Siret Stud Fezabilit PV

Studiu de Fezabilitate
Satul Sîreți raionul Strășeni

Edificarea unei centrale electrice (mini-stație) fotovoltaică PV cu
puterea de 20 kW peak pentru necesitățile comunei și
eficientizarea iluminatului stradal
Beneficiar: Primăria com Sîreți raionul Strășeni

Executor: Novaservice Mol SRL
Chișinău 2020
Cuprins
0. Scopul lucrării de audit...................................................................................................................6
1. Prezentarea generală a companiei. Contextul general.....................................................................7
1.1 Sectorul energetic și consumul rezidențial, problematică și aspecte de bază..........................7
1.1.1 Scenarii posibile de evoluţie a situaţiei în sectorul energetic.........................................8
1.1.2 Sectorul clădiri..............................................................................................................10
1.1.3 Caracteristici geografice și climatice.............................................................................10
1.1.4 Informații despre localitate..........................................................................................12
2. Proiectul propus de energie regenerabilă....................................................................................17
2.1 Analiza potențialelor.............................................................................................................17
2.2 Calculul producției și potențialului energetic.......................................................................20
2.2.1 PROTECŢIA MEDIULUI...................................................................................................21
2.3 Considerente de bază și date generale privind aplicarea sistemelor PV...............................21
2.3.1 Tendințe la nivel european...........................................................................................22
2.3.3 Tarife regenerabile aprobate în Republica Moldova.....................................................25
3. Tehnologii PV existente și aspecte tehnologice............................................................................27
3.1 Conectarea panourilor PV.....................................................................................................28
3.2 Module cu celule fotovoltaice monocristaline......................................................................29
3.3 Avantajele și dezavantajele tehnologiilor menționate.........................................................31
3.4 Aspectele tehnice și energetice ale stației PV proiectate.....................................................33
3.4.1 Aranjamente de rețea...................................................................................................34
3.5 Calculul energiei produse anual de stația PV proiectată.......................................................37
3.6 Calcule economice................................................................................................................42
3.6.1 Reducerile emisiilor CO2...............................................................................................45
3.7 Recomandări privind lucrări de întreținere și reparații.........................................................45
4. Concluzii.......................................................................................................................................46
5. Anexe............................................................................................................................................46
6. Sumar executiv.............................................................................................................................48
7. Informaţii generale.......................................................................................................................50
7.1 Obiectul auditului energetic.................................................................................................50
7.1.1 Prezentare generală......................................................................................................50
7.1.2 Amplasarea obiectului..................................................................................................50
7.2 Scopul auditului energetic....................................................................................................50
7.3 Metodologia auditului energetic..........................................................................................51
7.4 Cadrul normativ aplicabil......................................................................................................51
7.5 Informaţii despre compania de auditor energetic................................................................52
7.6 Descrierea situației existente...............................................................................................53
2
8. Date generale de calcul................................................................................................................56
9. Date referitoare la consum de energie.........................................................................................62
10. Sporirea performanței energetice............................................................................................62
11. Bilanțul energetic a iluminatului stradal înainte și după investiție...........................................72
12. Informaţii despre posibilităţile de finanţare.............................................................................73
13. Concluzii de compartiment.......................................................................................................73
Lista tabelelor cuprinse în lucrare
Tabel 1 Prognoza necesarului de putere pentru satisfacerea cererii de vârf pînă în anul 2020.............8
Tabel 2 Scenariu de dezvoltare a capacităţii electrice, 2007-2020 [2]....................................................9
Tabel 3 Consumul de energie electrică al municipalității (primăriei) Sîreți..........................................13
Tabel 4 Materialele și cantitățile necesare pentru stația PV................................................................34
Tabel 5 Energia anuală produsă de panourile PV Sireți 20 kW.............................................................37
Tabel 6 Probabilitățile considerate pentru probucerea energiei pe durată lungă................................38
Tabel 7 Caracteristicile de producție recalculate pentru perioada lungă.............................................39
Tabel 8 Cantitatea de energie pe durata a 20 de ani ai sistemului.......................................................39
Tabel 9 Energia produsă versus cea consumată per iluminatul stradal (media pe 2017 și 2018).40
Tabel 10 Energia produsă versus cea consumată per total municipalitatea primăria Sireți (media
pe 2017 și 2018)...................................................................................................................................41
Tabel 11 Datele generale ale obiectului auditat (situația existentă).............................................56
Tabel 12 Definirea și clasificarea obiectivelor..................................................................................59
Tabel 13 clasele de iluminat și sursa minimă recomandată pentru trafic motorizat...................59
Tabel 14 clasele de iluminat și sursa minimă recomandată pentru trafic motorizat...................59
Tabel 15 Consumul de energie măsurat și cost...............................................................................61
Tabel 16 Rezultatele măsurărilor.......................................................................................................61
Tabel 17 Informaţia privind măsurări al intensitatea luminii la momentul actual în s. Sireți..............63
Tabel 18 Perioada normată de funcționare a iluminatului stradal.................................................64
Tabel 19 Rezultatele calculului tehnico-economic înainte de implementare a măsurilor de EE 65
Tabel 20 Clasa de iluminat și tipul corpurilor alese..............................................................................66
Tabel 21 informaţia de conexiune a SIP la posturile de transformare pe străzi..........................66
Tabel 22 investiția necesară al unui scenariu ipotetic....................................................................67
Tabel 23 Rezultatele calculului tehnico-economic după implementarea măsurilor de EE la
condiții normate.................................................................................................................................67
Tabel 24 Costuri oriectative per surse de iluminat..........................................................................68
Tabel 25 Calculul economico-financiar..............................................................................................68
Tabel 26 indicatorii economiilor de energie și reducerile de emisii de gaze cu efect de seră...69
Tabel 27 Bilanțul energetic a iluminatului stradal înainte și după investiție........................................70
Lista figurilor cuprinse în lucrare
3
Figura 1 Vederea de sus a locației pentru stația PV proiectată.................................................................
Figura 2 Vederea de sus și orientarea terenului propus pentru PV.............................................................
Figura 3 Amplasarea localității Sîreți.........................................................................................................
Figura 4 Consumul de energie al primăriei Sîreți anul 2017......................................................................
Figura 5 Consumul de energie al primăriei Sîreți anul 2017......................................................................
Figura 6 Cota consumului pe iluminat primăriei Sîreți anul 2017.............................................................
Figura 7 Cota consumului pe iluminat primăriei Sîreți anul 2018.............................................................
Figura 8 Consumul comparative lunar pentru iluminatul stradal primăria Sîreți anul 2017 și 2018..........
Figura 9 Consum energie pentru iluminatul stradal primăria Sîreți anul 2017 și 2018..............................
Figura 10 Prezentarea și analiza potențialului energetic...........................................................................
Figura 11 Potențialul energetic PV al Europei...........................................................................................
Figura 12 Potențialul PV al republicii Moldova Plan orizontal...................................................................
Figura 13 AutoMar, Chisinau (30 kW, livrare în rețea)..............................................................................
Figura 14 Colizei Vechi, Chisinau (100 kW, consum propriu și livrare în rețea).........................................
Figura 15 Covoare Lux, Ungheni (500 kW, consum propriu și livrare în rețea)..........................................
Figura 16 G&G Solar 1, Chisinau (330 kW, livrare în rețea).......................................................................
Figura 17 Panouri (module) fotovoltaice...................................................................................................
Figura 18 Tipuri de conexiuni ale panourilor PV........................................................................................
Figura 19 Celulă și panou fotovoltaic din siliciu monocristalin..................................................................
Figura 20 Celulă și panou fotovoltaic din siliciu plicristalin........................................................................
Figura 21 Panou fotovoltaic și module din siliciu amorf............................................................................
Figura 22 Amplasarea pe teren a grupurilor de panouri PV......................................................................
Figura 23 Schema de amplasare a panourilor pe ramele portante............................................................
Figura 24 Sistem PV “on-grid”, livrare totală în rețea: reprezentare schematică......................................
Figura 25 Sistem PV „on-grid”, consum propriu și livrarea surplusului în rețea: reprezentare
schematică................................................................................................................................................
Figura 26 Energia produsa lunar de stația PV............................................................................................
Figura 27 Cantitatea anuală de energie produsă în timp de 20 ani...........................................................
Figura 28 Consumul și producția de energie în proiect Sîreți 20 kW PV....................................................
Figura 29: Cota din consumul de energie acoperite de PV 20kW..............................................................
Figura 30 Cash flow de proiect si durata de recuperare............................................................................
Abreviaturi și Noțiuni
ACM apă caldă menajeră
ANRE Agenția Națională de Reglementare în Energetică
BERD Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare
BNM Banca Națională a Moldovei
CET centrală electrică de termoficare (producerea simultană a energiei
electrice și termice)
CT centrală termică (producerea numai a energiei termice)
CTE centrală termoelectrică (producerea numai a energiei electrice)
EE eficiență energetică
4
Energie utilă cantitatea de energie livrată consumatorului final (proces tehnologic,
clădire, etc.)
Energie finală cantitatea de energie necesară pentru a acoperi consumul de energie
utilă (energia utilă divizată la randamentul sistemului de conversie a
energiei)
PM presiune medie
PV fotovoltaic
SRE surse regenerabile de energie
Peak de vîrf
kWp, kWpeak, kWvîrf puterea ce corespunde condițiilor standarde de testare (pentru PV – la
nivelul radiației de 1000 W/m2)
Formatul cifrelor în cadrul acestui raport:

Zecimile: delimitate prin punct “.” (ex. 10.7)
Miile: delimitate prin spațiu (ex. 25 000), virgulă (ex. 25,000) sau fără delimitare (ex. 25000).
5
0. Scopul lucrării de audit
Scopul acestei lucrări de audit efectuate pentru Primăria Sîreți este analiza tehnico-economică a
cîtorva scenarii de producere a energiei electrice utilizînd radiația solară prin intermediul instalațiilor
fotovoltaice.
Astfel, au fost identificate 2 scenarii posibile, luînd în considerație limitele indicate de către Primăria
Sîreți precum și posibilitățile de amplasare ținînd cont de particularitățile constructive ale suprafețelor
identificate și de factorii ce ar putea influența negativ funcționarea eficientă a sistemelor PV.
Deasemenea, este dată o descriere a aranjamentelor posibile de funcționare a sistemelor PV, a
particularităților constructive, pierderilor principale și căilor de atenuare ale acestora, etc. Sunt date,
deasemenea, și considerații importante de fiabilitate pentru asigurarea implementării cu succes și
exploatării sigure și eficiente a eventualelor sisteme fotovoltaice.
Un scop adițional al lucrării de audit este identificarea și altor soluții de producere a energiei, utilizînd
atît energie din surse regenerabile, cît și utilizînd surse tradiționale dar cu ajutorul tehnologiilor și
echipamentelor mai performante din punct de vedere energetic.
Adițional, compania de audit a venit cu propuneri adiționale de eficientizare energetică, indicînd
particularitățile acestora, potențialul de reducere a consumului de energie precum și constrîngerile
eventuale în aplicarea acestor măsuri.
6
1. Prezentarea generală a companiei. Contextul general
1.1 Sectorul energetic și consumul rezidențial, problematică și aspecte de bază

