimea barei de protecţie, pragurilor şi suprafaţa
platourilor se stabileşte în compartimentul tehnologic al proiectului.

6.2.7 Amplasarea utilajului tehnologic şi conductelor în încăperi, pe instalaţiile exterioare, precum şi


conductelor pe estacade se va executa luînd în consideraţie posibilitatea controlului vizual asupra
stării acestora, executării lucrărilor de deservire, reparaţie şi înlocuire.

În cazul apariţiei incendiului este necesar, conducîndu-se de instrucţiunea de lichidare a avariilor,


stoparea furnizării produselor spre instalaţie.

6.2.8 Se interzice amplasarea utilajului tehnologic de producere cu pericol la explozie:

- deasupra şi sub încăperile auxiliare;


- sub estacadele conductelor tehnologice cu produse combustibile, caustice şi periculoase la
explozie;
- deasupra platformelor instalaţiilor de pompare şi compresoare deschise, în afara cazurilor utilizării
pompelor etanşe fără presgarnitură sau la executarea măsurilor speciale de protecţie, care exclud
scurgerea substanţelor periculoase la explozie pe utilajul amplasat mai jos.

6.2.9 Locurile permanente de muncă vor fi utilate cu dulap pentru instrumentele de lucru şi de
avarie.

Locul de muncă va dispune de set cu instrucţiuni de producere pentru locul de muncă dat şi
instrucţiune privind tehnica securităţii şi securităţii de incendiu.

6.3 Cerinţe pentru aparate şi dispozitive de siguranţă

6.3.1 În sistemele tehnologice de prevenire a avariilor, pentru avertizarea apariţiei acestora este
necesar de a aplica dispozitive antiavarie: armătura de închidere-reglare, supape, dispozitive de
siguranţă la majorarea presiunii, mijloace de localizare a focului şi sisteme automate de suprimare a
exploziei.

La instalarea dispozitivelor de siguranţă pe aparatele tehnologice cu produse periculoase la


explozie se prevăd măsuri şi mijloace, care asigură frecvenţa minimă de funcţionare a acestora.

Mijloacele de protecţie de la răspîndirea focului (blocatoare de foc, tăietori de flacără etc.) se vor
instala pe liniile respiratorii a rezervoarelor cu LUI.

6.3.2 Aparatele ce funcţionează cu presiune fără exces, dar conţin produse periculoase la explozie,
vor fi calculate luînd în consideraţie încercarea lor pneumatică la etanşeitate minim de 0,01 MPa, cu
volumul aparatului până la 30 m 3 şi 0,005 MPa – cu volumul aparatului de peste 30 m 3.
11
NCM E.03.06:2020

Normele minime ale presiunii de calcul nu se referă la rezervoarele exterioare.

Aparatele ce funcţionează sub presiunea de până la 0,07 MPa, dar conţin produse periculoase la
explozie şi incendiu, vor fi calculate luînd în consideraţie încercarea lor la etanşeitate sub presiunea,
care depăşeşte cea de lucru, nu mai mică de 0,03 MPa.

6.3.3 Proiectarea, executarea şi exploatarea aparatelor, care funcţionează sub presiunea de peste
0,07 MPa, precum şi materialele de execuţie vor corespunde cerinţelor NRS 35-03-67.

6.3.4 Pentru aerisirea aparatelor cu substanţe periculoase la explozie şi toxice până la reparaţie,
examinare exterioară şi încercare vor fi prevăzute capace opus amplasate.

6.3.5 Între vas şi supapa de siguranţă nu se va prevede armătură de închidere.

6.3.6 Pe aparatele de tip coloană cu un mare număr de plăci (peste 30), luînd în consideraţie
posibilitatea bruscă de mărire a rezistenţei acestora din contul încălcării regimului tehnologic, ceia
ce poate provoca diferenţă mare a presiunilor în partea superioară şi inferioară a aparatului,
supapele de siguranţă se recomandă de instalat la partea inferioară a coloanei.

Numărul total de supape de siguranţă se determină prin calcul în conformitate cu NRS 35-03-67.

6.3.7 În cazul instalării supapelor de siguranţă pe aparatele (conductele) cu lichid e uşor inflamabile
şi produse toxice este necesar de prevăzut măsuri, care vor asigura frecvenţa minimă de acţiune a
acestora, de exemplu, majorarea presiunii de calcul pentru crearea rezervei necesare între
presiunea admisă (de calcul) a aparatului şi valoarea maximă posibilă a presiunii la funcţionarea
normală a aparatului. Din aceste condiţii reiese:

- degajările de la supapele instalate pe aparatele cu mediu slab toxic de evacuat în atmosferă prin
coloană de evacuare; la posibilitatea preluării cu gazele şi aburul a lichidului, de prevăzut pe linia de
resetare, în amonte de coloană, separator în grup (în dependenţă de genul produsului) sau
separator comun pe secţie pentru colectarea lichidului;
- degajările de la supapele de aerisire, instalate pe recipientele de păstrare a alcoolului etilic, se
evacuează în atmosferă (capcane de alcool nu se instalează, deoarece depozitul de alcool etilic nu
se încălzeşte);
- degajările de la supapele, pozate pe aparatele cu aburi şi gaze toxice mai uşoare ca aerul
(amoniac etc.) de evacuat în atmosferă prin coloană specială;
- degajările de la aparatele cu lichide toxice (acizi) se admite de a evacua în atmosferă după
neutralizarea acestora în dispozitiv de absorbţie special.

6.3.8 Schema şi designul dispozitivului de absorbţie se va elabora în fiecare caz aparte în


dependenţă de schema tehnologică de producere şi componenţa produselor evacuate. La
calcularea supapelor de siguranţă se va ţine cont de contrapresiunea sistemului închis.

Înălţimea coloanei de evacuare de la supapele de siguranţă va fi cu minim 1,0 m mai mare decât cel
mai înălt punct al clădirii sau cea mai înaltă platformă de lucru a instalaţiei deschise (calculată în
raza de 15 m de la coloana de evacuare), însă va constitui cel puţin 6 m de la nivelul solului.

6.4 Cerinţe pentru conducte şi armătură

6.4.1 Materialul de execuţie a ţevilor după indicatorii tehnici vor corespunde condiţiilor de lucru a
mediului transportat (proprietăţilor fizico-chimice, presiunii şi temperaturii), precum şi cerinţelor
documentelor normativ-tehnice în vigoare.

Controlul şi încercarea conductelor tehnologice se efectuează în conformitate cu cerinţele


СНиП 3.05.05;

6.4.2 Pentru transportarea produselor necombustibile neutre şi gazoase (gaz inert, apă sărată, aer,
apă, soluţie apoasă de alcool etilic cu grad alcoolic 10% şi mai puţin etc. ) sunt aplicate ţevi sudate,
calculate pentru presiunea necesară de lucru.

6.4.3 Pozarea conductelor va asigura distanţa minimă de comunicaţii, va exclude suspendarea şi


formarea spaţiilor goale.

12
NCM E.03.06:2020

La pozarea conductelor peste construcţiile clădirilor şi alte obstacole, vor fi luate măsuri care vor
exclude posibilitatea de transmitere a sarcinilor suplimentare pe ţevi.

6.4.4 În sistemele tehnologice cu pericol la explozie, de regulă, se aplică armătură de oţel rezistentă
la acţiunea coroziei a mediului de lucru în condiţiile exploatării şi corespunde cerinţelor standardelor
şi normelor.

Se admite în blocurile tehnologice la presiunea <1,0 MPa aplicarea armăturii din fontă şi construcţii
nemetalice (mase plastice etc.) cu temeiul respectiv.

6.4.5 Amplasarea conductelor tehnologice de produse combustibile şi periculoase la explozie pe


estacadele, platformele instalaţiilor exterioare, în încăperile cu producere cu pericol la explozie se
va executa luînd în consideraţie efectuarea controlului vizual al stării lor, executarea lucrărilor de
deservire, reparaţie, şi după necesitate, înlocuirea conductelor date.

La exploatarea utilajului tehnologic şi conductelor producerilor cu pericol la explozie, unde sunt


prezente substanţe active corozive, se prevăd metode de protecţie a acestora luînd în consideraţie
viteza uzurii corozive a materialelor de construcţie aplicate.

6.4.6 Armătura de închidere, pozată pe conductele de refulare şi aspiraţie ale pompei sau
compresorului, va fi în apropierea maximă a acestuia şi se va afla în zona comodă pentru deservire.

6.4.7 Se interzice aplicarea în sistemele tehnologice cu pericol la explozie furtunuri flexibile (din
cauciuc, masă plastică etc.) în calitate de conducte staţionare pentru transportarea lichidelor uşor
inflamabile şi combustibile.

Se admite aplicarea furtunurilor flexibile pentru efectuarea operaţiunilor de umplere -golire în


cisternele auto şi feroviare şi alt utilaj nestaţionar, precum şi pentru executarea operaţiunilor
auxiliare (purjarea sectoarelor conductelor, pompelor, golirea conductelor de rămăşiţe de LUI).
Racordarea furtunurilor flexibile pentru efectuarea operaţiunilor auxiliare se admite numai pentru
perioada executării acestor lucrări. Îmbinările furtunurilor cu conductele se efectuează cu ajutor ul
conectoarelor standarte.

Selectarea furtunurilor se efectuează luînd în consideraţie proprietăţile produsului transportat şi


parametrii de executare a procesului; termenul de valabilitate a furtunurilor este stabilit de
standardele de stat în vigoare şi documentele normative de ramură.

6.4.8 Conductele în sistemele tehnologice cu pericol la explozie, de regulă, nu conţin îmbinări prin
flanşă sau îmbinări demontabile.

Îmbinările prin flanşă se admit numai în locurile de instalare a armăturii sau de c onectare a
conductelor la aparate, precum şi pe sectoarele, unde conform condiţiilor tehnologice este necesară
deconectarea periodică pentru efectuarea curăţirii şi reparaţiei conductelor.

Îmbinările prin flanşă sunt pozate în locurile deschise şi accesibile pentru controlul vizual, deservire,
demontare, reparaţie şi montaj. Nu se admite pozarea îmbinărilor prin flanşă ale conductelor cu
substanţe periculoase la explozie şi toxice deasupra locurilor de mişcare permanentă a lucrătorilor
şi platformelor de lucru (platformă cu personal permanent prezent).

Materialul flanşelor şi construcţia garniturii se adoptă conform normelor şi standardelor respective


luînd în consideraţie condiţiile de exploatare. La selectarea îmbinărilor prin flanşă a conductelor
pentru transportarea substanţelor în condiţiile, neindicate în aceste documente, materialul flanşelor
şi construcţia garniturii se adoptă în baza recomandărilor organizaţiilor specializate de proiectare
sau de cercetare ştiinţifică.

6.4.9 Pentru conductele obiectelor tehnologice cu categoria I de pericol la explozie nu se admite


aplicarea îmbinărilor prin flanşă cu suprafaţă netedă etanşată.

6.4.10 Luînd în consideraţie pericolul la explozie al substanţelor transportate, este necesar de


selectat în fiecare caz separat armătura, care va corespunde cerinţelor de etanşeitate sporită a
dispozitivelor de închidere.

13
NCM E.03.06:2020

6.4.11 Armătura de închidere şi reglare pozată pe conducte va fi uşor accesibilă pentru deservire. În
cazul amplasării armăturii la înălţimea de peste 1,8 m pentru deservirea ei se vor prevede platforme
şi scări speciale; armătura prevăzută pentru utilizare frecventă nu se recomandă de amplasat la
înălţimea de peste 1,6 m de la nivelul pardoselii sau platformei de deservire ( până la manşe sau
alte organe de dirijare). Distanţa de la partea superioară a armăturii până la construcţiile
proieminente ale planşeului va constitui minim 0,6 m.

6.4.12 Pe conductele interioare de legare cu balot amplasarea armăturii de închidere va asigura


posibilitatea deconectării fiabile a fiecărui agregat sau aparat în parte. Necesitatea aplicării armăturii
cu dirijare distanţată (telecomandă) sau cu acţionare manuală se determină din condiţiile procesului
tehnologic şi asigurarea securităţii de muncă.

6.4.13 Dirijarea distanţată a dispozitivelor de închidere se va amplasa în încăperea dispeceratului,


operatorului şi în alte locuri nepericuloase. Dirijarea cu telecomanda se admite de a amplasa în
încăperile de producere cu condiţia dublării acesteia din loc nepericulos.

6.4.14 Se interzice pozarea conductelor pentru transportarea substanţelor periculoase la explozie,


toxice şi nocive prin instalaţiile de distribuţie, încăperile electrice şi încăperile de măsură -control.

6.4.15 Pentru toate conductele, destinate pentru transportarea produselor periculoase la explozie
(cu excepţia depozitelor de alcool etilic) se va prevede posibilitatea purjării acestora cu abur ascuţit
sau gaz inert. Furnizarea aburului sau gazului inert spre conductele tehnologice se va executa cu
ajutorul porţiunilor detaşabile ale conductelor sau cu furtunuri flexibile, cu instalarea armăturii de
închidere din ambele părţi a porţiunii detaşabile; la finalizarea purjării aceste porţiuni de conducte
sau furtunuri vor fi scoase, iar pe armătura de închidere se vor instala dopuri.

6.4.16 Suprafeţele exterioare ale conductelor, aparatelor şi dispozitivelor vor fi izolate cu materiale
izolante necombustibile în următoarele cazuri:

- la necesitatea asigurării condiţiilor normale de temperatură în încăpere;


- pentru evitarea arsurilor la temperatura suprafeţei de până şi peste 45°С, dacă conform condiţiilor
de securitate la explozie nu este necesară o temperatură mult mai joasă;
- la necesitatea prevenirii şi reducerii pierderilor de căldură (pentru păstrarea temperaturii,
prevenirea condensatului, îngheţarea condensatului).

6.4.17 Temperatura suprafeţelor încălzite ale utilajului, îngrădirii şi conductelor în locurile de lucru şi
accese nu va depăşi 45°С.

6.5 Instalaţii de îngrădire

6.5.1 Toate accesele, platformele, scările, gropile de descărcare, fîntînile deschise etc. vor fi
prevăzute cu îngrădire de minim 1 m. Partea inferioară a îngrădirii va avea bord cu înălţimea de
0,14 m.

6.5.2 La amplasarea utilajului de deservire (aparatelor, dispozitivelor, armăturii etc.) la înălţimea de


peste 1,8 m pentru accesibilitate vor fi instalate scări staţionare şi platforme cu îngrădire.

Pentru aparatele, rezervoarele, dispozitivele şi alt utilaj, cu necesitate de acces în perioada de


exploatare şi reparaţie, vor fi prevăzute scări cu marş.

Scările vor fi prevăzute cu balustradă. Lăţimea scării va fi de minim 0,7 m, iar în cazurile de
transportare a greutăţilor, de minim 1,0 m, pasul treptelor va fi de maxim 0,25 m, iar lăţimea treptei
– de minim 0,12 m. Declivitatea scărilor va fi de maxim 45 oC.

Pentru accesul spre utilajul cu deservire rară, amplasat la înălţimea de până la 3,0 m, se admite
instalarea scărilor cu declivitatea de 60 oC, în cazuri separate – utilizarea scărilor pliante.

6.5.3 Platforma superioară a scării, care duce spre rezervorul de păstrare a alcoolului etilic, va fi
amplasată la acelaşi nivel cu capacul rezervorului şi va avea balustradă cu înălţimea de 1,0 m cu
bord inferior cu înălţimea de minim 0,15 m pe tot perimetrul platformei.

Pe marginea capacului rezervorului va fi prevăzută balustradă cu înălţimea de 1,0 m.

14
NCM E.03.06:2020

Pe suprafaţa îngrădită a capacului sunt amplasate: gura de măsurare, dispozitiv de măsurare,


supape de siguranţă şi alte armături.

6.5.4 Pentru selectarea probelor din rezervoare vor fi prevăzute prelevatoare, amplasate la
înălţimea accesibilă pentru deservire, sau alte dispozitive speciale.

6.5.5 La amplasarea robinetelor şi altei armături în fîntîni, platouri sau în alte locuri adîncite, se vor
prevede stocuri alungite sau volane de dirijare, precum şi se va asigura accesul inofensiv spe
acestea în cazul reparaţiei sau înlocuirii armăturii.

7 Automatizarea procesului de producere

7.1 Cerinţe generale

7.1.1 Sistemele de control ale proceselor tehnologice, pentru dirijare automată, automatizată şi
distanţată (sisteme de dirijare), sistemele protecţiei automate antiavarie (în continuare PAA)
(sistema PAA, inclusiv cele furnizate în set cu utilaj, vor corespunde cerinţelor NRS 35-05-43,
documentaţia normativ-tehnică în vigoare, regulamente şi va asigura precizia necesară de
menţinere a parametrilor tehnologici, fiabilitatea şi siguranţa executării proceselor tehnologice.

7.1.2. Amplasarea mijlocelor electrice şi elementelor sistemului de control, dirijare PAA în zonele c u
pericol de explozie a încăperilor de producere şi instalaţiilor exterioare, precum şi gradul de
protecţie a membranelor vor corespunde cerinţelor (ПУЭ).

7.2 Sistemele de dirijare ale proceselor tehnologice

7.2.1. Procesele tehnologice, care cuprind în componenţa sa obiecte cu categoria I de pericol la


explozie, de regulă, sunt utilate cu sisteme automatizate de dirijare a proceselor tehnologice ( în
continuare SADPT) pe baza mijloacelor electronice de control şi automatică, inclusiv mijloacele
tehnicii de calcul şi necesită să asigure:

- controlul permanent al parametrilor procesului şi dirijarea regimului de menţinere a acestora la


valorile reglamentate;
- înregistrarea funcţionării şi controlul stării de funcţionare a mijloacelor PAA;
- controlul permanent al stării mediului ambiant în limitele obiectului;
- analiza permanentă a modificării parametrilor spre valorile critice şi prognozarea avariei posibile;
- efectul mijloacelor de dirijare PAA, care stopează evoluarea situaţiilor periculoase;
- efectul mijloacelor de localizare a situaţiilor de avarie, selectarea şi realizarea acţiunilor de dirijare
optimale;
- executarea operaţiilor de pornire şi stopare neavariată şi a tuturor comutaţiilor ne cesare;
- eliberarea informaţiei privind starea de securitate a obiectului către sistemul de dirijare superior.

7.2.2. În încăperile de dirijare se va prevede semnalizarea de lumină şi sunet de dăpăşire a


parametrilor procesului, care determină pericolul de explozie a acestuia.

7.2.3. Nu se admite utilizarea aparatelor şi termometrelor cu mercur.

7.3 Sistemele de protecţie automată antiavarie

7.3.1. Pentru procesele tehnologice cu pericol la explozie sunt prevăzute sisteme de protecţie
automată antiavarie PAA, care previn apariţia situaţiilor de avarie în cazul abaterii valorilor limită
admisibile de la cele reglamentate în toate regimele de lucru şi care asigură stoparea nepericuloasă
sau transferul procesului în stare nepericuloasă conform programului dat.

7.3.2. Fiabilitatea şi timpul de funcţionare a sistemelor PAA, se determină luînd în consideraţie


cerinţele compartimentului tehnologic a proiectului, categoria de pericol la explozie a blocurilor
tehnologice şi timpul de desfăşurare a avariei posibile. Timpul de funcţionare a sistemelor PAA, va fi
calculat astfel, încît se va exclude desfăşurarea procesului periculos. În sistemele PAA, se interzice
aplicarea aparatelor multipuncte de control a parametrilor, care determină pericolul la explozie a
procesului.

15
NCM E.03.06:2020

7.3.3. Selectarea sistemului PAA, a obiectelor tehnologice şi elementelor acestuia se efectuează


reieşind din condiţiile de asigurare a funcţionării acestuia la executarea cerinţelor pentru exploatare,
deservire şi reparaţie în perioada între o cursă de reparaţii a obiectului protejat. Încălcarea
funcţionării sistemului de dirijare nu va afecta funcţionarea sistemului PAA.

7.3.4. Sistemele PAA, şi de dirijare a proceselor tehnologice vor exclude funcţionarea acestora din
cauza semnalelor ocazionale şi temporare de încălcare a funcţionării normale a procesului
tehnologic, inclusiv şi în cazul transferului pe sursă de alimentare cu energie electrică de rezervă
sau de avarie.

7.3.5. În cazul deconectării energiei electrice sau stopării furnizării aerului comprimat pentru
alimentarea sistemelor de control şi dirijare, sistemele PAA, vor asigura transferul utilajului
tehnologic în stare inofensivă. Este necesar de a exclude posibilitatea transferurulor arbitrare în
cazul restabilirii alimentării.

7.3.6. Fiabilitatea sistemelor PAA, se asigură de rezervarea instrumentală de diferite tipuri


(dublarea, triplarea), redundanţa temporară şi funcţională şi prezenţă sistemelor de diagnosticare şi
autodiagnosticare.

Fiabilitatea controlului parametrilor, care determină pericolul de explozie a procesului, pentru


obiectele cu blocuri tehnologice de categoria I şi II cu pericol la explozie se asigură prin dublarea
sistemelor de control a parametrilor, prezenţa sistemului de autodiagnosticare cu indicarea stării d e
lucru.

Soluţiile tehnice pentru asigurarea fiabilităţii controlului parametrilor cu valori critice pentru obiectele
cu blocuri tehnologice cu categoria III de pericol la explozie sunt elaborate şi argumentate de către
executantul proiectului.

7.3.7. Instalarea cheilor de deblocare în sistemele PAA, a obiectelor cu blocuri de toate categoriile
cu pericol la explozie se admite numai pentru asigurarea pornirii, stopării sau transferului. Cantitatea
cheilor va fi minimală. Totodată vor fi prevăzute dispozitive, care înregistrează toate cazurile de
deconectare a parametrilor de protecţie şi durata lor.

7.3.8. Controlul parametrilor, care determină pericolul la explozie a proceselor tehnologice cu


blocuri de categoria I de pericol la explozie, se efectuează minim de la doi senzori independenţi cu
puncte de prelevare diferite.

7.3.9. Pentru sistemele PAA (ПАЗ), în cazurile argumentate este necesar de prevăzut panouri
(dulapuri) cu scheme imitatoare a structurii blocajelor, care vor fi utilate cu dispozitiv e de iluminare,
si vor semnaliza starea blocajelor, a surselor de alimentare şi organelor de executare.

7.3.10. Pentru toate obiectele tehnologice cu pericol la explozie va fi prevăzută rezerva de mijloace
PAA, reieşind din timpul reparaţiei, fiabilitatea produsului, condiţiile de exploatare şi categoria de
pericol la explozie a obiectului.

7.4 Mijloace automate de analiză a gazelor

7.4.1. Pentru controlul nivelului de impurificare cu gaz (conform CLA) în încăperile de producere,
zona de lucru a instalaţiilor exterioare deschise se prevăd, de regulă, mijloace de analiză automată
a gazului cu semnalizarea valorilor limită admisibile (NCM G.05.01). Totodată toate cazurile de
impurificare cu gaze vor fi fixate de dispozitive.

7.4.2. Locul de pozare a semnalizatoarelor şi analizatoarelor de gaze şi cantitatea senzorilor sau


dispozitivelor de prelevare sunt determinate în proiect (ВСН 64-86).

7.4.3. În încăperea de dirijare se prevede semnalizare de lumină şi sunet în cazul impurificării cu


gaze a încăperilor de producere şi teritoriului obiectului dirijat.

7.4.4. În încăperile cu pericol la explozie şi în exteriorul acestora, în amonte de uşile de intrare, se


va prevede semnalizare cu lumină şi sunet în cazul impurificării cu gaze a mediului ambiant.

7.4.5. Pentru sistemele de ventilare în caz de avarie se prevede conectarea lor automată
concomitent cu conectarea semnalizării de prevenire în cazul funcţionării semnalizatoarelor
16
NCM E.03.06:2020

amplasate în încăpere până la concentraţiile de explozie de gaz, abur, amestec de praf (10 % din
limita inferioară concentrată de răspîndire a flăcării – LICRF, care constituie 3,6 % sau 74 g/m
pentru alcoolul etilic). La proiectarea ventilării de avarie se va ţine cont de cerinţele СНиП 2.04.05.

7.5 Alimentarea cu energie electrică a sistemelor de control, dirijare şi PAA

7.5.1. Sistemele de control, dirijare şi PAA a obiectelor cu blocuri tehnologice cu categoria I de


pericol la explozie după asigurarea fiabilităţii aliementării cu energie electrică se referă la grupul
special de receptoare electrice cu categoria I conform ПУЭ (cu a treia sursă de alimentare cu
energie electrică).

Necesitatea referinţei sistemelor de control, dirijare şi PAA a obiectelor cu blocuri tehnologice cu


categoria de pericol la explozie II şi III la receptoarele electrice ale grupului special se determină de
proiect.

7.5.2. Puterea sursei a treia independente de alimentare cu energie electrică, prevăzută pentru
alimentarea sistemelor de control, dirijare şi PAA a obiectelor cu blocuri tehnologice cu categoria I
de pericol la explozie va asigura funcţionarea tuturor elementelor sistemului, implic ate în stoparea
neavariată a obiectului tehnologic.

7.5.3. Pentru sistemele pneumatice de control, dirijare şi PAA se prevăd instalaţii separate şi reţele
separate de aer comprimat.

7.5.4. Aerul pentru compresoarele aeriene şi sistemele ICA (inatrumente de control şi automatică)
se va curăţi de praf, ulei şi umezeală. Calitatea aerului comprimat va corespunde NRS 35-03-95 şi
va fi cu gradul de impurificare nu mai mic de I.

7.5.5. Reţelele de alimentare cu aer comprimat vor fi dotate cu recipiente tamp onate, care asigură
alimentarea cu aer a sistemelor de control, dirijare şi PAA pentru o durată de minim 1 oră în cazul
stopării compresoarelor. Se interzice utilizarea aerului comprimat în alte scopuri.

7.5.6. Încăperile de dirijare a obiectelor tehnologice şi instalaţiile de compresiune a aerului vor fi


dotate cu semnalizare de lumină şi sunet în cazul micşorării presiunii aerului comprimat.

7.5.7. Se interzice utilizarea gazului inert pentru alimentarea sistemelor ICA.

7.6 Cerinţe generale pentru încăperile de dirijare

7.6.1. Soluţiile planimetrice, construcţia clădirilor şi încăperilor pentru sistemele de dirijare şi PAA,
amplasarea acestora pe teritoriul obiectelor cu pericol de explozie se efectuează în baza cerinţelor
normativelor în construcţii în vigoare, ПУЭ şi alte documente normativ-tehnice interstatale.

7.6.2. Încăperile de dirijare sunt amenajate, de regulă, separat, în afara zonei cu pericol la explozie.
Se admite încorporarea acestora în clădire, alipite maxim cu un perete spre zona cu pericol de
explozie cu aburi grei (alcool etilic) de clasa B1a şi B1b. Totodată se interzice:

- amplasarea acestora deasupra (sau sub) încăperile cu pericol la explozie-incendiu de categoria A


şi B şi amplasarea sub camerele de ventilare refulate, încăperile cu procese umede;
- amplasarea în interiorul acestora a utilajului şi altor dispozitive, neaferente sistemului de dirijare a
procesului tehnologic;
- pozarea în tranzit a conductelor, conductelor de aer, cablurilor etc. prin încăperile de dirijare;
executarea încălzirii cu abur şi apă;
- introducerea apeductelor de incendiu, liniilor de impuls şi altor conducte cu produse combustibile,
periculoase la explozie şi nocive.

7.6.3. Încăperile de dirijare vor corespunde următoarelor cerinţe:

- vor dispune de încălzire cu aer şi aparat de condiţionare a aerului (în cazurile argumentate se
admite executarea încălzirii cu apă în încăperile de dirijare, în care lipsesc dispozitivele electronice);
- aerul furnizat în încăperile de dirijare, va fi curăţit de gaze, aburi şi praf şi va corespunde cerinţelor
de exploatare a utilajului instalat şi normelor sanitare;
- pardoselile în încăperile de dirijare vor fi calde şi electric necoductive, canalele de cabluri şi
pardoselile duble vor corespunde cerinţelor p.2.3.115 ПУЭ;
17
NCM E.03.06:2020

- mijloacele şi sistemele de stingere a incendiului vor corespunde cerinţelor documentelor normativ -


tehnice în vigoare.

7.6.4. Obiectele tehnologice cu pericol la explozie sunt dotate cu sisteme bilaterale de difuzare şi
telefon.

8 Încălzirea şi ventilarea

8.1 Cerinţe generale

8.1.1 Încălzirea, ventilarea şi condiţionarea încăperilor de producere, depozitare şi auxiliare a


producerilor cu pericol la explozie-incendiu pentru întreprinderile din industria de alcool etilic,
produse alcoolice şi cogniac vor corespunde cerinţelor şi documentelor normative conform
secţiunea 2 „Referinţe normative”.

8.1.2 Categoria clădirilor şi încăperilor după securitatea la explozie-incendiu şi clasa încăperilor


conform ПУЭ vor fi adoptate reieşind din datele compartimentului tehnologic al proiectului.

8.1.3 Amplasarea instalaţiilor de ventilare şi soluţiile constructive pentru încălzire şi ventilare vor fi
adoptate conform cerinţelor СНиП 2.04.05; NCM E.03.02, NCM C.02.02.

8.1.4 La pozarea conductelor de aer şi ţevilor prin construcţiile de îngrădire cu limita normată de
rezistenţă la foc şi de răspîndire a focului, golurile între ele se vor umple cu mortar pe toată
grosimea, pentru asigurarea cerinţelor de rezistenţă la foc şi etanşeităţii la gaze şi praf a
construcţiei.

8.2 Încălzirea

8.2.1. La execuarea sistemelor de încălzire cu corpuri de încălzire locale construcţia şi amplasarea


acestora va asigura posibilitatea curăţirii suprafeţelor lor de praf şi va exclude posibilitatea arsurilor.

8.2.2. Corpurile de încălzire locale ale sistemelor de încălzire, amplasate în încăperile de producere
cu categoria de pericol la incendiu A, B şi C, pentru comoditatea curăţirii, vor avea suprafeţe plane.

8.2.3 Temperatura agentului termic în sistemele de încălzire cu corpuri locale de încălzire pentru
încăperile de producere cu categoria de pericol la incendiu A, B şi C va fi adoptată minim cu 20 %
mai mică ca temperatura substanţelor autoinflamabile, dar nu mai mare de:

a) în lipsa prafului combustibil sau periculos la explozie sau aerosolurilor:

- 150 °С – pentru încălzirea cu apă cu reglare conform graficului de încălzire;


- 130 °С – pentru încălzirea cu abur sau apă cu temeperatură constantă;
b) la prezenta prafului combustibil sau periculos la explozie sau aerosolurilor pentru încăperile cu
categoriile de producere A şi B – 110 °С – independent de tipul şi caracterul agentului termic;
c) de asemenea pentru încăperile cu categoria de producere C – 130 °С.

8.2.4 În încăperile cu categoria de producere A, B şi C pentru temperatura agentului termic de p este


130oC este necesar de protejat corpurile de încălzire cu ecrane din materiale necombustibile pozate
la distanţa minimă de 0,1 m de la corp.

Ecranele vor fi demontabile sau vor dispune de clapete de deschidere pentru curăţirea corpurilor.

8.2.5 Pentru sistemele de încălzire şi termoficare a caloriferelor se va adopta în calitate de agent


termic, de regulă, apa, alţi agenţi termici se vor adopta numai prin argumentare.

8.2.6 Nu se admite pozarea sau intersecţia conductelor de încălzire şi termoficare într-un canal cu
conductele cu lichide combustibile, aburi şi gaze cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor de
până la 170oC, sau aburi şi gaze agresive.

8.2.7 În casa scării nu se admite de amplasat copruri de încălzire, proieminente din suprafaţa
pereţilor la înălţimea de până la 2,2 m de la suprafaţa podestelor scărilor.