Sectorul energetic joacă un rol important în dezvoltarea durabilă şi în restructurarea economiei
naţionale. O economie modernă depinde extrem de mult de performanţa şi securitatea sectorului
energetic, care stă la baza proceselor industriale, agricole şi comerciale. Acest fapt este îndeosebi de
important pentru Republica Moldova, care are un grad înalt de dependență de importurile de resurse
energetice.
Descrierea generală a complexului energetic al Republicii Moldova
Puncte forte ale complexului energetic:
- funcţionarea pieţei libere a produselor petroliere și capacitatea suficientă de stocare a

lor (cca. 600 mii t.); acţiuni concrete de transpunere a acquis-ului energetic în
conformitate cu prevederile Tratatului Comunităţii Energetice, inclusiv în domeniul
energiei regenerabile;
- legături puternice ale sistemului electroenergetic cu cel din Ucraina; capacitatea de a
tranzita 4-5 mlrd. kWh/an energie electrică spre Vest (Bulgaria, România, LEA 400
kV) și pe axa Nord-Sud cca. 450-500 MW;
- asigurarea tranzitului de cca. 20 mlrd m3 de gaze naturale prin teritoriu;
Deasemenea, pot fi enumerate tendințe pozitive legate de diversificarea căilor de import al

resurselor energetice prin construirea terminalului Giurgiuleşti și a infrastructurii respective;
tendinţa de micşorare a pierderilor de energie electrică și termică; gazificarea ţării; potenţialul
energetic satisfăcător al biomasei pentru utilizare în scopuri energetice; diminuarea impactului
sectorului energetic asupra mediului.
Puncte slabe ale complexului energetic:
- eficienţa energetică redusă (este de cca 2.5 ori mai joasă decât în Uniunea Europeană,
ceea ce echivalează cu pierderea a cca. 600 milioane dolari anual),
- lipsa de resurse energetice primare autohtone (gaze naturale, petrol, cărbune) şi
importul lor, importul de energie electrică;
- nivelul foarte redus de utilizare a energiei din surse regenerabile; devierea mixului de
combustibil spre dominarea gazelor naturale importate;
- amplasarea neuniformă a capacităţilor de generare a energiei electrice pe teritoriul
Republicii Moldova şi lipsa capacităţilor necesare de generare a energiei electrice în
partea dreaptă a Nistrului pentru acoperirea propriului consum;
- operarea separată a componentelor sistemului energetic al Republicii Moldova
amplasate pe malul drept şi pe malul stâng al râului Nistru.
În plus, pot fi menționate uzura avansată a echipamentelor energetice (circa 60-70 la sută) la centrale
electrice, linii de tensiune înaltă și reţele de distribuţie; capacitatea redusă a liniilor electrice de
conexiune cu Europa de Sud - Est şi de Vest; cota redusă a echipamentului energetic eficient şi
topologia neoptimală a circuitelor liniilor electrice; ritmuri slabe de modernizare, de exemplu
renovarea reţelelor electrice nu depăşeşte 1 procent pe an.
7
1.1.1 Scenarii posibile de evoluţie a situaţiei în sectorul energetic
Se va păstra tendinţa de dominare în balanţa energetică a gazelor naturale, chiar și cu creşterea cotei de
utilizare nu numai în energetică, dar și în alte sectoare ale economiei.
În pofida Strategiei energetice a țării, starea tehnică a sistemului electroenergetic nu se așteaptă să se
schimbe radical, inclusiv și capacităţile proprii de generare, a gradului de conectare cu sistemele
energetice ale ţărilor vecine, din lipsa investițiilor necesare.
Fiabilitatea asigurării cu energie poate fi eventual sub pericol, condiţionat de posibilitatea refuzurilor
în LEA 330 kV din nordul ţării.
Realizarea Programului de gazificare va permite asigurarea accesului la gazele naturale a majorităţii
populaţiei ţării.
Acoperirea cererii de energie electrică se va face prin import, preponderent din Ucraina. Ca rezultat al
creşterii preţurilor pe piaţa internaţională la resursele energetice va avea loc o creştere a cotei utilizării
resurselor energetice locale, preponderent a biomasei şi utilizării energiei solare.
Influenţa altor tipuri de resurse energetice asupra balanţei energetice pe termen mediu se așteaptă a fi
mică.
Planurile de dezvoltare a subsectoarelor energetice
Sectorul electroenergetic
Funcţionarea eficientă şi fiabilă a complexului energetic reprezintă o condiţie premergătoare pentru
dezvoltarea economiei. Pentru sectorul electroenergetic sînt prevăzute următoarele obiective generale:
 întărirea reţelelor de transport şi distribuţie;

 majorarea capacităţii de generare a energiei electrice pe malul drept al râului Nistru
prin construcţia capacităților adiționale de generare, inclusiv și a mini-CET-urilor cu
ciclu combinat;
 utilizarea resurselor regenerabile și modernizarea capacităţilor existente.
În baza valorilor istorice a cererii de vârf de energie electrică și a previziunilor cererii de energie
electrică, în tabelul de mai jos este prezentată prognoza necesarului de putere pentru satisfacerea
cererii de vârf pe malul drept al Nistrului.
Tabel 1 Prognoza necesarului de putere pentru satisfacerea cererii de vârf pînă în anul
2020
Anii 2007 2010 2015 2020

Puterea electrică (MW) 1130 1280 1375 1500
Puterea instalată a capacităților disponibile de generare a energiei electrice pe malul drept al Nistrului
este în prezent de circa 350 MW, ceea ce este, în mod evident, cu mult mai puţin decât necesarul de
vârf.
Pentru a acoperi cererea de energie electrică în viitor există cîteva opţiuni:
 energia electrică de la CERMS - Centrala electrică raională moldovenească de stat (în

regiunea transnistreană);
 dezvoltarea noilor capacităţi de generare;
 importurile de energie electrică.
8
Pe termen lung, când preţurile la energia electrică se vor majora și în funcţie de condiţiile ce vor
predomina la acel moment, este posibilă examinarea unor investiţii de tipul extinderii capacităţilor
celor trei CET-uri mari existente, ceea ce va necesita investiţii substanţial mai mari.
Error: Reference source not found prezintă trei scenarii de dezvoltare a surselor de generare până în
anul 2020. În toate scenariile va continua să existe necesitatea importurilor considerabile pentru
acoperirea cererii, chiar și pe termen lung, fapt ce va periclita în continuare securitatea energetică a
țării în general și a economiei și întraprinderilor, în particular.
Tabel 2 Scenariu de dezvoltare a capacităţii electrice, 2007-2020 [2]
Anii 2010 2015 2020

Prognoza puterii necesare pentru acoperirea cererii de
1280 1375 1500
vârf
Total capacitate electrică,
Scenariu
malul drept al Nistrului
Capacitate existentă 346 346 346
Dezvoltarea Mini-CET-uri cu generare
51 108 179
A limitată de distribuită
capacităţi noi Total 397 454 525
Acoperirea cereri (%) 31% 33% 35%
Mini-CET-uri cu generare
Dezvoltarea 51 108 179
distribuită
B medie de
Extinderea CET-urilor — — 296
capacităţi noi
Total 397 454 821
Acoperirea cererii (%) 31% 33% 55%
Mini-CET-uri cu generare
Dezvoltarea 51 108 179
distribuită
C extinsă de
Extinderea CET-urilor 24 96 296
capacităţi noi
Total 421 550 821
Acoperirea cererii (%) 33% 40% 55%
Cu cît este mai dezvoltată capacitătea proprie de generare a energiei electrice, cu atît crește și
siguranță energetică a Republicii Moldova, fapt ce duce la o economie mai stabilă. Construcția de mini
– CET - uri sau dezvoltarea CET-urilor existente este o investiție destul de avantajoasă.
Sectorul termoenergetic
Proiectele de modernizare şi renovare a sectorului termoenergetic prevăd tranziţia lui spre o eficienţă
energetică mai ridicată.
Unul din mecanismele de asigurare a eficienţei energetice este utilizarea tehnologiei de cogenerare,
asigurarea unui coraport raţional dintre alimentarea centralizată şi decentralizată, utilizarea criteriului
„cost-beneficiu” la evaluarea opţiunilor, utilizarea combustibililor locali, inclusiv a deşeurilor
industriale, agricole şi menajere, precum și a resurselor energetice secundare (de exemplu, recuperarea
căldurii în procesele industriale și de alte tipuri).
Se prevede ca construcţia și modernizarea sistemelor existente se va realiza atât din contul bugetului
consolidat, cât şi prin atragerea investiţiilor străine, autohtone și a granturilor.
9
Pentru a asigura viabilitatea pe termen lung și dezvoltarea în continuare a sectorului termoenergetic se
impune majorarea eficienţei acestuia, urmărindu-se atingerea indicatorilor de performanţă considerați
în ţările economic dezvoltate.
1.1.2 Sectorul clădiri
Clădirile sunt responsabile pentru cca 40 % din totalul consumului de energie în Uniunea Europeană
(UE) și pentru cca 45 % din totalul consumului de energie în Republica Moldova. Sectorul
construcțiilor se află în expansiune, crescând astfel și cerințele sale privind energia. Limitându-le, UE
își va reduce dependența energetică și emisiile de gaze cu efect de seră, înregistrând progrese spre
atingerea obiectivului său de reducere a consumului de energie în ansamblu cu 20 % până în 2020.
În Republica Moldova pe 1 ianuarie 2015 a intrat în vigoare Legea Nr. 128 privind performanța
energetică a clădirilor. Obiectivul acestui act legislativ este de a îmbunătăți performanța energetică a
clădirilor, ținând cont de diferite condiții climatice și locale.
Legea transpune Directiva nr. 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010
privind performanţa energetică a clădirilor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 153
din 18 iunie 2010.
Având o contribuţie semnificativă la consumul energetic al UE, la utilizarea resurselor energetice
convenţionale şi la emisiile de dioxid de carbon, sectorul clădirilor face obiectul multor politici,
strategii şi obiective pe termen mediu şi lung prin care se caută reducerea impactului negativ.
Obiectivele mai ample, cum sunt cele de protecţie a mediului, au fost formulate prin ţinta „20-20-20”,
care reprezintă un set de trei obiective-cheie pentru anul 2020 pentru:
• reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră din UE în raport cu nivelurile

din 1999;
• creşterea cu 20% a ponderii energiei produse din surse regenerabile în UE;
• îmbunătăţirea cu 20% a eficienţei energetice în UE.
Obiectivul UE pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până
în anul 2050 (COM, 2011a), care a identificat necesitatea de a reduce cu 88 % - 91 % emisiile de
dioxid de carbon din sectorul rezidenţial și din sectorul serviciilor (denumite colectiv sectorul
imobiliar) până în 2050, comparativ cu nivelurile din 1990;
Planul pentru o Europă eficientă din punct de vedere energetic (COM, 2011c), prin care s-a identificat
sectorul imobiliar ca fiind printre primele trei sectoare responsabile pentru 70%-80% din totalul
impactului negativ asupra mediului.
Aceste foi de parcurs reprezintă o aspiraţie pe termen lung, care nu este doar dezirabilă din punct de
vedere social şi economic, ci și esenţială din punct de vedere ecologic, în vederea abordării triplei
provocări reprezentate de schimbările climatice, de securitate energetică și de epuizarea resurselor.
1.1.3 Caracteristici geografice și climatice
Obiectul este situat în raionul Strășeni satul Sîreți, zona centrală a Republicii Moldova. Clima
aici este temperat continentală.
Iarna este blândă și scurtă, iar vara călduroasă și de lungă durată. Observațiile meteorologice
se fac regulat (din 3 în 3 ore) la Centrul Hidrometeorologic Chișinău.
10
Anual sunt înregistrate cca 71 zile fără soare, dintre care approx. 40 iarna. Predomină
vânturile din direcțiile de nord și nord-est, iarna acestea pot bate și din direcție sud-estică.
Viteza medie anuală a vântului oscilează între 2.5 și 4.5 m/s, cele mai puternice înregistrându-
se în lunile februarie–martie, iar cele mai slabe în septembrie–octombrie.
Iarna durează în jur de 78 zile, cu temperaturi instabile: în medie, -2.3 °C. Temperatura
minimă, de -31.5 °C, a fost înregistrată în 1937. Primăvara durează cca 70 zile, timp în care
temperatura medie este de 9.3 °C. Vara începe la mijlocul lui mai și se termină în jurul datei
de 20 septembrie. Temperatura medie este de 20.5 °C, iar cea maximă absolută înregistrată 43
°C, în iulie și august. Sfârșitul toamnei este determinat de coborârea temperaturii sub 0 °C,
ceea ce durează aprox. 2 luni, și precipitații atmosferice de lungă durată. Temperatura medie
toamna este de cca 10 °C.
Temperatura mai ridicată a aerului în anumite regiuni ale municipiului este cauzată de
activitatea întreprinderilor industriale, a transportului, de încălzirea asfaltului cauzată de
radiația solară etc.
Astfel, temperatura din interiorul orașului este cu 0.7 °C mai ridicată decât cea din exteriorul
său.
Umiditatea relativă medie anuală a aerului este de cca 71%, maxima înregistrându-se în
decembrie, iar minima în mai.
Cantitatea precipitațiilor atmosferice nu este echilibrată pe tot parcursul anului: cea mai mare
parte (~77%) cade în sezonul cald. Iarna precipitațiile cad atât sub formă de lapoviță, cât și de
zăpadă, mai rar de ploaie.
Vulnerabilitatea teritoriului municipiului Chișinău față de depunerile complexe de gheață
constituie 13-18 zile/an și față de polei: 7-10 zile.
Locația nemijlocită a stației PV proiectate este în centrul localității le un teren liber și deschis
pe strada M. Eminescu la circa 70 m de primărie.
Desenul și vederea de sus sînt date în figurile de mai jos.
11
Figura 1 Vederea de sus a locației pentru stația PV proiectată.
Sub formă geometrică terenul este un patrulater aproape de dreptunghi cu laturile de 34 x 15
metri.
35
N E
15
W
S
Figura 2 Vederea de sus și orientarea terenului propus pentru PV
1.1.4 Informații despre localitate.
Satul Sireţi este o localitate in Raionul Străşeni situata la latitudinea 47.1338 longitudinea
28.7141 si altitudinea de 109 metri fata de nivelul marii. Aceasta localitate este in
administrarea or. Străşeni. Conform recensamintului din anul 2004 populatia este de 5 778
locuitori. Distanța directă pîna în or. Străşeni este de 12 km. Distanța directă pîna în or.
Chişinău este de 20 km.
Situată într-un loc prielnic pentru trai,în apropierea apei,dosită de dealurile dimprejur,vatra
satului a fost populată încă din timpuri străvechi.În broșura sa„“Monumente arheologice în
raionul Strășeni„”arheologul I.Hâncu menționează existența unei așezări omenești pe locul
unde se întâlnește Râpa Satului cu Râpa Cazacului,căruia astăzi i se zice „”La Gura
Cazacului„”,așezarea datând din secolul 9înainte de Hristos,adică circa 3000 de ani în
urmă.Cercetătorul V. Nicu a descoperit o mărturisire de danie, datând cu 24 iunie 1593, în
care se pomenește pentru prima dată de Sireți În acest document denumirea satului apare într-
o formă diferită de cea actuală - Hărăți. Denumirea Sireți apare pentru prima dată în Cartea de
judecată a domnitorului Vasile Voievod (Vasile Lupu) la 10 mai 1641.
12
Sireți era centru volostei omonime în județul Chișinău. La începutul sec. XX, Sireți avea peste
400 de case, cu o populație de 3240 suflete, țărani și răzeși români. Țăranii posedau peste 25
1/2 desetine de pământ, iar răzeșii 1419 desetine. Afară de aceasta mai aveau proprietate
funciară: d. N. Godlevsky - 258 1/2 desetine, preotul Prodan - 64 3/4 desetine, răzeșul Vasile
Catânsu - 3 desetine. Satul poseda o școală cu o clasă și o stație de cai de poștă.
atul Sireți deține mai multe obiective geografice:lacuri,rîuri dealuri.Principalele lacuri sînt:
Lacul Sireți-Ghidighici, Lacul Bahna, Lacul lui Boaghi, Lacul Frigiderului,în majoritate
situate în bazinul hidrografic al râului Sireți,cu excepția Lacului Sireți-Ghidighici, locul unde
se varsă râul.Cel mai înalt deal este Dealul Sireților.
Figura 3 Amplasarea localității Sîreți

Localitatea este conectată din punct de vedere energetic la sistemul energetic al Republicii
Moldova fiind alimentată cu energie electrică prin rețelele Gas Natural Fenosa, iar gaz natural
prin sistemul SA Moldova Gaz.
Consumul de energie electrică al municipalității constă în cea mai mare parte din consumul
pentru iluminatul stradal, consumul de energie al primăriei (sediul) și consumul obiectelor
primăriei precum grădiniță, casa de cultură etc.
Consumul total de energie electrică și cel pentru iluminat este dat în tabelul de mai jos.
Tabel 3 Consumul de energie electrică al municipalității (primăriei) Sîreți
Anul 2017
Consum total Consum iluminat
Luna kWh kWh
Ianuarie 6124 671
Februarie 6220 1011
Martie 6150 685
Aprilie 6095 680
Mai 5960 493
Iunie 5842 1030
13
Iulie 6010 1120
August 6220 953
Septembrie 6221 936
Octombrie 6166 2175
Noiembrie 6181 2277
Decembrie 5876 2118
Total anual 73065 14149
Anul 2018
Consum total Consum iluminat
Luna kWh kWh
Ianuarie 7920 1640
Februarie 7327 1217
Martie 6863 1316
Aprilie 6433 1520
Mai 6214 1130
Iunie 5426 1174
Iulie 5550 1604
August 5611 1620
Septembrie 7180 1610
Octombrie 7110 1617
Noiembrie 7944 1670
Decembrie 7802 1650
Total anual 81380 17768
În formă grafică acesta arată în felul următor.
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
ai
ie
ie
ie
st
rie
rie
ie
ie
ie
ie
tie
Iun
Iul
gu
ril
br
br
br
br
ua
ua
ar
Ap
Au
iem
m
m
Ian
M
br
to
ce
e
Fe
pt
No
Oc
De
Se
14
Figura 4 Consumul de energie al primăriei Sîreți anul 2017
9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
ai
ie
ie
ie
st
rie
rie
ie
ie
ie
ie
tie
Iun
Iul
gu
ril
br
br
br
br
ua
ua
ar
Ap
m
m
iem
Au
Ian
br
to
ce
e
Fe
pt
No
Oc
De
Se
Figura 5 Consumul de energie al primăriei Sîreți anul 2017

Se observă că iluminatul are o cotă destul de mică în totalul consumurilor dar totuși este o
cifră importantă.
Cota consum iluminat 2017
19%
81%
Consum total kWh Consum iluminat kWh
Figura 6 Cota consumului pe iluminat primăriei Sîreți anul 2017
15
Cota consum iluminat 2018
Consum iluminat kWh

22%
Consum total kWh

78%
Consum total kWh Consum iluminat kWh
Figura 7 Cota consumului pe iluminat primăriei Sîreți anul 2018

2500
2000
1500
1000
500
0
ai
ie
ie
ie
st
rie
rie
ie
ie
ie
ie
tie
Iun
Iul
gu
ril
br
br
br
br
ua
ua
ar
Ap
m
m
om
iem
Au
Ian
br
ce
e
Fe
t
pt
No
Oc
De
Se
Figura 8 Consumul comparative lunar pentru iluminatul stradal primăria Sîreți anul
2017 și 2018
16
Consumuri iluminat
20000
17768
18000
16000
14149
14000
12000
10000
8000
6000
4000
2000
0
Anul 2017 Anul 2018
Figura 9 Consum energie pentru iluminatul stradal primăria Sîreți anul 2017 și 2018
2. Proiectul propus de energie regenerabilă.
2.1 Analiza potențialelor
Pentru proiectul dat se va propune amenajarea unei mini stații PV (fotovoltaică) cu conectare
la rețea, care va compensa parțial consumul de energie electrică al primăriei în special cel
legat de iluminatul stradal.
Sursele regenerabile reprezintă cea mai indicată soluție pentru depășirea dependenței
energetice și a creșterii gradului de implicare și responsabilitate ecologică a unei întreprinderi.
Oportunitatea de utilizare a surselor regenerabile este determinată de potențialul energetic al
unei anumite zone sau regiuni.
Potențialul energetic fiind o noțiune teoretică calculată și determinată în dependență de
diferite posibilități tehnologice oferite de factorii obiectivi ai zonei, climă, relief, suprafață,
latitudine geografică etc. cît și de anumiți factori legați de tehnologiile existente și de
oportunitatea economică a utilizării energiei.
Deosebim cîteva tipuri de potențial energetic pentru sursele regenerabile de energie:
Potențialul teoretic (Pteor) – Este acel potențial de producere al energiei care este posibil în
cazul utilizării totale a unei surse de producere a energiei, de ex. întreg teritoriul teoretic să fie
acoperit cu panouri solare sau să se utilizeze întreaga cantitate de precipitații pentru scopuri
hidroenergetice, etc.
Potențialul tehnic (Pteh) – este un potențial care este dat de posibilitățile tehnice existente la
moment pentru utilizarea energiei care se examinează, avînd în vedere anumiți factori care
reduc potențialul teoretic precum randamentul instalațiilor, pierderile de suprafață și de
17
transmisie, pierderi datorate procesului de întreținere și reparație, și pierderi datorate
imposibilității tehnice de a valorifica total anumite surse de putere mică (ex. seara sau
dimineața devreme, etc.).
Potențial economic (Peco) - este acel potențial care prezintă interes din punct de vedere
economic, acesta face parte din potențialul tehnologic dar este doar o parte din acesta,
deoarece unele tehnologii sunt atît de noi și de scumpe încît nu prezintă interes economic
pentru situația actuală.
Potențialul valorificabil (Pval) - este acel potențial energetic care este nu doar economic
fezabil dar și reprezintă o atractivitate sporită pentru a se realiza investiția și a se trece la
realizarea acestuia.
Potențialele menționate pot fi reprezentate grafic ca în figura de mai jos.
Figura: Potențialul energetic și calsificarea acestuia
Pval
Peco
Pteh
Pteor
Figura 10 Prezentarea și analiza potențialului energetic

Proiectarea corectă a unui sistem fotovoltaic implică alegerea amplasamentului și
componentelor adecvate (panouri fotovoltaice, invertoare şi alte echipamente, evitarea
pierderilor de energie electrică acolo unde este posibil, precum şi minimizarea pierderilor
inevitabile după caz). Acest raport de audit nu se referă la principiile detaliate pentru
proiectarea unui sistem fotovoltaic, dar va introduce unele aspecte utile pentru proiectantul
sistemului, și de asemenea pentru alte părţi interesate care doresc să înţeleagă caracteristicile
importante de proiectare ale unui sistem fotovoltaic.
2.1.1 Potențialul energetic solar pentru complexul analizat
Satul Sîreți este situat în raionul Strășeni, în partea centrală a Republicii Moldova. Numeroase
studii arată că Republica are un potențial energetic atractiv economic și valorificabil pentru
surse precum biomasa energetică și energia solară. Din totalul anului în zona de centru avem
circa 65% din vreme de tip anti-ciclonal adică cu cer senin și cu posibilitatea de utilizare
directă a energiei solare la capacități maxime. Astfel în această zonă avem circa 2200 de ore
pe an de iluminare solară.
18
Au fost făcute o serie de estimări la nivel european pentru potențialul energetic solar care
poate fi valorificat în condiții tehnice și economice avantajoase, aceste studii sunt cuprinse și
prezentate pe o serie de resurse informationale inclusiv pe pagina consiliului Europei1:
Potențialul energetic solar pentru Europa
Figura 11 Potențialul energetic PV al Europei

Asemenea hărți energetice au fost realizate și pentru Republica Moldova.
Aici sunt 2 tipuri de potențial calculate:
1) Potențialul orizontal adică acel potențial teoretic care cade pe o suprafață orizontală
fără a se ține cont de orientarea optimă a panourilor sistemelor PV
2) Potențialul energetic pentru orientarea optimală a panourilor conform latitudinii
geodrafice al punctului de calcul al potențialului.
Potențialul solar PV pentru Moldova pe orizontală (stînga) și pentru unghi optim
(dreapta)
1
http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/cmaps/eu_cmsaf_opt/PVGIS-EuropeSolarPotential.pdf
19
Pentru orientarea optimă avem următoarele date ale potențialului solar:
Figura 12 Potențialul PV al republicii Moldova Plan orizontal

Sursa: JRC European Comission
Deci pentru zona centrală-Chișinău avem o iradiere anuală de cc 1500 kWh/m2 pe an.
2.2 Calculul producției și potențialului energetic
Pentru locația propusă din Sîreți vor fi analizate potențialul zona prezentată de beneficiar ca
potențiale loc de amplasare a panourilor PV pentru producerea energiei electrice.
Astfel are o suprafață de teren disponibilă de cca 535 m2. Asta dacă vom acoperi întreg
terenul cu panouri fără a ține cont de orientare, de spatiu de deservire intre ele, de umbrie.
Dacă vom considera umbrierea și orientarea pe diagonală a panourilor plus spațiile de
deserviere vom obține o suprafață potențială maximă de circa 0,45 din cea brută calculată.
Astfel avem o suprafață de 236 m2 teoretic.
Dacă vom calcula potențialul teoretic al acestei suprafețe observăm că acesta este destul de
mare:
PTeor =S D ∙ I S
unde SD-este suprafața disponibilă (cca 236 m2)

IS – iradierea solară anuală (cca 1,500 kWh/m2)
PTeor =S D ∙ I S =236 ∙1500=354375 kWh /a=354,3 MWh/a
Acest potențial teoretic însă este afectat în sensul scăderii de o serie de factori precum
posibilitatea tehnică de instalare a panourilor, opririle tehnice pentru deservire, diminuarea
producției din cauza depunerilor de colb, de zăpadă și de umbrire.
20
Astfel cunoaștem că în medie pentru 1 kW peak de panouri PV instalate este necesară o
suprafață de cca 9-12,5 m2 (dar care poate să difere mult în dependență de diferiți factori, ca
unghiul de inclinație a panourilor, forma suprafeței, etc.). Astfel puterea electrică instalată
pentru potentialul tehnic devine:
S D 236
PTeh= = =21,5 kW peak ≈ 20 kW
S sP 11
unde SSp-este suprafața specifică necesară unui kW peak de panouri PV.