18
NCM E.03.06:2020

8.2.8 Conductele în locurile de intersecţie cu planşeele, pereţii interiori şi pereţii despărţitori vor fi
pozate în manşoane din materiale necombustibile; marginile manşoanelor v or fi la un nivel cu
suprafaţa pereţilor, pereţilor despăritori şi podurilor, dar cu 30 mm mai sus de nivelul pardoselii
curate.

8.2.9 Sistemele de încălzire şi corpurile de încălzire sunt indicate în tabelul 4.

Tabelul 4

Încăperile Sistemul de încălzire, corpurile de încălzire, agentul termic, tempe-


raturile limită ale agentului termic şi suprafeţei de căldură degajate
1 2
1 Publice şi Sistem cu apă şi radiatoare, panouri sau convectoare, cu temperatura
administrativ-sociale agentului termic în sistemele bitubulare – 95 oC şi monotubulare – 105 oC.
Sistem cu apă cu elemente de încălzire încorporate în pereţii exteriori,
planşee sau pardoseli conform p*.3.16.
Sistem cu aer
Sistem local cu apă şi radiatoare sau convectoare cu temperatura agentului
termic 95°С.
Sistem electric sau cu gaze cu temperatura suprafeţei de căldură degajate
95 °С conform p.p.*2.7 şi 3.18.
2 De producere
a) categoria A, B şi C cu Sistem cu aer în corespundere cu p.p.* 4.10 şi 4.11.
eliminarea prafului com- Sistem cu apă şi abur în corespundere cu p.p.*3.9, 3.19, 3.44 şi 3.45 cu
bustibil şi aerosolurilor temperatura agentului termic: a apei 110oC – în încăperile cu categoria A şi
B şi 130oC – în încăperile cu categoria C.

Sistem electric şi cu gaze pentru încăperile cu categoria C (cu excepţia


depozitelor cu categoria C) pentru temperatura la suprafaţă 110 °С conform
p.p.*2.7 şi 3.18. Sistem electric pentru încăperile cu categoria A şi B (cu
excepţia depozitelor cu categoria A şi B) executat în protecţie antiexplozie
în corespundere cu ПУЭ, pentru temperatura suprafeţei de încălzire
degajate 130oC conform p.p.*2.7 şi 3.18.

b) categoriile A, B şi C Sistem cu aer în corespundere cu p.p.* 4.10 şi 4.11.


fără eliminări de praf şi Sistem cu apă şi abur în corespundere cu p.p. * 3.9, 3.19, 3.44 şi 3.45
aerosoluri sau cu elimi- pentru temperatura agentului termic: a apei 150oC, a aburului 130°С.
nări de praf necom- Sistem electric şi cu gaze pentru încăperile cu categoria C (cu excepţia
bustibil depozitelor cu categoria C) pentru temperatura suprafeţei de încălzire
degajate 130°С conform p.p.*.2.7 şi 3.18.
Sistem electric pentru încăperile cu categoria A şi B (cu excepia depozitelor
cu categoria A şi B) executat în protecţie antiexplozie în corespundere cu
ПУЭ, pentru temperatura suprafeţei de încălzire degajate 130oC conform
p.p.*2.7 şi 3.18.
c) categoriile D şi E fără Sistem cu aer.
eliminări de praf şi Sistem cu apă şi abur cu ţevi cu nervuri, radiatoare şi convectoare pentru
aerosoluri temepratura agentului termic: apă – 150oC, abur – 130oC.
Sistem cu apă cu elemente de încălzire şi coloane încorporate în pereţii
exteriori, planşee şi pardoseli conform.*3.16.
Sistem cu gaz şi electric, inclusiv cu elemente radiante cu ritm majorat de
temperatură** conform p.*2.7 şi 3.18.

** Textul documentului corespunde cu originalul. – Nota executantului bazei de date.


d) Categoriile D şi E cu Sistem cu aer.
cerinţe sporite pentru Sustem cu apă cu radiatoare (fără nervuri), panouri şi ţevi plane pentru
aerul curat temperatura agentului termic 150°С.
Sistem cu apă cu elemente de încălzire încorporate în pereţii exteriori,
planşee şi pardoseli conform p.*3.16.

19
NCM E.03.06:2020

Tabelul 4 (continuare)

Încăperile Sistemul de încălzire, corpurile de încălzire, agentul termic, tempe-


raturile limită ale agentului termic şi suprafeţei de căldură degajate
1 2
e) Categoriile D şi E cu Sistem cu aer
eliminări de praf necom- Sistem cu apă şi abur cu radiatoare pentru temperatura agentului termic:
bustibil şi aerosoluri apă – 150oC, abur – 130oC.
Sistem cu apă cu elemente de încălzire încorporate în pereţii exteriori,
planşee şi pardoseli conform p*.3.16.
Sistem electric şi cu gaz cu teperatura suprafeţei de încălzire degajate
150°C conform p.p*2.7 şi 3.18.
f) Categoriile D şi E cu Sistem cu aer.
eliminări de praf combu- Sistem cu apă şi abur cu ţevi plane pentru temperatura agentului termic:
stibil şi aerosoluri apă – 130 oC, abur – 110 oC .

Sistem cu apă cu elemente de încălzire încorporate în pereţii exteriori,


planşee şi pardoseli conform p.*3.16.
g)Categoriile D şi E cu Sistem cu aer.
eliminări de umezeală Sistem cu apă şi abur cu radiatoare, convectoare şi ţevi cu nervuri pentru
sporită temepratura agentului termic: apă – 150 oC, abur – 130 oC.
Sistem cu gaz cu temperatura suprafeţei de încălzire degajată 150 °C
conform p.p.*2.7 şi 3.18.
h)Cu eliminări de sub- Conform documenelor normative speciale
stanţe toxice sublimate
3 Casa scării, accese Sistem cu apă şi abur cu radiatoare, convectoare şi calorifere cu
pentru muncitori şi temperatura agentului termic: apă – 150°С, abur – 130°С.
vestibule Sistem cu aer.
4 Puncte termice Sistem cu apă şi abur cu radiatoare, convectoare şi ţevi cu nervuri pentru
temepratura agentului termic: apă – 150 oC, abur – 130 oC.
5 Încăperi separate şi Sistem cu gaz şi electric, inclusiv cu elemente radiante cu ritm majorat de
locurile de muncă în temperatură** conform p.*2.7 şi 3.18
clădirile neîncălzite,
precum şi în încăperile
încălzite cu temperatura
mai joasă decât cea
normată, cu excepţia
încăperilor cu categoria
A, B şi C

Notă:
1.Pentru clădirile şi încăperile, indicate în poz.1 şi poz.2 se admite aplicarea sistemelor de încălzire cu apă
monotubulare cu temperatura agentului termic până la 130°C;

2.Temperatura aerului pentru calculul sistemelor de încălzire cu aer, combinat cu ventilarea prin refulare sau
condiţionarea, se va determina în corespundere cu cerinţele СНиП 2.04.05;

3.Nu se admite încălzirea cu corpuri de gaze în clădirile cu categoria rezistenţei la foc IIla, IIIb, IVa şi V;

4.*În coloana 2 sunt indicate referinţe la СНиП 2.04.05.

8.3 Ventilarea

8.3.1 În toate încăperile va fi prevăzută ventilaţia permanentă prin refulare şi aspiraţie cu impuls
mecanic şi natural sau combinată, calculată pentru asimilarea nocevităţilor de producere (căldură,
aburi şi gaze), eliminate în încăperi, până la concentraţiile limită admisibile CLA.

8.3.2 Cantitatea substanţelor de producere nocive eliminate în încăperi, căldurii şi umidităţii va fi


adoptată conform datelor compartimentului tehnologic al proiectului sau conform normelor
tehnologice de proiectare.

20
NCM E.03.06:2020

8.3.3 La eliminarea concomitentă în încăperi a substanţelor nocive, căldurii şi umidităţii, pentru


proiectarea ventilaţiei va fi adoptată o cantitate mai mare de aer refulat, obţinută prin calcule pentru
fiecare tip de eliminări de producere.

8.3.4 Consumul de aer refulat (exterior sau amestec din cel exterior cu cel recirculat) se va
determina prin calcul, adoptînd valoarea cea mai mare, necesară pentru asigurarea normelor
sanitare sau normelor securităţii la explozie-incendiu.

Consumul de aer refulat se va determina în corespundere cu cerinţele p.p.4.42-4.46 СНиП 2.04.05.

8.3.5 Sistemele de ventilaţie refulată cu impuls artificial pentru încăperile de producere, de regulă,
necesită a fi combinate cu sisteme de încălzire cu aer.

8.3.6 La modificarea procesului tehnologic sau reconstrucţia clădirii sau încăperilor, sistemele de
încălzire şi ventilare vor fi readuse la cerinţele normelor şi regulilor în vigoare.

8.3.7 Ventilaţia prin refulare şi aspiraţie va fi executată astfel, încît se va exclude posibilitatea
pătrunderii aerului din încăperile cu nocevităţi sporite de aer în încăperile cu nocevităţi mici.

Aerul refulat nu se va furniza prin zonele cu nocevităţi sporite de aer în zonele cu nocevităţi mici.
Aerul va fi evacuat nemijlocit din locurile de eliminare a substanţelor nocive sau din zonele cu
nocevităţi sporite.

8.3.8 În secţiile şi diviziunile, unde poate avea loc pătrunderea bruscă a unei mari cantităţi de
nocevităţi toxice sau de gaze combustibile, vapori sau aerosoluri, se va prevede ventilaţie de avarie
în conformitate cu cerinţele compartimentului tehnologic al proiectului.

Consumul de aer şi modul de conectare a ventilaţiei de avarie va fi adoptat conform datelor


compartimentului tehnologic al proiectului.

Ventilaţia de avarie se prevede, de regulă, prin aspiraţie şi se execută în conformitate cu cerinţele


p.4.61-4.67 СНиП 2.04.05.

8.3.9 Sistemele de ventilare, condiţionare a aerului şi încălzire cu aer vor fi proiectate separat
pentru fiecare grup de încăperi în conformitate cu cerinţele p.p.4.24-4.37 СНиП 2.04.05.

8.3.10 Pentru clădirile şi încăperile, utilate cu instalaţii automate de stingere a incendiului, se va


prevede blocarea automată a sistemelor de ventilare, precum şi a sistemelor de evacuare a fumului
cu instalaţiile date în corespundere cu cerinţele compartimentului tehnologic şi p.p.9.3-9.4
СНиП 2.04.05.

8.3.11 Utilajul sistemelor de ventilare pentru încăperile cu diferite categorii de producere va fi


amplasat în camere de ventilare separate conform cerinţelor p.p.4.82-4.86 СНиП 2.04.05. Se
admite amplasarea instalaţiilor de ventilare refulate, fără funcţionare recirculată a aerului, care
deservesc încăperile cu diferite categorii de producere, în aceiaşi cameră; totodată pe conductele
de aer, care deservesc încăperile cu categoria A şi B la ieşire din camera de ventilare (în limitele
acesteia) se vor instala supape reversibile cu autoînchidere.

Nu se admite amplasarea la etajele subsol a utilajului sistemelor de ventilare pentru încăpeile cu


categoria de producere A şi B. Instalaţiile de aspiraţie (reflux) vor fi amplasate în exterior, pe
acoperişul clădirii sau pe terenuri.

8.3.12 Admisia aerului pentru sistemul de ventilare refulată se va prevede din locurile, care exclud
pătrunderea în sistemul de ventilare a vaporilor periculoşi la explozie şi gazelor în toate regimurile
de lucru a producerii.

8.3.13 Utilajul (ventilatoarele, supapele etc.), admisiile de aer, izolarea vor fi pr oiectate din materiale
necombustibile cu limita de rezistenţă la foc necesară. Tot utilajul şi materialele vor dispune de
certificate de aplicare în Republica Moldova.

8.3.14 În admisiile de aer este necesar de instalat supape ignifuge şi supape ignifuge reversibile în
locurile de intersecţie a conductelor de aer cu barierele antifoc.

21
NCM E.03.06:2020

8.3.15 Conductele tranzite de aer pentru sistemele, care deservesc încăperile cu categoriile A, B şi
C, precum şi pentru sistemele de ventilare de avarie antifum vor fi aplicate dense, de clasa "П" şi cu
limita normată de rezistenţă la foc.

8.3.16 Conductele de aer tranzite nu vor fi pozate prin casa scării şi încăperile de adăpost.
Conductele de aer tranzite, de asemenea, nu vor fi pozate prin încăperile staţiilor de transf ormare,
încăperi de acumulatoare şi alte încăperi electrice şi posturi de comandă.

8.3.17 Conductele de aer pentru încăperile cu categoria A, B nu vor fi pozate în subsoluri şi canale
subterane.

8.3.18 Sistemele de ventilare generală cu reflux cu impuls artificial pentru încăperile cu categoria A,
B vor fi prevăzute cu ventilator de rezervă, care va asigura consumul de aer, necesar pentru
menţinerea în încăperi a 10% din limita inferioară concentrată de răspindire a flă cării (în continuare
0,1 LICRF).

8.3.19 Încăperile cu categoria de producere A şi B vor fi dotate cu vestibuluri-ecluze in care se va


organiza fluxul garantat de aer refulat.

8.3.20 În încăperile cu categoria A şi B sistemele de ventilare vor asigura dezechilibrul negativ al


aerului.

8.3.21 Utilajul de ventilare executat din materiale cu protecţie la explozie se va prevede în cazul, în
care acesta va fi amplasat în încăperile cu categoria A şi B sau în sistemele conductelor de aer,
care deservesc încăperile date.

8.3.22 În sistemele de ventilare este necesar de prevăzut măsuri, care vor exclude pătrunderea
vaporilor şi gazelor nocive şi periculoase la explozie sau produselor de ardere (fumului) în timpul
incendiului în corespundere cu cerinţele p.p.4.109-4.110 СНиП 2.04.05.

8.3.23 Camerele de ventilare vor fi ventilate:

- cele cu refulare vor avea flux de aer dublu;


- cele cu aspiraţie – reflux mono.

8.3.24 Camerele de ventilare vor fi uşor accesibile şi suficient de libere pentru exe cutarea lucrărilor
de reparaţie, montaj şi demontaj.

Ieşirile din camerele de ventilare cu refulare, care deservesc încăperile cu categoriile A şi B, vor fi
prevăzute în exterior, în casa scării sau în coridorul, care comunică cu casa scării.

8.3.25 Pentru evacuarea oamenilor în faza primară a incendiului, apărut în una din încăperile cu
categoriile A, B şi C sau pe căile de evacuare se va proiecta ventilare de avarie antifum (evacuare a
fumului). Sistemele de evacuare a fumului vor fi proiectate conform NCM E.03.02, NCM C.01.08 şi
cerinţelor p.p.5.1-5.18 СНиП 2.04.05, şi anexei N 22 la СНиП 2.04.05.

8.3.26 Utilajul (ventilatoarele şi supapele) pentru sistemele de evacuare a fumului, care deservesc
încăperile cu categoriile A, B temporar, până la începutul producerii în serie şi certificării acestuia,
se admite de proiectat în versiune normală cu executarea strictă a măsurilor organizaţional -tehnice
de prevenire a exploziei.

8.3.27 Aerul, evacuat în atmosferă din sistemele de ventilare, va fi supus purificării în conformitate
cu cerinţele p.p.7.1-7.7 СНиП 2.04.05.

8.3.28 Utilajul de încălzire-ventilare, conductele, canalele de aer destinate pentru deservirea


încăperilor cu categoria de producere A şi B vor dispune de legare la pămînt.

Ventilatoare vor corespunde cerinţelor regulile dispozitivului, instalare şi operarea în siguranţa a


ventilatorului antiex.

8.3.29 Nu se admite recircularea aerului din sistemele de ventilare aspirată a încăperilor cu


categoriile A şi B.

22
NCM E.03.06:2020

8.3.30 Încăperea pentru utilajul sistemului de ventilare aspirată se va referi la încăperile cu pericol la
explozie-incendiu şi incendiu, care sunt deservite de aceasta. În încăperile date nu se va prevede
loc pentru puncte termice, staţii de pompare a apei, executarea lucrărilor de reparaţie şi alte
scopuri.

8.3.31 Nu se admite de amplasat utilajul de ventilare, cu excepţia perdelel or de aer şi aer termic cu
recircularea şi fără recircularea aerului, în încăperile de deservire a depozitelor cu categoriile A, B
şi C.

8.3.32 Alimenarea cu energie electrică a sistemelor de încălzire, ventilare, şi condiţionare se va


prevede în corespundere cu cerinţele ПУЭ şi p.p.9.1-9.5 СНиП 2.04.05.

8.3.33 Nivelul automatizării şi controlului sistemelor de încălzire, ventilare şi condiţionare v a fi


selectat în dependenţă de cerinţele tehnologice şi eficienţa economică în corespundere cu cerinţele
p.p.9.6-9.13 СНиП 2.04.05.

8.3.34 Încercările, adaptarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare se va executa conform Instrucţiunii


pentru testarea, punerea în funcţiune şi a unităţilor de tratare a aerului în industria alimentară.

8.3.35 La finalizarea lucrărilor de construcţie şi montaj sistemele de ventilare vor fi reglate până la
parametrii din proiect, încercate şi date în exploatare conform procesului verbal.

8.3.36 Responsabili pentru funcţionarea continuă a tuturor instalaţiilor de ventilare în încăperile de


lucru sunt persoanele conducătoare de lucru din acestea (şefii secţie, teren, divi ziuni etc.).
Pentru fiecare instalaţie de ventilare se va întocmi:

- paşaport conform formei stabilite. Paşaportul este întocmit conform datelor încercărilor tehnice;
- registru de exploatare şi reparaţie;
- instrucţiune de exploatare;
- graficul de reparaţie şi curăţire.

În lista statelor întreprinderii se va prevede personal necesar pentru exploatarea şi reparaţia


sistemelor de încălzire şi ventilare.

9 Alimentarea cu apă şi canalizarea

9.1 Alimentarea cu apă, apeductul interior şi canalizarea întreprinderilor, clădirilor şi edificiilor se va


proiecta în corespundere cu cerinţele NCM G.03.03, NCM C.02.04 şi prezentele norme de
proiectare tehnologică şi în construcţii a întreprinderilor industriei alimentare de producere a
alcoolului etilic, produselor alcoolice şi cogniacului cu pericol la explozie.

9.2 În întreprinderile de producere a alcoolului etilic şi cogniacului este folosită apa de calitate
potabilă tehnică, circulară. Calitatea apei tehnice şi operaţiile, pentru care ea este folosită, sunt
determinate în sarcina tehnologică.

9.3 Pentru prevenirea pătrunderii în canalizare şi răspîndirea în aceasta a vaporilor şi gazelor


periculoase la explozie vor fi prevăzute următoarele instalaţii:

- chiuvetele de canalizare lîngă aparatele tehnologice vor avea pe conductă îmbinări cu flanşe
pentru instalarea dopurilor în momentul stopării aparatelor pentru reparaţie;
- fiecare branşament de canalizare de ape reziduale va fi dotat cu coloană de vent ilare aspirată,
amplasată în partea încălzită a clădirii şi proieminentă cu cel puţin 1,0 m deasupra acoperişului
clădirii;
- pe conductele de canalizare până la racordul cu coloana aspirată se vor prevede robinete
hidraulice.

9.4 Se interzice de amplasat cămine pe reţelele de canalizare sub estacadele conductelor


tehnologice în limitele bordului utilajului instalaţiilor exterioare, care conţin produse periculoase la
explozie.

23
NCM E.03.06:2020

9.5 Apele uzate de producere înaintea evacuării lor în reţelele de canalizar e magistrale vor fi
supuse purificării în scopul extragerii alcoolului etilic în limitele, aprobate de regulile respective din
ramură.

9.6 Măsurile de purificare a apelor uzate şi îndepărtare a produselor periculoase la explozie vor
exclude posibilitatea formării concentraţiilor periculoase la explozie în sistemul de canalizare.

9.7 În cazul existenţei sistemului orăşenesc de canalizare, care acumulează apele uzate de
producere, problema privind purificarea locală este soluţionată pentru fiecare caz concr et în
dependenţă de componenţa lor în baza coordonării cu întreprinderea a organelor de gospodărire
comunală.

În lipsa reţelelor de apă şi canalizare cu staţie de purificare în localitate, condiţiile de evacuare a


apelor uzate de producere se vor baza pe Regulamentul privind condiţiile de deversare a apelor
uzate în corpurile de apă conform [7] vor fi coordonate cu organele locale sanitaro-epidemiologice.

9.8 Evacuarea precipitaţiilor atmoseferice de pe teritoriile îndiguite ale depozitelor de alcool eti lic se
va executa prin cămine de acumulare a apelor pluviale, racordate prin branşamente cu robinet
hidraulic spre reţeaua de canalizare pluvială de producere.

Pe branşamentele de canalizare din partea căminelor de acumulare este necesar de instalat cămi n
uscat cu robinet acţionat din locurile amplasate în afara îndiguirii. Poziţia de lucru a robinetului –
închisă.

9.9 Debitele de calcul ale apei pentru stingerea incendiului şi răcirea rezervoarelor cu alcool etilic şi
aparatelor tehnologice se vor adopta conform cerinţelor 8 ale prezentelor norme.

10 Alimentarea cu energie electrică, reţele de comunicaţii şi semnalizare

10.1. Alimentarea cu energie electrică, utilaj electric de forţă şi de iluminare, protecţia


paratrăsnet

10.1.1. Pentru proiectarea alimentării cu energie electrică, utilajului electric şi protecţiei paratrăsnet a
clădirilor şi edificiilor, instalaţiilor tehnologice exterioare şi comunicaţiilor pentru producerile cu pericol
la explozie a întreprinderilor de alcool etilic, produse alcoolice şi cogniac se va ţine cont de
următoarele documente normative cu aplicare obligatorie şi benevolă: [8], [11], [12], NCM E.03.02,
NCM E.03.03, ВСН 97-83, ПУЭ, NCM A.08.02, NCM C.04.02, NCM G.01.01, NCM G.01.03,
NCM G.03.03, RG 35-05-44, NRS 35-05-43, СНиП 2.04.05, РД 34.21.122.

10.1.2. Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a întreprinderii sau secţiilor separate se efectuează în corespundere


cu cerinţele condiţiilor tehnice de racordare la reţelele electrice, eliberate de operatorul reţelei electrice
şi sarcina de proiectare.

Alimentarea cu energie electrică a receptoarelor electrice, care asigură securitatea la explozie-


incendiu se va executa, în general, după categoria I de fiabilitate. La aceste receptoare electrice se
referă următoarele:

- receptoarele ventilaţiei de avarie;


- receptoarele protecţiei antifum;
- receptoarele sistemului de semnalizare a incendiului;
- receptoarele sistemului de stingere a incendiului;
- receptoarele avertizării incendiului;
- receptoarele semnalizării de pază.

Categoriile de fiabilitate a celorlalte receptoare electrice sunt determinate în corespundere cu normele


de proiectare tehnologică, precum şi în corespundere cu cerinţele, incluse în punctele 7.5.1 şi 7.5.2
ale prezentului document normativ.

24
NCM E.03.06:2020

Schemele de alimentare cu energie electrică a întreprinderii sau secţiei se vor proiecta în


corespundere cu cerinţele ПУЭ (p.p.1.2.18, 1.2.19, 1.2.20) şi ВСН 97-83 luînd în consideraţie
condiţiile locului.

Amplasarea instalaţiilor de distribuţie, substaţiilor de transformare şi a altor instalaţii electrice în


referinţă cu zonele periculoase de explozie va corespunde cerinţelor ПУЭ.

10.1.3 Utilaj electric de forţă

Pentru alimentarea cu energie electrică a receptoarelor electrice, amplasate în zonele cu pericol la


explozie, instalaţiile de distribuţie (dulapurile şi panourile) şi aparatajul electric de pornire sunt pozate
în încăperile electrice sau în exteriorul zonelor periculoase la explozie. În apropierea receptoarelor
electrice indicate pentru pornire sunt pozate posturi de dirijare cu nivel respectiv de protecţie la
explozie.

Marca conductoarelor şi cablurilor, precum şi modul de pozare a acestora sunt selectate conform
cerinţelor ПУЭ pentru fiecare zonă respectivă cu pericol la explozie, şi, de asemenea, conform p.10.3
al prezentului document normativ.

Cablurile pentru receptoarele electrice reciproc redundante sunt pozate pe diferite traseuri.
Pentru receptoarele electrice dirijate de la distanţă sau din cîteva locuri se prevăd întrerupătoare de
securitate.

La prezenţa unei singure surse de alimentare, pentru asigurarea cu energie electrică a receptoarelor
cu categoria I de fiabilitate se admite utilizarea în calitate de sursă de rezervă sursele de alimentare,
indicate în NCM E.03.05.

Nivelul de protecţie la explozie şi gradul de protecţie a membranelor utilajului electric vor corespunde
clasei zonei cu pericol la explozie sau incendiu.

În conformitate cu cerinţele СНиП 2.04.05 sunt prevăzute măsuri pentru dirijarea ventilării în caz de
incendiu (conform sarcinii specialiştilor compartimentului de ventilare).

10.1.4 Iluminatul electric

Iluminatul electric este elaborat în corespundere cu normele de proiectare tehnologică. În zonele cu


pericol la explozie sunt instalate luminatoare pentru iluminatul de avarie şi indicatoarele „Ieşire”
executate conform zonei respective cu pericol la explozie. Panourile de iluminare şi întrerupătoarele
de iluminare sunt instalate în exteriorul zonelor cu pericol la explozie.

Reţelele în grup sunt executate cu cabluri şi conductoare conform cerinţelor ПУЭ pentru fiecare zonă
respectivă. Reţelele de alimentare şi de distribuţie, de regulă, sunt pozate în exteriorul zonelor cu
pericol la explozie.

Pentru iluminarea de reparaţie în zonele cu pericol la explozie sunt aplicate lanterne acumulatoare în
protecţie de explozie.

10.1.5 Legarea la pămînt şi măsuri de protecţie a securităţii electrice

Legarea la pămînt şi măsurile de protecţie a securităţii electrice sunt executate conform cerinţelor
capitolului 1.7 ПУЭ.

În calitate de priză de pămînt în primul rînd sunt folosite prizele naturale de pămînt. În calitate de
conductor de legare la pămînt sunt folosite fire speciale a cablurilor de alimentare şi reţelelor în grup.
Protecţia la paratrăsnet a clădirilor şi edificiilor se execută în conformitate cu РД 34.21.122.

Pentru protecţia paratrăsnet sunt folosite în primul rînd, de regulă, elementele metalice ale
acoperişului, stîlpii de metal şi fundaţiile din beton armat ale clădirii.

În cazul lipsei sau imposibilităţii utilizării elementelor metalice ale clădirii şi fundaţiilor, sunt executate
următoarele măsuri: pe acoperişul clădirii se instalează plasă de acumulare a fulgerului din oţel rotund
cu diametrul 6 mm şi celulele 36 m 2. Pentru legarea la pămînt pe perimetrul clădirii în sol este pozată
placă metalică sau se efectuează prize de pămînt separate focale. Plasa de acumulare a fulgerului şi

25
NCM E.03.06:2020

prizele de pîmînt sunt îmbinate între ele cu oţel rotund cu diametrul 6 mm. Zona deasupra supapelor
respiratorii este protejată cu receptori de paratrăsnet separaţi cu tijă, instalaţi pe acoperiş în
apropierea supapelor respiratorii.

Pot fi folosite şi alte metode de protecţie paratrăsnet, care corespund documentelor normative.

Pentru protecţia împotriva derapajului potenţialului ridicat conductele şi părţile metalice ale utilajului
ingineresc la intrare în clădire vor fi conectate la instalaţia de legare la pămînt.

În încăperi, unde în timpul procesului tehnologic pe utilaj şi conducte pot apărea curenţi statici, se
efectuează protecţia utilajului şi conductelor contra apariţiei curentului static în conformitate cu
Regulile de protecţie contra curentului static în producerile industriei chimice, petrochimice şi
prelucrare a petrolului.

Protecţia se efectuează prin conectarea utilajului şi conductelor la instalaţia de legare la pămînt.


Fiecare sistem de aparate şi conducte va fi legat la pămînt în limitele încăperii minim în două locuri.

Pentru echilibrul potenţialilor şi prevenirea scînteierii conductele utilajului protejat amplasate în paralel
sau care se intersectează la o distanţă de până la 10 cm se îmbină între ele cu punte de conexiune
din oţel.

Pentru protecţia contra curentului static a cisternelor feroviare şi auto destinate pentru transportarea
lichidelor periculoase la explozie, în locul de umplere-golire se prevede instalaţie de legare la pămînt a
cisternelor.

10.2 Reţele de telefonizare, radioemisie, semnalizare de incendiu, avertizare şi dirijare


a evacuării oamenilor în caz de incendiu, semnalizare de pază

10.2.1 Compartimentele indicate sunt elaborate în baza documentelor normative pentru comunicaţii,
radioficare, semnalizare de incendiu, semnalizare de pază în vigoare pe teritoriul RM: NCM E.03.02,
NCM E.03.03, NCM E.03.05, РД 78.145, NRS 35-05-43, ПУЭ.

Pentru securitatea de incendiu şi paza producerii se prevăd următoarele tipuri de comunicaţii şi


semnalizare:

- reţele orăşeneşti de telefonizare;


- reţele orăşeneşti de radioemisie;
- reţele de telefonizare de producere;
- reţele de radioemisie de producere;
- reţele bilaterale de difuzare;
- reţele de semnalizare de incendiu;
- reţele de avertizare a oamenilor în caz de incendiu;
- reţele de semnalizare de pază.

10.2.2 Reţele de telefonizare

Reţelele orăşeneşti de telefonizare sunt executate în baza condiţiilor tehnice a punctului orăşenesc
sau raional de comunicaţii şi sarcinii de proiectare.

Aparatele pentru reţelele orăşeneşti de telefonizare se recomandă de instalat la conducătorii de


producere, persoane responsabile pentru securitatea de incendiu şi tehnica securităţii.

Gradul de protecţie a echipamentului reţelelor de telefonizare, tipul cablurilor şi conductorilor, tipul şi


modul de pozare a reţelelor de telefonizare se selectează luînd în consideraţie cerinţele ПУЭ reieşind
din clasa zonelor periculoase la explozie şi incendiu.

10.2.3 Radioemisia

Reţelele orăşeneşti de radioemisie sunt necesare în cazurile de recepţie a mesajelor despre situaţiile
excepţionale în raioane, oraşe.

Reţelele orăşeneşti de radioemisie se execută conform condiţiilor tehnice a postului orăşenesc radio şi
sarcinii de proiectare.
26
NCM E.03.06:2020

Reţelele de radioemisie de producere sunt necesare pentru transmiterea mesajelor privind situaţiile
excepţionale la întreprindere. Soluţiile tehnice de radioemisie de producere se execută conform
sarcinii de proiectare.

Gradul de protecţie a echipamentului radio, tipul cablurilor şi conductoarelor, tipul şi modul de pozare
a reţelelor radio se selectează luînd în consideraţie cerinţele ПУЭ reieşind din clasa zonelor cu pericol
la explozie şi incendiu.

10.2.4 Semnalizarea de incendiu

Semnalizarea de incendiu se efectuează conform cerinţelor NCM E.03.02, NCM E.03.03,


NCM E.03.05.

Gradul de protecţie a mijloacelor tehnice a semnalizării de incendiu, tipul cablurilor şi conductoarelor,


tipul şi modul de pozare a reţelelor semnalizării de incendiu se selectează luînd în consideraţie
cerinţele ПУЭ reieşind din clasa zonelor cu pericol la explozie şi incendiu.

Se recomandă de aplicat pentru zonele cu pericol la explozie utilaj care asigură circuitul cu siguranţa
intrinsecă.

Tipul avertizoarelor de fum, termice şi de iluminare se selectează în dependenţă de destinaţia


încăperilor conform NCM E.03.05.

10.2.5 Avertizarea de incendiu a oamenilor

Avertizarea şi dirijarea evacuării oamenilor în caz de incendiu se efectuează conform cerinţelor


RT DSE 1.01 şi NCM G.02.01 prin distribuirea semnalelor sonore şi de iluminare, a informaţiei verbale
în dependenţă de tipul avertizării.

Tipul sistemului de avertizare şi dirijare a evacuării oamenilor SADE este selectat în dependenţă de
destinaţia funcţională, particularităţile constructive şi planimetrice ale clădirii şi reieşind din condiţiile de
asigurare a evacuării inofensive a oamenilor în caz de incendiu.

Gradul de protecţie a mijloacelor tehnice a avertizării de incendiu, tipul cablurilor şi conductoarelor,


tipul şi modul de pozare a reţelelor avertizării de incendiu se selectează luînd în consideraţie cerinţele
ПУЭ reieşind din clasa zonelor cu pericol la explozie şi incendiu.

10.2.6 Semnalizarea de pază

Soluţiile tehnice pentru semnalizarea de pază a încăperilor cu zone periculoase la explozie sunt
adoptate conform normelor de proiectare tehnologică şi altor documente normative în vigoare şi
sarcinii de proiectare.

Gradul de protecţie a mijloacelor tehnice a semnalizării de pază, tipul cablurilor şi conductoarelor, tipul
şi modul de pozare a reţelelor semnalizării de pază se selectează luînd în consideraţie cerinţele ПУЭ
reieşind din clasa zonelor cu pericol la explozie şi incendiu.

10.3 Produse din cablu cu indicatori sporiţi de securitate la incendiu pentru cablajele
electrice, care asigură sistemul de protecţie la incendiu şi sistemele de protecţie
automată antiavarie

10.3.1 Liniile de cablu şi cablajele electrice ale sistemului de protecţie la incendiu (SPA), măsurile de
asigurare a funcţionalităţii subdiviziunilor de pompieri, sistemele de detectare a incendiului, avertizarea
şi dirijarea evacuării oamenilor în caz de incendiu, iluminarea de avarie pe căile de evacuare,
ventilarea de avarie şi protecţia antifum, stingerea automată a incendiului, apeductul interior de
protecţie la incendiu, ascensoarele pentru transportarea subdiviziunilor de pompieri şi sistemele de
protecţie automată antiavarie (PAA) în clădiri şi edificii vor asigura capacitatea de lucru în condiţiile de
incendiu pentru o perioadă de timp necesară pentru realizarea funcţiilor acestora şi evacuării depline a
oamenilor în zonă inofensivă.

27
NCM E.03.06:2020

10.3.2 Pentru asigurarea cerinţelor indicate mai sus la proiectarea, montarea şi exploatarea utilajului
electric este raţional de aplicat cabluri ignifuge de forţă, de control şi de tensiune joasă în performanţă
нг-FRLS, нг-FRHF etc. comform [7].

Limita rezistenţei la foc a cablurilor indicate constituie circa 180 minute.

10.3.3 Pentru asigurarea funcţionării SPA şi PAA în timpul incendiului este necesar la montarea
cablurilor ignifuge de aplicat platouri şi cutii ignifuge. Pentru fixarea construcţiilor ignifuge vor fi folosite
ancore şi dibluri ignifuge.

Liniile de cablu şi cablajele electrice ale SPA şi PAA pozate monolit, în golurile construcţiilor din
materiale necombustibile sau în ţevi metalice, care posedă posibilitate de localizare, se admite de
executat cu cabluri şi conductoare, pentru care nu sunt impuse cerinţele pentru nerăspîndirea arderii,
totodată, marginile canalelor şi ţevilor, pătrunse în utilajul electric şi cutiile de derivaţie vor fi acoperite
ermetic cu materiale necombustibile.

La pozarea reţelelor electrice în ţevi este raţional de utilizat indicaţiile ВСН 370-93.

Problema data va fi soluţionată cu atenţie deosebită în proiectele instalaţiilor electrice a clădirilor şi


edificiilor.

10.3.4 Curenţii admişi pentru toate cablurile vor fi adoptaţi în baza datelor uzinei producătoare de
producţie a cablurilor. Valorile admise ale curenţilor cablurilor, indicate în capitolul 1.3 ПУЭ ed.6, pot fi
utilizate în lipsa datelor analogice a uzinei producătoare.

10.3.5. La selectarea produselor de cabluri se va lua în consideraţie clasa de pericol la incendiu,


precum şi posibilitatea aplicării acestora pentru pozarea izolată sau în grup.

10.3.6 La soluţionarea problemelor pentru cablajele electrice a utilajului electric cu indicatorii de


securitate majoraţi se recomandă de utilizat aplicabil prevederile NCM E.03.02, NCM E. 03.03.

10.3.7 La procurarea produselor de cablu de la furnizori este necesar de a primi cerificat de


corespundere şi certificat de securitate incendiară.

10.3.8 Aplicarea performanţelor respective a cablurilor, inclusiv celor ignifuge, va fi indicată în sarcina
de proiectare.

11 Cerinţe privind tehnica securităţii, sanitaria de producere, securitatea la


explozie-incendiu a producerii

11.1 Pentru proiectarea fabricilor de producere a alcoolului etilic, produselor alcoolice şi cogniacului
este necesar de prevăzut un complex de măsuri privind securitatea muncii (NCM А.08.02), tehnica
securităţii, sanitaria de producere, securitatea la explozie-incendiu, protecţia paratrăsnet a clădirilor şi
edificiilor în corespundere cu cerinţele documentelor normatie în vigoare şi specificate în secţiunea 2
„Referinţe normative”.

Asigurarea sanitaro-socială a muncitorilor şi măsurile de asigurare a condiţiilor de muncă vor


corespunde cerinţelor, stabilite de legislaţia sanitară (pentru asigurarea nivelului de zgomot, vibraţie,
microclimă, iluminare şi altor factori în limita de nivel admisibilă, normelor şi regulilor) şi normelor
proiectării tehnologice a întreprinderilor de producere a alcoolului etilic, produselor alcoolice şi
cogniacului: NCM E.03.03, NCM E.03.04,NCM E.03.05, GOST 12.1.010, GOST 12.1.012,
SM GOST R 12.4.026.

11.2 Utilajul, aparatele, comunicaţiile şi armătura instalate în producerile cu pericol de explozie şi


incendiu vor fi ermetice.

11.3 Construcţia utilajului şi a nodurilor acestuia va asigura securitatea şi comoditatea pentru


deservire, reparaţie şi igiena sanitară.

28
NCM E.03.06:2020

11.4 Aparatele-agregate, care necesită observaţie de temperatură, presiune şi alţi parametri şi care se
află la o distanţă considerabilă de la locul de muncă, vor fi dotate cu dispozitive de control distanţat cu
indicaţie pe panoul de dirijare şi la locul de amplasament.

11.5 Aparatele, care funcţionează fără suprapresiune, dar conţin produse deflagrante şi combustibile
de producere, sunt necesare de a fi calculate luînd în consideraţie încercarea pneumatică a acestora
la ermetizare cu presiunea de minim 0,01 MPa în cazul capacităţii aparatului până la 30 m3 şi
0,005 MPa – în cazul aparatului de 30 m 3 şi mai mult.

11.6 Aparatele, care funcţionează la presiunea de până la 0,07 MPa, dar conţin produse deflagrante şi
combustibile, sunt necesare de a fi calculate luînd în consideraţie încercarea acestora la ermetizare
sub presiunea, care o depăşeşte pe cea de lucru minim cu 0,03 MPa.

11.7 Proiectarea, confecţionarea şi exploatarea aparatelor, care funcţionează sub presiunea de peste
0,07 MPa, precum şi materialele de execuţie vor corespunde cerinţelor conform NRS 35-03-67:2004.

11.8 La instalarea utilajului se va prevede:

a) accesele principale în locurile de prezenţă permanentă a muncitorilor, precum şi în locul de


deservire a panourilor de dirijare vor avea lăţimea minimă de 2 m;
b) accesele principale în locurile de deservire a maşinilor (compresoare, pompe, suflante etc.) şi
aparatelor, care conţin „reglete” de dirijare, dispozitive locale de măsură -control etc., în cazul
existenţei locurilor permanente de muncă, vor avea lăţimea minimă de 1,5 m;
c) accesele dintre aparate, precum şi dintre aparate şi pereţii încăperii, pentru necesitatea deservirii
circulare, vor avea lăţimea minimă de 0,8 m.

11.9. Întreg utilajul va fi pozat pe fundaţii sau se va fixa de pardosea cu buloane cu ajutorul
reazemilor, care vor exclude deplasarea şi răsturnarea maşinilor şi aparatelor.

11.10. Amplasarea utilajului şi dimensiunile acceselor de deservire a acestuia vor corespunde


cerinţelor RG 35-01-68.

11.11. Pentru pomparea lichidelor uşor inflamabile se recomandă de aplicat pompe fără presgarnitură.

11.12. Instalaţiile tehnologice exterioare se vor amplasa din partea peretelui plin al clădirii. Distanţa de
la clădire nu se normează.

11.13. Suprafaţa instalaţiei separate deschise nu va depăşi:

a) pentru înălţimea de până la 30 m – 2500 m 2;


b) pentru înălţimea de peste 30 m – 1500 m 2.

11.14. Secţia de primire-predare va fi separată de încăperea de păstrare a alcoolului etilic cu perete


antifoc de tipul 2. Pardoseaua va avea declivitate în partea opusă uşii.

11.15. Fiecare grup de rezervoare terestre va fi îngrădit cu dig din pământ compactat sau perete din
materiale neinflamabile. Volumul liber în interiorul îndiguirii va fie egal cu: pentru rezervoarele
separate – capacitatea deplină a rezervorului; pentru rezervoarele în grup – capacitatea celui mai
mare rezervor. Înălţimea digului va fi cu 0,2 m mai mare decât nivelul de calcul a lichidului evacuat.
Terenul, pe care sunt amplasate rezervoarele cu alcool etilic, va fi acoperit cu asfalt.

11.16. În încăperea de primire-predare a depozitului de alcool etilic pentru pomparea alcoolului se


admite instalarea pompelor cu motor electric în protecţie la explozie.

11.17. Categoria clădirilor şi încăperilor la pericol de explozie-incendiu şi incendiu se va determina în


corespundere cu cerinţele NCM E.03.04. Clasificarea zonelor conform ПУЭ, care intră în componenţa
uzinelor de produse alcoolice, este indicată în tabelul 39.

11.18. Toate încăperile de producere, depozitare, auxiliare şi administrative vor fi asigurate cu


mijloace primare de stingere a incendiului – stingătoare manuale. Cantitatea necesară de stingătoare
manuale se determină conform RT DSE 1.01.

29
NCM E.03.06:2020

11.19. În locurile de concentrare majorată a LUI, LC (Lichide combustibile) (în continuare - LC) şi altor
materiale combustibile este necesar de instalat stingătoare mobile. Cantitatea necesară de stingătoare
mobile se determină conform RT DSE 1.01.

11.20. Încăperile, clădirile şi edificiile se utilează cu instalaţii de stingere a incendiului şi semnalizare


de incendiu în corespundere cu cerinţele NCM E.03.05. Tipul instalaţiei automate de stingere a
incendiului, modul de stingere, tipul mijloacelor de stingere, tipul utilajului instalaţiilor automaticii de
incendiu se determină de organizaţia de proiectare în dependenţă de particularităţile tehnologice,
constructive şi planimetrice a clădirilor şi încăperilor protejate luînd în consideraţie documentele
normative tehnice în vigoare.

11.21. Pentru protecţia depozitelor de categoria I de la acţiunea radiaţiei termice (în caz de incendiu)
este necesar de prevăzut instalaţii de stropire cu apă – monitoare de incendiu, instalaţii staţionare de
stropire.

Monitoare de incendiu se instalează pentru protecţia:

- rezervoarelor exterioare pentru păstrarea alcoolului etilic cu capacitatea unitară de până la 5000 m3;
- cisternelor feroviare şi estacadelor de umplere-golire;
- instalaţiilor deflagrante exterioare (aparate de tip coloană) pentru înălţimea de până la 30 m;
Instalaţiile exterioare de stropire se instalează pentru protecţia:

- rezervoarelor exterioare pentru păstrarea alcoolului etilic cu capacitatea de 5000 m 3 şi mai mult;
- aparate de tip coloană pentru înălţimea de 30 m şi mai mult.
Instalaţiile staţionare de stropire cu apă vor avea posibilitatea de conectare la tehnica mobilă de
incendiu.

11.22. Monitoare de incendiu se instalează cu racordare staţionară la reţeaua de apeduct de presiune


înaltă. În cazul, în care apeductul nu asigură presiunea şi consumul de calcul necesare pentru
funcţionarea concomitentă a două de monitoare de incendiu, atunci ele se dotează cu dispozitive
pentru racordarea pompelor mobile de incendiu. Monitoare de incendiu se vor instala cu duze cu
diametrul minim de 28 mm. Presiunea lîngă duză va constitui minim 0,4 MPa.

11.23. Numărul şi amplasarea monitoare de incendiu se determină în mod grafic, reieşind din
condiţiile de stropire a utilajului tehnologic cu jet de apă, iar rezervoarele – cu două jeturi. Stropirea
este concomitentă pentru recipientul care arde şi a celor aferente.

11.24. Alimentarea cu apă exterioară de protecţie la incendiu, consumul de apă pentru stingerea
incendiului, răcirea rezervoarelor care ard şi celor aferente se va adopta în baza calculelor în
conformitate cu NCM C.02.04 şi NCM E.03.03, NCM E.03.05.

11.25 Combaterea incendiilor

11.25.1 Încăperile, clădirile şi edificiile sunt echipate cu instalaţii de stingere a incendiului şi alarmă de
incendiu în conformitate cu cerinţele şi prevederile documentului normativ în construcţii NCM E.03.03.
În instalaţiile automate de stingere a incendiilor (încăperi închise cu LUI şi LC) se aplică ceaţa de apă
sau pulbere (cum ar fi pulberile de uz general), în spaţii închise se utilizează stingerea volumetrică.

11.25.2 În depozite trebuie prevăzute instalaţii de stingere a incendiilor cu spumă sau apă (ceaţă de
apă) şi răcirea cu apă. Condiţiile de aplicare şi caracteristicile de proiectare ale instalaţiilor de stingere
a incendiilor cu spumă sunt prezentate în anexa (informativă) 1 .

11.25.3 Pentru rezervoarele terestre cu un volum de 5 000 de metri cubi sau mai mult, precum şi în
clădirile şi edificiile de producere şi depozitare, specificate în p.11.25.5, trebuie prevăzute instalaţii
automate de stingere a incendiului.

11.25.4 Pentru estacadele feroviare de umplere-golire şi cisternele feroviatre sau auto în depozitele cu
gradul de rezistenţă la foc I şi II trebuie prevăzute instalaţii staţionare de stingere a incendiului
(neautomate).

11.25.5 Clădirile şi edificiile depozitelor LUI şi LC, care urmează a fi echipate cu instalaţii staţionare de
stingere automată a incendiului, sunt prezentate în tabelul nr. 5.

30
NCM E.03.06:2020

Tabelul 5

Edificii de depozitare Spaţii care trebuie echipate cu instalaţii


automate de stingere a incendiilor
1. Edificii pentru instalaţiile de pompe a liniei de Spaţii pentru pompe şi ansambluri de supape cu
prodecere (cu excepţia parcurilor de rezervoare o suprafaţă de 300 mp şi mai mult
ale conductelor magistraqle), staţiilor de pompare
a apei uzate industriale netratate
2. Edificii ale instalaţiilor de pompare a parcurilor Spaţii pentru pompe şi ansambluri de supape la
de rezervoare ale conductelor LUI şi LC staţii cu o capacitate de producer de 1200 de
metri cubi pe oră şi mai mult
3. Edificii de depozitare pentru păstrarea LUI şi Depozite cu o suprafaţă de 500 mp şi mai mult
LC în ambalaje pentru LUI şi LC cu un punct de aprindere de
120 ° C şi mai jos,cu o suprafaţă de 750 m2 şi
mai mult - pentru alte LUI
4. Alte edificii de depozitare (îmbuteliere, Încăperi de producere cu o suprafaţă mai mare
umplere etc.) de 500 mp , în care există LUI şi LC în cantitate
mai mare de 15 kg / mp .

Conducta interioară pentru combaterea incendiilor, în clădirile şi edificiile echipate cu instalaţii


automate de stingere a incendiilor, se admite să nu fie prevăzută.

11.25.6 Pentru rezervoarele terestre cu volumul mai mic de 5.000 de metri cubi, instalaţiile de pompe
pentru linia de prodecere, amplasate pe platformele estacadeleor de umplere-golire şi cisternele
feroviatre sau auto în depozitele cu gradul de rezistenţă la foc II, dar şi clădirile şi depozitele
menţionate în p.11.25.5 , care au suprafaţa spaţiilor şi capacitatea instalaţiilor de pompe, mai mici
decât cele enumerate în tabelul 5, trebuie prevăzută, cel puţin, stingerea incendiului cu ajutorul
echipamentului mobil de stingere a incendiilor.

Totodată, pentru rezervoarele cu volumul de la 1 000 la 3 000 de metri cubi (inclusiv) trebuie instalate
generatoare de spumă prin conducte uscate (cu capete de conectare şi dopuri), scoase după
îndiguire.

11.25.7 Pentru estimarea consumului de apă în caz de incendiu în depozitule cu LUI şi LC, trebuie
considerat unul din cosnsumurile cele mai mari:

- pentru stingerea incendiului şi răcirea rezervoarelor (reeşind din cheltuielile maxime în cazul
incendiului unui singur rezervoar);
- pentru stingerea incendiului şi răcirea cisternelor feroviare, estacadelor şi instalaţiilor de umplere-
golire sau pentru stingerea incendiului instalaţiilor de umplere-golire a cisternelor auto;
- consumul maxim total pentru stingerea incendiului extern şi intern a unuia din edidificiile depozitului.

11.25.8 Cheltuielile pentru agenţii de stingere a incendiului, trebuie determinate pe baza intensităţii
pulverizării lor pe 1 m p de suprafaţă de calcul pentru stingere LUI şi LC.

Suprafaţa de calcul pentru stingerea incendiului, trebuie considerată ca fiind egală cu:

- în rezervoarele terestre verticale cu acoperiş fix şi rezervoare cu ponton - aria secţiunii orizontale a
rezervorului;
- rezervoarele cu acoperiş plutitor - aria spaţiului inelar dintre peretele rezervorului şi bariera pentru
izolarea spumei (acoperişul plutitor) la stingerea incendiului prin intermediului instalaţiei automate şi
aria secţiunii orizontale a rezervorului atunci când stingerea are loc cu echipamentele mobile de
stingere a incendiului ;
- în rezervoarele orizontale - aria rezervorului în plan;
- pentru rezervoarele terestre cu volumul de până la 400 de metri cubi, situate pe un teren,într-un grup
cu o capacitate totală de până la 4000 de metri cubi -aria în limitele îndiguirii acestui grup, dar nu mai
mare de 300 mp;
- pentru estacadele feroviare de umplere-golire – aria estacadei pe conturului exterior al structurii,
incluzînd căii (căilor) feroviare, dar nu mai mare de 1000 mp;
- pentru instalaţiile de umplere-golire a cisternelor auto - aria terenului insuliţelor de umplere, dar nu
mai mare de 800 mp;
- în edificiile pentru depozitarea LUI şi LC în ambalaje (pentru combaterea incendiilor interne)

31
NCM E.03.06:2020

- aria pardoselei a celei mai mari încăperi de depozitare;


- pentru stigerea internă a instalaţiilor de pompe şi staţiilor de pompare a apelor uzate, a încăperilor
pentru umplerii, îmbuteliere şi a altor clădiri pentru producere – aria pardoselei a celei mai mari
încăperi (din cele indicate în tabelul 5), în care există LUI şi LC.

11.25.9 Rezervoarele terestre cu un volum de 5 000 de metri cubi sau mai mult trebuie echipate cu
instalaţii de răcire staţionare.

Pentru rezervoarele cu izolaţie termică din materiale ignifuge, este permisă neconectarea instalaţiei de
răcire staţionară la conducta de apă pentru stingere a incendiilor, în timp ce conductele uscate ale
acesteia trebuie să fie scoase înafara îndiguirii şi echipate cu capete de conectare şi dopuri.

Alimentarea pentru răcirea rezervoarelor terestre cu un volum mai mic de 5 000 de metri cubi, precum
şi a rezervoarelor subterane cu un volum de peste 400 de metri cubi, se execută prin intermediul
monitoarele de incendiu.

În depozitele cu gradul de rezistenţă la foc I şi II pentru răcirea cisternelor feroviare şi instalaţiilor de


umplere-golire a estacadelore, trebuie prevăzute monitoare de incendiu staţionare.

11.25.10 Consumul de apă pentru răcirea rezervoarelor verticale terestre trebuie calculat, luînd în
considerare, intensitatea fluxului de apă, stipulat în tab.6.

Consumul total de apă se determină ca suma consumurilor pentru răcirea rezervorului care arde şi
răcirea rezervoarelor vecine din grup.

Tabelul 6

Intensitatea fluxului de apă, l/s, pe metru de


lungime
Jumătatea
Sistemul de răcire a rezervoarelor circumferinţa
circumferinţei
rezervorului care
rezervorului
arde
adiacent (învecinat)
1.Instalaţia de răcire staţionară pentru rezervoare
cu înălţimea peretelui, m:
mai mare de 12 0,75 0,30
12 şi mai puţin pentru rezervoarele cu acoperiş
0,50 0,20
plutitor
2. Echipament mobil de stingere a incendiilor 0,80 0,30

Pentru calcul, este permis să nu se ia în considerare alimentarea cu apă, pentru răcirea rezervoarelor
din vecinătatea rezervoarelor terestre care ard:

- cu izolaţie termică din materiale ignifuge, totdată pe teren trebuie prevăzută o rezervă de apă de cel
puţin 800 de metri cubi pentru rezervoarele de până la 10 000 metri cubi inclusiv, 2 000 de metri cubi
pentru rezervoarele cu un volum de peste 10 000 de metri cubi, iar distanţa dintre rezervoarele cu
volumul mai mare de 10 000 de metri cubi în acest caz ar trebui mărită până la 40 m;
- situate la o distanţă de mai mult de două distanţe normative faţă de rezervorul care arde.

11.25.11 Consumul total a apei pentru racirea rezervoarelor orizontale terestre cu volumul de
100 metri cubi sau mai mult (care arde şi în vecinătatea acestuia) trebuie adoptat 20 l/s.

11.25.12 Consumul total de apă pentru răcirea cisternelor feroviare prin monitoarele de incendiu şi ale
instalaţiilor de umplere-golire ale estacadelor, trebuie adoptat din calculul funcţionării simultane a două
monitoare de incendiu, dar nu mai puţin de 40 de litri pe secundă.

Monitoarele de incendiu sunt instalate cu o conexiune fixă la sistemele interioare de alimentare cu apă
pentru combatere a incendiilor de înaltă presiune. În cazul în care sistemul interior nu asigură
presiunea şi consumul de apă necesar funcţionării simultane a celor două monitoare de incendiu,
acestea trebuie să fie echipate cu instalaţii pentru conectare la pompele mobile de incendiu.

32
NCM E.03.06:2020

Numărul şi amplasarea monitoarelor de incendiu trebuie să fie determinate grafic, din condiţia de
stropire a cisternelor feroviare şi a fiecarui punct al estacadei din două jeturi compacte. Stropirea
rezervoarelor ce ard şi acelor învecinate se efectuiază simultan.

Monitoarele de incendiu trebuie instalate cu o duză cu un diametru de cel puţin 28 mm. Monitoarele
de incendiu trebuie să fie instalate la o distanţă de cel puţin 15 m de calea ferată a estacadei.

11.25.13 Presiunea liberă a apei în sistemelede alimentare cu apă pentru combaterea incendiilor, în
timpul unui incendiu se aplică după cum urmează:

pentru răcirea rezervoarelor cu instalaţia staţionară - în funcţie de caracteristicile tehnice ale inelului
de stropire, dar nu mai puţin de 10 m la nivelul inelului de stropire;
pentru răcirea rezervoareleor cu echipamentele mobile de stingere a incendiilor - în funcţie de
caracteristicile tehnice ale trunchiurilor de foc, dar nu mai puţin de 40 m.

11.25.14 Durata de calcul pentru răcirea rezervoarelor (a celui ce arde şi a celor învecinate cu acesta)
trebuie considerată:

- pentru rezervoarele terestre la combaterea incendiului cu instalaţia automată de stingere a


incendiilor - 4 ore, iar la combaterea incendiului cu echipamente mobile de stingere a incendiilor - 6
ore;
- pentru rezervoarele subterane - 3 ore.

11.25.15 Timpul pentru restabilirea rezervelor de apă în vase de stingere a incendiilor (după un
incendiu) nu trebuie să depăşească 96 de ore.

11.25.16 În depozitele LUI cu instalaţii automate de stingere a incendiilor a rezervoarelor, instalaţiilor


de pompe a liniilor de prodecere, edificiilor de depozitare LC în recipiente, îmbutelierea, umplerea şi
echiparea rezervoarelor cu instalaţii de răcire staţionare, trebuie prevăzute staţii de incendiu sau spaţii
pentru echipamentele de incendiu:

- pentru capacitate totală a depozitului de până la 100 mii metri cubi inclusiv. - spaţiг cu o suprafaţă de
cel puţin 20 de metri pătraţi pentru echipamentele de incendiu şi motoarele de incendiu;
- mai mari de 100 şi până la 500 mii de metri cubi inclusiv. - staţie de incendiu pentru o maşină cu box
pentru maşina de rezervă;
- mai mari de 500 mii de metri cubi - staţie de incendiu pentru două maşini.

Pentru depozitele LUI, unde stingerea incendiilor rezervoarelor, a clădirilor şi edificiilor este prevăzută
cu instalaţia staţionară (neautomată) şi / sau cu un echipament de incendiu mobil,staţia de incendiu,
spaţiile pentru echipamentele şi utilajul de incendiu trebuie prevăzute luînd în considerare
amplasamentul echipamentului şi utilajului dat. În acest caz, amplasarea staţiilor de incendiu şi a
posturilor ar trebui să corespundă cu cerinţelor şi prevederilor documentelor normative în vigoare.

11.26. Indicatorii de pericol la explozie şi incendiu a lichidelor alcoolice sunt prezentaţi în tabelul 7.

33
NCM E.03.06:2020

Tabelul 7

Denumirea lichidului Gradul % Temperatura, °С Limitele Grupa de Bază pentru determinarea


de alcool temperaturii de combustibili- indicatorilor (Nomenclatorul p.II
inflamabilitate a tate după SM 1990**)
vaporilor SR EN ISO
De De De Inferi- Superi- 4589-3:2013
izbucni- ardere autoar- oară oară
re dere (LIT) (LST)
°С °С
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1. Alcool etilic 96,2 13/11,5 14 467 12 36 LUI pag.309
2. Soluţie alcoolică de apă 70 22 - 468 20 43 LUI pag.309
3. Soluţie alcoolică de apă 56 22/22 25 470 24 39 LUI pag.309
4. Soluţie alcoolică de apă 40 26/25 28 473,6 32 49 LUI pag.309
5. Soluţie alcoolică de apă 30 32,5/28 36 517,6 36 50 LUI pag.309
6. Soluţie alcoolică de apă 25 36/31 39 534 38 56 LUI pag.309
7. Soluţie alcoolică de apă 20 43/39 nu 538,5 39 58 Lichid greu pag.309
combustibil
8. Alcool de cogniac 62 27 - 507 24 47 LUI
9. Alcool aromatizat 75 18/17 18 520 Până la 38 LUI pag.309
20
10. Alcool cu aromă de 75 18/16 20 495 Până la 37 LUI pag.309
tărîţe de secară 22
11. Cogniac cu vîrsta de 3 40 34/32 40 623 30 51 LUI
ani
12. Infuzie de cuişoare 45 30/25,5 30 546 22 51 LUI pag.309
13. Morsă de scoruşe 25 39/32,5 45 648 39,5 53 LUI pag.309
negre

34
NCM E.03.06:2020

Tabelul 7 (continuare)

Denumirea lichidului Gradul % Temperatura, °С Limitele Grupa de Bază pentru determinarea


de alcool temperaturii de combustibili-tate indicatorilor (Nomenclatorul p.II
inflamabilitate a după SM SR EN 1990**)
vaporilor ISO 4589-3:2013
De De De Inferi- Superi-
izbucni- ardere autoar- oară oară
re dere (LIT) (LST)
°С °С
1 2 3 4 5 6 7 8 9
14. Scoruş Nejinskaia 24 42,5/30,5 44,5 652 43 55 LUI pag.309
15. Vin de Port, zahăr - 19 52 nu 616 - - Lichid greu
8% combustibil
16. Vin de desert, zahăr - 16 57 nu 623 - - Lichid greu
16% combustibil
17. Vin de masă, roşu 10-14 nu nu nu - - Lichid greu
combustibil
18. Vin spumant nu nu nu - - Lichid greu
combustibil

Notă:

* - numitorul indică temperatura de izbucnire în °С (SM SR EN ISO 4589-3:2013) în creuzet închis.

* - date din nomenclator, partea 2 «Пожаровзрывоопасность веществ и материалов и средства их тушения.» М. 1990.

12.27. Categoriile clădirilor şi încăperilor la pericol de explozie-incendiu şi clasificarea zonelor conform NCM E.03.04 şi ПУЭ.

35
NCM E.03.06:2020

Tabelul 8

Categoria Clasa Caracteristi- Umiditate Tempe- Limitele Denumi- Caracteristica Notă


încăperii la încăperii la ca încăperii a relativă ratura tempera- rea mate- materialelor cu
pericol de pericol de după în încăperilor turii de rialelor pericol la incendiu
Denumirea încăperii explozie- incendiu condiţiile încăpere în perioa- ardere a principale căl- fum flacă-
incendiu conform mediului da de materia- combu- du- ră
conform ПУЭ conform iarnă lelor stibile ră
NCM E03.04 ПУЭ С° С°
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
А Producerea alcoolului
etilic
1 Instalaţie de primire a Se determină
cerealelor: prin calcul,
- din transport auto. reieşind din tipul П-II prăfută - - 350-370 praf + - -
materialelor şi
- de pe calea ferată. substanţelor П-II prăfută - - 350-370 praf + - -
combustibile
2 Depozit de cereale care se află în
(elevator): aparate şi
2.1 Bloc pentru siloz. încăperi, П-II prăfută - - 350-370 praf + - -
cantitatea
2.2 Turn funcţional. acestora şi П-II prăfută - - 350-370 praf + - -
proprietăţile de
3 Bloc de producere: pericol la
incendiu,
3.1 Sector de prelucrare: particularităţile П-II prăfută Nu depă- 17-18 - praf - - -
proceselor şeşte
tehnologice. 60%
- Sector de concasare. В-IIа prăfută -//-//- 17-18 - praf - - -
- alte încăperi П-II normală -//-//- 18-20 - - - - -
3.2 Sector de prefierbere normală normală Nu depă- 18-20 - - - - -
şi zaharificare şeşte
60%
3.3 Sector de fermentare. normală umedă Nu depă- 18-20 - - - - -
şeşte
75%

36
NCM E.03.06:2020

Tabelul 8 (continuare)

Categoria Clasa Caracteristi- Umiditatea Tempe- Limitele Denumi- Caracteristica Notă


încăperii la încăperii ca încăperii relativă în ratura tempera- rea mate- materialelor cu
pericol de la pericol după încăpere încăperilor turii de rialelor pericol la incendiu
Denumirea încăperii explozie- de condiţiile în perioada ardere a principale
incendiu incendiu mediului de iarnă materia- combu- căl- fum flacă-
conform conform conform С° lelor stibile du- ră
NCM E03.04 ПУЭ ПУЭ С° ră

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
3.4 Sector de fermentare- В-Iа umedă -//-//- 18-20 100-200 Vapori de + - -
rectificare. alcool
3.5 Sector de primire a В-Iа normală Nu depă- 14-60 100-200 -//-//-//- + - -
alcoolului etilic. şeşte 60%

4 Depozit de alcool etilic: Se determină


prin calcul,
4.1 Sector de predare a reieşind din tipul В-Iа - - - 100-200 -//-//-//- + - -
alcoolului etilic. materialelor şi
4.2 Depozit de alcool etilic substanţelor
combustibile
- deschis care se află în В-Iг - - - 100-200 -//-//-//- - - -
aparate şi
- în interiorul clădirii încăperi, В-Iа - - - 100-200 -//-//-//- - - -
cantitatea
5 Sladniţa: acestora şi
proprietăţile de
5.1 Sector de prelucrare. pericol la П-II prăfuită Nu depă- 17-18 - praf + - -
incendiu, şeşte 60%
5.2 Sector de lacăt particularităţile normală umezită Nu depă- 12-15 - - - - -
proceselor şeşte 75%
tehnologice.
5.3 Sector de creştere a normală special 85-95% 12-15 - - - - -
malţului. umezită
5.4 Sector de lapte de -//-//-//- -//-//-//- 85-95% 12-15 - - - - -
malţ.