Deci potențialul tehnic pentru teren este de cca 21,5 kW sau dacă excludem anumite zone de
margine obținem cca 20 kW putere maximă.
Energia obținută anual va fi determinată cu relația:
ETeh =PTeh ∙ E S
unde Es este energia specifică la un kW putere instalată de panou PV (pentru scop estimativ s-
a considerat 1,225 kWh/kWpeak).
ETeh =PTeh ∙ E S=20 ∙ 1225=24500 kWh/a=24,5 MWh /a
Deci vom avea un potențial tehnic de circa 24,5 MWh pe an.

Potențialul economic este dependent strict de alte aspecte precum cele legate de proprietățile
suprafețelor de teren și disponibilitatea sumelor necesare proiectului de investiție pentru
această localitate. Este atractiv din punct de vedere economic un astfel de proiect deoarece
acest volum de energie reprezintă cca 45% din energia electrică total consumată pentru
iluminat. Deci Potențialul economic în acest caz ar fi egal cu cel tehnic amenajabil calculat.
Potențialul valorificabil depinde de mai mulți factori, și necesită o evaluare mai detaliată. Prin
urmare, în acest raport se va efectua analiza dată doar pentru scenariile considerate, conform
paragrafului.
Integrarea de module fotovoltaice pe teren ca element arhitectural, ca urmare a varietăţii de
modele, culori şi transparenţe a panourilor fotovoltaice, fac fiecare clădire unică, permiţând
arhitecţilor să evidenţieze sau să ascundă utilizarea de fotovoltaice. Fotovoltaicele au multe
posibilităţi în lucrările de restaurare, chiar şi în terenurile protejate.
2.2.1 PROTECŢIA MEDIULUI
Datorită capacităţii de a genera energie electrică „curată” de la soare - fără emisii de CO2-
sistemele fotovoltaice reprezintă o parte a soluţiei la problemele actuale de energie şi de
mediu.
Energia electrică fotovoltaică solară poate contribui la reducerea treptată a consumului de
combustibili fosili, participând în mod semnificativ la reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră în sectorul energiei electrice.
2.3 Considerente de bază și date generale privind aplicarea sistemelor PV
Tehnologiile de producere a energiei regenerabile au căpătat o răspîndire tot mai largă în

ultima perioadă atît datorită impactului ecologic redus al acestora cît și datorită siguranței
21
energetice care oferă sursele regenerabile în comparație cu sursele fosile, în special atunci
cînd acestea nu sînt disponibile.
Republica Moldova este o țară cu o puternică dependență de sursele de energie importate,
astfel aici se importă peste 95% din gazul natural consumat și peste 80% din energia electrică
consumată. Sursele regenerabile devin atractive și din punct de vedere economic.
Sistemele PV devin din ce în ce mai accesibile în special datorită faptului că tehnologiile de
producere au devenit mai accesibile și mai ieftine. Astfel dacă vom urmări evoluția prețurilor
observăm o scădere importantă a costului puterii instalate de la 7-8 mii USD per kW peak în
2008 la cca 1,000 sau chiar 800 USD per kW peak în 2016.
De asemenea au evoluat foarte mult si sistemele auxiliare precum invertoare, sisteme de
control a tensiunii și filtrare a armonicelor.
Randamentul sistemelor PV deja atinge cote de 15-20% în sisteme industriale și 24% în
condiții de labortaor, durata de viață deja depășește 20 de ani; astfel sistemele au devenit
fezabile și pentru piața Republicii Moldova.
2.3.1 Tendințe la nivel european
Politicile Europene privind Energia şi Schimbările Climatice, împreună cu legislaţia în

domeniu a Statelor Membre au condus la o creştere importantă a pieţei de fotovoltaice ,
ajungînd la o capacitate instalată de 39,600 MW la sfîrşitul anului 2010. Potrivit previziunilor
industriei, o putere totală de peste 600 GW este prognozată pentru anul 2030. Cu toate
acestea, aplicarea tehnologiilor PV necesită tehnicieni cu înaltă calificare în instalare, reparaţii
şi întreţinere. Pînă în prezent, pieţele naţionale au cunoscut un ritm de creştere mai mare decît
poate fi satisfăcut de instalatorii calificaţi în instalații solare fotovoltaice. Lipsa forței
calificate de muncă se poate transforma într-o ameninţare pentru industria PV. Pentru a face
faţă provocărilor pieţei, trebuie dezvoltate sisteme educaţionale şi de formare adecvate,
precum şi sisteme de certificare în vederea validării competenţei instalatorilor, pentru a se
putea asigura o instalare eficientă şi o buna funcţionare a sistemelor fotovoltaice.
Sistemele de certificare pot oferi asigurări privind capacitatea instalatorului (organizare,
competenţă şi echipamente) de a finaliza instalaţia PV în condiţii de siguranţă şi eficienţă. În
acest sens, Directivă 28/2009/CE obligă statele membre la sisteme de certificare recunoscute
reciproc. În plus, părţile interesate (producători, dezvoltatori, investitori) caută specialiști
certificați pentru asigurarea calităţii în toate fazele de realizare ale unei instalaţii PV
(proiectare, instalare şi întreținere).
Fotovoltaicele permit generarea energiei electrice din lumina soarelui. Aceasta energie
electrică poate fi apoi vîndută în reţea sau utilizată la faţa locului. În Europa, aplicațiile cu cea
mai mare creştere sunt reprezentate de sistemele conectate la reţea, datorită gradului extins de
acoperire a reţelei, a flexibilităţii sistemelor conectate la reţea şi a costurilor generale mai
reduse, implicate de sistem.
O creştere a producției de energie din surse regenerabile necesită un număr semnificativ de
personal instruit. Industria PV estimează că pentru fiecare MW instalat sunt create 30 de
locuri de muncă respectiv 15 locuri de muncă în producţie şi aproximativ 15 pentru procesul
de instalare. În 2010, peste 150,000 de persoane au fost angajate direct de către industria
europeană de fotovoltaice. Pînă în 2030, în conformitate cu “Scenariul Optimist”, vor fi create
22
aproximativ 3.5 milioane de locuri de muncă cu normă întreagă ca urmare a utilizării energiei
solare în lume, din care jumătate din acestea vor fi în instalarea şi comercializarea sistemelor
PV. În 2017, 465,000 de oameni ar putea fi angajaţi de către industria PV în UE , inclusiv
instalatori. În 2020, cifra estimată este de 900,000 de oameni, iar pentru anul 2040, se va
ajunge în jurul valorii de 1 milion.
2.3.2 Proiecte PV realizate în Republica Moldova
Republica Moldova este o țară cu o dependență enormă de sursele de energie de import. Acest
factor a servit drept impuls pentru dezvoltarea diferitor programe și strategii de utilizare a
surselor regenerabile de energie.
Tot pentru a micșora dependența energetică a țării au fost lansate programe de suport
european și național pentru a implementa utilizarea energiei din diferite surse regenerabile, și
de micșorare a dependenței energetice.
Dintre proiectele cele mai cunoscute de susținere a dezvoltării surselor regenerabile (SRE) și
eficienței energetice au fost:
- Programul Energie și Biomasă, lansat în 2009 și care se concentrează pe utilizarea
surselor de biomasă în Moldova
- Programul MoSEFF – proiect al BERD în Moldova pentru susținerea întreprindrilor în
eficientizarea energetică și utilizarea surselor regenerabile
- Programul MoREEFF – proiect al BERD pentru SRE și eficientizare energetică în
sectorul rezidențial (clădiri)
- Programul BAS – proiect de susținere al auditării energetice și proiectării în SRE și
EE.
În Republica Moldova au început a pătrunde companii interesate în a implementa sursele
regenerabile de energie, astfel au fost implementate primele tehnologii PV, solare termice,
pompe de căldură, cazane pe biomasă etc.
Dintre problemele principale care formează piedici în calea dezvoltării accentuate a utilizării
energiei din surse regenerabile în Republica Moldova sunt:
• Inexistența unui cadru legislativ și normativ adecvat pentru susținerea dezvoltării
surselor alternative.
• Metodica nesigură și interpretabilă de stabilire a tarifelor la energia regenerabilă
produsă care introduce clauze care fac investiția nefezabilă/incertă
• Inexistența unor stimulente fiscale pentru producătorii de energie regenerabilă
• Taxe vamale exagerate pentru tehnologiile SRE și PV importate
• Dificultăți create de operatorii de rețea și interdicții la conectare a unor surse
regenerabile.
Unele din acestea au fost deja înlăturate astfel a fost elaborată o nouă lege ce prevede
stimularea surselor regenerabile de energie, inclusiv PV.
LEGE Nr. 10 din 26.02.2016 privind promovarea utilizării energiei din surse
regenerabile
23
www.lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=363886&lang=1
și un regulament nou de stabilire a tarifelor la energia regenerabilă deja a fost lansat spre
dezbateri publice de către ANRE.
http://anre.md/files/Acte%20Normative/cons%20publice/Metodologiei%20de%20calculare
%20a%20preturilor%20plafon%20si%20a%20tarifelor%20fixe%20la%20SRE-E/
Metodologia%20En.%20Regenerabila%20ftrk%2003.17.pdf
În figurile următoare sunt date cîteva exemple de instalații fotovoltaice instalate pe teritoriul
R. Moldova.
Figura 13 AutoMar, Chisinau (30 kW, livrare în rețea)
Sursa: http://www.moseff.org
Figura 14 Colizei Vechi, Chisinau (100 kW, consum propriu și livrare în rețea)
24
Figura 15 Covoare Lux, Ungheni (500 kW, consum propriu și livrare în rețea)
Sursa: http://solarity.md
Figura 16 G&G Solar 1, Chisinau (330 kW, livrare în rețea)
2.3.3 Tarife regenerabile aprobate în Republica Moldova
Tarifele la companiile care au implementat surse regenerabile pe baza tehnologiilor PV solare