37
NCM E.03.06:2020

Tabelul 8 (continuare)

Categoria Clasa Caracteristi- Umiditatea Tempe- Limitele Denumi- Caracteristica Notă


Denumirea încăperii încăperii la încăperii ca încăperii relativă în ratura tempera- reamate- materialelor cu
pericol de la pericol după încăpere încăperilor turii de rialelor pericol la incendiu
explozie- de condiţiile în perioada ardere a principa-le
incendiu incendiu mediului de iarnă materia- combu- căl- fum flacă-
conform conform conform С° lelor stibile du- ră
NCM E03.04 ПУЭ ПУЭ С° ră

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
6 Secţia pentru prepara-
tele de fermentare:
6.1 Depozit de materie -//-//-//- normală Nu depă- 10-12 - - - - -
primă. şeşte 60%
6.2 Sectorul mediului de -//-//-//- -//-//-//- -//-//-//- 17-18 - - - - -
alimentare.
6.3 Sector de fermentare. -//-//-//- -//-//-//- -//-//-//- 17-20 - - - - -
6.4 Sectorul culturii -//-//-//- -//-//-//- -//-//-//- 10-12 - - - - -
finalizate.
7 Secţia de distribuţie a -//-//-//- umedă Nu depă- 10-12 - - - - -
borhotului şeşte 75%
7а Secţia de utilizare П-II prăfuită Nu depă- 18-20 - praf + - -
(uscare) a borhotului. şeşte 60%
8 Secţia de păstrare şi
prelucrare a cartofilor:
8.1 Jgheab normală umedă Nu depă- 10-12 - - - - -
şeşte 75%
8.2 Sector de spălare a normală umedă Peste 10-12 - - - - -
cartofilor. 75%
8.3 Sector de concasare. Se determină -//-//-//- -//-//-//- -//-//-//- 10-12 - - - - -
prin calcul,
8.4 Sector de pregătire a reieşind din tipul -//-//-//- -//-//-//- -//-//-//- 10-12 - - - - -
amestecului. materialelor şi
9 Laborator. substanţelor -//-//-//- normală - 18-20 400-600 lemn + - -
combustibile
care se află în
aparate şi

38
NCM E.03.06:2020

Tabelul 8 (continuare)

Categoria Clasa Caracteristi- Umiditatea Tempe- Limitele Denumi- Caracteristica Notă


Denumirea încăperii încăperii la încăperii ca încăperii relativă în ratura tempera- rea mate- materialelor cu
pericol de la pericol după încăpere încăperilor turii de rialelor pericol la incendiu
explozie- de condiţiile în perioada ardere a principa-le
incendiu incendiu mediului de iarnă materia- combu- căl- fum flacă-
conform conform conform С° lelor stibile du- ră
NCM E03.04 ПУЭ ПУЭ С° ră

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
B Producerea băuturilor încăperi,
alcoolice. cantitatea
1 Secţia de votcă: acestora şi
proprietăţile de
1.1 Sector de sortare. pericol la В-Iа umedă Nu depă- 18-20 100-200 Vapori de + - -
incendiu, şeşte 75% alcool
etilic
1.2 Sector de filtrare. particularităţile В-Iа -//-//-//- -//-//-//- 18-20 -//-//-//- -//-//-//- + - -
proceselor
tehnologice.
1.3 Sector sub presiune. В-Iа normală Nu depă- 14-16 -//-//-//- -//-//-//- + - -
şeşte 60%
1.4 Sector de rebut. В-Iа -//-//-//- -//-//-//- 14-16 -//-//-//- -//-//-//- + - -

1.5 Sector de tratare a umedă Nu depă- 14-16 - - - - -


apei. şeşte 75%
1.6 Sector de fierbere a П-II normală Nu depă- 18-20 - - - - -
siropului. şeşte 60%
2 Secţia băuturilor
alcoolice:
2.1 Sector de păstrare a В-Iа normală Nu depă- 12-14 100-200 Vapori de + - -
ingredientelor. şeşte 60% alcool
etilic
2.2 Sector de temporizare В-Iа normală Nu depă- 12-14 100-200 Vapori de + - -
a băuturilor alcoolice. şeşte 60% alcool etil
2.3 Sector de lichioruri cu В-Iа normală Nu depă- 12-14 100-200 Vapori de + - -
aromă. şeşte 60% alcool
etilic

39
NCM E.03.06:2020

Tabelul 8 (continuare)

Categoria Clasa Caracteristi- Umiditatea Tempe- Limitele Denumi- Caracteristica Notă


Denumirea încăperii încăperii la încăperii ca încăperii relativă în ratura tempera- rea mate- materialelor cu
pericol de la pericol după încăpere încăperilor turii de rialelor pericol la incendiu
explozie- de condiţiile în perioa-da ardere a principale
incendiu incendiu mediului de iarnă materia- combu-
conform conform conform С° lelor stibile
NCM E03.04 ПУЭ ПУЭ С°

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
2.4 Sector de precupaj şi В-Iа normală Nu depă- 18-20 100-200 Vapori de + - -
cupaj. şeşte 60% alcool
etilic
3 Sector de spălare- normală
îmbuteliere:
3.1 Secţia de ambalaj. П-IIа normală Nu depă- 14-16 - Masă + - -
şeşte 60% plastică
3.2 Sector de spălare a Se determină - umezită Peste 14-16 - - - - -
sticlelor. prin calcul, 75%
3.3 Secţia de îmbuteliere. reieşind din tipul umedă -//-//-//- 18-20 100-200 Vapori de + - -
materialelor şi alcool
etilic
3.4 Secţia producţiei finite substanţelor В-1б umedă -//-//-//- 18-20 100-200 Vapori de + - -
combustibile alcool
etilic
3.5 Sector de regenerare care se află în - Cu mediu -//-//-//- 14-16 - - - - -
a substanţelor alcaline. aparate şi chimic activ - - - - -
3.6 Sector de fabricare a încăperi, П-IIа normală Nu depă- 14-16 - carton + - -
capacelor. cantitatea şeşte 60%
3.7 Sectorul alcoolului acestora şi В-Iа umedă Nu depă- 18-20 100-200 Vapori de + - -
etilic cu aromă. proprietăţile de şeşte 75% alcool
etilic
3.8 Debara pentru pericol la П-IIа normală Nu depă- 14-16 - - - - -
materiale auxiliare. incendiu, şeşte 60%

40
NCM E.03.06:2020

Tabelul 8 (continuare)

Categoria Clasa Caracteristi- Umiditatea Tempe- Limitele Denumi- Caracteristica Notă


Denumirea încăperii încăperii la încăperii ca încăperii relativă în ratura tempera- rea mate- materialelor cu
pericol de la pericol după încăpere încăperilor turii de rialelor pericol la incendiu
explozie- de condiţiile în perioada ardere a principale
incendiu incendiu mediului de iarnă С° materia- combu-
conform conform conform lelor stibile
NCM E03.04 ПУЭ ПУЭ С°

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
4 Încărcarea particularităţile
încărcătoarelor electrice proceselor
tehnologice.
4.1 Reparaţia - normală Nu depă- - - - - - -
încărcătoarelor electrice. şeşte 60%
4.2 Încăpere pentru - Cu mediu Nu depă- - - - - - -
electroliţi. chimic activ şeşte 75%
umed
4.3 Încăpere de agregate. - normală Nu depă- - - - - - -
şeşte 60%
4.4 Încăperea de В-1б în -//-//-//- -//-//-//- 12-15 - Vapori de + - -
încărcare. zona hidrogen
superioară
C Secţia drojdiei de
furaje.
1 Sector de filtrare a normală umedă Nu depă- 17-20 - - - - -
borhotului. şeşte 75%
2 Sector de preparare a -//-//-//- -//-//-//- -//-//-//- 17-20 - - - - -
mediului de alimentare.
3 Sector de -//-//-//- -//-//-//- -//-//-//- 17-20 - - - - -
deemulsificare.
4 Sector de creştere a Se determină normală umedă Nu depă- 17-20 - - - - -
drojdiilor. prin calcul, şeşte 75%
5 Sector de separare. reieşind din tipul -//-//-//- 17-20 - - - - -
materialelor şi
6 Uscarea drojdiilor: substanţelor
combustibile

41
NCM E.03.06:2020

Tabelul 8 (continuare)

Categoria Clasa Caracteristi- Umiditatea Tempe- Limitele Denumi- Caracteristica Notă


Denumirea încăperii încăperii la încăperii ca încăperii relativă în ratura tempera- rea mate- materialelor cu
pericol de la pericol după încăpere încăperilor turii de rialelor pericol la incendiu
explozie- de condiţiile în perioada ardere a principa-le
incendiu incendiu mediului de iarnă С° materia- combu-
conform conform conform lelor stibile
NCM E03.04 ПУЭ ПУЭ С°

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
- pe uscător cu care se află în В-IIа caldă Nu depă- 20-22 350-370 praf + - -
pulverizare. aparate şi şeşte 60%
- pe uscător cu role. încăperi, П-IIа caldă Nu depă- 20-22 350-370 praf + - -
cantitatea şeşte 60%
7 Sector de ambalare. acestora şi В-IIа prăfuită -//-//-//- 17-20 350-370 praf + - -
proprietăţile de
Depozit producţie finită. pericol la П-IIа prăfuită -//-//-//- 14-15 350-370 praf + - -
incendiu,
particularităţile
proceselor
tehnologice.
D Secţia de cogniac
1 Sector de primire a П-I umedă Nu depă- 14-15 100-200 Vapori de + - -
vinurilor. şeşte 75% vin
2 Sector de primire a В-Iа normală Nu depă- 14-15 100-200 Vapori de + - -
alcoolului etilic. şeşte 60% alcool
etilic
3 Depozit de vin. П-I umedă Nu depă- 12-14 100-200 Vapori de + - -
şeşte 75% vin
4 Sector de aparate. В-Iа -//-//-//- -//-//-//- 18-20 100-200 Vapori de + - -
alcool
etilic
5 Secţia de păstrare şi
temporizare a alcoolului
etilic cu aromă.
- în butoaie. В-Iа normală Nu depă- 12-14 100-200 Vapori de + - -
şeşte 60% alcool
etilic

42
NCM E.03.06:2020

Tabelul 8 (sfîrşit)

Categoria Clasa Caracteristi- Umiditatea Tempe- Limitele Denumi- Caracteristica Notă


Denumirea încăperii încăperii la încăperii ca încăperii relativă în ratura tempera- rea mate- materialelor cu
pericol de la pericol după încăpere încăperilor turii de rialelor pericol la incendiu
explozie- de condiţiile în perioada ardere a principale
incendiu incendiu mediului de iarnă С° materia- combu-
conform conform conform lelor stibile
NCM E03.04 ПУЭ ПУЭ С°
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
- în rezervoare В-Iа -//-//-//- -//-//-//- 12-14 100-200 -//-//-//- + - -
metalice.
6 Sector de cupaj. В-Iа -//-//-//- -//-//-//- 18-20 100-200 -//-//-//- + - -
7 Sector de păstrare a В-Iа -//-//-//- -//-//-//- 12-14 100-200 -//-//-//- + - -
cogniacului.
8 Sector de prepaprare Se determină В-Ib umedă Nu depă- 18-20 100-200 -//-//-//- + - -
a apelor spirtuoase. prin calcul, şeşte 75%
9 Tratarea termică a reieşind din tipul В-Ib normală Nu depă- 18-20 100-200 -//-//-//- + - -
apelor spirtuoase. materialelor şi şeşte 60%
10 Sector de preparare a substanţelor
siropului de zahăr şi combustibile
colorantului:
- pe bază de alcool care se află în В-Ib -//-//-//- -//-//-//- 18-20 100-200 -//-//-//- + - -
aparate şi
- pe bază de apă încăperi, П-II -//-//-//- -//-//-//- 18-20 - - - - -
cantitatea
11 Secţia de îmbuteliere a acestora şi В-Ib umedă Nu depă- 18-20 100-200 -//-//-//- + - -
cogniacului proprietăţile de şeşte 75%
12 Secţia producţiei finite. pericol la В-Ib -//-//-//- -//-//-//- 18-20 100-200 -//-//-//- + - -
incendiu,
13 Secţia de ambalaj. particularităţile П-IIа normală Nu depă- 14-16 - Masă + - -
proceselor şeşte 60% plastică
tehnologice.
14 Laborator. П-IIа -//-//-//- -//-//-//- 18-20 400-600 lemn + - -

43
CP E.03.00:2020

Anexa A
(informativă)

Caracteristicile de proiectare a instalaţiilor de stingere a incendiilor cu spumă

A.1. În depozitele LUI şi LC este necesar de prevăzut combaterea incendiilor cu spumă mecanică de
înfoiere medie şi joasă.

Combaterae incendiilor cu spumă mecanică cu coeficientul de înfoiere medie se aplică fără restricţii.
Pentru rezervoarele verticale terestre cu un acoperiş fix (cu excepţia rezervoarelor destinate
depozitării LC), stingerea cărora se execute echipamentele mobile de stingere a incendiilor de luptă
împotriva incendiilor, este permisă utilizarea unei metode de stingere a incendiilor în substrat cu
spumă de joasă înfoiere.

Este permisă utilizarea altor mijloace şi metode de stingere a incendiilor în baza recomandărilor
institutelor de cercetare, aprobate conform procedurii stabilite.

A.2. Cheltuielile de calcul a soluţiilor substanţelor spumogene, precum şi a apei şi substanţei


spumogene pentru combaterea incendiului trebuie determinate reeşind din intensitatea fluxului
substanţei spumogene, adoptată din tabel. 1, pentru 1 m 2 a ariei de stingere calculată şi concentraţia
de lucru a substanţei spumogene, prezentată în tabelul. A.1.

Tabelul A.1

lichidele uşor inflamabile şi lichid Intensitatea depunerii, l/(m2  s), soluţiei de spumă
cuptoare LUI şi LC scop general destinaţia scop
spumă de spumă de spumă de
expansiune expansiune expansiune
medie medie redusă
1. LUI şi LC cu o temperatură de 0,08 0,05 0,08
aprindere de 28 °C sau mai mică
2. De asemenea, cu o temperatură de 0,05 0,05 0,06
aprindere mai mare de 28 °С

A.3. Timp estimat pentru stingerea incendiilor pentru instlaţiile automate de stingere a incendiilor cu
spumă - 10 min, pentru echipamente mobile de stingere a incendiilor - 15 min.

A.4. Întîrzierea instalaţiilor staţionare de stingere a incendiului nu trebuie să depăşească trei minute.

A.5. Apa pentru prepararea unei soluţiei substanţei spumogene nu trebuie să conţină impurităţi de LUI
şi LC.

A.6. Pentru calculul hidraulic este necesar să se ia în considerare efectul vâscozităţii substanţei
spumogene asupra valorii pierderii (conform tabelului A.2).

Corespunderea concentraţiei de lucru a substanţei spumogene în apă este verificată prin calcul, în
conformitate cu formula:

100Qn/(Q – Qn) = x  1 (A.1)

unde:
Qn - consumul de substanţe spumogene, l/s;
Q - capacitatea de lucru a instalaţiei, l/s;
x - concentraţia de lucru a substanţei spumogene, % (tab. A.2).

A.7. În calitate de industrial de formare a substanţelor spumogene pentru instalaţiile de stingere a


incendiilor, de obicei generatoare de spumă de următoarele tipuri:
HSCS – pentru stingerea în tancuri cu acoperiş fix şi industr;
GPS pentru stingerea în tancuri cu un acoperiş plutitor şi încăperi.
44
NCM E.03.06:2020

Este permisă utilizarea camerelor de spumă de alte construcţii care au trecut testările industrial la
incendiu şi sunt recomandate pentru utilizare în ordinea stabilită.

A.8. Numărul de generatoare de spumă trebuie luat în conformitate cu calculul.

Numărul de calcul a generatoarelor de spumă, este determinat reeşind din consumul de calcul a
substanţei spumogene, în dependenţă de productivitatea medie a generatorului de spumă utilizat şi
este rotunjită, spre valoarea mai mare.

Tabelul A.2 - Tipurile şi parametrii substanţeor spumogene

Indicatori Spumanţi
scop general Destinaţia, scopul
1 Soluţie descom- b/g b/g b/g b/u b/u b/u b/g b/g b/g
punerea biologică
2. vâscozitate 40 40 40 10 40 100 150 50 100
cinematică la 20 ° C,
m2/s,   10-6, nu mai
mult
3. Densitate p, la 20 1,10 1,05 1,05 1,02 1,00 1,01 1,10 1,10 1,30
°С, p  103 kg/m3
4. Temperatura de -8 -3 -3 -3 -8 -10 -40 -5 -10
congelare (curgere)
°С, nu mai mare
5. concentraţie de
lucru foamant %
atunci când se
utilizează apă cu
duritate, mg/echv/L :
Până la 10 6 6 6 4 6 6 6 6 6
de 10 până la 30 9 9 9 6 6 6 6 6 6
30 şi mai mult, apa de 12 12 12 9 9 nu se nu se nu se nu se
mare admite admite admite admite
6 Perioada de stocare
pe termen în 5 5 5 4 5 5 3 3 3
recipientul la 20 ° C,
nu mai puţin de ani

Notă: b/g - agent biologic spumare greu;


b/u - biologic agent de spumare uşoară
Trebuie să fie cel puţin două generatoare de spumă pentru un rezervoar.

Pentru un rezervoar ar trebui să fie nu mai puţin de două generatoare de spumă.

Generatoarele de spumă trebuie instalate uniform pe perimetrului rezervoarului. Pentru rezervoarele


cu acoperiş plutitor, distanţa dintre generatoarele de spumă, pe perimetrului rezervoarului nu trebuie
să fie mai mare de 25 m.

A.9. Rezerva de substanţe spumogene şi apă pentru pregătirea soluţiei (consumul soluţiei pentru un
incendiu) se calculează pe baza cantităţii soluţiei substanţei spumogene,care este necesară pentru
timpul de calcul, pentru eficacitatea a generatoarelor de spumă adoptate pentru instalare.

Rezerva normativă a substanţei spumogene şi a apei pentru prepararea soluţiei, necesară pentru
depozitare, trebuie adoptată din condiţia de asigurare triplă a consumul soluţiei pentru un incendiu
(pentru sistemul de conducte şi recipientul de stocare ale instalaţii staţionare de stingere a incendiilor
pline).

Pentru instalaţiile staţionare de stingere cu sistemul de conducte pentru soluţii uscate, trebuie luată în
considerare necesitatea unei cantităţi suplimentare de soluţie de substanţe spumogene pentru
umplerea iniţială a sistemului de conducte pentru soluţii uscate.

45
NCM E.03.06:2020

A.10. Păstrarea substanţelor spumogene pentru instalaţiilede stingere a incendiului trebuie să fie
prevăzută, în formă concentrată.

Pentru depozitarea rezervei de substanţe spumogene, ca regulă, trebuie prevăzute, cel puţin două
rezervoare. Este permisă prevederea unui rezervoar pentru depozitarea substanţei spumogene în
cantitate de până la 10 metri cubi.

Pentru păstrarea substanţei spumogene, în cantitate mai mare de 10 metri cubi, este permisă
prevederea unui rezervoar, cu condiţia ca acesta să fie împărţit prin pereţi despărţitori, în
compartimente, cu o capacitate a fiecărui compartiment nu mai mare 10 metri cubi.

A.11. Presiunea liberă în reţeaua substanţelor spumogene din instalaţiile staţionare de stingere a
incendiului, ar trebui să fie, în caz de incendiu nu mai mare de 60 m şi nu mai mică de 40 m, pentru
generatoarele de spumă cum ar fi HPSS sau HPS instalate staţionar sau conectate prin intermediul
furtunurilor de incendiu.

A.12. Pentru utilizarea în depozitul LUI şi LC a instalaţiilor staţionare de stingere a incendiilor


automate şi neautomate, trebuie proiectată o staţie comună de pompare şi o reţea a sistemelor de
conducte a soluţiilor.

A.13. Reţeaua conductelor de protecţie la incendiu şi sistemelor de conducte a soluţiilor (în mod
constant umplute cu soluţii sau soluţii uscate) pentru combaterea incendiului parcului de rezervoare
sau a estacadei feroviare, echipate cu instalaţii de umplere-golire pe ambele părţi, trebuie proiectate
cu ramificaţii inelare şi trunchiuri către clădirile şi edificiile separate (totodată, către rezervoarele
echipate cu instalaţia automată de stingere a incendiului).

Reţelele trebuie instalate înafara îndiguirii (sau a pereţilor de îngrădire) a parcului de rezervoare şi la o
distanţă de cel puţin 10 m de la calea ferată a estacadei.

Pentru rezervoarele terestre cu un volum de 10 000 de metri cubi sau mai mult, precum şi pentru
clădirile şi edificiile depozitului situate la 200 m de reţeaua inelară a sistemelor de conducte a
soluţiilor, trebuie prevăzute câte două ramificaţii de tip închis, din secţiuni diferite ale retelei inelare a
sistemelor de conducte a soluţiilor pentru furnizarea de către fiecare ramificate a consumului total de
calcul a soluţiilor pentru combaterea incendiului.

Lungimea ramificaţiilor de tip închis a sistemelor de conducte a soluţiilor se adoptă nu mai mare de
250 m.

Instalarea sistemelor de conducte a soluţiilor trebuie prevăzută, de regulă, într-un canal (şanţ) cu
reţeaua pentru stingerea incendiilor, cu amenajarea puţurilor comune pentru nodurile de control şi
pentru hidranţii de incendiu.

A.14. Când se utilizează supape cu acţionare electrică în zone cu posibilă inundare a puţurilor cu apă
subterană, blocul electric al supapei trebuie să fie ridicat deasupra nivelului solului şi acoperit cu un
capac de protecţie.

În zonele cu climă severă, blocurile electrice trebuie amplasate în adăposturi izolate termic.

46
NCM E.03.06:2020

Bibliografie

[1] Legea RM nr. 186-XVI din 10 iulie 2008 „Securităţii ţi sănătăţii în muncă”.

[2] Legea RM nr. 116 din 18 mai 2012 „privind securitatea industrială a obiectelor industriale
periculoase”.

[3] Legea RM nr. 1100 - XIV din 30 iunie 2000 „Cu privire la fabricarea şi circulaţiaalcoolului etilic şi a
producţiei alcoolice”.

[4] Hotărîrea Guvernului RM nr.1361 din 22 decembrie 2005 cu privire la aprobarea Regulamentului
privind modul de cercetare a accidentelor de muncă .

[5] Hotărîrea Guvernului RM nr. 95 din 5 februarie 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind
modul de organizare a activităţilor de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor
profesionale.

[6] Hotărîrea Guvernului RM nr. 353 din 5 mai 2010 cu privire la aprobarea Cerinţelor minime de
securitate şi sănătate la locul de muncă.

[7] Hotărîrea Guvernului RM nr. 819 din 01 iulie 2016 privind Cerinţele minime de securitate şi
sănătate în muncă pentru lucrul la monitor.

[8] ANRE. Hotărîrea ANRE RM nr.393 din 15.12.2010 cu privire la aprobarea Regulamentului
pentru furnizarea şi utilizarea energiei electrice.

[9] GOST 315650.2012 Кабельные изделия. Требования пожарной безопасности.

[10] ПОТ РО 97300-07-95* Regulile de securitate a muncii la producerea alcoolului etilic şi


produselor alcoolice”

[11] НТП 10-12977-2000 Нормы технологического проектирования предприятий ликероводочной


промышленности

[12] РД 153-34.0-03.150-00 Правила безопасности при эксплуатации электроустановок

47
NCM E.03.06:2020

[Pagină albă]

48
NCM E.03.06:2020

Traducerea autentică a documentului în limba rusă

Начало перевода

1 Область применения
1.1 Настоящий нормативный документ предназначен для проектирования зданий и сооружений
спиртовых, ликероводочных и коньячных предприятий.

1.2 Требования настоящего нормативного документа являются обязательными и


распространяются на проектирование строительства и реконструкции зданий и сооружений
спиртовых, ликероводочных и коньячных предприятий пищевой промышленности и являются
обязательными для всех организаций и предприятий, занимающихся проектированием
взрывопожароопасных производств, цехов, отделений, участков, а также эксплуатацией и
разработкой оборудования для указанных предприятий пищевой промышленности.

2 Нормативные ссылки

В настоящем нормативном документе даны ссылки на следующие нормативные документы:

NCM А.08.02:2014 Securitatea şi sănătatea muncii în construcţie

NCM C.01.08:2016 Clădiri locative.

NCM C.02.02:2015 Clădiri şi construcţii industriale.

NCM C.02.04:2006 Proiectarea depozitelor de petrol şi produse petroliere

NCM C.04.02:2017 Iluminatul natural şi artificial.

NCM E.03.02-2014 Protecţia împotriva incendiilor a clădirilor şi instalaţiilor

NCM E.03.03-2003 Dotarea clădirilor şi instalaţiilor cu sisteme automate de


semnalizare şi stingere a incendiilor

NCM E.03.04:2014 Determinarea categoriilor de pericol de explozie – incendiu şi de


incendiu a încăperilor şi clădirilor

NCM E.03.05-2004 Instalaţii automate de stingere şi semnalizare a incendiilor.


Normativ pentru proiectare

NCM G.01.01:2016 Proiectarea alimentării cu energie electrică a întreprinderilor


industriale. Norme de proiectare tehnologică

NCM G.01.03:2016 Dispozitive electrotehnice

NCM G.02.01:2017 Reţele sisteme de comunicaţii electronice, instalaţii de


automatizare şi semnalizare pentru clădiri şi construcţii
NCM G.03.03:2015 Instalaţii interoiare de alimentare cu apă şi canalizare

NCM G.05.01-2014 Sisteme de distribuţie a gazelor

NRS 35-03-67:2004 Reguli de construire şi exploatare inofensivă a recipientelor sub


presiune

NRS 35-03-95-2000 Требования промышленной безопасности к устройству и

49
NCM E.03.06:2020

безопасной эксплуатации стационарных компрессорных


установок, воздухопроводов и газопроводов

NRS 35-05-43:2002 Reguli generale de securitate antideflagrantă pentru producţiile


chimice, petrochimice şi de prelucrare a petrolului cu pericol de
deflagraţie şi inflamabilitate

RG 35-01-68:2005 Reguli generale de securitate industrială pentru întreprinderile care


activează în domeniul securităţii industriale la obiectele industriale
periculoase

RG 35-05-44-2005 Reguli de securitate antideflagrantă pentru obiectele industriale


periculoase de depozitare şi prelucrare a cerealelor

RT DSE 1.01-2005 Reguli generale de apărare împotrivă incendiilor în Republica


Moldova

СНиП 3.05.05-84 Технологическое оборудование и технологические


трубопроводы

СНиП 2.04.05-91 Отопление, вентиляция и кондиционирование

GOST 12.1.010-76 Взрывобезопасность. Общие требования.

SM SR EN ISO 4589-3:2013 Sistemul de standarde de securitate a muncii. Comportamentul la


foc şi inflamabilitatea materialelor şi produselor. Determinarea
comportării la foc cu ajutorul indicelui de oxigen. Partea 3:
Încercarea la temperatură ridicată

SM GOST R 12.4.026:2006 Sistemul de standarde de securitate a muncii. Culori de


semnalizare, indicatoare de securitate şi marcaj de semnalizare.
Destinaţie şi reguli de aplicare. Cerinţe tehnice generale şi
caracteristici. Metode de încercări.

ВСН 64-86 Методические указания по установке сигнализаторов и


газоанализаторов контроля до взрывоопасных и предельно
допустимых концентраций химических веществ в воздухе
производственных зданий.

ВСН 97-83 Инструкция по проектированию городских и поселковых


электросетей

ВСН 370-93 Инструкция по монтажу электропроводок в трубах.


Руководство по эксплуатации промышленных дымовых и
вентиляционных труб

ПУЭ Правила устройства электроустановок

РД 34.21.122-87 Инструкция по устройству молниезащиты зданий и сооружений

3. Понятия и определения
3.1 В настоящем нормативном документе использованы понятия и определения
соответствующие законодательным и нормативным правовым актам в области проектирования
взрывопожароопасных производств.

50
NCM E.03.06:2020

4 Основные положения

4.1 Настоящий нормативный документ дополняет и уточняет ряд положений, содержащихся в


ВСН-13-2002. При проектировании зданий и сооружений необходимо соблюдать требования
строительных норм, правил, стандартов и соответствующих нормативных документов,
утвержденных в Республике Молдова.

4.2 Все вновь разрабатываемые или реконструируемые схемы технологических процессов,


производственное оборудование, агрегаты, аппараты и установки, связанные с
взрывопожароопасным производством, должны отвечать требования Системы стандартов
безопасности труда ССБТ.

4.3 Настоящий нормативный документ разработан с учетом специфических особенностей и


характеристик взрывопожароопасности этилового и коньячного спиртов, коньяков,
ликероводочных изделий и других спиртосодержащих растворов, относящихся к
легковоспламеняющимся и горючим жидкостям в полном соответствии с [1] - [7] и [10].

5 Архитектурно-строительная часть

5.1 Генеральный план

5.1.1 Разработка генеральных планов спиртовых, ликероводочных и коньячных предприятий


пищевой промышленности должна производиться в соответствии с требованиями настоящих
норм, NCM B.01.03 и других нормативных документов по проектированию генеральных
планов промышленных предприятий.

5.1.2 Территории спиртохранилищ и предприятий должны ограждаться продуваемой оградой


высотой не менее 2,0 м из негорючих материалов. Расстояние от зданий и сооружений до
ограды должно быть не менее 5 м.

5.1.3 Предприятия площадью более 2 га должны иметь не менее двух въездов. Тра нспортный
двор должен располагаться в максимальной близости от контрольно-пропускного пункта и
цехов готовой продукции, посуды и экспедиции.

Ширина и высота ворот автомобильных въездов должна приниматься с учетом габаритов


применяемых автомобилей и перевозимых грузов, но не менее 4,5 м.

5.1.4 Пересечение на территории предприятия транспортных путей сырья (картофеля, зерна


и т.п.), готовой продукции и отходов производства (барды, стеклобоя и т.п.) не допускается.

5.1.5 При озеленении свободных от застройки площадей не допускается посадка деревьев и


кустарников хвойных пород, а также насаждений, семена которых (пух, хлопья, волокнистые
вещества) переносятся по воздуху ветром.

5.1.6 Противопожарные разрывы от спиртохранилищ до производственных зданий и


сооружений в зависимости от их степени огнестойкости и категории производств надлежит
принимать согласно таблице 1.

51
NCM E.03.06:2020

Таблица 1

Способ хранения спирта Емкость Разрыв, м


спиртохранилища,
группы резервуаров, м
Степень огнестойкости
здания, сооружения
I, II III IV, V
1 2 3 4 5
1 Складское здание (закрытое
спиртохранилище).
Степень огнестойкости
I, II, III до 2000 9 9 12
IV до 2000 9 12 15
2 Наземные резервуары от 1000 и более 30 30 36
(открытое спиртохранилище)
3 То же от 600 до 1000 24 24 30
4 То же менее 600 18 18 24
5 То же менее 300 12 12 18

Примечания:
1 Разрывы до зданий с производствами категорий А, B надлежит увеличивать на 25%.

2 Расстояния от зданий не нормируются до закрытых и открытых спиртохранилищ (навесы) для


легковоспламеняющихся или горючих жидкостей емкостью до 100 м, если стена здания, обращенная в
сторону этих складов, глухая противопожарная.

5.1.7 Емкость сливного отделения не должна превышать двухсуточного производства спирта.

5.1.8 Минимальные расстояния от стенок наземных резервуаров и закрытых спиртохранилищ


до приемно-отпускных, сливоналивных устройств железнодорожных путей и автомобильных
дорог следует принимать согласно таблицы 2.

Таблица 2

Сооружения, до которых определяется Расстояние, м


расстояние
от наземных от закрытых
резервуаров спиртохранилищ
1 2 3
1 Приемно-отпускное отделение 10 не нормируется
2 Площадка для слива-налива в автоцистерны и 10 не нормируется
в бочки
3 Железнодорожные сливоналивные устройства 15 10
4 Ось железнодорожных путей общей сети 50 30
5 Ось внутризаводских железнодорожных путей 20 10
6 Край проезжей части автомобильной дороги 15 10
общей сети
7 Край проезжей части автомобильной дороги 9 -
предприятия
8 Воздушные линии электропередачи независимо По ПУЭ, но не
от напряжения менее 1,5 высоты
ближайшей опоры

5.1.9 Протяженность железнодорожных сливоналивных эстакад определяется в зависимости


от объема сливоналивных операций, как правило, оборудованных не менее чем двумя-тремя
односторонними сливоналивными устройствами.

52
NCM E.03.06:2020

5.1.10 Расстояние от оси железнодорожного пути, по которому предусматривается движение


локомотивов, до оси ближайшего пути, на котором производится слив или налив
железнодорожных цистерн, должно быть не менее 20 м.

5.1.11 От устройств для слива и налива железнодорожных или автомобильных цистерн до


зданий и сооружений предприятия должно быть не менее 15 м, за исключением зданий и
сооружений, в которых применяется открытый огонь (котельные, кузницы,
электрогазосварочные мастерские, помещения обогрева и т.п.), расстояние до которых
должно быть не менее 40 м.

5.1.12 Слив и налив коньячных спиртов, коньяка и виноматериалов допускается на одном


участке железнодорожного пути с раздельными сливоналивными устройствами.

5.1.13 Запрещается устройство на тупиковых железнодорожных сливоналивных путях


площадок, эстакад и платформ для погрузки и выгрузки других материалов (зерна,
картофеля, топлива, посуды, тары и т.п.).

5.1.14 Площадки сливоналивных устройств должны быть спланированы с уклонами для стока
жидкости в отводные лотки или трубы, соединенные со сборником.

5.2 Спиртохранилище

5.2.1 Склады для хранения спирта в зависимости от емкости и назначения подразделяются на


две группы.

1-я группа - базисные склады для хранения и снабжения потребителей спиртом, а также
спиртохранилища отдельных предприятий емкостью более величин, указанных в таблице 3
для 2 группы складов.

2-я группа - расходные склады спирта, входящие в состав предприятия, емкостью согласно
таблице 3.
Таблица 3

Группа Наименование спиртохранилищ


складов Емкость складов, м
Складские здания с Наземные
резервуарами резервуары
1 Базисные склады спирта до 2000 более 6000
2 Расходные склады спирта до 2000 до 6000

Примечание - В расходных складах (наземных) для спирта устанавливаются резервуары емкостью до


1000 м .

Спиртохранилища могут быть:

- открытыми (хранение в резервуарах и таре на открытой площадке);


- закрытыми (хранение в резервуарах и таре в зданиях).

5.2.2 Открытые спиртохранилища в резервуарах, складские здания для хранения спирта в


горизонтальных и вертикальных резервуарах и бочках допускается устраивать
заглубленными не более чем на 1,0 м ниже планировочной отметки земли.

5.2.3 Закрытые спиртохранилища (в зданиях) применяются, как правило, для хранения спирта
в районах с расчетной температурой наружного воздуха выше +20° с целью уменьшения
потерь спирта.

Закрытые спиртохранилища должны быть одноэтажными при степени огнестойкости - I , II, III,
IV.

53
NCM E.03.06:2020

5.2.4 Цехи выдержки и хранения коньяков и коньячных спиртов необходимо располагать на


верхних этажах зданий I, II, III степени огнестойкости и в одноэтажных зданиях IV степени
огнестойкости.

5.2.5 Каждая группа наземных резервуаров или отдельно стоящие резервуары должны быть
ограждены стеной или сплошным земляным валом, рассчитанными на гидростатическое
давление разлившейся жидкости. Высота внешнего ограждения (стены, валы) должна быть на
0,2 м выше расчетного уровня разлившейся жидкости, но не менее 1,0 м, ширина сплошного
вала поверху - 0,5 м. Объем, образуемый откосами обвалования или ограждающими стенами,
должен быть равен полной емкости наибольшего резервуара.

Расстояние от стенок резервуаров (открытое спиртохранилище) до подошвы внутренних


откосов обвалования или ограждающих стен должно быть не менее 3 м.

Площадка внутри обвалования должна быть с бетонным зажелезненным покрытием и с


уклоном один процент к дождепремнику.

5.2.6 Обвалование выполняется из плотно утрамбованного грунта с последующим


устройством бетонного зажелезненного покрытия поверху и со стороны внутреннего откоса
вала. Внутренний откос вала должен иметь угол 45°.

Для прохода через обвалование должны быть предусмотрены не менее двух лестниц -
переходов с бетонными ступенями. Лестницы-переходы устанавливаются с противоположных
сторон вала.

5.2.7 Все резервуары устанавливаются на бетонные фундаменты, приподнятые над уровнем


пола не менее 0,8 м (для просмотра сварных швов днища). Между фундаментом и днищем
резервуаров укладываются прокладки - деревянные брусья, обработанные огнезащитным
составом методом глубокой пропитки.

5.2.8 Наземные открытые резервуары емкостью 50 м 3 и более оборудуются стационарным


водяным орошением в целях охлаждения крышки и стенок резервуаров для уменьшения
потерь спирта в летнее время.

Орошение резервуаров производится с помощью дырчатых труб диаметром 75 мм,


прокладываемых в верхней части резервуара. Расход воды определяется расчетом, но
должен быть не менее 5 м 3 в час.

5.2.9 Расстояние между группой наземных резервуаров должно быть не менее 0,5 диаметра.
Расстояние между резервуарами, установленными в здании, а также между резервуарами,
стеной и покрытием должно быть не менее 1,0 м.

5.2.10 Склады для хранения спирта должны быть разделены на отсеки противопожарными
перегородками I типа. В каждом отсеке разрешается хранить не более 200 м 3 спирта в таре
(бочки) и не более 300 м 3 спирта в резервуарах.

Общая вместимость одного здания не должна превышать 1 200 м3 спирта, хранящегося в


таре и 2 000 м3 спирта, хранящегося в резервуарах.

5.2.11 Размещать склады этилового и коньячного спирта в цокольных и подвальных этажах


зданий не допускается.

5.2.12 На предприятиях в производственных зданиях I и II степеней огнестойкости, а также в


одноэтажных зданиях IV степени огнестойкости допускается иметь легковоспламеняющиеся
жидкости в специальном помещении, отделенном от соседних помещений противопожарными
перегородками 1-го типа и перекрытиями 3-го типа и имеющем выход непосредственно
наружу, при хранении в зданиях в количестве:

- I и II степени огнестойкости;
- IV степени огнестойкости – 10.

54
NCM E.03.06:2020

5.3 Объемно-планировочные и конструктивные решения

5.3.1 При проектировании и реконструкции спиртовых, ликероводочных и коньячных заводов


следует, как правило, объединять в одном здании все цехи и отделения, взаимосвязанные
технологическим процессом, а также помещения подсобного и вспомогательного назначения.
Ремонтно-механические мастерские, компрессорные, бондарные цехи, материальные склады
общего назначения, зарядные станции электропогрузчиков и другие рекомендуется
блокировать в отдельно стоящем здании или отделять от взрывопожароопасных производств
глухими противопожарными стенами II типа.

5.3.2 Спиртовые, ликероводочные и коньячные заводы должны размещаться в зданиях без


подвальных этажей и чердаков.

5.3.3 Брагоперегонное и ректификационное отделения для производства спирта следует


размещать в отдельном помещении.

Расположение производственных и вспомогательных помещений над и под этими


отделениями не допускается.

5.3.4 Каждая секция цехов хранения и выдержки коньячного спирта и коньяка должна иметь
наружные стены или покрытие для обеспечения устройства легкосбрасываемых конструкций.

5.3.5 Вспомогательные помещения для цехов с производствами категории А и B,


размещаемые в пристройках, следует отделять от производственных помещений
противопожарными стенами. Сообщение при этом должно осуществляться через тамбур -
шлюзы.

Не допускается размещать вспомогательные помещения на площадках, антресолях,


этажерках цехов с взрывоопасными производствами категории А и B.

5.3.6 В многоэтажных зданиях I и II степени огнестойкости с производственными


помещениями одной категории А или B допускается в перекрытиях предусматривать
технологические проемы, при этом суммарная площадь объединенных этажей не должна
превышать площади противопожарного отсека согласно таблице 5 NCM C.02.02.

Необходимо учитывать, что при определении средств защиты (автоматическое


пожаротушение или пожарная сигнализация) принимается суммарная площадь
объединенных проемом этажей.

Для исключения суммирования площадей технологические проемы должны заделываться


глухими настилами из несгораемых материалов с пределом огнестойкости 0,75 часа.

Не допускается устройство тоннелей, подпольных каналов и т.п., которые могут служить


местом скопления спиртовых паров или жидких продуктов в цехах с производствами
категорий А и B.

5.3.8 Наружные ограждающие конструкции зданий и помещений с производствами категории


А и B следует проектировать легкосбрасываемыми при воздействии взрывной волны.

Площадь легкосбрасываемых конструкций определяется расчетом в зависимости от объема


помещения в соответствии с требованиями NCM C.02.02.

5.3.9 Полы в цехах с производствами категорий А и B должны выполняться из негорючих


материалов и быть безыскровыми. Устройство полов из черных вяжущих материалов
(асфальт и т.п.) не допускается. Уклоны полов к трапам в помещениях, где возможны
проливы продуктов, следует принимать 1-2 % в зависимости от материала пола.

5.3.10 Внутренняя отделка помещений должна выполняться из негорючих материалов,


допускающих проводить влажную уборку и дезинфекцию.

55
NCM E.03.06:2020

6 Технологическая часть

6.1 Общие требования к обеспечению взрывобезопасности технологических


процессов

6.1.1 Технологические процессы в пожароопасных и взрывоопасных производствах должны


осуществляться согласно утвержденному технологическому регламенту и нормам
технологического проектирования.

6.1.2 Для каждой технологической системы предусматриваются меры по максимальному


снижению уровня взрывоопасности блоков, входящих в нее: - предотвращение взрывов и
пожароввнутри технологического оборудования:

- защита технологического оборудования от разрушения и максимальное ограничение


выбросов взрывоопасных веществ в атмосферу при аварийной разгерметизации;
- исключение возможности взрывов и пожаров в объеме производственных зданий,
сооружений и наружных установок;
- снижение тяжести последствий взрывов и пожаров в объеме производственных зданий,
сооружений и наружных установок.

Технологические процессы организуются так, чтобы исключить возможность вз рыва в


системе при регламентированных значениях параметров, которые устанавливаются
разработчиком процесса.

6.1.3 Условия взрывопожаробезопасного проведения отдельного технологического процесса


или его стадий обеспечиваются:

- рациональным подбором взаимодействующих компонентов, исходя из условия


максимального снижения или исключения образования взрывопожароопасных смесей или
продуктов;
- выбором рациональных режимов дозирования компонентов, предотвращением возможности
отклонения их соотношений от регламентированных значений и образования взрывоопасных
концентраций в системе;
- выбором значений параметров технологической среды (состава, давления, температуры),
снижающих ее взрывопожароопасность.

6.1.4 Оптимальные условия взрывопожаробезопасности технологической системы


обеспечиваются:

- рациональным выбором технологической схемы с минимально возможными


относительными энергетическими потенциалами входящих в нее блоков, которые
определяются на стадии проектирования;
- определением допустимых значений скоростей, давлений, температур, участвующих в
технологическом процессе веществ с учетом их взрывоопасных характеристик и физико -
химических свойств.

6.1.5 Технологические схемы организуются преимущественно по непрерывной схеме.

Для технологических схем непрерывного действия, в состав которых входят отдельные


аппараты периодического действия, предусматриваются меры, обеспечивающие
взрывобезопасное проведение операций отключения (подключения) периодически
действующих аппаратов от (к) непрерывной технологической линии.

Для взрывоопасных технологических процессов предусматриваются автоматические системы


противоаварийной защиты, предупреждающие образование взрывоопасной среды в
технологическом оборудовании при отклонении от предусмотренных регламентом предельно
допустимых значений параметров процесса во всех режимах работы и обеспечивающие
безопасную остановку или перевод процесса в безопасное состояние.

56
NCM E.03.06:2020

6.1.6 Системы противоаварийной защиты, как правило, включаются в общую систему


управления технологическим процессом. Формирование сигналов для ее срабатывания
должно базироваться на предельно допустимых значениях параметров, определяемых
свойствами веществ и характером процесса.

Запрещается проведение технологических процессов при критических значениях параметров,


в том числе в области взрывоопасных концентраций.

6.1.7 Технологические процессы с взрывоопасной средой, в которых невозможно исключение


опасных источников зажигания, оснащаются средствами взрывопредупреждения и защиты
оборудования и трубопроводов от разрушений (разрывными предохранительными
мембранами, предохранительными клапанами и т.д).

6.1.8 Технологические процессы, в которых обращаются горючие продукты (газообразные,


жидкие, твердые), способные образовывать взрывоопасные смеси с воздухом, должны быть
герметичными и исключать создание опасных концентраций этих веществ в окружающей
среде во всех режимах работы.

6.1.9 При разработке мероприятий по предотвращению взрывов и пожаров в объеме зданий и


сооружений должны учитываться требования NCM E.03.04

6.1.10 Для аварийного освобождения технологических блоков от продуктов и емкостей с


легковоспламеняющимися жидкостями (в дальнйшем ЛВЖ), расположенных в цехах может
использоваться оборудование технологических установок смежных отделений и свободные
емкости спиртохранилища.

В спиртохранилище и в сливном отделении аварийные емкости для слива спирта из


резервуаров не устанавливаются, так как предусматривается обвалование или заглубление
спиртохранилищ, вмещающие емкость наибольшего резервуара.

6.1.11 Отбор проб, регулирование и другие операции должны исключать попадание


взрывоопасных веществ в воздух помещений.

Как правило, необходимо предусматривать автоматически контроль за составом смесей в


потоке.

При невозможности установки приборов автоматического контроля в потоке для отбора проб
следует применять герметичные пробоотборники.

6.1.12 Оборудование, аппараты, коммуникации и арматура, установленные в пожаро - и


взрывоопасных производствах, должны быть герметичными.

6.1.13 Для герметизации соединений технологического оборудования, работающего в


контакте с легковоспламеняющимися жидкостями ЛВЖ, применяются преимущественно
уплотнения торцевого типа.

6.1.14 "Воздушники" для однородных сочетаемых веществ должны по возможности


группироваться.

6.1.15 Средства защиты от распространения пламени (огнепреградители, жидкостные


затворы и т.п.) должны устанавливаться на дыхательных линиях аппаратов и резервуаров с
ЛВЖ.

Конструкция огнепреградителей и жидкостных предохранительных затворов должна


обеспечивать надежную локализацию пламени с учетом условий эксплуатации.

Для огнепреградителей и жидкостных предохранительных затворов предусматриваются


меры, обеспечивающие надежность их работы в условиях эксплуатации, в том числе при
возможности замерзания веществ.

57
NCM E.03.06:2020

Запрещается эксплуатация взрывопожароопасных технологических установок с


неисправными или отключенными противоаварийными устройствами.

6.1.16 Для перекачки легковоспламеняющихся жидкостей, рекомендуется применять насосы,


исключающие пропуск продуктов. При использовании сальниковых насосов следует
применять преимущественно насосы с торцовыми уплотнениями или другими конструкциями
сальниковых устройств, исключающими подтекание.

6.1.17 Насосы, применяемые для нагнетания легковоспламеняющихся и горючих жидкостей,


должны оснащаться блокировками, прекращающими работу насоса при отклонениях ее
уровней в приемной и расходной емкостях от предельно допустимых значений.

6.1.18 В приемно-отпускном и сливном отделениях для перекачивания спирта разрешается


установка насосов с электродвигателем во взрывозащищенном исполнении.

6.1.19 Колонны брагоректификации взрывоопасных жидкостей оснащаются средствами


контроля и автоматического регулирования уровня и температуры жидкости.

6.1.20 Сушильный агент и режимы сушки кормов и кормовых дрожжей выбираются с учетом
взрывопожароопасных свойств высушиваемого материала, теплоносителя и снижения
взрывоопасности блока.

На случай возможного превышения допустимой температуры сушки предусматривается


автоматическая блокировка по остановке процесса сушки и разрабатываются другие меры,
исключающие возможность образования взрывоопасных смесей в аппарате.

Распылительные сушилки должны оснащаться средствами автоматического отключения


подачи на сушку продукта и сушильного агента при прекращении поступления одного из них.

6.1.21 Порядок выполнения технологических операций по хранению и перемещению жидких


веществ ЛВЖ, заполнению и опорожнению стационарных резервуаров, выбор параметров
процесса, значения которых определяют взрывоопасность выполнения этих работ (давление,
скорости перемещения, предельно допустимые максимальные и минимальные уровни),
осуществляются с учетом физико-химических свойств горючих продуктов и
регламентируются.

6.1.22 Резервуары спиртохранилища и сливо-наливные пункты ЛВЖ, оборудуются


средствами контроля и управления опасными параметрами процесса.

6.1.23 При сливе-наливе железнодорожных цистерн должны предусматриваться меры,


предотвращающие возможность самопроизвольного перемещения находящихся под наливом
цистерн, разгерметизации наливных устройств и выброса в атмосферу горючих продуктов, а
также исключающие наличие постоянных или случайных источников зажигания в зоне
возможной загазованности.

6.1.24 Запрещается использовать железнодорожные цистерны с ЛВЖ, находящиеся на


железнодорожных путях, в качестве стационарных, складских (расходных) емкостей.

6.1.25 Слив из цистерн и налив в них ЛВЖ, должен осуществляться на специальных


сливоналивных пунктах.

6.1.26 При проведении операций налива ЛВЖ, насосами предусматриваются средства их


дистанционного отключения. Отключающие устройства должны быть расположены в местах,
легкодоступных и удобных при эксплуатации и обслуживании этих устройств.

6.1.27 При проведении сливоналивных операций должны предусматриваться меры защиты от


статического электричества.

58
NCM E.03.06:2020

6.2 Требования к расположению оборудования

6.2.1 Расположение оборудования должно обеспечивать безопасность и удобство его


обслуживания, ремонта и своевременную эвакуацию работающих при аварийных ситуацих.

6.2.2 Наружные технологические установки следует располагать со стороны глухой стены


здания цеха.

6.2.3 Площадь отдельно стоящей открытой установки не должна превышать:

а) при высоте до 30 м – 2500 м;


b) при высоте 30 м и более – 1500 м.

6.2.4 В случаях, когда суммарная площадь части здания между противопожарными стенами и
примыкающей к ней открытой установки производств категории А и B не превышает
допускаемой по NCM C.02.02 площади пожарного отсека, расстояние между зданием и
открытой установкой не нормируется. При этом:

- расположение открытых установок допускается только с одной стороны здания у глухой


стены; устройство в этой стене оконных и дверных проемов не допускается;
- ширина открытых установок должна быть не более 20 м;
- отдельные аппараты с ЛВЖ, объемом до 10 м , вынесенные из помещения цеха, но связанные
с ним, допускается устанавливать на расстоянии не менее 10 м от оконных и дверных проемов
помещений. В случаях, когда этот разрыв менее 10 м, необходимо оконные проемы помещений
заполнять стеклоблоками.

6.2.5 При установке оборудования необходимо предусматривать:

- основные проходы в местах постоянного пребывания работающих, а также по фронту


обслуживания щитов управления ( при наличии постоянных рабочих мест), шириной не менее
2 м;
- основные проходы по фронту обслуживания машин (компрессоров, насосов, воздуходувок и
т.п.) и аппаратов, имеющих "гребенки" управления, местные контрольно-измерительные
приборы и т.п. при наличии постоянных рабочих мест, шириной не менее 1,5 м;
- проходы между аппаратами, а также между аппаратами и стенами помещений. При
необходимости кругового обслуживания, шириной не менее 0,8 м.
- проходы для осмотра и периодической проверки и регулировки аппаратов и приборов
шириной не менее 0,8 м;
- проходы у оконных проемов, доступных с уровня пола или площадки, шириной не менее
1,0 м;
- проходы между компрессорами шириной не менее 1,5 м, за исключением малогабаритных
машин (шириной и высотой до 0,8 м), для которых разрешается уменьшать ширину прохода
до 1,0 м;
- ремонтные площадки, достаточные для разборки и чистки аппаратов и их частей, без
загромождения рабочих проходов, основных и запасных выходов и площадок лестниц;
- расстояние от верха оборудования до низа выступающих конструкций перекрытий не менее
0,8 м;
- все проходы должны быть, как правило, прямолинейными и свободными от оборудования,
ведущими к эвакуационным выходам;
- минимальные расстояния для проходов устанавливаются между наиболее выступающими
частями оборудования с учетом фундаментов, изоляции, ограждения и т.п. дополнительных
устройств;

Указанные расстояния не относятся к аппаратам, представляющим часть агрегата (например,


ректификационные колонны с кипятильником, дистиллятор с холодильником и т.п.); в этом
случае, расстояние между отдельными аппаратами агрегата определяется техноло гической
целесообразностью и возможностью обслуживания;

6.2.6 Участки перекрытий и технологических площадок, на которых установлены аппараты с


наличием в них:

59
NCM E.03.06:2020

- токсичных жидкостей, должны иметь поддоны;


- легковоспламеняющихся жидкостей (на технологических площадках) должны иметь глухие
бортики, а на перекрытии пороги из негорючих материалов. Высота бортиков, порогов и
площадь поддонов устанавливаются в технологической части проекта;

6.2.7 Размещение технологического оборудования и трубопроводов в помеще ниях, на


наружных установках, а также трубопроводов на эстакадах должно осуществляется с учетом
возможности проведения визуального контроля за их состоянием, выполнения работ по
обслуживанию, ремонту и замене.

При возникновении пожара необходимо, руководствуясь инструкцией по ликвидации аварий,


перекрыть поступление продуктов на установку.

6.2.8 Запрещается размещать технологическое оборудование взрывопожароопасных


производств:

- над и под вспомогательными помещениями;


- под эстакадами технологических трубопроводов с горючими, едкими и взрывоопасными
продуктами;
- над площадками открытых насосных и компрессорных установок, кроме случаев применения
герметичных бессальниковых насосов или при осуществлении специальных мер
безопасности, исключающих попадание взрывопожароопасных веществ на ниже
установленное оборудование;

6.2.9 Постоянные рабочие места должны быть оборудованы шкафом для рабочего и
аварийного инструмента;

На рабочем месте должен находиться комплект производственных инструкций по данному


рабочему месту и инструкция по технике безопасности и пожарной безопасности.

6.3 Требования к аппаратам и предохранительным устройствам

6.3.1 В технологических системах для предупреждения аварий, предотвращения их развития


необходимо применять противоаварийные устройства: запорно-регулирующую арматуру,
клапаны, предохранительные устройства от превышения давления, средства локализации
пламени и автоматические системы подавления взрыва.

При установке предохранительных устройств на технологических аппаратах с


взрывоопасными продуктами предусматриваются меры и средства, обеспечивающие
минимальную частоту их срабатывания.

Средства защиты от распространения пламени (огнепреградители, пламяотсекатели и т.п.)


должны устанавливаться на дыхательных линиях резервуаров с ЛВЖ.

6.3.2 Аппараты, работающие без избыточного давления, но содержащие взрывоопасные


продукты производства, необходимо рассчитывать с учетом пневматического испытания их
на герметичность давлением не менее 0,01 МПа при емкости аппарата до 30 м и 0,005 МП а –
при емкости аппарата 30 м и более.

Нормы минимального расчетного давления не распространяются на наружные резервуары.


Аппараты, работающие под давлением ниже 0,07 МПа, но содержащие пожаро- и
взрывоопасные продукты, необходимо рассчитывать с учетом испытания их на герметичность
под давлением, превышающим рабочее не менее, чем на 0,03 МПа.

6.3.3 Проектирование, изготовление и эксплуатация аппаратов, работающих под давлением


выше 0,07 МПа, а также материалы для их изготовления должны соответствовать
требованиям NRS 35-03-67.

60
NCM E.03.06:2020

6.3.4 Для проветривания аппаратов с взрывоопасными и токсичными веществами перед


ремонтом, внутренним осмотром и испытанием должны быть предусмотрены противоположно
расположенные люки.

6.3.5 Между сосудом и предохранительным клапаном не должно быть запорного устройства.

6.3.6 На аппаратах колонного типа с большим числом (свыше 30) тарелок, учитывая
возможность резкого увеличения их сопротивления за счет нарушения технологического
режима, что может привести к значительной разности между давлениями в кубовой и верхней
частях аппарата, предохранительные клапаны рекомендуется устанавливать на кубовой
части колонны.

Общее количество предохранительных клапанов определяется расчетом в соответствии с


NRS 35-03-67.

6.3.7 При установке предохранительных клапанов на аппаратах (трубопроводах) с


легковоспламеняющимися жидкостями и токсичными продуктами необходимо
предусматривать меры, обеспечивающие минимальную частоту срабатывания их, например,
повышение расчетного давления для создания достаточного запаса между разрешенным
(расчетным) давлением аппарата и максимальной возможной величиной давления при
нормальной работе аппарата. С учетом этого условия следует:

- сборы от клапанов, установленных на аппаратах со слабо токсичными средами, направлять в


атмосферу, через стояк; при возможности уноса с газами и парами - жидкости,
предусматривать на линии сброса, перед стояком, групповой (по роду продукта) или
общецеховой сепаратор для улавливания жидкости;
- сбросы от дыхательных клапанов, установленных на емкостях для хранения спирта, на-
правляются в атмосферу (спиртоловушки не устанавливаются,так как спиртохранилище не
отапливается;
- сбросы от клапанов, установленных на аппаратах с ядовитыми парами и газами легче воздуха
(аммиак и др.) направлять в атмосферу через специальный стояк;
- сбросы от аппаратов с ядовитыми жидкостями (склады кислоты) допускается направлять в
атмосферу после обезвреживания их в специальном поглощающем устройстве.

6.3.8 Схема и аппаратное оформление поглощающего устройства должны разрабатываться в


каждом отдельном случае в зависимости от технологической схемы производства и состава
сбрасываемых продуктов.

При расчете предохранительных клапанов должно учитываться противодавление в закрытой


системе.

Высота выхлопных стояков от предохранительных клапанов должна быть не менее, чем на


1,0 м выше самой высокой точки здания цеха или самой высокой рабочей площадки открытой
установки (считая в радиусе 15 м от выхлопного стояка), но должна быть не менее 6 м от
уровня земли.

6.4 Требования к трубопроводам и арматуре

6.4.1 Материалы для изготовления труб по своим техническим показателям должны


соответствовать рабочим условиям транспортируемой среды (физико-химическим свойствам,
давлению и температуре), а также требованиям действующих нормативно-технических
документов.

Контроль и испытание технологических трубопроводов проводятся в соответствии с


требованиями СНиП 3.05.05.

6.4.2 Для транспортирования негорючих нейтральных жидких и газообразных продуктов


(инертный газ, рассол, воздух, вода, водный раствор спирта крепостью 10 % об. и менее и
т.п.) следует применять сварные трубы, рассчитанные на соответствующее рабочее
давление.

61
NCM E.03.06:2020

6.4.3 Прокладка трубопроводов должна обеспечивать наименьшую протяженность


коммуникаций, исключать провисания и образование застойных зон.

При прокладке трубопроводов через строительные конструкции зданий и другие препятствия


принимаются меры, исключающие возможность передачи дополнительных нагрузок на трубы.

6.4.4 Во взрывопожароопасных технологических системах, как правило, применяется


стальная арматура стойкая к коррозионному воздействию рабочей среды в условиях
эксплуатации и отвечающая требования стандартов и нормалей.

Допускается в технологических блоках при давлении <1,0 МПа применение арматуры из


чугуна и неметаллических конструкционных материалов (пластических масс и т.п.) при
соответствующем обосновании.

6.4.5 Размещение технологических трубопроводов горючих и взрывопожароопасных


продуктов на эстакаде, площадках наружных установок, в помещениях взрывопожароопасных
производств должно осуществляться с учетом возможности проведения визуального контроля
их состояния, выполнения работ по обслуживанию, ремонту, а при необходимости замены
этих трубопроводов.

При эксплуатации технологического оборудования и трубопроводов взрывопожаро-опасных


производств, в которых находятся коррозийно активные вещества, предусматриваются
методы их защиты с учетом скорости коррозионного износа применяемых конструкционных
материалов.

6.4.6 Запорная арматура, устанавливаемая на нагнетательном и всасывающем


трубопроводах насоса или компрессора, должна быть к нему максимально приближена и
находится в зоне, удобной для обслуживания.

6.4.7 Запрещается применять во взрывопожароопасных технологических системах гибкие


шланги (резиновые, пластмассовые и т.п.) в качестве стационарных трубопроводов для
транспортировки легковоспламеняющихся и горючих жидкостей.

Разрешается применение гибких шлангов для проведения операций слива и налива в авто и
железнодорожные цистерны и другое нестационарное оборудование, а также для
выполнения вспомогательных операций (продувка участков трубопроводов, насосов,
освобождение трубопроводов от остатков ЛВЖ. Подключение гибких шлангов для
выполнения вспомогательных операций допускается только на период проведения этих
работ. Соединение шлангов с трубопроводами осуществляется с помощью стандартных
разъемов.

Выбор шлангов осуществляется с учетом свойств транспортируемого продукта и параметров


проведения процесса; срок службы шлангов устанавливается действующими
государственными стандартами и отраслевыми нормативными документами.

6.4.8 Трубопроводы во взрывопожароопасных технологических системах, как правило, не


должны иметь фланцевых или других разъемных соединений.

Фланцевые соединения допускаются только в местах установки арматуры или подсоединения


трубопроводов к аппаратам, а также на тех участках, где по условиям технологии требуется
периодическая разборка для проведения чистки и ремонта трубопроводов.

Фланцевые соединения размещаются в местах, открытых и доступных для визуального


наблюдения, обслуживания, разборки, ремонта и монтажа. Не допускается располагать
фланцевые соединения трубопроводов с взрывопожароопасными, токсичными и едкими
веществами над местами постоянного прохода людей и рабочими площа дками (площадками
с постоянным пребыванием персонала).

Материал фланцев и конструкция уплотнения принимаются по соответствующим нормалям и


стандартам с учетом условий эксплуатации. При выборе фланцевых соединений

62
NCM E.03.06:2020

трубопроводов для транспортировки веществ в условиях, не указанных в этих документах,


материал фланцев и конструкция уплотнения принимаются по рекомендациям
специализированных проектных или научно-исследовательских организаций.