sunt date în lista de mai jos:
25
 S.R.L. „Solotrans-Agro”(energie electrică produsă din energie solară) – un tarif în
mărime de 1,92 lei/kWh (fără TVA) (Hotărîrea Consiliului de Administraţie al ANRE
nr. 493 din 30 noiembrie 2012);
 S.R.L. „Tasotilex”(energie electrică produsă din energie solară) - un tarif în mărime de
1,90 lei/kWh (fără TVA) (Hotărîrea Consiliului de Administraţie al ANRE nr. 92 din
16 martie 2016);
 S.R.L. „G & G Solar 1” (energie electrică produsă din energie solară) – un tarif în
nr. 573 din 7 aprilie 2014);
 Î.C.S. “Covoare Lux” S.R.L.(energie electrică produsă din energie solară) – un tarif în
nr. 660 din 31 iulie 2014;
 G.Ţ. “Duca Vitalie Mihail” (energie electrică produsă din energie solară) – un tarif în
nr. 711 din 18 noiembrie 2014;
 S.R.L. “Sadisal Auto” (energie electrică produsă din energie solară) – un tarif în
 S.R.L. “Auto-Mar” (energie electrică produsă din energie solară) – un tarif în mărime
de 1,88 lei/kWh (fără TVA) (Hotărîrea Consiliului de Administraţie al ANRE
nr.716 din 25.11.2014;
 S.R.L. “Biovolt” (energie electrică produsă din energie solară) – un tarif în mărime
nr. 145 din 16.07.2015;
 Institutul Internaţional de Management „IMI-NOVA” (energie electrică produsă din
energie solară) – un tarif în mărime de 1,90 lei/kWh (fără TVA) (Hotărîrea Consiliului
de Administraţie al ANRE nr. 201 din 24 septembrie 2015;
 S.R.L.”TiTiTi şi C” (energie electrică produsă din energie solară) – un tarif în mărime
de 1,90 lei/kWh (fără TVA) (Hotărîrea Consiliului de Administraţie al ANRE nr. 203
din 2 octombrie 2015;
 Î.I. „Prenco Grigorii” (energie electrică produsă din energie solară) – un tarif în
 S.R.L. „Colizei Vechi” (energie electrică produsă din energie solară) – un tarif în
nr. 93 din 16 martie 2016;
 S.R.L. „Vin Select” (energie electrică produsă din energie solară) – un tarif în mărime
nr. 94 din 16 martie 2016;
26
 S.R.L. “Opal-Succes” (energie electrică produsă din energie solară) – un tarif în
nr. 110 din 1 aprilie 2016;
 G.Ţ. „Ocară Ştefan Dumitru” energie electrică produsă din energie solară) – un tarif în
mărime de 1,90 lei/kWh (fără TVA) (Hotărîrea Consiliului de Administraţie al
ANRE nr. 158 din 16.05.2016;
 S.R.L. „Nilcom Prim” (energie electrică produsă din energie solară) – un tarif în
ANRE nr. 157 din 16 mai 2016;
 I.P. „Incubatorul de Afaceri Sîngerei” (energie electrică produsă din energie solară) –
un tarif în mărime de 1,90 lei/kWh (fără TVA) (Hotărîrea Consiliului de Administraţie
al ANRE nr. 156 din 16 mai 2016;
 S.R.L. „ASA Business” ((energie electrică produsă din energie solară) – un tarif în
ANRE nr. 155 din 16 mai 2016;
 S.R.L. „Slavon Pavlon” (energie electrică produsă din energie solară) – un tarif în
ANRE nr. 186 din 20 iunie 2016.
Observăm că tariful stabilit este de la 1.88 la 1.92 lei/kWh ceea ce denotă faptul că cel puțin
în prezent este mai convenabil a consuma energia electrică produsă de către sistemul PV
pentru necesități proprii decît a o vinde în rețea și a cumpăra din aceasta la un preț mai mare.
3. Tehnologii PV existente și aspecte tehnologice

Sistemele cu panouri (mai numite și module) fotovoltaice sunt destinate valorificării energiei
solare și convertirea acesteia în energie electrică. La baza panourilor fotovoltaice stau celulele
fotovoltaice.
Celulele fotovoltaice (abreviate ”PV”, de la cuvîntul englez “photvoltaic”) sunt dispozitive
semiconductoare ce convertesc radiația solară direct în curent electric continuu. Acest lucru
are loc datorită faptului că atunic cînd lumina soarelui este absorbită de particulele subatomice
ale acestor materiale, ia naștere un flux dirijat de electroni care, la rîndul său, dă naștere la
curent electric. Acest proces de conversie a luminii în energie electrică se numește efect
fotovoltaic. Atunci cînd lumina ”lovește” în celula din siliciu (materialul cel mai răspîndit
pentru producerea celulelor fotovoltaice), se generează un flux de electroni proporțional cu
intensitatea radiației și suprafața celulei, ce generează curent electric.
Pentru a obține tensiune mai înaltă, celulele fotovoltaice sunt conectate în serie în cadrul unui
modul, mai numit și panou. Panourile fotovoltaice tipice utilizate în aplicații terestre pot
conține pînă la 72 celule PV. Ulterior, după conectarea în serie a mai multor celule în cadrul
unui modul, acestea sunt encapsulate și etanșate. De cele mai multe ori acestea sunt
encapsulate într-un corp de plastic cu fața din sticlă călită, astfel încît să fie protejate de
diferiți factori externi dar, pe de altă parte, să diminueze în măsură minimă radiația incidentă
pe celulele fotovoltaice ale panoului.
27
Figura 17 Panouri (module) fotovoltaice
În cadrul unui sistem fotovoltaic, panourile fotovoltaice la rîndul său pot fi conectate în serie,
pentru a obține tensiunea necesară, și în paralel – pentru a obține curenți mai înalți.
Datorită posibilității sporite de modulare, sistemele cu panouri fotovoltaice pot fi foarte
flexibile în sensul obținerii tensiunii și curentului necesar, conectînd acestea în șiruri (în
engleză – “string”) de panouri în serie iar șirurile în paralel, în diferite combinații, după cum
este reflectat schematic în figura de mai jos (una din posibilități). Acest fapt contribuie la o
libertate destul de înaltă în cadrul proiectării sistemelor de producere a energiei electrice în
baza panourilor fotovoltaice.
3.1 Conectarea panourilor PV
Figura 18 Tipuri de conexiuni ale panourilor PV

În afară de suprafața activă totală a celulelor utilizate, puterea generată de un sistem
fotovoltaic este influențată de intensitatea radiației solară, adică depinde de locația geografică
cu o intensitate a radiației solare mai mari/mici, anotimp (vara/iarna – respectiv intensitatea
28
radiației mai mare/mică, durata insolației mai mare/mică), de perioada de zi (amiază sau
dimineața/seara), timp însorit/noros, ș.a.
De regulă, intensitatea radiației solare (W/m2) și radiația solară globală (exprimată în kWh/m2
și semnificînd cantitatea totală anuală de radiație solară ajunsă la o suprafață a pamîntului de
1 m2) depind de latitudinea geografică a locației respective; cu cît latitudinea este mai mică
(cu alte cuvinte – cu cît mai aproape de ecuator), aceste valori cresc. Acest fapt se datorează
unghiului sub care cad razele solare față de suprafața pămîntului – cu cît acest unghi este mai
aproape de 90o (perpendicular pe suprafața terestră) cu atît valorile menționate sunt mai mari.
În plus, valoarea intensității și cantitatea globală de radiație solară diferă în zonele de litoral și
cele din adîncul continentului. Influențează și vecinătatea munților, aceștia putînd provoca
formarea intensivă a norilor și, prin urmare, reflectarea și împiedicarea a unei cantități
semnificative a radiației solare directe.
Tehnologii de utilizare
La baza utilizării energiei solare prin efectul fotovoltaic stau module ce au la bază utilizarea
diferite tehnologii. Printre cele mai răspîndite se numără celulele fotovoltaice din siliciu
cristalin (c-Si) – mono- și poli-cristaline, precum și celulele din siliciu amorf (a-Si).
3.2 Module cu celule fotovoltaice monocristaline
Acest tip de module constau din celule fotovoltaice confecționate din fîșii (vafe) foarte subțiri
de cristal de siliciu, taiate dintr-un monocristal de siliciu. Această structură cristalină se
numește „mono”-cristalină, deoarece are o structură continuă în cadrul unui monocritstal,
crescut prin diferite procese tehnologice, cel mai răspîndit fiind procesul Czochralski.
Astfel se obține un lingou de monocristal de siliciu (cîntărind căteva sute de kilograme), din
care ulterior sunt tăiate fîșiile menționate și confecționate celule fotovoltaice.
O prezentare a unui lingou de monocristal de siliciu, a unei celule fotovoltaice din siliciu
policristalin și unui panou PV din acestea este arătată în figura următoare.
Figura 19 Celulă și panou fotovoltaic din siliciu monocristalin
Celulele fotovoltaice din siliciu monocristalin au cel mai mare randament de convertire a
energiei solare în energie electrică în aplicațiile industriale din prezent. Testele de laborator au
arătat un randament de pînă la 25%, iar în aplicațiile industriale reale randamentul tipic este,
de regulă, de pînă la 20%.
29
Exemplu de proiect implementat în republică, ce a utilizat panouri fotovoltaice pe bază de
siliciu monocristalin, este prezentat în paragraful.
Module cu celule fotovoltaice policristaline
Acest tip de module constau din celule fotovoltaice confecționate din fîșii (vafe) foarte subțiri
de policristal de siliciu.. Această structură cristalină se numește „poli”-cristalină, deoarece are
o structură ce constă din cristale mici, care dau materialului un străluciu metalic caracteristic.
Amestecul de cristale este crescut într-un singur lingou. Ulterior, din acest lingou sunt tăiate
fîșii subțiri, din care se confecționează celulele fotovoltaice. Deobicei, materialul utilizat în
aplicațiile fotovoltaice este mai puțin pur decît cel utilizat în industria electronicii.
O prezentare a celulei fotovoltaice din siliciu policristalin și unui panou PV din acestea este
arătată în figura următoare.
Figura 20 Celulă și panou fotovoltaic din siliciu plicristalin