6.4.9 Для трубопроводов технологических объектов I категории взрывоопасности не


допускается применение фланцевых соединений с гладкой уплотняющей поверхностью.

6.4.10 Учитывая взрывоопасность транспортируемых средств, необходимо в каждом


отдельном случае выбирать арматуру, удовлетворяющую требованиям повышенной
герметичности запорных устройств.

6.4.11 Устанавливаемая на трубопроводах запорная и регулирующая арматура должна быть


легко доступна для обслуживания. В случае расположения арматуры на высоте больше 1,8 м
для ее обслуживания должны предусматриваться специальные площадки и лестницы,
арматуру, предназначенную для частого использования, не рекомендуется располагать
выше, чем 1,6 м от уровня пола или обслуживающей площадки (до штурвалов или других
органов управления). Расстояние от верха арматуры до выступающих конструкций
перекрытия должно быть не менее 0,6 м.

6.4.12 На внутрицеховых обвязочных трубопроводах размещение запорной арматуры должно


обеспечивать возможность надежного отключения каждого отдельного агрегата или аппарата.
Необходимость применения арматуры с дистанционным управлением или ручным приводом,
определяется условиями технологического процесса и обеспечением безопасности работы.

6.4.13 Дистанционное управление запорными устройствами следует располагать в


диспетчерской, операторской и в других безопасных местах. Управление дистанционным
приводом разрешается располагать и в производственных помещениях при условии
дублирования его из безопасного места.

6.4.14 Прокладывать трубопроводы для транспортирования взрывоопасных, ядовитых и


едких веществ через распределительные устройства, электро помещения и помещения КИП
запрещается.

6.4.15 Для всех трубопроводов, предназначенных для транспортирования взрывоопасных


продуктов (кроме спиртохранилищ), должна быть предусмотрена возможность продувки их
острым водяным паром или инертным газом. Подвод пара или инертного газа к
технологическим трубопроводам должен производиться с помощью съемных участков
трубопроводов или гибких шлангов, с установкой запорной арматуры с обеих сторон съемного
участка; по окончании продувки эти участки трубопроводов или шланги должны быть сняты, а
на запорной арматуре установлены заглушки.

6.4.16 Наружные поверхности трубопроводов, аппаратов и приборов подлежат изоляции


негорючими теплоизоляционными материалами в следующих случаях:

- при необходимости обеспечения нормальных температурных условий в помещении;


- во избежание ожогов при температуре поверхности 45 °С и выше, если по условиям
взрывобезопасности не требуется более низкая температура;
- при необходимости предупреждения и уменьшения теплопотерь (для сохранения
температуры, предотвращения конденсации, замерзания конденсата).

6.4.17 Температура нагретых поверхностей оборудования, ограждений и трубопроводов на


рабочих местах и проходах не должна превышать 45 °С.

6.5 Ограждающие устройства

6.5.1 Все переходы, площадки, лестницы, приямки, открытые колодцы и т.п. должны иметь
ограждения высотой не менее 1 м. Нижняя часть ограждения должна иметь сплошной борт
высотой 0,14 м.

63
NCM E.03.06:2020

6.5.2 При расположении обслуживаемого оборудования (аппаратов, приборов, арматуры и


пр.) на высоте более 1,8 м для доступа к нему должны быть устроены стационарные
лестницы и площадки с ограждениями.

К аппаратам, резервуарам, задвижкам, приборам и др. оборудованию, требующему доступ во


время эксплуатации и ремонта, должны вести маршевые лестницы.

Лестницы должны быть снабжены перилами. Ширина лестницы должна быть не менее 0,7 м,
а если по ней возможна переноска тяжестей, то не менее 1 м, шаг ступеней должен быть не
более 0,25 м, а ширина ступени - не менее 0,12 м. Уклон лестниц должен быть не более 45°.

Для доступа к редко обслуживаемому оборудованию, находящемуся на высоте не более 3 м,


допускается устройство лестниц с уклоном 60°, а в отдельных случаях – использование
стремянок.

6.5.3 Верхняя площадка лестницы, ведущей на резервуар для хранения спирта, должна
находиться на одном уровне с крышкой резервуара и иметь перила высотой 1,0 м с нижним
бортом высотой не менее 0,15 м по всему периметру площадки.

По краю крышки резервуара, должны устраиваться перила высотой 1,0 м.

На огражденной площади крышки резервуара находятся: замерный люк, замерное


устройство, предохранительные клапаны и прочая ариатура.

6.5.4 Для отбора проб из резервуаров должны быть установлены пробоотборники,


расположенные на высоте, доступной для обслуживания, или другие специальные
приспособления.

6.5.5 При расположении задвижек и другой арматуры в колодцах, лотках и других углублениях
должны предусматриваться удлиненные штоки или штурвалы управления, а также
обеспечиваться безопасный доступ к ним на случай ремонта или замены арматуры.

7 Автоматизация производства

7.1 Общие требования

7.1.1 Системы контроля технологических процессов, автоматического автоматизированного и


дистанционного управления (системы управления), системы противоаварийно й
автоматической защиты (системы ПАЗ, в том числе поставляемые комплектно с
оборудованием, должны отвечать требованиям NRS 35-05-43, утвержденным Технадзором,
действующей нормативно-технической документации, проектам, регламентам и обеспечивать
заданную точность поддержания технологических параметров, надежность и безопасность
проведения технологических процессов.

7.1.2. Размещение электрических средств и элементов систем контроля, управления и ПАЗ,


во взрывоопасных зонах производственных помещений и наружных установок, а также
степень защиты оболочек должны соответствовать требованиям (ПУЭ).

7.2 Системы управления технологическими процессами

7.2.1. Технологические процессы, имеющие в своем составе объекты с блоками I категории


взрывоопасности, как правило, оснащаются автоматизированными системами управления
технологическими процессами АСУ ТП на базе электронных средств контроля и автоматики,
включая средства вычислительной техники и должны обеспечивать:

- постоянный контроль за параметрами процесса и управление режимом для поддержания их


регламентированных значений;
- регистрацию срабатывания и контроль за работоспособным состоянием средств ПАЗ;
- постоянный контроль за состоянием воздушной среды в пределах объекта;

64
NCM E.03.06:2020

- постоянный анализ изменения параметров в сторону критических значений и


прогнозирование возможной аварии;
- действие средств управления и ПАЗ, прекращающих развитие опасной ситуации;
- действие средств локализации аварийной ситуации, выбор и реализацию оптимальных
управляющих воздействий;
- проведение операций безаварийного пуска, остановки и всех необходимых для этого
переключений;
- выдачу информации о состоянии безопасности на объекте в вышестоящую систему
управления.

7.2.2. В помещениях управления должна предусматриваться световая и звуковая


сигнализация превышения параметров процесса, которые определяют его взрывоопасность.

7.2.3. Применение ртутных приборов, термометров с ртутью не допускается.

7.3 Системы противоаварийной автоматической защиты

7.3.1. Для взрывоопасных технологических процессов предусматриваются системы


противоаварийной автоматической защиты ПАЗ, предупреждающие возникновение
аварийной ситуации при отклонении от предусмотренных регламентом предельных
допустимых значений параметров процесса во всех режимах работы и обеспечивающие
безопасную остановку или переход процесса в безопасное состояние по заданной программе.

7.3.2. Надежность и время срабатывания систем ПАЗ, определяется с учетом требований


технологической части проекта, категорий взрывоопасности технологических блоков и
времени развития возможной аварии. Время срабатывания системы ПАЗ, должно быть таким,
чтобы исключалось опасное развитие процесса. В системах ПАЗ, запрещается применение
многоточечных приборов контроля параметров, определяющих взрывоопасность процесса.

7.3.3. Выбор системы ПАЗ, технологических объектов и ее элементов осуществляется исходя


из условий обеспечения ее работы при выполнении требований по эксплуатации,
обслуживанию и ремонту в течение всего межремонтного пробега защищаемого объекта.
Нарушение работы системы управления не должно влиять на работу системы ПАЗ.

7.3.4. Системы ПАЗ, и управления технологическими процессами должны исключать их


срабатывание от случайных и кратковременных сигналов нарушения нормального хода
технологического процесса, в том числе и в случае переключения на резервный или
аварийный источник электропитания.

7.3.5. В случае отключения электропитания или прекращения подачи сжатого воздуха для
питания систем контроля и управления системы ПАЗ, должны обеспечивать перевод
технологического объекта в безопасное состояние. Необходимо исключить возможность
произвольных переключений в этих системах при восстановлении питания.

7.3.6. Надежность систем ПАЗ, обеспечивается аппаратурным резервированием различных


типов (дублирование, троирование), временной и функциональной избыточностью и
наличием систем диагностики и самодиагностики.

Надежность контроля параметров, определяющих взрывоопасность процесса, на объектах с


технологическими блоками I и II категорий взрывоопасности обеспечивается дублированием
систем контроля параметров, наличием систем самодиагностики с индикацией рабочего
состояния.

Технические решения по обеспечению надежности контроля параметров, имеющих


критические значения, на объектах с технологическими блоками III категории
взрывоопасности разрабатываются и обосновываются разработчиком проекта.

7.3.7. Установка деблокирующих ключей в системах ПАЗ, объектов с блоками всех категорий
взрывоопасности допускается только для обеспечения пуска, остановки или переключений.
Количество таких ключей должно быть минимальным. При этом предусматриваются

65
NCM E.03.06:2020

устройства, регистрирующие все случаи отключения параметров защиты и их


продолжительность.

7.3.8. Контроль за параметрами, определяющими взрывоопасность технологических


процессов с блоками I категории взрывоопасности, осуществляется не менее чем от двух
независимых датчиков с раздельными точками отбора.

7.3.9. Для систем ПАЗ, в обоснованных случаях необходимо предусматривать щиты (или
панели) с мнемосхемами структуры блокировок, которые должны оснащаться световыми
устройствами, сигнализирующими о состоянии блокировок, источников питания и
исполнительных органов.

7.3.10. Для всех взрывоопасных технологических объектов проектом должен быть


предусмотрен резерв средств ПАЗ, исходя из времени ремонта, надежности изделия, условий
эксплуатации и категории взрывоопасности объекта.

7.4 Автоматические средства газового анализа

7.4.1. Для контроля загазованности (по ПДК и НКПВ) в производственных помещениях,


рабочей зоне открытых наружных установок предусматриваются, как правило, средства
автоматического газового анализа с сигнализацией предельно допустимых величин
(NCM G.05.01). При этом все случаи загазованности должны фиксироваться приборами.

7.4.2. Места установки сигнализаторов и газоанализаторов и количество датчиков или


пробоотборных устройств определяются в проекте (ВСН 64-86).

7.4.3. В помещении управления предусматривается световая и звуковая сигнализация о


загазованности производственных помещений и территории управляемого объекта.

7.4.4. Во взрывоопасных помещениях и снаружи, перед входными дверями,


предусматривается устройство световой и звуковой сигнализации о загазованности
воздушной среды.

7.4.5. Для систем аварийной вентиляции предусматривается их автоматическое включение


одновременно с включением предупредительной сигнализации по срабатыванию
установленных в помещении сигнализаторов до взрывных концентраций газо-, паро-,
пылевоздушной смеси (10 % нижнего концентрационного предела распространения пламени
– НКПРП, который в свою очередь составляет для этилового спирта 3,6% или 74 г/м ). При
проектировании аварийной вентиляции следует руководствоваться требованиями
СНиП 2.04.05.

7.5 Энергоснабжение систем контроля, управления и ПАЗ

7.5.1. Системы контроля, управления и ПАЗ объектов с технологическими блоками I категории


взрывоопасности по обеспечению надежности электроснабжения относятся к особой группе
электро приемников I категории по ПУЭ (с третьим независимым источником электропитания).
Необходимость отнесения систем контроля, управления и ПАЗ объектов с технологическими
блоками II и III категорий взрывоопасности к электроприемникам особой группы определяется
проектом.

7.5.2. Мощность третьего независимого источника электроснабжения, предназначенного для


питания систем контроля, управления и ПАЗ объектов с технологическими блоками I
категории взрывоопасности, должна обеспечивать работу всех элементов системы,
задействованных в безаварийной остановке технологического объекта.

7.5.3. Для пневматических систем контроля, управления и ПАЗ предусматриваются


отдельные установки и отдельные сети сжатого воздуха.

66
NCM E.03.06:2020

7.5.4. Воздух для воздушных компрессоров и систем КИПиА должен быть очищен от пыли,
масла и влаги. Качество сжатого воздуха должно соответствовать NRS 35-03-95 и быть не
ниже I класса загрязненности.

7.5.5. Питающие сети сжатого воздуха должны иметь буферные емкости, обеспечивающие
питание воздухом систем контроля, управления и ПАЗ в течение не менее 1 часа при
остановке компрессоров. Запрещается использование сжатого воздуха не по назначению.

75.6. Помещения управления технологическими объектами и установки компримирования


воздуха должны оснащаться световой и звуковой сигнализацией падения давления сжатого
воздуха.

7.5.7. Запрещается использование инертного газа для питания систем КИПиА.

7.6 Основные требования к помещениям управления

7.6.1. Объемно-планировочные решения, конструкция зданий и помещений для систем


управления и ПАЗ, их размещение на территории взрывопожароопасных объектов
осуществляется на основе требований действующих строительных норм и правил, ПУЭ и
других общегосударственных нормативно-технических документов.

7.6.2. Помещения управления устраиваются, как правило, отдельно стоящими, вне


взрывоопасной зоны. Допускается выполнять их встроенными в здание примыкающими не
более чем одной стеной к взрывоопасной зоне с тяжелыми парами (спирта) класса В -1а и
В-1b. При этом запрещается:

- размещение их над (или под) взрывопожароопасными помещениями категорий А и B и


размещение под приточными венткамерами, помещениями с мокрыми процессами;
- размещение в них оборудования и других устройств, не связанных с системой управления
технологическим процессом;
- транзитная прокладка трубопроводов, воздуховодов, кабелей и т.п. через помещения
управления; устройство парового и водяного отопления;
- ввод пожарных водопроводов, импульсных линий и других трубопроводов с горючими,
взрывоопасными и вредными продуктами.

7.6.3. Помещения управления должны удовлетворять следующим требованиям:

- иметь воздушное отопление и установки для кондиционирования воздуха (в обоснованных


случаях допускается устройство водяного отопления в помещениях управления, не имеющих
электронных приборов);
- воздух, подаваемый в помещения управления, должен быть очищен от газов, паров и пыли
и соответствовать требованиям по эксплуатации устанавливаемого оборудования и
санитарным нормам;
- полы в помещениях управления должны быть теплыми и неэлектропроводными, кабельные
каналы и двойные полы должны соответствовать требованиям п.2.3.115 ПУЭ;
- средства и системы пожаротушения должны соответствовать требованиям действующей
нормативно-технической документации.

7.6.4. Взрывоопасные технологические объекты оборудуются системами двухсторонней


громкоговорящей и телефонной связи.

8 Отопление и вентиляция

8.1 Общие требования

8.1.1 Отопление, вентиляция и кондиционирование производственных, складских и


вспомогательных помещений взрывопожароопасных производств предприятий пиртовой,
ликероводочной и коньячной промышленности должны отвечать требованиям
соответствующих нормативных документов согласно раздела 2 «Ссылки».

67
NCM E.03.06:2020

8.1 2 Категория зданий и помещений по взрывопожарной безопасности и класс помещений по


ПУЭ должны приниматься по данным технологической части проекта.

8.1.3 Размещение вентиляционных установок и конструктивные решения по отоплению и


вентиляции должны приниматься согласно требований СНиП 2.04.05; NCM E.03.02,
NCM C.02.02.

8.1.4 При прокладке воздуховодов и трубопроводов через ограждающие конструкции с


нормируемыми пределами огнестойкости и пределами распространения огня зазоры между
ними следует заполнять строительным раствором на всю толщину, для выполнения
требования по огнестойкости и пылегазонепроницаемости конструкции.

8.2 Отопление

8.2.1. При устройстве систем отопления с местными нагревательными приборами


конструкция и расположение приборов должны обеспечивать возможность очистк и их
поверхности от пыли и исключить возможность ожогов.

8.2.2. Местные нагревательные приборы систем отопления, расположенные в


производственных помещениях категорий "А", "B" и "C" по пожарной опасности, для удобства
очистки, должны иметь гладкую поверхность.

8.2.3 Температура теплоносителя в системах отопления с местными нагревательными


приборами помещений с производствами категории "А", "B" или "C" должна приниматься не
менее, чем на 20% ниже температуры самовоспламенения веществ, но не более:

а) при отсутствии горючей или взрывоопасной пыли или аэрозолей:


- 150 °С - при водяном отоплении с регулированием по отопительному графику;
- 130 °С - при паровом отоплении или водяном с постоянной температурой;
b) при наличии горючей и взрывоопасной пыли или аэрозолей для помещений категории "А" и
"B" - 110 °С - независимо от вида и характера теплоносителя;
c) то же для помещений категории "C" - 130 °С.

8.2.4 В помещениях с производствами категорий "А", "B" и "C" при температуре


теплоносителя более 130 °С необходимо нагревательные приборы ограждать экранами из
негорючих материалов и устанавливать их на расстоянии не менее 0,1 м от прибора.

Экраны должны быть съемными или иметь открывающиеся створки для очистки приборов.

8.2.5 Для систем отопления и теплоснабжения калориферов следует принимать в качестве


теплоносителя, как правило, воду, другие теплоносители допускается принимать при
обосновании.

8.2.6 Прокладка, или пересечение в одном канале трубопроводов отопления и


теплоснабжения с трубопроводами горючих жидкостей, паров и газов с температурой
вспышки паров 170 °С и менее, или агрессивных паров и газов не допускается.

8.2.7 В лестничных клетках не допускается размещать отопительные приборы, выступающие


из плоскости стен на высоте до 2,2 м от поверхностей площадок лестниц.

8.2.8 Трубопроводы в местах пересечения перекрытий, внутренних стен и перегородок


следует прокладывать в гильзах из негорючих материалов; края гильз должны быть на одном
уровне с поверхностями стен, перегородок и потолков, но на 30 мм выше поверхности чистого
пола.

8.2.9 Системы отопления и отопительные приборы приведены в таблице 4.

68
NCM E.03.06:2020

Таблица 4

Помещения Системы отопления, отопительные приборы, теплоноситель,


предельные температуры теплоносителя или теплоотдающей
поверхности
1 2
1 Общественные и Водяное с радиаторами, панелями и конвекторами, при температуре
административно- теплоносителя для систем: 95 °С - двухтрубных и 105 °С –
бытовые однотрубных.

Водяное со встроенными в наружные стены, перекрытия и полы


нагревательными элементами по п*.3.16.
Воздушное
Местное водяное с радиаторами или конвекторами при температуре
теплоносителя 95 °С.

Электрическое или газовое с температурой на теплоотдающей


поверхности 95 °С по п.п.*2.7 и 3.18.
2 Производственные
а) категорий А, B и C с Воздушное в соответствии с пунктами* 4.10 и 4.11.
выделением горючей Водяное и паровое в соответствии с пунктами *3.9, 3.19, 3.44 и 3.45
пыли и аэрозолей при температуре теплоносителя: воды 110 °С - в помещениях
категории А и B и 130 °С - в помещениях категории C.

Электрическое и газовое для помещений категории C (кроме складов


категории C) при температуре на поверхности 110 °С по п.п.*2.7 и 3.18.
Электрическое для помещений категорий А и B (кроме складов
категорий А и B) во взрывозащищенном исполнении в соответствии с
ПУЭ, при температуре на теплоотдающей поверхности 110 °С по
п.п.*2.7 и 3.18.

b) категорий А, B и C Воздушное в соответствии с пунктами* 4.10 и 4.11.


без выделений пыли и Водяное и паровое в соответствии с пунктами* 3.9, 3.19, 3.44 и 3.45
аэрозолей или с при температуре теплоносителя: воды 150, пара 130 °С.
выделением Электрическое и газовое для помещений категории C (кроме складов
негорючей пыли категории C) при температуре на теплоотдающей поверхности 130 °С
по п.п*.2.7 и 3.18.
Электрическое для помещений категорий А и B (кроме складов
категорий А и B) во взрывозащищенном исполнении в соответствии
с ПУЭ, при температуре на теплоотдающей поверхности 130 °С по
п.п.*2.7 и 3.18.

c) категорий D и E без Воздушное.


выделений пыли и Водяное и паровое с ребристыми трубами, радиаторами и
аэрозолей конвекторами при температуре теплоносителя: воды 150 °С, пара
130 °С.

Водяное со встроенными в наружные стены, перекрытия и полы


нагревательными элементами и стояками по п.*3.16.

Газовое и электрическое, в том числе с высокотемпературными


темпами** излучателями по п.п.*2.7 и 3.18.

** Текст документа соответствует оригиналу. - Примечание изготовителя базы данных.

69
NCM E.03.06:2020

Таблица 4 (продолжение)

Помещения Системы отопления, отопительные приборы, теплоноситель,


предельные температуры теплоносителя или теплоотдающей
поверхности
d) категорий D и E с Воздушное.
повышенными Водяное с радиаторами (без оребрения), панелями и гладкими
требованиями к трубами при температуре теплоносителя 150 °С.
чистоте воздуха Водяное со встроенными в наружные стены, перекрытия и полы
нагревательными элементами по п.*3.16.
e) категорий D и E с Воздушное
выделением Водяное и паровое с радиаторами при температуре теплоносителя:
негорючих пыли и воды 150 °С, пара 130 °С.
аэрозолей Водяное со встроенными в наружные стены, перекрытия и полы
нагревательными элементами по п*.3.16.
Электрическое и газовое с температурой на теплоотдающей
поверхности 150 °C по п.п.*2.7 и 3.18.
f) категорий D и E с Воздушное.
выделением горючих Водяное и паровое с радиаторами и гладкими трубами при
пыли и аэрозолей температуре теплоносителя: воды 130 °С, пара 110 °С.
Водяное со встроенными в наружные стены, перекрытия и полы
нагревательными элементами по п.*3.16.
g) категорий D и E со Воздушное.
значительным Водяное и паровое с радиаторами, конвекторами и ребристыми
влаговыделением трубами при температуре теплоносителя: воды 150 °С, пара 130 °С.
Газовое с температурой на теплоотдающей поверхности 150 °C по
п.п.*2.7 и 3.18.
h) с выделением По специальным нормативным документам
возгоняемых ядовитых
веществ
3 Лестничные клетки, Водяное и паровое с радиаторами, конвекторами и калориферами при
пешеходные переходы температуре теплоносителя: воды 150 °С, пара 130 °С.
и вестибюли Воздушное.
4 Тепловые пункты Водяное и паровое с радиаторами, конвекторами и ребристыми
трубами при температуре теплоносителя: воды 150 °С, пара 130 °С.
5 Отдельные помеще- Газовое и электрическое, в том числе с высокотемпературными
ния и рабочие места в излучателями с учетом п.п*2.7 и 3.18.
неотапливаемых
зданиях, а также в
отапливаемых
помещениях с темпе-
ратурой воздуха ниже
нормируемой, кроме
помещений категорий
А, B и C

Примечания:

1 Для зданий и помещений, указанных в поз.1 и поз.2, допускается применение однотрубных систем
водяного отопления с температурой теплоносителя до 130 °;

2 Температуру воздуха при расчете систем воздушного отопления, совмещенного с приточной


вентиляцией или кондиционированием, следует определять в соответствии с требованиями СНиП 2.04.05;

3 Отопление газовыми приборами в зданиях IIla, IIIb, IVa и V степеней огнестойкости не допускается;

4 *В графе 2 приведены ссылки на СНиП 2.04.05.

70
NCM E.03.06:2020

8.3 Вентиляция

8.3.1 Во всех помещениях должна быть предусмотрена постоянно действующая приточно -


вытяжная вентиляция с механическим и естественным побуждением, либо смешенная,
рассчитанная на ассимиляцию производственных вредностей (тепла, паров и газов),
поступающих в помещения, до предельно-допустимых концентраций ПДК.

8.3.2 Количество выделяющихся в помещения производственных вредных веществ, тепла и


влаги следует принимать по данным технологической части проекта или по нормам
технологического проектирования.

8.3.3 При одновременном выделении в помещения вредных веществ, тепла и влаги


количество приточного воздуха для проектирования вентиляции следует принимать большее,
полученное из расчетов для каждого вида производственных выделений.

8.3.4 Расход приточного воздуха (наружного или смеси наружного и рециркуляционного)


следует определять расчетом, принимая большую из величин, необходимую для обеспечения
санитарных норм или норм взрывопожаробезопасности.

Расход приточного воздуха должен определяться в соответствии с требованиями


п.п.4.42-4.46 СНиП 2.04.05.

8.3.5 Системы приточной вентиляции с искусственным побуждением для производственных


помещений, как правило, следует совмещать с воздушным отоплением.

8.3.6 При изменении технологического процесса или реконструкции зданий или помещений
системы отопления и вентиляции должны быть приведены в соответствие с действующими
нормами и правилами.

8.3.7 Приточно-вытяжная вентиляция должна быть устроена так, чтобы исключить


возможность поступления воздуха из помещений с большими загрязнениями воздуха в
помещения с меньшими загрязнениями.

Приточный воздух не должен подаваться через зоны с большими загрязнениями воздуха в


зоны с меньшими загрязнениями. Воздух должен удаляться непосредственно от мест
выделения вредных веществ или зон наибольшего загрязнения.

8.3.8 В цехах и отделениях, в которых могут иметь место внезапные поступления больших
количеств вредных или горючих газов, паров или аэрозолей, следует предусматривать в
соответствии с требованиями технологической части проекта, аварийную вентиляцию.
Расход воздуха и способ включения аварийной вентиляции следует принимать по данным
технологической части проекта.

Аварийная вентиляция должна быть, как правило, вытяжная и устраиваться в соответствии с


требованиями п.4.61-4.67 СНиП 2.04.05.

8.3.9 Системы вентиляции, кондиционирования воздуха и воздушного отопления следует


проектировать отдельными, для каждой группы помещений в соответствии с требованиями
п.4.24-4.37 СНиП 2.04.05.

8.3.10 Для зданий и помещений, оборудованных автоматическими установками


пожаротушения, следует предусматривать автоматическое блокирование систем вентиляции,
а также систем дымоудаления с этими установками в соответствии с требованиями
технологической части проекта и п.п.9.3-9.4 СНиП 2.04.05.

8.3.11 Оборудование систем вентиляции для помещений производств различных категорий


должно располагаться в отдельных вентиляционных камерах в соответствии с требованиями
п.п.4.82-4.86 СНиП 2.04.05. Допускается размещение приточных вентустановок, работающих
без рециркуляции воздуха, обслуживающих помещения с производствами различных
категорий, в одной камере, при этом на воздуховодах, обслуживающих помещения категории

71
NCM E.03.06:2020

"А" и "B" при выходе из венткамеры (в ее пределах), должны устанавливаться


самозакрывающиеся обратные клапана.

Оборудование систем вентиляции для помещений с производствами категории "А" и "B" не


допускается размещать в подвальных этажах. Вытяжные установки следует размещать
снаружи, на покрытии здания или на площадках.

8.3.12 Воздухозаборы для систем приточной вентиляции следует предусматривать из мест ,


исключающих попадание в системы вентиляции взрывоопасных паров и газов во всех
режимах работы производства.

8.3.13 Оборудование (вентиляторы, клапана и др.), воздуховоды, изоляция должны


проектироваться из негорючих материалов с требуемым пределом огнес тойкости. Все
оборудование и материалы должны иметь сертификаты на применение в Республике
Молдова;

8.3.14 В воздуховодах необходимо устанавливать огнезадерживающие и обратные


огнезадерживающие клапана в местах пересечения воздуховодами противопожарных
преград.

8.3.15 Транзитные воздуховоды для систем, обслуживающих помещения категории "А", "B" и
"C", а также для систем аварийной противодымной вентиляции должны применяться плотные,
класса "П" и с нормируемым пределом огнестойкости.

8.3.16 Транзитные воздуховоды не следует прокладывать через лестничные клетки и


помещения убежищ. Транзитные воздуховоды не следует также прокладывать через
помещения трансформаторных подстанций, аккумуляторных и других помещений
электротехнического назначения и пультов управления.

8.3.17 Воздуховоды для помещений категории "А", "B" не следует прокладывать в подвалах и
подпольных каналах.

8.3.18 Системы вытяжной общеобменной вентиляции с искусственным побуждением для


помещений категории "А", "B" должны быть предусмотрены с резервным вентилятором,
обеспечивающим расход воздуха, необходимый для поддержания в помещениях 10%
нижнего концентрационного предела распространения пламени (далее "0,1 НКПРП" ).

8.3.19 Производственные помещения категории "А" и "B" должны оборудоваться тамб ур-
шлюзами, в которые осуществляется гарантированный подпор приточного воздуха.

8.3.20 В помещениях категории "А" и "B" системы вентиляции должны обеспечивать


отрицательный дисбаланс воздуха.

8.3.21 Вентиляционное оборудование во взрывозащищенном исполнении следует


предусматривать, если оно размещено в помещениях категории "А", "B" или в воздуховодах
систем, обслуживающих эти помещения.

8.3.22 В системах вентиляции необходимо предусматривать меры, исключающие


поступление вредных и взрывопожароопасных паров и газов или продуктов горения (дыма) во
время пожара в соответствии с требованиями п.п.4.109-4.110 СНиП 2.04.05.

8.3.23 Венткамеры должны вентилироваться:

- приточные должны иметь подпор воздуха в размере 2-х крат;


- вытяжные - вытяжку в размере 1-го крата.

8.3.24 Венткамеры должны быть легкодоступны и достаточно свободны для проведения


ремонтных, монтажных и демонтажных работ.

72
NCM E.03.06:2020

Выходы из приточных венткамер, обслуживающих производства категорий "А" и "B", должны


предусматриваться наружу, в лестничную клетку или коридор, ведущий в лестничную клетку.

8.3.25 Для эвакуации людей в начальной стадии пожара, возникшего в одном из помещений
категории "А", "B" и "C", или на путях эвакуации людей следует проектировать аварийную
противодымную вентиляцию (дымоудаление). Системы дымоудаления должны
проектироваться в соответствии NCM E.03.02, NCM C.01.08 и с требованиями п.п.5.1 -5.18
СНиП 2.04.05, и приложения N 22 к СНиП 2.04.05.

8.3.26 Оборудование (вентиляторы и клапана) для систем дымоудаления, обслуживающее


помещения категорий "А, B" временно, до начала серийного выпуска и сертификации
оборудования, допускается проектировать в "нормальном" исполнении при строгом
выполнении организационно-технических мероприятий по предотвращению взрыва.

8.3.27 Воздух, выбрасываемый в атмосферу из систем вентиляции, следует обрабатывать в


соответствии с требованиями п.п.7.1-7.7 СНиП 2.04.05.

8.3.28 Отопительно-вентиляционное оборудование, трубопроводы, воздуховоды,


предназначенные для обслуживания производств категории "А" и "B", должны быть
заземлены.

Вентиляторы должны отвечать требованиям "Правил устройства, монтажа и безопасной


эксплуатации взрывозащищенных вентиляторов" ( ПУМБЭВВ).

8.3.29 Рециркуляция воздуха из систем вытяжной вентиляции помещений категории "А", "B"
не допускается.

8.3.30 Помещение для оборудования вытяжных систем следует относить к категориям


взрывопожарной и пожарной опасности помещений, которые они обслуживают. В этих
помещениях не следует предусматривать места для тепловых пунктов, водяных насосных,
выполнения ремонтных работ и других целей.

8.3.31 Вентиляционное оборудование, кроме оборудования воздушных и воздушно-тепловых


завес с рециркуляцией и без рециркуляции воздуха, не разрешается размещать в
обслуживающих помещениях складов категории "А", "B" и "C".

8.3.32 Электроснабжение систем отопления, вентиляции и кондиционирования следует


предусматривать в соответствии с требованиями ПУЭ и п.п.9.1-9.5 СНиП 2.04.05.

8.3.33 Уровень автоматизации и контроля систем отопления, вентиляции и


кондиционирования следует выбирать в зависимости от технологических требований и
экономической целесообразности в соответствии с требованиями п.п.9.6-9.13 СНиП 2.04.05.

8.3.34 Испытания, наладка и эксплуатация вентиляционных устройств должны производиться


согласно "Инструкции по испытанию, наладке и эксплуатации вентиляционных устройств на
предприятиях пищевой промышленности".

8.3.35 Вентиляционные системы после окончания строительства и монтажа должны быть


отрегулированы до проектных параметров, испытаны и сданы в эксплуатацию по акту.

8.3.36 Ответственными за бесперебойную работу всех вентиляционных устройств в рабочих


помещениях являются лица, возглавляющие в них работу (начальники цехов, участков,
отделений и т.п.).

На каждую вентиляционную установку должен быть составлен:

- паспорт по установленной форме. Паспорт составляется по данным технических испытаний;


- журнал эксплуатации и ремонта;
- инструкция по эксплуатации;
- график ремонта и чистки.

73
NCM E.03.06:2020

В штатных расписаниях предприятий должен предусматриваться необходимый персонал для


эксплуатации и ремонта систем отопления и вентиляции.

9 Водоснабжение и канализация
9.1 Водоснабжение, внутренний водопровод и канализацию предприятий, зданий и
сооружений следует проектировать в соответствии с требованиями NCM G.03.03,
NCM C.02.04, и настоящими нормами строительного и технологического проектирования
взрывопожароопасных производств спиртовых, ликероводочных и коньячных предприятий
пищевой промышленности.

9.2 В спиртовом и в коньячном производстве используется вода питьевого качества,


техническая, оборотная. Качество технической воды и операции, на которые она
используется, определяются технологическим заданием.

9.3 Для предупреждения попадания в канализацию и распространения по ней взрывоопасных


паров и газов должны быть предусмотрены следующие устройства:

- канализационные сливы у технологических аппаратов должны иметь на трубопроводе


фланцевые соединения для установки заглушек во время остановки аппаратов на ремонт;
- каждый выпуск канализации загрязненных стоков должен иметь вытяжной вентиляционный
стояк, устанавливаемых в отапливаемой части здания и выведенный выше кровли здания не
менее чем на 1,0 м;
- на канализационных трубопроводах до присоединения к вытяжному стояку должны
предусматриваться гидравлические затворы.

9.4 Запрещается располагать колодцы на сетях канализации под эстакадами технолог ических
трубопроводов в пределах отбортовок оборудования наружных установок, содержащих
взрывоопасные продукты.

9.5 Производственные сточные воды перед сбросом их в магистральную сеть канализации


должны подвергаться очистке с целью извлечения спирта до пределов, установленных
соответствующими отраслевыми правилами.

9.6 Меры по очистке стоков и удалению взрывопожароопасных продуктов должны исключать


возможность образования в системе канализации взрывоопасных концентраций.

9.7 При наличии общегородской системы канализации, принимающей сточные воды


производств, вопрос о необходимости локальной очистки решается в каждом конкретном
случае в зависимости от их состава по согласованию с управлением "Водоканал" органов
коммунального хозяйства.

При отсутствии в населенном пункте наружных сетей канализации с очистными


сооружениями, условия сброса сточных вод производства должны руководствоваться
Положением об условиях сброса сточных вод в водные объекты, согласно [7], и должны быть
согласованы с местными органами Госсанэпиднадзора.

9.8 Удаление атмосферных осадков с обвалованной территории спиртохранилищ должно


производиться через дождеприемные колодцы, подключаемые через выпуски с
гидравлическим затвором к сети производственно-дождевой канализации.

На канализационных выпусках от дождеприемников необходимо устанавливать сухой


колодец с задвижкой, приводимой в действие с мест, находящихся вне обвалования. Рабочее
положение задвижки – закрытое.

9.9 Расчетные расходы воды на пожаротушение и охлаждение резервуаров со спиртом и


технологических аппаратов следует принимать согласно требованиям раздела 8 настоящих
норм.

74
NCM E.03.06:2020

10 Электроснабжение, связь и сигнализация

10.1. Электроснабжение, силовое и осветительное электрооборудование и


молниезащита.

10.1.1. При проектировании электроснабжения, электрооборудования и молниезащиты зданий


и сооружений, наружных технологических установок и коммуникаций взрывопожарных
производств спиртовых, ликероводочных и коньячных предприятий следует руководствоваться
следующими нормативными документами обязательного и добровольного применения:
согласно [8], [11], [12], NCM E.03.02., NCM E.03.03., ВСН 97-83, ПУЭ, NCM A.08.02, NCM C.04.02,
NCM G.01.01, NCM G.01.03, NCM G.03.03, RG 35-05-44, NRS 35-05-43, СНиП 2.04.05,
РД 34.21.122.

10.1.2. Электроснабжение

Электроснабжение предприятия или отдельных цехов осуществляется в соответствии с


требованиями разрешения на подключение к электросетям, которое выдается операторам
электросети и заданием на проектирование.

Электроснабжение элекроприемников, обеспечивающих взрыво-пожарную безопасность


должно, в основном, осуществляться по I-й категории. К таким электроприемникам относятся
электроприемники:

- аварийной вентиляции;
- аварийной противодымной защиты;
- системы пожарной сигнализации;
- системы пожаротушения;
- системы оповещения о пожаре;
- системы охранной сигнализации.

Категории надежности остальных электроприемников определяются в соответствии с нормами


технологического проектирования, а также в соответствии с требованиями, содержащимися в
пунктах 7.5.1 и 7.5.2 настоящего нормативного документа.

Схемы электроснабжения предприятия или цеха следует проектировать в соответствии с


требованиями ПУЭ (п.п.1.2.18, 1.2.19, 1.2.20) и ВСН 97-83 с учетом местных условий.

Расположение распределительных устройств, трансформаторных подстанций и других


электроустройств относительно взрывоопасных зон должно соответствовать требованиям ПУЭ.

10.1.3. Силовое электрооборудование

Для электроснабжения электроприёмников, располагаемых во взрывоопасных зонах,


распределительные устройства (шкафы и щиты) и пусковая электроаппаратура
устанавливаются в электрощитовых помещениях или вне взрывоопасных зон. Рядом с
указанными электроприёмниками для пуска устанавливаются посты управления с
соответствующим уровнем взрывозащиты.

Марки проводов и кабелей, а также их способы прокладки выбираются согласно требованиям


ПУЭ для соответствующей взрывоопасной зоны, а также в соответствии с п.10.3 Настоящего
нормативного документа.

Кабели взаиморезервируемых электроприёмников прокладываются по разным трассам.

Для электроприёмников, управляемых дистанционно или с нескольких мест,


предусматриваются выключатели безопасности.

При наличии только одного источника питания, для обеспечения электроэнергией


электроприёмников I категории допускается использовать в качестве резервных источников
питания источники питания, указанные в NCM E.03.05.

75
NCM E.03.06:2020

Уровни взрывозащиты и степени защиты оболочек электрооборудования должны


соответствовать классу взрывоопасной или пожароопасной зоны.

Согласно требованиям СНиП 2.04.05 предусматривается мероприятие по управлению


вентиляцией при пожаре (в соответствии с заданием специалистов по вентиляции).

10.1.4. Электрическое освещение

Электрическое освещение разрабатывается в соответствии с нормами технологического


проектирования. Во взрывоопасных зонах устанавливаются светильники рабочего аварийного
освещения и указатели «Выход» в исполнении соответствующем взрывоопасной зоне.
Осветительные щитки и выключатели освещения устанавливаются вне взрывоопасных зон.

Групповые сети выполняются кабелями и проводами согласно требованиям ПУЭ для


соответствующей зоны. Питающие и распределительные сети, как правило, прокладываются
вне взрывоопасных зон.

Для ремонтного освещения во взрывоопасных зонах применяются аккумуляторные фонари во


взрывозащищённом исполнении.

10.1.5. Заземление и защитные меры электробезопасности

Заземление и защитные меры электробезопасности выполняются согласно требованиям главы


1.7 ПУЭ.

В качестве заземлителя в первую очередь используются естественные заземлители. В


качестве заземляющего проводника используются специальные жилы питающих кабелей и
групповых сетей.

Молниезащита зданий и сооружений выполняется согласно РД 34.21.122.

Для молниезащиты используются в первую очередь, как правило, металлические элементы


покрытий, металлические колонны и железобетонные фундаменты зданий.

При отсутствии или невозможности использования металлических элементов здания и


фундаментов выполняются следующие мероприятия: на кровлю здания накладывается
молниеприёмная сетка из круглой стали диаметром 6 мм с ячейками 36 м2. Для заземления по
периметру здания в земле прокладывается стальная полоса, или выполняются отдельные
очаговые заземлители. Молниеприёмная сетка и заземлители соединяются между собой
сталью круглой диаметром 6 мм. Зона над дыхательными клапанами защищается отдельными
стержневыми молниепри-ёмниками, устанавливаемыми на кровле рядом с дыхательными
клапанами.

Молниезащиту отдельностоящих спиртохранилищ рекомендуется выполнять


отдельностоящими молниеотводами.

Могут использоваться другие способы молниезащиты, соответствующие нормативным


документам.

Для защиты от заносов высокого потенциала трубопроводы и металлические части


инженерного оборудования на вводе в здание должны быть присоединены к заземляющему
устройству.

В помещениях, где во время технологического процесса на оборудовании и трубопроводах


может возникнуть статическое электричество, выполняется защита оборудования и
трубопроводов от возникновения статического электричества согласно «Правилам защиты от
статического электричества в производствах химической, нефтехимической и
нефтеперерабатывающей промышленности».

76
NCM E.03.06:2020

Защита осуществляется путём присоединения оборудования и трубопроводов к заземляющему


устройству. Каждая система аппаратов и трубопроводов должна быть заземлена в пределах
помещения не менее чем в двух местах.

Для выравнивания потенциалов и предотвращения искрения трубопроводы защищаемого


оборудования, расположенные параллельно или пересекающиеся на расстоянии до 10 см
соединяются между собой стальной перемычкой.

Для защиты от статического электричества железнодорожных и автомобильных цистерн для


перевозки взрывоопасных жидкостей в местах слива и налива, предусматривается устройство
для заземления цистерн.

10.2. Телефонная связь, радиотрансляция, пожарная сигнализация, оповещение


и управление эвакуацией людей при пожаре, охранная сигнализация.

10.2.1. Указанные разделы разрабатываются на основании нормативных документов по связи,


радиофикации, пожарной сигнализации, охранной сигнализации, действующих в Республике
Молдова: NCM E.03.02, NCM E.03.03, NCM E.03.05, NRS 35-05-43, ПУЭ.

Для пожарной безопасности, охраны производства предусматриваются следующие виды связи


и сигнализации:

- городская телефонная связь,


- городская радиотрансляция,
- производственная телефонная связь,
- производственная радиотрансляция,
- двухсторонняя громкоговорящая связь,
- пожарная сигнализация,
- оповещение людей о пожаре,
- охранная сигнализация.

10.2.2. Телефонная связь

Городская телефонная связь выполняется по техническим условиям городского районного узла


связи и заданию на проектирование.

Аппараты городской телефонной связи рекомендуется устанавливать у руководителей


производств, лиц ответственных за пожарную безопасность и технику безопасности.

Степень защиты оборудования телефонной связи, тип кабелей и проводов, виды и способы
прокладки телефонных сетей выбираются с учетом требований ПУЭ исходя из класса
взрывоопасных и пожароопасных зон.

10.2.3. Радиотрансляция

Городская радиотрансляция необходима для приёма сообщений о чрезвычайных ситуациях в


районе, городе.

Городская радиотрансляция выполняется по техническим условиям городского радиоузла и


заданию на проектирование.

Производственная радиотрансляция необходима для передачи сообщений о чрезвычайных


ситуациях на предприятии. Решения по производственной радиотрансляции выполняются
согласно заданию на проектирование.

Степень защиты оборудования радиотрансляции, тип кабелей и проводов, виды и способы


прокладки радиотрансляционных сетей выбираются с учетом требований ПУЭ исходя из класса
взрывоопасных и пожароопасных зон.

77
NCM E.03.06:2020

10.2.4. Пожарная сигнализация

Пожарная сигнализация выполняется согласно требованиям NCM E.03.02, NCM E.03.03,


NCM E.03.05.

Степень защиты технических средств пожарной сигнализации, тип кабелей и проводов, виды и
способы прокладки сетей пожарной сигнализации выбираются с учетом требований ПУЭ
исходя из класса взрывоопасных и пожароопасных зон.
Рекомендуется для взрывоопасных зон применять оборудование, обеспечивающее
искробезопасную цепь.

Типы извещателей – дымовые, тепловые и световые – выбираются в зависимости от


назначения помещений в соответствии с NCM E.03.03, NCM E.03.05.

10.2.5. Оповещение людей о пожаре

Оповещение и управление эвакуацией людей при пожаре выполняется согласно требованиям


RT DSE 1.01 и NCM G.02.01 подачей звуковых, световых сигналов, речевой информации в
зависимости от типа оповещения.

Тип системы оповещения и управления эвакуацией людей (СОУЭ) выбирается в зависимости


от функционального назначения, конструктивных и объемно-планировочных особенностей
здания и исходя из условий обеспечения безопасной эвакуации людей при пожаре.

Степень защиты технических средств оповещения о пожаре, тип кабелей и проводов, виды и
способы прокладки сетей оповещения о пожаре выбираются с учетом требований ПУЭ исходя
из класса взрывоопасных и пожароопасных зон.

10.2.6. Охранная сигнализация

Решения по охранной сигнализации помещений со взрывоопасными зонами выполняются


согласно норм технологического проектирования и других действующих нормативных
документов, а также согласно задания на проектирование.

Степень защиты технических средств охранной сигнализации, тип кабелей, проводов, виды и
способы прокладки сетей охранной сигнализации выбираются с учетом требований ПУЭ исходя
из класса взрывоопасных и пожароопасных зон.

10.3. Кабельные изделия с повышенными показателями пожарной безопасности


для электропроводок, обеспечивающих системы противо-пожарной защиты и
систем противоаварийной автоматической защиты

10.3.1. Кабельные линии и электропроводка систем противопожарной защиты (СПЗ), средств


обеспечения деятельности подразделений пожарной охраны, систем обнаружения пожара,
оповещения и управления эвакуацией людей при пожаре, аварийного освещения на путях
эвакуации, аварийной вентиляции и противодымной защиты, автоматического пожаротушения,
внутреннего противопожарного водопровода, лифтов для транспортировки подразделений
пожарной охраны и систем противоаварийной автоматической защиты (ПАЗ) в зданиях и
сооружениях должны сохранять работоспособность в условиях пожара в течение времени,
необходимого для выполнения их функций и полной эвакуации людей в безопасную зону.

10.3.2. Для обеспечения указанных выше требований при проектировании, монтаже и


эксплуатации электрооборудования целесообразно применять огнестойкие, силовые,
контрольные и слаботочные кабели исполнений нг-FRLS, нг-FRHF и другие, согласно [7].
Предел огнестойкости указанных кабелей составляет порядка 180 минут.

10.3.3. Для обеспечения функционирования СПЗ, и ПАЗ во время пожара необходимо при
монтаже огнестойких кабелей применять огнестойкие лотки и короба. Для крепления
огнестойких конструкций следует применять огнестойкие анкеры и дюбеля.

78
NCM E.03.06:2020

Кабельные линии и электропроводки СПЗ, и ПАЗ, прокладываемые замоноличено, в пустотах


строительных конструкций из негорючих материалов или в металлических трубах, обладающих
локализационной способностью, допускается выполнять кабелями и проводами, к которым не
предъявляются требования по нераспространению горения, при этом, торцы каналов и труб,
входящих в электрооборудование и соединительные коробки должны быть герметично
уплотнены негорючими материалами.

При прокладке электрических сетей в трубах целесообразно использовать указания


ВСН 370-93.

Решению этого вопроса следует уделять особое внимание в проектах электроустановок зданий
и сооружений.

10.3.4. Допустимые длительные токи кабелей всех типов следует принимать по данным
заводов-изготовителей кабельной продукции. Значения допустимых токов кабелей,
приведенные в главе 1.3. Правил устройства электроустановок 6-го издания, могут быть
использованы при отсутствии аналогичных данных заводов изготовителей.

10.3.5. При выборе кабельных изделий должен учитываться класс пожарной опасности, а также
возможность их применения для одиночной или групповой прокладки.

10.3.6. При решении вопросов электропроводок электрооборудования с повышенными


показателями безопасности рекомендуется применительно использовать положения
NCM E.03.02.

10.3.7. При приобретении кабельных изделий от поставщиков необходимо получить сертификат


соответствия и сертификат пожарной безопасности.

10.3.8. Применение соответствующих исполнений кабелей, в том числе огнестойких, должно


быть указано в задании на проектирование.

11 Требования по технике безопасности, производственной санитарии,


взрывопожаробезопасности производства
11.1. При проектировании спиртовых, ликеро-водочных и коньячных заводов необходимо
предусматривать комплекс мероприятий по охране труда (NCM А.08.02), технике безопасности
и промсанитарии, по взрывопожаробезопасности, молниезащите зданий и сооружений в
соответствии с требованиями соответствующих действующих нормативных документов,
указанных в разделе 2.

Санитарно-бытовое обеспечение работающих и мероприятия по обеспечению условий труда


должны соответствовать требованиям, установленным санитарным законодательством (по
обеспечению уровней шума, вибрации, микроклимата, освещенности и др. факторов в
пределах допустимых уровней, норм и правил) и норм технологического проектирования
предприятий спиртовой, ликеро-водочной и коньячной промышленностей: NCM E.03.03,
NCM E.03.04, NCM E.03.05, GOST 12.1.010, GOST 12.1.012, SM GOST R 12.4.026.

11.2. Оборудование, аппараты, коммуникации и арматура, установленные во


взрывопожароопасных производствах, должны быть герметичными.

11.3. Конструкция оборудования и его узлов должна обеспечивать безопасность и удобство при
обслуживании, ремонт и санитарную обработку.

11.4. Аппараты-агрегаты, требующие наблюдения за температурой, давлением и другими


параметрами и находящиеся на значительном расстоянии от рабочего места, должны
снабжаться дистанционными контрольными приборами с показанием на щите управления и на
месте установки.

79
NCM E.03.06:2020

11.5. Аппараты, работающие без избыточного давления, но содержащие взрывопожароопасные


продукты производства, необходимо рассчитывать с учетом пневматического испытания их на
герметичность давлением не менее 0,01 МПа при емкости аппарата до 30 м3 и 0,005 МПа - при
емкости аппарата 30 м3 и более.

11.6. Аппараты, работающие под давлением ниже 0,07 МПа, но содержащие


взрывопожароопасные продукты, необходимо рассчитывать с учетом испытания их на
герметичность под давлением, превышающим рабочее не менее чем на 0,03 МПа.

11.7. Проектирование, изготовление и эксплуатация аппаратов, работающих под давлением


выше 0,07 МПа, а также материалы для их изготовления должны соответствовать требованиям
NRS 35-03-67.

11.8. При установке оборудования необходимо предусматривать:

а) основные проходы в местах постоянного пребывания работающих, а также по фронту


обслуживания щитов управления, шириной не менее 2 м;
b) основные проходы по фронту обслуживания машин (компрессоров, насосов, воздуходувок и
т.п.) и аппаратов, имеющих "Гребенки" управления, местные контрольно-измерительные
приборы и т.п. при наличии постоянных рабочих мест, шириной не менее 1,5 м;
c) проходы между аппаратами, а также между аппаратами и стенами помещений, при
необходимости кругового обслуживания, шириной не менее 0,8 м.

11.9. Все оборудование должно быть установлено на фундаментах или крепится болтами к
полу с использованием опор, исключающих смещение и опрокидывание машин и аппаратов.

11.10. Размещение оборудования и размеры проходов для его обслуживания должны отвечать
требованиям RG 35-01-68.

11.11. Для перекачки легковоспламеняющихся жидкостей рекомендуется применять


бессальниковые насосы.

11.12. Наружные технологические установки следует располагать со стороны глухой стены


здания. Расстояние от здания не нормируется.

11.13. Площадь отдельно стоящей открытой установки не должна превышать:

а) при высоте до 30 м - 2500 м2;


b) при высоте от 30 м и более - 1500 м2.

11.14. Приемно-отпускное отделение должно отделяться от помещения для хранения спирта


противопожарной стеной 2 типа. Пол должен иметь уклон в сторону, противоположную двери.

11.15. Каждая группа наземных резервуаров должна быть ограждена, обнесена сплошным
земляным валом или плотной стеной из несгораемых материалов. Свободный объем внутри
обвалования должен быть равным: для отдельно стоящих резервуаров - полной вместимости
резервуара; для группы резервуаров - вместимости большего резервуара. Высота вала должна
быть на 0,2 м выше расчетного уровня разлитой жидкости. Площадка, на которой расположены
резервуары для спирта, должна быть асфальтирована.

11.16. В приемно-отпускном помещении спиртохранилища для перекачивания спирта


разрешается установка насосов с электродвигателем во взрывозащищенном исполнении.

11.17. Категорию зданий и помещений по взрывопожарной и пожарной опасности следует


определять в соответствии с требованиями NCM E.03.04. Классификация зон по ПУЭ,
входящих в состав ликеро-водочных заводов, приведена в таблице 39.

11.18. Все производственные, складские, вспомогательные и административные помещения


должны быть обеспечены первичными средствами пожаротушения - ручными

80
NCM E.03.06:2020

огнетушителями.Необходимое количество ручных огнетушителей определяется согласно


RT DSE 1.01.

12.19. В местах сосредоточения большого количества ЛВЖ, ГЖ (горючих жидкостей) и других


горючих материалов необходимо устанавливать передвижные огнетушители. Необходимое
количество передвижных огнетушителей определяется согласно RT DSE 1.01.

11.20. Помещения, здания и сооружения должны быть оборудованы установками


пожаротушения и пожарной сигнализации в соответствии с требованиями NCM E.03.05. Тип
установки автоматического пожаротушения, режим пожаротушения, тип средств
пожаротушения, тип оборудования средств автоматического пожаротушения определяется
проектной организацией, в зависимости от технологических, конструктивных и контурных
особенностей охраняемых зданий и помещений, с учетом действующих технических
нормативных документов.

11.21. На складах 1-ой группы для защиты от теплового излучения (при пожаре) следует
предусматривать установки водяного орошения - пожарные лафетные стволы, стационарные
установки орошения.

Лафетные стволы устанавливаются для защиты:

- наружных резервуаров для хранения спирта единичной емкостью менее 5 000 м3;
- железнодорожных цистерн и сливоналивных эстакад;
- наружных взрывоопасных установок (аппаратов колонного типа), при высоте до 30 м.

Стационарные установки орошения устанавливаются для защиты:

- наружных резервуаров для спирта емкостью 5 000 м3 и более;


- аппаратов колонного типа высотой более 30 м.

Стационарные установки орошения водой должны иметь возможность для подсоединения к


передвижной пожарной технике.

11.22. Лафетные стволы устанавливаются со стационарным подключением к водопроводной


сети высокого давления. В случае, если водопровод не обеспечивает необходимого напора и
расхода воды, необходимых для одновременной работы двух лафетных стволов, то они
должны быть оборудованы установками для подключения передвижных пожарных насосов.
Лафетные стволы следует устанавливать с насадкой диаметром не менее 28 мм. Напор у
насадки должен быть не менее 0,4 МПа.

11.23. Количество и расположение лафетных стволов определяется графически, исходя из


условия орошения технологического оборудования струей воды, а резервуаров - двумя
струями. Орошение проводят одновременно горящей и смежных с ней емкостей.

11.24. Наружное противопожарное водоснабжение, расход воды на тушение пожара,


охлаждение горящего и соседних резервуаров следует принимать согласно расчетам в
соответствии с NCM C.02.04 и NCM E.03.03, NCM E.03.05.

11.25 Пожаротушение

11.25.1 Помещения, здания и сооружения оборудуются установками пожаротушения и


пожарной сигнализацией в соответствии с требованиями данного нормативного документа и
NCM E.03.03. В системах автоматического пожаротушения (закрытые помещения ЛВЖ и ГЖ)
применяется тонко распыленнная вода или порошок (типа ПСБ), в закрытых помещениях
применяется объемное тушение.

11.25.2 На складах следует предусматривать системы пенного или водяного (распыленная


вода) пожаротушения и водяного охлаждения. Условия применения и особенности
проектирования систем пенного пожаротушения приведены в рекомендуемом приложении 1.

81
NCM E.03.06:2020

11.25.3 Для наземных резервуаров объемом 5000 куб.м и более, а также зданий и помещений
производственных и складских, указанных в п.11.25.5, следует предусматривать системы
автоматического пожаротушения.

11.25.4 Для сливоналивных эстакад и устройств для железнодорожных и автомобильных


цистерн на складах I и II категорий следует предусматривать стационарные системы
пожаротушения (неавтоматические).

11.25.5 Здания и помещения складов ЛВЖ и ГЖ, подлежащие оборудованию стационарными


установками автоматического пожаротушения, приведены в табл. 5.

Таблица 5

Помещения, подлежащие
Здания склада оборудованию установками
автоматического пожаротушения
1. Здания продуктовых насосных станций (кроме Помещения для насосов и узлов
резервуарных парков магистральных трубопроводов), задвижек площадью пола 300 кв.м и
канализационных насосных станций для перекачки более
неочищенных производственных сточных вод
2. Здания насосных станций резервуарных парков Помещения для насосов и узлов
трубопроводов ЛВЖ и ГЖ задвижек на станциях
производительностью 1200 куб.м/ч и
более
3. Складские здания для хранения ЛВЖ и ГЖ в таре Складские помещения площадью 500
кв.м и более для ЛВЖ и ГЖ с
температурой вспышки 120 °С и ниже,
площадью 750 кв.м и более - для
остальных ЛВЖ
4. Прочие здания склада (разливочные, Производственные помещения
расфасовочные и др.) площадью более 500 кв.м, в которых
имеются ЛВЖ и ГЖ в количестве более
15 кг/кв.м

Внутренний противопожарный водопровод в зданиях и помещениях, оборудованных


установками автоматического пожаротушения, допускается не предусматривать.

11.25.6 Для наземных резервуаров объемом менее 5000 куб.м, продуктовых насосных станций,
размещаемых на площадках, сливоналивных эстакад и устройств для железнодорожных и
автомобильных цистерн на складах II категории, а также указанных в п. 11.25.5 зданий и
помещений склада, при площади этих помещений и производительности насосных станций,
менее приведенных в табл.5, следует, как минимум, предусматривать тушение пожара
передвижной пожарной техникой.

При этом на резервуарах объемом от 1 000 до 3 000 куб.м (включ.) следует устанавливать
пеногенераторы с сухими трубопроводами (с соединительными головками и заглушками),
выведенными за обвалование.

11.25.7 За расчетный расход воды при пожаре на складе ЛВЖ и ГЖ следует принимать один из
наибольших расходов:

- на пожаротушение и охлаждение резервуаров (исходя из наибольшего расхода при пожаре


одного резервуара);
- на пожаротушение и охлаждение железнодорожных цистерн, сливоналивных устройств и
эстакад или на пожаротушение сливоналивных устройств для автомобильных цистерн;
- наибольший суммарный расход на наружное и внутреннее пожаротушение одного из зданий
склада.

11.25.8 Расходы огнетушащих средств следует определять, исходя из интенсивности их подачи


на 1 кв.м расчетной площади тушения ЛВЖ и ГЖ.

82
NCM E.03.06:2020

Расчетную площадь тушения следует принимать равной:

- в наземных вертикальных резервуарах со стационарной крышей, резервуарах с понтоном -


площади горизонтального сечения резервуара;
- резервуарах с плавающей крышей - площади кольцевого пространства между стенкой
резервуара и барьером для ограждения пены (на плавающей крыше) при тушении
автоматической системой и площади горизонтального сечения при тушении передвижной
пожарной техникой;
- в горизонтальных резервуарах - площади резервуара в плане;
- для наземных резервуаров объемом до 400 куб.м, расположенных на одной площадке группой
общей вместимостью до 4 000 куб.м - площади в пределах обвалования этой группы, но не
более 300 кв.м;
- для сливоналивных железнодорожных эстакад - площади эстакады по внешнему контуру
сооружения, включая железнодорожный путь (пути), но не более 1000 кв.м;
- для сливоналивных устройств для автомобильных цистерн - площади площадки, занимаемой
заправочными островками, но не более 800 кв.м;
- в складских зданиях для хранения ЛВЖ и ГЖ в таре (на внутреннее пожаротушение) -
площади пола наибольшего складского помещения;
- на внутреннее пожаротушение продуктовых насосных и канализационных насосных станций,
разливочных, расфасовочных и других производственных зданий - площади пола наибольшего
помещения (из указанных в табл.5), в котором имеются ЛВЖ и ГЖ.

11.25.9 Наземные резервуары объемом 5 000 куб.м и более должны быть оборудованы
стационарными установками охлаждения.

Для резервуаров с теплоизоляцией из негорючих материалов допускается не присоединять


стационарную установку охлаждения к противопожарному водопроводу, при этом сухие
трубопроводы ее должны быть выведены за пределы обвалования и оборудованы
соединительными головками и заглушками.

Подача на охлаждение наземных резервуаров объемом менее 5 000 куб.м, а также подземных
резервуаров объемом более 400 куб.м предусматриваются стационарные лафетные стволы.
На складах I и II категории для охлаждения железнодорожных цистерн, сливоналивных
устройств на эстакадах следует предусматривать стационарные лафетные стволы.

11.25.10 Расход воды на охлаждение наземных вертикальных резервуаров следует определять


расчетом, исходя из интенсивности подачи воды, принимаемой по табл. 6.

Общий расход воды определяется как сумма расходов на охлаждение горящего резервуара и
охлаждение соседних с ним в группе.

Таблица 6

Интенсивность подачи воды, л/с, на один


метр длины
Система охлаждения резервуаров окружности половины
горящего окружности
резервуара соседнего
резервуара
1. Стационарная установка охлаждения для
резервуаров высотой стенки, м:
более 12 0,75 0,30
12 и менее и для резервуаров с плавающей 0,50 0,20
крышей
2. Передвижная пожарная техника 0,80 0,30

При расчете допускается не учитывать подачу воды на охлаждение соседних с горящим


наземных резервуаров:
- с теплоизоляцией из негорючих материалов, при этом на площадке должен
предусматриваться неприкосновенный запас воды в объеме не менее 800 куб.м для
резервуаров объемом до 10 000 куб.м включ., 2 000 куб.м - для резервуаров объемом

83
NCM E.03.06:2020

более 10 000 куб.м, а расстояние между резервуарами объемом более 10 000 куб.м в этом
случае следует увеличивать до 40 м;
- расположенных на расстоянии более двух нормативных расстояний от горящего резервуара.

11.25.11 Общий расход воды на охлаждение наземных горизонтальных резервуаров объемом


100 куб.м и более (горящего и соседних с ним) следует принимать 20 л/с.

11.25.12 Общий расход воды на охлаждение лафетными стволами железнодорожных цистерн,


сливоналивных устройств на эстакадах следует принимать из расчета одновременной работы
двух лафетных стволов, но не менее 40 л/с.

Лафетные стволы устанавливаются со стационарным подключением к водопроводной сети


высокого давления. В случае, если водопровод не обеспечивает необходимого напора и
расхода воды, необходимых для одновременной работы двух лафетных стволов, то они
должны быть оборудованы установками для подключения передвижных пожарных насосов.
Число и расположение лафетных стволов следует определять графически, из условия
орошения железнодорожных цистерн и каждой точки эстакады двумя компактными струями.
Орошение проводят одновременно горящей и смежных с ней емкостей.