Celulele fotovoltaice din siliciu policristalin au următorul cel mai mare randament de
convertire a energiei solare în energie electrică în aplicațiile industriale, după cele pe bază de
siliciu monocristalin. Testele de laborator au arătat un randament de pînă la 20%, iar în
aplicațiile industriale reale randamentul tipic este, de regulă, de 14-16%.
Exemple de proiecte implementate în republică, ce au utilizat panouri fotovoltaice pe bază de
siliciu policristalin, sunt prezentate în paragraful.
Module cu siliciu amorf
Acest tip de module utilizează siliciu amorf, depus continuu pe diferite suprafețe, cum ar fi
sticlă, plastic, metal, etc. Siliciul amorf, spre deosebire de cel cristalin, nu are o rețea crsitalină
continuă sau de distanță mare. În structura amorfă, atomii de siliciu formează o structură
continuă aleatorie, însă și aceasta cu defecte, ceea ce cauzează efecte electrice neprevăzute.
Pentru atenuarea efectelor acestor defecte, de regulă, siliciul amorf este tratat cu hidrogen,
pentru a putea fi utilizat în aplicații cum ar fi celulele fotovoltaice. În acest caz la notarea
clasică – a-Si se adaugă hidrogenul – a-Si:H.
Acest tip de siliciu este utilizat atît în fabricarea modulelor de configurație clasică cît și în
aplicațiile „thin-film” – „peliculă subțire”. Datorită structurii sale, acestea pot fi flexibile și,
respectic, aplicate pe diferite suprafețe, de o varietate mai mare a formelor. Tehnologia încă
30
nu este într-atît de bine dezvoltată și răspîndită ca cea pe bază de siliciu cristalin, însă chiar și
etapa actuală de dezvoltare permite deja utilizarea acestora în aplicații indutriale.
O prezentare a panourilor fotovoltaice de configurație clasică și a modulelor tip „peliculă
subțire”, din siliciu amorf, este arătată în figura următoare.
Figura 21 Panou fotovoltaic și module din siliciu amorf
Celulele fotovoltaice din siliciu amorf au un randament mai scăzut de convertire a energiei
solare în energie electrică în aplicațiile industriale decît al celor din siliciu policristalin.
Testele de laborator au arătat un randament de pînă la 13%, iar în aplicațiile industriale reale
randamentul tipic este, de regulă, de pînă la 10%.
Exemplu de proiect implementat în republică, ce a utilizat panouri fotovoltaice pe bază de
siliciu amorf, este prezentat în paragraful.
3.3 Avantajele și dezavantajele tehnologiilor menționate
Printre avantajele de bază a celulelor fotovoltaice din siliciu cristalin se numără următoarele
aspecte:
- randament înalt de convertire a energiei solare în energie electrică: de la 14% la cca
20%
- stabilitate înaltă
- fiabilitate sporită
- longevitate: unele aplicații depășesc perioada de funcționare de 40 ani
- rezistență sporită la temperatură.
În dezavantaj, celulele din siliciu cristalin:
- sunt destul de rigide și, prin urmare, fragile
- au un coeficient de absorbție scăzut
- sunt cele mai scumpe din domeniul instalațiilor fotovoltaice industriale.
31
Avantajele de bază ale celulelor fotovoltaice din siliciu amorf ce mertiă a fi menționate sunt:
- flexibilitate sporită
- necesită mai puține structuri adiționale
- mai puțin sensibile la deteriorări
- cost mai redus față de cele cristaline.
Celulele fotovoltaice din siliciu amorf au o structură mult mai complexă, iar instalarea lor
necesită aptitudini de instalare speciale, de multe ori – unice. Însă, dezavantajul cel mai mare
al acestora este randamentul destul de mic de conversie a energiei solare în energie electrică.
Prin urmare, în unele cazuri, randamentul mai mic poate, practic, compensa avantajul prețului
mai redus. În plus, tratarea cu hidrogen a siliciului amorf (necesară pentru atenuarea efectelor
electrice nedorite cauzate de defectele structurii atomilor) duce la degradarea treptată a
materialului sub influența luminii.
În general, aplicația celulelor PV din siliciu amorf are putea avea un avantaj atunci cînd se
dorește instalarea acestora pe suprafețe neregulate, curbate, etc. În plus, datorită costului mai
mic, acestea pot concura cu celulele PV din siliciu cristalin cînd se dispune de un spațiu
suficient de mare, deoarece, avînd în vedere randamentul mai mic al celulelor PV amorfe,
pentru obținerea aceleeași puteri electrice instalate este necesară o suprafață mai mare.
3.3.1.1 Tehnologia PV aplicată pentru evaluare în audit
În acest studiu se va opta pentru panouri solare din siliciu cristalin. Această alegere este
condiționată, în principal, de următoarele:
- insuficență de spațiu. Pentru instalarea modulelor din siliciu amorf este necesară o
suprafață destul de mare în comparație cu panourile PV cristaline. Avînd în vedere că
obiectul este situat în oraș, modulele pot fi instalate pe acoperiș, care reprezintă o
suprafață restrînsă (în plus, avînd în vedere și faptul că Întreprinderea nu are în
principiu posibilitate de instalare a panourilor pe toată suprafața disponibilă a
acoperișului – atît din motive constructive, cît și din motive de proprietate/posibilitate
actuală de înțelegere cu alți proprietari)
- construcția acoperișurilor. Clădirea de bază (clădirea A în Error: Reference source not
found) pe care este posibilă instalarea sistemului fotovoltaic are o suprafață văluroasă
– la prima vedere un motiv în plus de instalare a modulelor din siliciu amorf. Însă,
adîncimea acestor valuri este destul de mare, ceea ce va crea o umbrire pe o perioadă
îndelungată a diferitor suprafețe a modulelelor – dacă acestea sunt instalate direct pe
suprafața acoperișului. Dacă acestea ar fi instalate pe suporturi, pentru a fi la același
nivel – acest fapt va prezenta deja un dezavantaj față de cele policristaline, care tot
necesită suporturi, dar ocupă o suprafață mai mică la aceeași putere electrică instalată.
În ceea ce privește clădirea secundară (Î), pe care poate fi instalat un sistem PV – aici
modulele amorfe ar putea fi instalate direct pe suprafața acoperișului. Însă, dat fiind
lipsa înclinației, modulele vor necesita curățare frecventă și anevoioasă, din motiv că
zăpada va luneca greu, iar efectul de spălare a ploilor va fi cu mult redus
- instalarea pe pereți. Pereții diferitor clădiri ai complexului sunt umbriți reciproc. În
plus, chiar dacă și nu ar fi existat problema umbririi, clădirile sunt supuse treptat
reabilitării (inclusiv izolarea termică a pereților exteriori), ceea ce ar face imposibilă la
moment aplicarea modulelor pe pereți.
32
Pentru evaluarea tehnico-economică a scenariilor considerate în acest studiu, din panourile
fotovoltaice din siliciu cristalin se va opta pentru cele policristaline, dat fiind faptul că acestea
au un randament de conversie a energiei solare în energie electrică destul de mare, dar au un
cost relativ mai redus față de cele monocristaline, prezentînd un echilibru optim
preț/randament. În plus, celulele din siliciu monocristalin sunt mai sensibile la factori de
temperatură și captează mai greu lumina – deci, mai oportune pentru aplicații în locații cu
latitudine mai mică.
Tehnologia ce utilizează celule PV din siliciu cristalin este foarte bine cunoscută în lume,
există mulți producători internaționali certificați și deja un șir de proiecte implementate în
Moldova, utilizînd acest tip de panouri PV.
3.4 Aspectele tehnice și energetice ale stației PV proiectate
Stația PV preconizată va fi amplasată pe un teren liber din perimetrul satului cu o ușoară

înclinare și în apropiere de stația electrică la care aceasta poate fi conectată.
Locația și descrierea climatică este prezentată mai sus.
Din punct de vedere tehnic s-a ales a fi amplasate panouri cu o putere totală de 20 kW peak.
Acestea vor fi amplasate în teritoriul preconizat și vor avea o orientare cu înclinare spre sud.
4,
5
15
2,
1
Figura 22 Amplasarea pe teren a grupurilor de panouri PV

Astfel conform proiectului a fost decis a fi amplasate în 2 rînduri a cîte 10 kW fiecare toate cu
conexiune la un invertor care la rîndul său va fi conectat la firul de 0,4 kV care trece chiar pe
teritoriul aferent stației.
Din punct de vedere constructiv acestea vor fi amplasate pe ramă fixă cu orientare spre sud.
Modelul acestei rame poate fi observat din schema cu dimensiuni din imaginea de mai jos.
33
Figura 23 Schema de amplasare a panourilor pe ramele portante
Proiectul în sine este unul de mică putere și se consideră din stațiile micro-PV. În componența
acestuia intră următoarele componente de bază :
Tabel 4 Materialele și cantitățile necesare pentru stația PV
1 PANOU fotovoltaic HN300-60M Monocristaline BUC 67

2 Invertor SOLAr 20 000 BUC 1
CABLU 6,0 DB PV1-F BLACK Solar Cable DB PV1-F 6,0 mm²
3 black m 150
4 CABLU 6,0 DB PV1-F RED Solar Cable DB PV1-F 6,0 mm² red m 150
5 PROFIL ALUMINIU K2 MultiRail L=6100 BUC 25
6 CLEMA DE MARGINE EC SET AL STANDARD 39-41 SS PA BUC 30
CLEMA DE MIJLOC MC SET AL 39-44 SS PA middle clamp set SS

7 for frame height 39-44mm BUC 117
8 Bloc de conectiune shi distribuire BUC 1
Fir electric cupru, tub gofrat, dibluri, cutie de etansare, elemente de
9 conectiune set 1
1
0 Sistem de suporturi pentru panou set 2
3.4.1 Aranjamente de rețea
Scopul unui sistem PV este producerea energiei electrice. Dat fiind faptul că energia electrică
în general nu se “reține” ci se consumă în timp real, adică generarea și consumul acesteia are
loc coordonat, orice sistem PV necesită un aranjament pentru funcționare în așa fel, ca energia
electrică să fie utilizată la maxim. Dar cel mai important este faptul cum se va gestiona
surplusul (net anual sau momentan) de energie electrică produs de sistemul PV.
34
Există cîteva concepte de aranjamente de sistem a instalațiilor PV și combinații ale acestora.
Însă aranjamentele de bază pot fi împărțite în 3 categorii: conceptul fără conectare la rețea
(“off-grid”), cu conectare la rețea (“grid-tied”) și mixt.
În cazul acesta sistemul fotovoltaic este conectat la rețeaua publică de energie electrică. Prin
urmare, există posibilitatea livrării energiei electrice produse de sistemul PV în rețea.
Acest concept are două opțiuni de bază de aranjamente a funcționării sistemului PV:
1) sistem PV pentru producerea energiei electrice cu scopul de a fi livrată în totalmente
în rețea și
2) sistem PV destinat producerii energiei electrice pentru acoperirea consumului propriu
al consumatorului și livrarea surplusului (dacă este) în rețea.
1) Sistem PV cu conectare la rețea (livrarea în totalmente în rețea a energiei electrice
produse)
În acest caz, sistemul fotovoltaic este destinat producerii energiei electrice numai pentru
livrare în rețeaua publică, iar scopul principal fiind crearea veniturilor adiționale în urma
vinderii energiei produse operatorului de distribuție/furnizare.
O reprezentare schematică a unui aranjament de acest fel este arătată în figura următoare.
Figura 24 Sistem PV “on-grid”, livrare totală în rețea: reprezentare schematică

Pentru livrare în rețea, tensiunea necesită de a fi ridicată pînă la nivelul cerut (de regulă
10 kV). În cele mai multe cazuri, această cerință necesită instalarea unei stații de
transformare, dacă stația existentă este localizată la o distanță semnificativă de sistemul PV
(dat fiind faptul că transportarea energiei electrice la distanțe lungi, la nivel de tensiune joasă
de 0.4 kV, provoacă pierderi mari).
În plus, pentru contorizarea volumului de energie electrică produsă, este necesară instalarea
unui contor (fie pe partea de joasă tensiune, sau pe partea de tensiune medie), coordonat și
verificat metrologic de către autoritățile respective/operatorul rețelei.
35
Cele mai importante aranjamente procedurale pentru livrarea energiei electrice produse în
rețea includ necesitatea aprobării tarifului, care este efectuată de către organul de
reglementare respectiv (în cazul Republicii Moldova – ANRE) și semnarea unui acord de
cumpărare a energiei electrice cu operatorul de rețea/furnizorul respectiv (în cazul Moldovei,
Chișinău – Gas Natural Fenosa Furnizare Energie).
2) Sistem PV cu conectare la rețea (producerii energiei electrice pentru acoperirea
consumului propriu al consumatorului și livrarea surplusului (dacă este) în rețea)
O reprezentare schematică a unui aranjament de acest fel este arătată în figura următoare.
Figura 25 Sistem PV „on-grid”, consum propriu și livrarea surplusului în rețea: reprezentare

schematică
În acest caz, sistemul PV este conectat la transformatorul de distribuție unde se instalează un
contor bi-direcțional, care are posibilitatea de contorizare atît a energiei electrice ce este
consumată cît și cea care circulă invers, adică este livrată către rețea de către sistemul PV.
În cazul în care consumatorul consumă un volum de energie electrică mai mare decît cel
produs de sistemul PV, volumul de energie produs de către ultimul este consumat în
totalmente, iar diferența este preluată din rețea, cantitatea preluată fiind cuantificată de contor.
În cazul contrar, cînd consumul este mai mic decît volumul de energie produs de către
sistemul PV, surplusul este livrat în rețea, contorul cuantificînd volumul livrat rețelei.
În final, bilanțul lunar (sau anual) al contorului indică fie o cantitate mai mare de energie
preluată din rețea (și, în acest caz, consumatorul achită această diferență) sau indică o
cantitate mai mare de energie livrată către rețea (și, în acest caz, consumatorului i se achită
această diferență de volum, livrată în rețea, de către operatorul rețelei/furnizorul de energie
electrică, conform contractului încheiat între aceștia.
Spre deosebire de cazul fără conectare la rețea, în cazul unui așa aranjament nu este necesară
instalarea acumulatoarelor de energie electrică. Rețeaua publică însăși acționează ca o
36
“baterie nelimitată”, care poate să preia surplusul de energie atunci cînd sistemul PV produce
mai mult decît este necesar consumatorului, și să livreze deficiența de energie, atunci cînd
volumul de energie produs de către sistemul PV este mai mic decît cel necesar
consumatorului.
Prin urmare, nu este necesară o investiție adăugătoare în bateriile de acumulatoare, iar
sistemul este mai simplu și ușor în reglare. În plus, se evită pierderi considerabile provocate
de procesul de acumulare a energiei în acumulatoare și apoi extragerea acesteia.
3.5 Calculul energiei produse anual de stația PV proiectată
Calculul cantității de energie produse anual va ține cont de următorii factori:

Suprafața panourilor circa 160 m2 suprafață orizontală netă
Randamentul de lucru – 15%
Tipul panourilor – Monocristaline
Latitudinea de calcul
Iradierea solara medie pe acel teritoriu
Astfel au fost determinate volumul de energie potențial a fi produs anual de către panouri și
lunar
Tabel 5 Energia anuală produsă de panourile PV Sireți 20 kW
Suprafata utila Energia Energie produsă

Lunile din an de lucru m2 potential kWh de panouri
Ianuarie 100,83 1515,9 318,3
Februarie 107,15 2184,0 939,1
Martie 112,72 3081,1 1848,7
Aprilie 117,68 3338,8 2838,0
Mai 135,31 4707,3 4001,2
Iunie 138,65 5709,4 4681,7
Iulie 136,95 5740,8 4822,2
August 132,74 5053,2 4446,9
Septembrie 127,62 3846,7 2885,0
Octombrie 121,56 2630,6 1631,0
Noiembrie 103,16 1820,8 801,2
Decembrie 96,95 1278,8 281,3
Tota anual 40907,5 29494,6
În formă grafică acestea pot fi prezentate în continuare:
37
Energie produsa kWh
6000.0
5000.0
4000.0
3000.0
2000.0
1000.0
0.0
rie rie tie i e ai ni
e li e st ie ie ie ie
ua ua ar pril M Iu Iu ugu br br br br
n br M A A e m m m m
Ia Fe pt to ie ce
Se Oc No De
Figura 26 Energia produsa lunar de stația PV
Se observă un potențial anual de al stației este de circa 29,5 MWh energie electrică
Însă în aceste condiții trebuie să ținem cont și de anumite probabilități anuale în care se va
produce o anumită cantitate de energie adică în ce probabilități de a atinge performanțele
energetice ne vom putea înscrie. Aceasta depinde de condițiile climaterice dar și de factori
precum condițiile tehnice ale panourilor.
Se vor considera 3 probabilități teoretice
Tabel 6 Probabilitățile considerate pentru probucerea energiei pe durată lungă
Producerea
Producerea de
Sistem PV specifică de
energie electrică
energie electrică
Unitate kWh/a kWh/kWp
P50 28 853 1 443
P75 27 699 1 385
P90 26 545 1 327
Alte considerații necesare țin de degradarea sistemului în timp care de asemenea va avea efect
energetic și economic.
- Incertitudinea modelelor ce stau la baza simulărilor proceselor fizice – estimate la cca

5%
 Consumul propriu al sistemului PV – estimat la 0.5-1 %
- Pierderi în transformator – estimate la cca 1 %
- Disponibilitatea sistemului PV – estimat la 99.5 %, ca valoare tipică pentru aplicații de
acest fel
- Disponibilitatea rețelei electrice – estimată la 99 %, ca valoare tipică pentru rețea.
38
Tabel 7 Caracteristicile de producție recalculate pentru perioada lungă
Producerea de energie
Sistem PV
electrică
P50 (kWh/kWp) 1 323

P75 (kWh/kWp) 1 270
P90 (kWh/kWp) 1 217
Sistemele propuse sunt de tip Monocristalin deci de o calitate superioară și o durată de viață
sporită, în aceste condiții degradarea este mai lentă dar oricum este inevitabilă și la sfîrșitul
perioadei de viață aceasta este accentuată și se observă după puterea debitată și cantitatea de
energie produsă.
Astfel pentru perioada de 20 de ani se poate determina cantitatea anuală de energie în
probabilitatea de realizare
Tabel 8 Cantitatea de energie pe durata a 20 de ani ai sistemului
Producere totală de energie electrică, kWh/a
Anul
P50 P75 P90
1 30 168 28 961 27 755
2 29 942 28 744 27 547
3 29 762 28 572 27 381
4 29 584 28 400 27 217
5 29 406 28 230 27 054
6 29 230 28 061 26 891
7 29 054 27 892 26 730
8 28 880 27 725 26 570
9 28 707 27 558 26 410
10 28 534 27 393 26 252
11 28 363 27 229 26 094
12 28 193 27 065 25 938
13 28 024 26 903 25 782
14 27 856 26 742 25 627
15 27 689 26 581 25 474
16 27 523 26 422 25 321
17 27 357 26 263 25 169
18 27 193 26 106 25 018
19 27 030 25 949 24 868
20 26 868 25 793 24 718
Mediu anual (10 ani) 29 327 28 154 26 981
Mediu anual (15 ani) 28 893 27 737 26 581
Mediu anual (20 ani) 28 468 27 329 26 191
În formă grafică aceasta va fi prezentată mai jos
39
35 000
30 000
25 000
20 000
kWh
15 000
10 000
5 000
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
ani
P50 P90
Figura 27 Cantitatea anuală de energie produsă în timp de 20 ani

Se observă că această stație funcționează stabil pe parcursul anilor de exploatare însă va avea
o ușoară degradare anuală a cantității de energie datorate uzurii mecanice și fizice a stației în
timp
Această energie produsă este capabilă să acopere în mare parte consumul pentru iluminatul
stradal dupa cum observăm și din tabelul de mai jos
Tabel 9 Energia produsă versus cea consumată per iluminatul stradal (media pe 2017 și
2018)
Consum mediu Productie Cota de

Luna iluminat scontata PV acoperiere
Ianuarie 1156 318,3 27,6%
Februarie 1114 939,1 84,3%
Martie 1001 1848,7 184,8%
Aprilie 1100 2838,0 258,0%
Mai 812 4001,2 493,1%
Iunie 1102 4681,7 424,8%
Iulie 1362 4822,2 354,1%
August 1287 4446,9 345,7%
Septembrie 1273 2885,0 226,6%
Octombrie 1896 1631,0 86,0%
Noiembrie 1974 801,2 40,6%
Decembrie 1884 281,3 14,9%
Total anual 15959 29494,6 184,8%
40
Tabel 10 Energia produsă versus cea consumată per total municipalitatea primăria
Sireți (media pe 2017 și 2018)
Consum
mediu Productie Cota de
Luna iluminat scontata PV acoperiere
Ianuarie 7022 318,3 4,5%
Februarie 6774 939,1 13,9%
Martie 6507 1848,7 28,4%
Aprilie 6264 2838,0 45,3%
Mai 6087 4001,2 65,7%
Iunie 5634 4681,7 83,1%
Iulie 5780 4822,2 83,4%
August 5916 4446,9 75,2%
Septembrie 6701 2885,0 43,1%
Octombrie 6638 1631,0 24,6%
Noiembrie 7063 801,2 11,3%
Decembrie 6839 281,3 4,1%
Total anual 77223 29494,6 38,2%
În formă grafică aceste cifre pot fi vizualizate mai jos
Productia vs consum de energie Sireti PV

8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
ie ie tie i e ai ni
e lie st ie ie ie ie
uar uar ar ril M Iu Iu gu br br br br
a n br M Ap A u e m
to
m
ie
m
ce
m
I Fe pt Oc No De
Se
Figura 28 Consumul și producția de energie în proiect Sîreți 20 kW PV
41
Productie scontata
PV
38%
Consum mediu
iluminat
62%
Consum mediu iluminat Productie scontata PV
Figura 29: Cota din consumul de energie acoperite de PV 20kW

În conformitate cu legea de măsurare netă a consumului de energie primăria va achita doar
diferența de consum de energie electrică din rețea. Acest lucru este experes prevăzut de legea
LEGE Nr. 10 din 26.02.2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile
http://lex.justice.md/md/363886/
3.6 Calcule economice
Este necesar de a determina daca este economic atractivă o asemenea investiție într-o stație
PV, și condițiile în care aceasta devine economic atractivă.
Obiectivul general al proiectului îl constituie creșterea eficienței energetice și a securității
furnizării - în contextul combaterii schimbărilor climatice - prin asigurarea independenței
energetice a primăriei, prin captarea energiei solare - în concordanță cu politicile naționale
privind valorificarea potențialului energiei regenerabile.
Obiectivele specifice sunt:
- Dezvoltarea unui parc solar fotovoltaic pe terenul în gestiunea comunei Sîreți
- Creșterea ocupării forței de muncă prin crearea de noi locuri de muncă;
- Generarea de venituri;
- Reducerea dependenței de resurse de energie primară importate, fosile, și
diversificarea surselor de energie la nivel național și regional;
- Generarea de beneficii de mediu prin reducerea corespunzătoare a poluării – reducerea
emisiilor cu efecte de seră și astfel combaterea schimbărilor climatice.
Analiza economică efectuată studiază impactul net al proiectului asupra bunăstării economice
a comunei. Principalul scop al analizei financiare este de a utiliza previziunile fluxului de
numerar al proiectului pentru a calcula indicatorii de rentabilitate potriviți. În paragrafele ce
42
urmează se va pune accent pe trei indicatori financiari: venitul net, rata internă de rentabilitate
financiară și durata de recuperare a investiției.
Metodologia utilizată pentru determinarea rentabilității financiare este abordarea fluxului de
numerar. Acest lucru implică anumite ipoteze:
- sunt luate în considerație doar intrările și ieșirile de numerar;
- determinarea fluxului de numerar al proiectului se bazează pe diferența dintre costurile
și beneficiile scenariului de proiect;
- agregarea fluxurilor de numerar care apar pe parcursul diferiților ani impune adaptarea
financiară în scopul calculării valorii prezente a fluxurilor viitoare de numerar.
Primul pas în analiza financiară a fost estimarea cât de mare va fi costul de investiție total. Al
doilea pas a fost calculul costurilor de operare și mentenanță. Al treilea pas a fost calculul
veniturilor totale. După ce au fost calculate datele referitoare la costurile de investiție,
costurile de operare și venituri, următorul pas logic în analiza economică a fost evaluarea
rentabilității financiare a investiției.
Analiza costurilor.
Costul unei stații PV depinde de puterea acesteia și pentru stațiile mari aceasta este într-o
dependență lineară de putere.
I PV =P n ∙ CP
Unde Ipv este ivestiția în stația PV, Pn-puterea nominală (20 kW)
CP- costul puterii (pentru stațiile mici acest indicator este de circa 1200 Euro /kW
I PV =P n ∙ CP=20 ∙1200=24000 Euro
Vom considera drept cost de bază această valoare 24 mii euro. Însă trebuie de ținut cont că la
acestea se pot adăuga încă circa 10% costuri adiționale de teren și alte lucrări neprevăzute.
Cheltuielile operaționale OPEX de obicei pentru stațiile mari (de peste 100 kW) se consideră
ca o sumă fixă anuală de la 2% la 4% din investiție. În cazul stațiilor mici aceasta va consta
doar în lucrările de salarizare parțială a unui operator care va avea grijă de stație uneori prin
lucrări de ștergere a panourilor, deszăpezire și deservire lunară. Aceasta poate fi ca sarcină
suplimentară a unui lucrător tehnic al beneficiarului (primăriei) o vom putea considera la
nivelul a 300 euro pe an.
Veniturile anuale.
Această stație este realizată pentru a acoperi o parte din necesarul de energie al primăriei
locale. Puterea acesteia este foarte mică în raport cu ceilalți consumatori. În aceste condiții și
în cadrul legii Republicii Moldova care permite contorizarea Netă, vom avea doar situația în
care energia produsă va micșora din cantitatea de energie facturată de rețea. Astfel nu va
trebui să considerăm un alt tarif decît cel practicat de rețeaua electrică locală.
V an=W an ∙ Cw
Van- venitul anual
43
Wan- energia anuală produsă (economisită din rețea) 29494 kWh
Cw- costul energiei pe care îl plătește beneficiarul către rețea 1,92 lei/kWh
V an=W an ∙ Cw=29494 ∙ 1,92=56629 lei
Venitul net se va determina ca diferență dintre venituri și cheltuieli anuale