Лафетные стволы следует устанавливать с насадкой диаметром не менее 28 мм. Лафетные


стволы следует устанавливать на расстоянии не менее 15 м от железнодорожных путей
эстакады.

11.25.13 Свободный напор сети противопожарного водопровода при пожаре следует


принимать:

- при охлаждении резервуаров стационарной установкой - по технической характеристике


кольца орошения, но не менее 10 м на уровне кольца орошения;
- при охлаждении резервуаров передвижной пожарной техникой - по технической
характеристике пожарных стволов, но не менее 40 м.

11.25.14 Расчетную продолжительность охлаждения резервуаров (горящего и соседних с ним)


следует принимать:

- наземных резервуаров при тушении пожара автоматической системой - 4 ч, при тушении


передвижной пожарной техникой - 6 ч;
- подземных резервуаров - 3 ч.

11.25.15 Время восстановления неприкосновенного запаса воды в противопожарных емкостях


(после пожара) не должно превышать 96 ч.

11.25.16 На складах ЛВЖ с системой автоматического пожаротушения резервуаров,


продуктовых насосных станций, складских зданий для хранения ЛВЖ в таре, разливочных,
расфасовочных и при оборудовании резервуаров стационарными установками охлаждения
следует предусматривать пожарные посты или помещения для пожарного оборудования:

- при общей вместимости склада до 100 тыс.куб.м включ. - помещение площадью не менее 20
кв.м для пожарного оборудования и пожарных мотопомп;
- св. 100 до 500 тыс. куб.м включ. - пожарный пост на один автомобиль с боксом для резервного
автомобиля;
- св. 500 тыс. куб.м - пожарный пост на два автомобиля.

Для складов ЛВЖ, где пожаротушение резервуаров, зданий и сооружений предусматривается с


помощью стационарной системы (неавтоматической) и (или) передвижной пожарной техникой,
пожарные депо, посты или помещения для пожарного оборудования и техники должны
предусматриваться из расчета размещения этой техники. При этом расположение пожарных
депо и постов должно приниматься с учетом требований действующих норм.

11.26. Показатели взрывопожароопасности спиртосодержащих жидкостей приведены в


таблице 7.

84
CP E.03.00:2020

Таблица 7

Наименование жидкости Крепость Температура, °С Температурные Группа Основание для опр-я


%% пределы горючести по показателей (Справочник
алкоголя воспламенения SM SR EN ISO II ч. 1990г.)**
паров 4589-3:2013
Вспы- Вос- Само- Нижний Верх-
шки пламе- вос- (НТП) ний
нения пламе- °С (НТП)
нения °С
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1. Спирт этиловый 96,2 13/11,5 14 467 12 36 ЛВЖ стр.309
2. Водно-спиртовый 70 22 - 468 20 43 ЛВЖ стр.309
раствор
3. Водно-спиртовый 56 22/22 25 470 24 39 ЛВЖ стр.309
раствор
4. Водно-спиртовый 40 26/25 28 473,6 32 49 ЛВЖ стр.309
раствор
5. Водно-спиртовый 30 32,5/28 36 517,6 36 50 ЛВЖ стр.309
раствор
6. Водно-спиртовый 25 36/31 39 534 38 56 ЛВЖ стр.309
раствор
7. Водно-спиртовый 20 43/39 нет 538,5 39 58 Трудного стр.309
раствор рючее
8. Спирт коньячный 62 27 - 507 24 47 ЛВЖ
9. Спирт ароматный 75 18/17 18 520 Ниже 38 ЛВЖ стр.309
20
10. Спирт ароматный 75 18/16 20 495 Ниже 37 ЛВЖ стр.309
ржаных отрубей 22
11. Коньяк 3-х летней 40 34/32 40 623 30 51 ЛВЖ
выдержки
12. Настой гвоздики 45 30/25,5 30 546 22 51 ЛВЖ стр.309
13. Морс черноплодной 25 39/32,5 45 648 39,5 53 ЛВЖ стр.309
рябины

85
NCM E.03.06:2020

Окончание таблицы 7

Наименование жидкости Крепость Группа Основание для опр-я


%% Вспы- Вос- Само- Нижний Верх- горючести по показателей (Справочник
алкоголя шки пламе- вос- (НТП) ний SM SR EN ISO II ч. 1990г.)**
нения пламе- °С (НТП) 4589-3:2013
нения °С
1 2 3 4 5 6 7 8 9
14. Рябина нежинская 24 42,5/30,5 44,5 652 43 55 ЛВЖ стр.309
15. Вино «Портвейн», 19 52 нет 616 - - Трудногорючее
сахар -8%
16. Вино десертное, сахар 16 57 нет 623 - - Трудногорючее
16%
17. Вино столовое, 10-14 нет нет нет - - Трудногорючее
красное
18. Вино шампанское нет нет нет - - Трудногорючее

Примечание:
* - в знаменателе указана температура вспышки в °С (SM SR EN ISO 4589-3:2013) в закрытом тигле.
* - данные из справочника , часть 2 «Пожаровзрывоопасность веществ и материалов и средства их тушения.» М. 1990.

11.27. Категории зданий и помещений по взрывопожарной опасности и классификация зон по NCM E.03.04 и ПУЭ.

86
NCM E.03.06:2020

Таблица 8

Категория Класс Характе- Относи- Темпе- Пределы Наимено- Характеристика При


Наименование помещения помеще- ристика тельная ратура темпера- вание Пожароопасных ме-
помещения по взрыво- ния по помещения влажность поме- туры основ- материалов ча-
пожарной пожарной по условиям в помеще- щений в горения ных Теп дым Пла- ние
опасности опасности среды нии зимний материа- горючих -ло мя
NCM E03.04 согласно согласно период лов матери-
ПУЭ ПУЭ С° С° алов
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
А Производство спирта
1 Приёмное устрой- Определяется
ство для зерна: расчётом,
- с автотранспорта . исходя из вида П-II пыльное - - 350-370 пыль, + - -
- с железной дороги. находящихся П-II то же - - 350-370 то же + - -
2 Зерносклад в аппаратах
(элеватор): и помещениях
2.1 Силосный корпус. горючих П-II то же - - 350-370 то же + - -
2.2 Рабочая башня. веществ и П-II то же - - 350-370 то же + - -
3 Производственный материалов,
корпус: их количества
3.1 Подработочное отде- и пожароопас- П-II то же не превы- 17-18 - то же - - -
ление: ных свойств, шает 60%
- дробильное отделе- особенностей В-IIа то же То же 17-18 - то же - - -
ние. технологичес-
- остальные помеще- ких процессов. П-II нормальное То же 18-20 - - - - -
ния
3.2 Отделение развари- нормаль- нормальное не превы- 18-20 - - - - -
вания и осахаривания ное шает 60%
3.3 Бродильно-дрожже- То же влажное не превы- 18-20 - - - - -
вое отделение. шает 75%
3.4 Браго-ректификаци- В-Iа влажное То же 18-20 100-200 пары + - -
онное отделение. спирта
3.5 Спиртоприёмное В-Iа нормальное не превы- 14-60 100-200 то же + - -
отделение. шает 60%

4 Спиртохранилище:
4.1 Спиртоотпускное Определяется В-Iа - - - 100-200 то же + - -
отделение. расчётом,

87
NCM E.03.06:2020

Продолжение таблицы 8

Категория Класс Характе- Относи- Темпе- Пределы Наимено- Характеристика При


Наименование помещения помеще- ристика тельная ратура темпера- вание Пожароопасных ме-
помещения по взрыво- ния по помещения влажность поме- туры основ- материалов ча-
пожарной пожарной по условиям в помеще- щений в горения ных ние
опасности опасности среды нии зимний материа- горючих
NCM E03.04 согласно согласно период лов матери- Теп дым Пла-
ПУЭ ПУЭ С° С° алов -ло мя
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
4.2 Спиртохранилище исходя из вида
- открытое находящихся В-Iг - - - 100-200 то же - - -
- в здании в аппаратах В-Iа - - - 100-200 то же - - -
5 Солодовня: и помещениях
5.1 Подработочное горючих П-II пыльное не превы- 17-18 - пыль + - -
отделение. веществ и шает 60%
5.2 Замочное отделение материалов, нормаль- сырое не превы- 12-15 - - - - -
их количества ное шает 75%
5.3 Солодорастительное и пожароопас- нормаль- особо сырое 85-95% 12-15 - - - - -
отделение. ных свойств, ное
5.4 Отделение солодо- особенностей то же то же 85-95% 12-15 - - - - -
вого молока. технологичес-
6 Цех ферментных ких процессов.
препаратов:
6.1 Склад сырья. то же нормальное не превы- 10-12 - - - - -
шает 60%
6.2 Отделение пита- то же то же то же 17-18 - - - - -
тельной среды.
6.3 Ферментационное то же то же то же 17-20 - - - - -
отделение.
6.4 Отделение готовой то же то же то же 10-12 - - - - -
культуры.
7 Бардораздаточная то же влажное не превы- 10-12 - - - - -
шает 75%
7а Цех утилизации П-II пыльное не превы- 18-20 - пыль + - -
(сушки) барды. шает 60%
8 Хранение и подра-
ботка картофеля:

88
NCM E.03.06:2020

Продолжение таблицы 8

Категория Класс Характе- Относи- Темпе- Пределы Наимено- Характеристика При


Наименование помещения помеще- ристика тельная ратура темпера- вание Пожароопасных ме-
помещения по взрыво- ния по помещения влажность поме- туры основ- материалов ча-
пожарной пожарной по условиям в помеще- щений в горения ных ние
опасности опасности среды нии зимний материа- горючих
NCM E03.04 согласно согласно период лов матери- Теп дым Пла-
ПУЭ ПУЭ С° С° алов -ло мя
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
8.1 Рештак нормаль- влажное не превы- 10-12 - - - - -
ное шает 75%
8.2 Отделение мойки нормаль- влажное более 10-12 - - - - -
картофеля. ное 75%
8.3 Дробильное Определяется то же то же то же 10-12 - - - - -
отделение. расчётом,
8.4 Отделение пригото- исходя из вида то же то же то же 10-12 - - - - -
вления замеса. находящихся
9 Лаборатория. в аппаратах то же нормальное - 18-20 400-600 дерево + - -
и помещениях
Б Ликёроводочное горючих
производство. веществ и
1 Водочный цех: материалов,
1.1 Сортировочное их количества В-Iа влажное не превы- 18-20 100-200 пары + - -
отделение. и пожароопас- шает 75% спирта
1.2 Фильтрационное ных свойств, В-Iа то же то же 18-20 то же то же + - -
отделение. особенностей
1.3 Напорное отделение. технологичес- В-Iа нормальное не превы- 14-16 то же то же + - -
ких процессов. шает 60%
1.4 Отделение брака. В-Iа то же то же 14-16 то же то же + - -

1.5 Отделение влажное не превы- 14-16 - - - - -


водоподготовки. шает 75%
1.6 Сироповарочное нормальное Не превы- 18-20 - - - - -
отделение. шает 60%
2 Ликёроводочный
цех:
2.1 Отделение хранения В-Ib нормальное не превы- 12-14 100-200 пары + - -
ингредиентов. шает 60% спирта

89
NCM E.03.06:2020

Продолжение таблицы 8

Категория Класс Характе- Относи- Темпе- Пределы Наимено- Характеристика При


Наименование помещения помеще- ристика тельная ратура темпера- вание Пожароопасных ме-
помещения по взрыво- ния по помещения влажность поме- туры основ- материалов ча-
пожарной пожарной по условиям в помеще- щений в горения ных Теп дым Пла- ние
опасности опасности среды нии зимний материа- горючих -ло мя
NCM E03.04 согласно согласно период лов матери-
ПУЭ ПУЭ С° С° алов
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
2.2 Отделение старения В-Ib нормальное не превы- 12-14 100-200 пары + - -
ликёров. шает 60% спирта
2.3 Отделение аромат- В-Iа нормальное то же 12-14 100-200 то же + - -
ных ликёров.
2.4 Предкупажное и ку- В-Iа нормальное не превы- 18-20 100-200 то же + - -
пажное отделения. шает 60%
3 Моечно-розливное
отделение:
3.1 Цех посуды. П-IIа нормальное не превы- 14-16 - пласт- + - -
шает 60% масса
3.2 Бутыломоечное Определяется - сырое превы- 14-16 - - - - -
отделение. расчётом, шает 75%
3.3 Цех розлива. исходя из вида В-1b влажное то же 18-20 100-200 пары + - -
находящихся спирта
3.4 Цех готовой про- в аппаратах В-1b влажное то же 18-20 100-200 пары + - -
дукции и помещениях спирта
3.5 Отделение регене- горючих - с хим.актив- то же 14-16 - - - - -
рации щёлочи. веществ и ной средой - - - - -
3.6 Отделение изгото- материалов, П-IIа нормальное не превы- 14-16 - картон + - -
вления колпачков. их количества шает 60%
3.7 Отделение аромат- и пожароопас- В-Iа влажное не превы- 18-20 100-200 пары + - -
ных спиртов. ных свойств, шает 75% спирта
3.8 Кладовая вспомога- особенностей П-IIа нормальное не превы- 14-16 - - - - -
тельных материалов. технологичес- шает 60%
4 Зарядная ких процессов.
электропогрузчиков
4.1 Ремонт электропо- - нормальное не превы- - - - - - -
грузчиков. шает 60%

90
NCM E.03.06:2020

Продолжение таблицы 8

Категория Класс Характе- Относи- Темпе- Пределы Наимено- Характеристика При


Наименование помещения помеще- ристика тельная ратура темпера- вание Пожароопасных ме-
помещения по взрыво- ния по помещения влажность поме- туры основ- материалов ча-
пожарной пожарной по условиям в помеще- щений в горения ных Теп дым Пла- ние
опасности опасности среды нии зимний материа- горючих -ло мя
NCM E03.04 согласно согласно период лов матери-
ПУЭ ПУЭ С° С° алов
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

4.2 Электролитная. - с влажной не превы- - - - - - -


хим.актив- шает 75%
ной средой
4.3 Агрегатная. - нормальное не превы- - - - - - -
шает 60%
4.4 Зарядная. В-1b в то же то же 12-15 - пары + - -
верхней водорода
зоне
В Цех кормовых
дрожжей.
1 Отделение филь- нормаль- влажное не превы- 17-20 - - - - -
трации барды. ное шает 75%
2 Отделение пригото- то же то же то же 17-20 - - - - -
вления питательной
среды.
3 Отделение деэмуль- то же то же то же 17-20 - - - - -
гационное.
4 Дрожжерастительное Определяется нормаль- влажное не превы- 17-20 - - - - -
отделение. расчётом, ное шает 75%
5 Сепараторное исходя из вида то же 17-20 - - - - -
отделение. находящихся
6 Сушка дрожжей: в аппаратах
- на распылительной и помещениях В-IIа жаркое не превы- 20-22 350-370 пыль + - -
сушилке. горючих шает 60%
- на вальцевой веществ и П-IIа жаркое не превы- 20-22 350-370 пыль + - -
сушилке. материалов, шает 60%
7 Расфасовочное их количества В-IIа пыльное то же 17-20 350-370 пыль + - -
отделение. и пожароопас-

91
NCM E.03.06:2020

Продолжение таблицы 8

Категория Класс Характе- Относи- Темпе- Пределы Наимено- Характеристика При


Наименование помещения помеще- ристика тельная ратура темпера- вание Пожароопасных ме-
помещения по взрыво- ния по помещения влажность поме- туры основ- материалов ча-
пожарной пожарной по условиям в помеще- щений в горения ных Теп дым Пла- ние
опасности опасности среды нии зимний материа- горючих -ло мя
NCM E03.04 согласно согласно период лов матери-
ПУЭ ПУЭ С° С° алов
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
8 Склад готовой про- ных свойств, П-IIа пыльное то же 14-15 350-370 пыль + - -
дукции. особенностей
технологичес-
Г Коньячный цех ких процессов.
1 Отделение приёма П-I влажное не превы- 14-15 100-200 пары + - -
виноматериалов. шает 75% вина
2 Отделение приёма В-Iа нормальное не превы- 14-15 100-200 пары + - -
спирта. шает 60% спирта
3 Винохранилище. П-I влажное не превы- 12-14 100-200 пары + - -
шает 75% вина
4 Аппаратное отде- В-Iа то же то же 18-20 100-200 пары + - -
ление. спирта
5 Цех хранения и вы-
держки ароматных
спиртов.
- в бочках. В-Iа нормальное не превы- 12-14 100-200 пары + - -
шает 60% спирта
- в металлических В-Iа то же то же 12-14 100-200 то же + - -
резервуарах.
6 Купажное отделение. В-Iа то же то же 18-20 100-200 то же + - -

7 Отделение хранения В-Iа то же то же 12-14 100-200 то же + - -


коньяков.
8 Отделение приготов- Определяется В-Ib влажное не превы- 18-20 100-200 то же + - -
ления спиртованных расчётом, шает 75%
вод. исходя из вида
9 Термическая обра- находящихся В-Ib нормальное не превы- 18-20 100-200 то же + - -
ботка спиртованных в аппаратах шает 60%
вод. и помещениях

92
NCM E.03.06:2020

Окончание таблицы 8

Категория Класс Характе- Относи- Темпе- Пределы Наимено- Характеристика При


Наименование помещения помеще- ристика тельная ратура темпера- вание Пожароопасных ме-
помещения по взрыво- ния по помещения влажность поме- туры основ- материалов ча-
пожарной пожарной по условиям в помеще- щений в горения ных Теп дым Пла- ние
опасности опасности среды нии зимний материа- горючих -ло мя
NCM E03.04 согласно согласно период лов матери-
ПУЭ ПУЭ С° С° алов
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
10 Отделение пригото- горючих
вления сахарного веществ и
сиропа и колера: материалов,
- на спирте их количества В-Ib то же то же 18-20 100-200 то же + - -
- на воде и пожароопас- П-II то же то же 18-20 - - - - -
11 Цех разлива ных свойств, В-Ia влажное не превы- 18-20 100-200 то же + - -
коньяков особенностей шает 75%
12 Цех готовой продук- технологичес- В-Ib то же то же 18-20 100-200 то же + - -
ции. ких процессов.
13 Посудный цех. П-IIа нормальное не превы- 14-16 - пласт- + - -
шает 60% масса
14 Лаборатория. П-IIа то же то же 18-20 400-600 дерево + - -

93
NCM E.03.06:2020

Приложение А
(рекомендуемое)

Особенности проектирования систем пенного пожаротушения.

A.1. На складах ЛВЖ и ГЖ необходимо предусматривать пожаротушение воздушно-


механической пеной средней и низкой кратности.

Пожаротушение воздушно-механической пеной средней кратности применяется без


ограничений.

Для наземных вертикальных резервуаров со стационарной крышей (кроме резервуаров,


предназначенных для хранения ГЖ), тушение которых предусматривается передвижной
пожарной техникой, допускается применять подслойный способ пожаротушения пеной низкой
кратности.

Допускается применение других средств и способов пожаротушения на основе рекомендаций


научно-исследовательских институтов, утвержденных и согласованных в установленном
порядке.

A.2. Расчетные расходы раствора пенообразователя, а также воды и пенообразователя на


тушение пожара следует определять исходя из интенсивности подачи раствора
пенообразователя, принимаемой по табл. 1, на 1 кв.м расчетной площади тушения и рабочей
концентрации пенообразователя, приведенной в табл. A.1.

Таблица A.1

Интенсивность подачи, л/(кв.м  с), раствора


пенообразователя
ЛВЖ и ГЖ общего целевого назначения
назначения
с пеной средней с пеной средней с пеной низкой
кратности кратности кратности
1. ЛВЖ и ГЖ с температурой 0,08 0,05 0,08
вспышки 28° С и ниже
2. То же, с температурой вспышки 0,05 0,05 0,06
выше 28° С

A.3. Расчетное время тушения пожара для систем автоматического пенного пожаротушения -
10 мин, для передвижной пожарной техники - 15 мин.

A.4. Инерционность стационарных систем пожаротушения не должна превышать трех минут.

A.5. Вода для приготовления раствора пенообразователя не должна содержать примесей ЛВЖ
и ГЖ.

A.6. При гидравлическом расчете необходимо учитывать влияние вязкости пенообразователя


на величину потерь (согласно табл. A.2).

Соответствие рабочей концентрации пенообразователя в воде проверяется расчетом по


формуле:

100Qn/(Q – Qn) = x  1 (A.1)

где:
Qn - расход пенообразователя, л/с;
Q - производительность установки, л/с;
x - рабочая концентрация пенообразователя, % (по табл. А.2).

A.7. В качестве пенообразующих устройств для системы пожаротушения следует применять,


как правило, пеногенераторы, типов:

95
NCM E.03.06:2020

ГПСС - для тушения в резервуарах со стационарной крышей и понтоном;

ГПС - для тушения в резервуарах с плавающей крышей и помещениях.

Допускается применение пенокамер других конструкций, прошедших огневые промышленные


испытания и рекомендованных к применению в установленном порядке.

A.8. Количество пеногенераторов следует принимать по расчету.


Расчетное число пеногенераторов определяется исходя из расчетного расхода раствора
пенообразователя, по средней производительности применяемого пеногенератора и
округляется в большую сторону.

Таблица A.2 - Типы применяемых пенообразователей и их параметры

Пенообразователи
Показатели Общего назначения Целевого назначения

1. Биологическая б/ж б/ж б/ж б/м б/м б/м б/ж б/ж б/ж
разлагаемость раствора

2. Кинематическая 40 40 40 10 40 100 150 50 100


вязкость при
20°С,   10-6, кв.м /с, не
более

3. Плотность p, при 20 °С 1,10 1,05 1,05 1,02 1,00 1,01 1,10 1,10 1,30
p  103 кг/м3

4. Температура -8 -3 -3 -3 -8 -10 -40 -5 -10


застывания, °С, не выше

5. Рабочая концентрация
ПО, %, при
использовании воды с
жесткостью, мг-экв/л::
до 10 6 6 6 4 6 6 6 6 6
от 10 до 30 9 9 9 6 6 6 6 6 6
Не Не Не Не
30 и более, морская вода 12 12 12 9 9 допус- допус- допус- допус-
кается кается кается кается
6. Срок хранения ПО в
емкости при 20°С не 5 5 5 4 5 5 3 3 3
менее, лет

Примечание: б/ж - биологически жесткие пенообразователи;


б/м - биологически мягкие пенообразователи.

На резервуаре должно быть не менее двух пеногенераторов.


На резервуаре должно быть не менее двух пеногенераторов.

Пеногенераторы должны быть установлены равномерно по периметру резервуара. На


резервуарах с плавающей крышей расстояние по периметру резервуара между
пеногенераторами (пеносливами) следует принимать не более 25 м.

А.9. Запас пенообразователя и воды на приготовление его раствора (расход раствора на один
пожар) рассчитывается исходя из того количества раствора пенообразователя, которое
необходимо на расчетное время тушения при максимальной производительности принятых к
установке пеногенераторов.
Нормативный запас пенообразователя и воды на приготовление его раствора, необходимый
для хранения, следует принимать из условия обеспечения трехкратного расхода раствора на
один пожар (при наполненных растворопроводах стационарных установок пожаротушения).

96
NCM E.03.06:2020

Для стационарных установок пожаротушения с сухими растворопроводами следует учитывать


потребность в дополнительном количестве раствора пенообразователя для первоначального
наполнения сухих растворопроводов.

A.10. Хранение пенообразователя для систем пожаротушения следует предусматривать в


концентрированном виде.

Для хранения запаса пенообразователя следует предусматривать, как правило, не менее двух
резервуаров. Допускается предусматривать один резервуар для запаса пенообразователя в
количестве до 10 куб.м.

Для хранения запаса пенообразователя в количестве более 10 куб. м допускается


предусматривать один резервуар при условии разделения его перегородками на отсеки
вместимостью каждого не более 10 куб.м.

A.11. Свободный напор в сети растворопроводов стационарных установок пожаротушения


должен быть при пожаре не более 60 м и не менее 40 м перед генераторами пены типа ГПСС
или ГПС, установленными стационарно или присоединяемыми с помощью пожарных рукавов.

A.12. При применении на складе ЛВЖ и ГЖ стационарных систем автоматического и


неавтоматического пожаротушения следует проектировать общую насосную станцию и сеть
растворопроводов.

A.13. Сети противопожарного водопровода и растворопроводов (постоянно наполненных


раствором или сухих) для тушения пожара резервуарного парка или
железнодорожной эстакады, оборудованной сливоналивными устройствами с двух сторон,
следует проектировать кольцевыми с тупиковыми ответвлениями (вводами) к отдельным
зданиям и сооружениям (в том числе и к резервуарам, оборудованным установкой
автоматического пожаротушения).

Сети следует прокладывать за пределами внешнего обвалования (или ограждающих стен)


резервуарного парка и на расстоянии не менее 10 м от железнодорожных путей эстакады.

К наземным резервуарам объемом 10 000 куб.м и более, а также к зданиям и сооружениям


склада, расположенным далее 200 м от кольцевой сети растворопроводов, следует
предусматривать по два тупиковых ответвления (ввода) от разных участков кольцевой сети
растворопроводов для подачи каждым из них полного расчетного расхода на тушение пожара.

Тупиковые участки растворопроводов допускается принимать длиной не более 250 м.


Прокладку растворопроводов следует предусматривать, как правило, в одной траншее с
противопожарным водопроводом с устройством общих колодцев для узлов управления и для
пожарных гидрантов.

A.14. При применении задвижек с электроприводом в районах с возможным затоплением


колодцев грунтовыми водами электропривод задвижки должен быть поднят над уровнем земли
и накрыт защитным кожухом.

В районах с суровым климатом задвижки с электроприводом следует размещать в утепленных


укрытиях.

97
NCM E.03.06:2020

Библиография

[1] Закон Р.Молдова № 186-ХVI от 10 июля 2008 г. Об охране здоровья и безопасности труда.

2] Закон RM nr. 116 din 18 mai 2012 „О промышленной безопасности опасных производственных
объектов”.

[3] Закон RM nr. 1100 - XIV din 30 iunie 2000 „О производстве и обороте этилового спирта и
алкогольной промышленности”.

[4] Постановление правительства Р.Молдова № 1361 от 22 декабря 2005. Положение о порядке


расследования несчастных случаев на производстве.

[5] Постановление правительства Р.Молдова № 95 от 5 февраля 2009г. Положение о порядке


организации деятельности по защите работников на рабочем месте и предупреждению
профессиональных рисков.

[6] Постановление правительства Р.Молдова № 353 от 5 мая 2010 г. Минимальные требования


по охране здоровья и безопасности труда на рабочем месте.

[7] Постановление правительства Р.Молдова № 819 от 1 июля 2016 г. Минимальные


требования безопасности и охране здоровья при работе на мониторе.

[8] Национальное Агенство по регулированию в энергетике (НАРЭ) Акт № 393 от 15.12.2010


Постановление об утверждении о поставке и использовании электрической энергии.

[9] GOST 315650.2012 Кабельные изделия. Требования пожарной безопасности.

[10] ПОТ РО 97300-07-95* Regulile de securitate a muncii la producerea alcoolului etilic şi


produselor alcoolice”

[11] НТП 10-12977-2000 Нормы технологического проектирования предприятий ликероводочной


промышленности

[12] РД 153-34.0-03.150-00 Правила безопасности при эксплуатации электроустановок

98
NCM E.03.06:2020

Содержание

Стр.
1. Область применения……………………………………………………………………………. 49
2. Нормативные ссылки…………………………………………………………………………… 49
3. Понятия и определения………………………………………………………………………... 50
4. Основные положения…………………………………………………………………………… 51
5. Архитектурно-строительная часть…………………………………………….................... 51
5.1 Генеральный план………………………………………………………………………………. 51
5.2 Спиртохранилище……………………………………………………………………………… 53
5.3 Объемно-планировочные и конструктивные решения……………………….................. 55
6. Технологическая часть………………………………………………………………………... 56
6.1 Общие требования к обеспечению взрывобезопасности технологических
процессов…………………………………………………………………………………………. 56
6.2 Требования к расположению оборудования………………………………………………. 59
6.3 Требования к аппаратам и предохранительным устройствам……………………….... 60
6.4 Требования к трубопроводам и арматуре…………………………………………………... 61
6.5 Ограждающие устройства…………………………………………………………………….. 63
7. Автоматизация производства……………………………………………………………….. 64
7.1 Общие требования…………………………………………………………………………….. 64
7.2 Системы управления технологическими процессами…………………………………… 64
7.3 Системы противоаварийной автоматической защиты…………………………………... 65
7.4 Автоматические средства газового анализа………………………………………………. 66
7.5 Энергоснабжение систем контроля, управления и ПАЗ………………………………….. 66
7.6 Основные требования к помещениям управления………………………………………. 67
8. Отопление и вентиляция……………………………………………………………………….. 67
8.1 Общие требования………………………………………………………………………………. 67
8.2 Отопление……………………………………………………………………………………….. 68
8.3 Вентиляция……………………………………………………………………………………… 71
9. Водоснабжение и канализация………………………………………………………………. 74
10. Электроснабжение, связь и сигнализация………………………………………………….. 75
10.1 Электроснабжение, силовое и осветительное электрооборудование и 75
молниезащита…………………………………………………………………………………….
10.2 Телефонная связь, радиотрансляция, пожарная сигнализация, оповещение и 77
управление эвакуацией людей при пожаре, охранная сигнализация…………………..
10.3 Кабельные изделия с повышенными показателями пожарной безопасности для 78
электропроводок, обеспечивающих системы противо-пожарной защиты и систем
противоаварийной автоматической защиты.
11. Требования по технике безопасности, производственной санитарии, 79
взрывопожаробезопасности производства …………………………………………………
Приложение А (рекомендуемое)
Особенности проектирования систем пенного пожаротушения………………………… 95
Библиография……………………………………………………………………………………. 98

Конец перевода

99
NCM E.03.06:2020

Membrii Comitetului tehnic pentru normare tehnică şi standardizare în construcţii CT- C Е (01-03)
„Fiabilitatea, siguranţa şi protecţia clădirilor şi construcţiilor”

Nr. Calitatea Nume, prenume Calificarea


d/o
Preşedinte: Anatolie Zolotcov Expert, dr.habilitat în ştiinţe tehnice

Secretar Eremeev Petru Ing.constructor – tehnolog

Membri: Liunenko Iurie Ing.constructor, dr. în tehnică

Şevcenco Alexandru Ing.constructor

Bubuioc Ion Ing.constructor, candidat ştiinţe tehnice

Popov Grigore Ing.constructor, expert tehnic

Alcaz Vasile Inginer-fizician dr. hab.

Reprezentant al Ţurcan Liuba Specialist principal


Ministerului

100
NCM E.03.06:2020

Utilizatorii standardului sînt răspunzători de aplicarea corectă a acestuia.

Este important ca utilizatorii documentelor normative să se asigure că sînt în posesia ultimei ediţii şi a
tuturor amendamentelor.
Informaţiile referitoare la documentele normative (data aplicării, modificării, anulării etc.) sînt publicate
în „Monitorul oficial al Republicii Moldova”, Catalogul documentelor normative în construcţii, în
publicaţiile periodice ale organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul
construcţiilor, pe Portalul Naţional „e-Documente normative în construcţii” (www.ednc.gov.md),
precum şi în alte publicaţii periodice specializate (numai după publicare în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu prezentarea referinţelor la acesta).

Amendamente după publicare:

Indicativul amendamentului Publicat Punctele modificate

101
NCM E.03.06:2020

Ediţie oficială
NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII
NCM E.03.06:2020
„Proiectarea întreprinderi de producere a băuturilor alcoolice.
Protecţie la incendiu.”

Tiraj 100 ex. Comanda nr. _____

Tipărit ICŞC ”INCERCOM” Î.S.


Str. Independenţei 6/1
www.incercom.md

102

S-ar putea să vă placă și