V net =v an−C an=56629lei−300 ∙20,1 lei=50599lei
Vom determina durata calculată de recuperare. Vom determiona durata simplă de recuperare a
stației deoarece inflația va afecta negativ aceasta însă rata anuală de scumpire a energiei va
afecta pozitiv aceasta astfel aceste două influiențe se vor atenua.
I pv
DRS=
V net
Unde Ipv este ivestiția în stația PV (24000 Euro) sau 482400 lei (rata 20,1 lei/euro)
Vnet-veniturile nete
I pv 482400 lei
DRS= = =9,53 ani
V net 50599 lei/an
Însă pentru această stație de PV sunt cunoscute deja costurile care se ridică la 621690 lei
(inclusiv TVA) din care 127800 lei lucrări de montaj
Pentru acest scenariu vom determina perioada de recuperare considerînd doar costurile nete
fără TVA pe care primăria le poate evita pentru edificarea stației deci acestea sunt 518075 lei.
Iar din suma lucrărilor de montare primăria poate veni cu o contribuție în natură (lucrări,
mobilizări ale cetățenilor) de circa 45000 lei astfel suma investitiei va fi de 473075 lei
I pv 2 478075lei
DRS 2= = =9,35 ani
V net 50599lei /an
Observăm o durată de recuperare de 9,53 ani pentru primul scenariu și 9,35 ani pentru
scenariul calculat in baza de deviz. Durata de recuperare inaltă se datorează prețului relativ
mic al energiei electrice pe care îl obținem din rețea dar și prețului mic reglementat de cătrre
ANRE pentru energie regenerabilă. Împreună cu panourile scumpe aceasta rezultă într-o
durată de recuperare de peste 9 ani.
44
Cash flow de proiect PV 20kW
600000
400000
200000
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
-200000
-400000
-600000
Figura 30 Cash flow de proiect si durata de recuperare
3.6.1 Reducerile emisiilor CO2
În urma realizării proiectului se vor realiza și reduceri anuale de emisii CO2 echivalente
Aceste reduceri de emisii se datorează evitării producerii energiei din surse fosile din rețea,
astfel se va reduce emisia 18,79 tone CO2 eq anual (considerînd factorul de emisii 0,637
kg/kWh)
3.7 Recomandări privind lucrări de întreținere și reparații
Nr. Componente/ Descrieri Acțiuni

Echipamente
1 Modulele PV Verificați suprafețele modulelor PV Ștergerea. Nu de folosit alți
față de praf și reziduuri solvenți decât apa
Verificați dacă există deteriorare fizică Se recomandă înlocuirea dacă
a oricărui modul PV este deteriorat
Verificați dacă capetele cablurilor de De retensionat conexiunile
conexiune între modulele PV sunt
slăbite.
Verificați stărea cablurilor Se recomandă de înlocuit
cablul dacă este necesar
2 Invertorul Verificați funcționalitatea, de exemplu Se recomandă înlocuirea
deconectarea automată la acestuia dacă funcționalitatea
întreruperea alimentării în rețea eșuează
Verificarea condițiilor de ventilare Curățirea de praf și murdărie a
sistemul de ventilație
Verificați dacă capetele de cabluri sunt Restrângeți conexiunile
slăbite
Verificați dacă temperatura de Se recomandă
funcționare este anormală diagnosticarea/înlocuirea
acestuia
3 Cablarea Verificarea cablurilor la uzură și rupere Se recomandă înlocuirea
cablurilor dacă este necesar
45
Verificarea racordurilor de cablu Se recomandă restrângerea
pentru semne de arsuri, uzuri, pentru conexiunilor sau înlocuirea
supraîncălzire sau conexiuni slăbite acestora
4 Cutiile de Verificarea racordurilor de cablu Se recomandă restrângerea
joncțiuni pentru semne de arsuri, uzuri, pentru conexiunilor sau înlocuirea
supraîncălzire, conexiuni slăbite, acestora
ruperea conexiunii
Verificați dacă există notificări de Conform avertizării să se
avertizare înlocuiască dacă este necesar
Verificați dacă există deteriorări fizice Se recomandă de înlocuit
5 Mijloacele de Verificarea funcționalității acestora Se recomandă de înlocuit în
izolare caz de necesitate
6 Legătura cu Verificarea stării cablului de Se recomandă de înlocuit în
pământul a împământare caz de necesitate
sistemului Verificarea conexiunii fizice Se recomandă restrângerea
fotovoltaic conexiunilor sau înlocuirea
acestora
Verificarea continuității cablului Se recomandă de reparat sau
electric până la pământ de înlocuit în caz de necesitate
7 Legătura Verificarea conexiunii cablului de Se recomandă de înlocuit,
structurilor legătură după necesitate de restrâns
metalice a Verificarea continuității cablului Se recomandă de reparat sau
sistemului electric până la pământ de înlocuit în caz de necesitate
fotovoltaic solar
cu pământul ce
sunt expuse la
trăsnet
4. Concluzii compartiment 1 .
Proiectul de instalare a unei mini stații PV în satul Sîreți raionul strășeni al Republicii
Moldova este unul de importanță locală. Eficiența tehnică și economică a utilizării surselor
regenerabile de energie este demonstrată prin numeroase exemple atît din țară și de peste
hotare.
Comunitatea internațională susține prin dferite programe dezvoltarea durabilă și inclusiv a
sistemelor PV care aduc un beneficiu direct pentru reducerea poluărilor de mediu și aduc un
aprort suplimentar la independența energetică a țării.
Proiectul dat este unul eficient tehnic și economic, locul amplasării permite utilizarea la un
grad foarte înalt al energiei solare iar acesta va fi ca un proiect pilor și exemplu de bune
practici pentru oamenii din localitate și pentru alte localități.
Republica Moldova s-a angajat prin Acordul de Asociere dar și alte documente internaționale
să reducă emisiile de GES dar și să crească cota de energie regenerabilă. Astfel de proiecte
vin să sprijine aceste aspirați ale Moldovei și servesc drept pași concreți înspre eficientizarea
energetică și de mediu.
5. Anexe
1. Proiectul tehnic pentru stația PV 20 kW Sireti
2. Devizul de cheltuieli pentru proiectul de edificare a stației PV 20 kW Sireti
46
3. Verificarile și aprobarile de deviz și proiect tehnic
Partea 2 Eficientizarea energetică a sistemului de iluminat public
Introducere
În conformitate cu Legea nr. 142 din 02 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică, auditul energetic
reprezintă procedură sistematică de obţinere a unor date despre profilul consumului energetic existent
al unei clădiri sau al unui grup de clădiri, al unei activităţi şi/sau al unei instalaţii industriale, sau al
unui serviciu privat ori public, de identificare şi de cuantificare a oportunităţilor rentabile pentru
realizarea unor economii de energie şi de raportare a rezultatelor.
Conform art. 11 (2) al Legii nr. 142 din 02 iulie 2010, auditul energetic este obligatoriu în cazul
proiectelor de eficienţă energetică realizate cu sprijinul financiar al Fondului pentru Eficienţă
Energetică şi măsurilor de eficienţă energetică implementate în cadrul programelor de îmbunătăţire a
eficienţei energetice, cu sprijinul financiar al bugetului de stat sau al bugetelor autorităţilor publice
locale.
Prezentul Raport de audit energetic este elaborat pentru Apelul de Propuneri de Proiecte Nr.5 din
cadrul Fondului de Eficiență Energetică. Forma de prezentare, metodologia de calcul și cerințele
minime sunt în strictă concordanță cu cerințele prezentului Apel.
Prezentul Raport de audit energetic este întocmit la comanda Primăriei s. Sireți, în scopul participării la
Programul de implementare a măsurilor de eficienţă energetică şi valorificare a surselor regenerabile
de energie finanţat din sursele Fondului pentru Eficienţă Energetică, iniţiat de către Consiliul de
administrare al Fondului şi anunţat public pe pagina-web a Fondului pentru Eficiență Energetică.
47
6. Sumar executiv
Obiectul auditului energetic îl constituie SIP (sistemul de iluminat public) a s. Sireți.

Categoria străzilor de iluminat le constituie căile rutiere cu treceri pietonale. Amplasarea pilonilor de
iluminat este unilaterală. La momentul actual din punct de vedere funcţional străzile pentru s. Sireți
sunt divizate în trei categorii:
- SIP existent;
- SIP ce necesită să fie renovat;
- SIP ce necesită să fie reconstruit.
La momentul actual spre auditarea energetică se prevede SIP pentru străzile ilustrate în imaginea de
mai jos.
Figura 31 Planul general al satului
Lungimea totală a străzilor propuse spre reconstrucție constituie 13568 m, cu un număr de piloni 445
unităţi. O parte din străzile menţionate necesită reconstruire, celălalte necesită renovare.
În rezultatului auditului energetic s-au propus înlocuirea corpurilor de iluminat existente cu corpuri de
iluminat de tip LED.
Costuri de investiţie iniţiale pentru implementarea măsurilor de îmbunătăţire a performanţei energetice

constituie cca. 2342495 lei.
Implementarea măsurilor de îmbunătăţire a performanţei energetice a iluminatului stradal din s. Sireți

va asigura reducerea:
48
— consumului anual de energie cu 156 604 kWh/an, sau 315 916 lei/an.
Perioada simplă de recuperare a investițiilor constituie 5,87 ani.
Concluzii: se recomandă implementarea măsurilor de îmbunătăţire a performanţei energetice a

iluminatului stradal din s. Sireți recomandate în prezentul Raport de audit energetic, reieşind din
eficienţa economică a acestor măsuri.
49
7. Informaţii generale
7.1 Obiectul auditului energetic
7.1.1 Prezentare generală
Obiectul prezentului audit energetic îl constituie iluminatul stradal al s. Șireți.
Satul Sireții este o localitate in Raionul Străşeni situată la latitudinea 47.1338 longitudinea 28.7141 și
altitudinea de 109 metri față de nivelul mării. Aceasta localitate este în administrarea or. Străşeni.
Conform recensamintului din anul 2004 populația este de 5 778 locuitori. Distanța directă pîna în or.
Străşeni este de 12 km. Distanța directă pîna în or. Chişinău este de 20 km.
Date de contact:
Beneficiar: Primăria s. Șireți r. Strășeini
Adresa: s. Sireți, r-nul Strășeni.
Primar: D-nul Pavel Rebeja
Tel.: 0 23 77 12 36
GSM: 0 60 05 86 66
Email: rebeja.pavel2015@gmail.com
7.1.2 Amplasarea obiectului
Informaţia grafică privind amplasarea obiectului auditat , al străzilor spre iluminare este prezentată în
Anexă.
7.2 Scopul studiului energetic
Scopul prezentului studiu energetic este de a determina performanţa energetică actuală a iluminatului
stradal din s. Șireți, de a elabora propuneri fezabile privind măsurile de îmbunătăţire a performanţei
energetice şi de a estima impactul energetic şi economic de la implementarea măsurilor propuse.
50
Prezentul studiu energetic este întocmit la comanda primăriei s. Șireți, în scopul participării la
Programul de implementare a măsurilor de eficienţă energetică şi valorificare a surselor regenerabile
de energie finanţat din sursele Fondului pentru Eficienţă Energetică, iniţiat de către Consiliul de
administrare al Fondului şi anunţat public pe pagina-web a Fondului pentru Eficiență Energetică 2.
7.3 Metodologia studiului energetic
Studiul sau auditul energetic s-a efectuat prin metoda de calcul, adoptat în conformitate cu
metodologia de calcul a Fondului pentru Eficiență Energetică pentru simplificarea procedurii de
evaluare a Raportului de Audit Energetic.
La efectuarea studiului energetic a fost efectuată examinarea vizuală a iluminatului stradal şi a

sistemelor inginerești ale acesteia.
De asemenea, la întocmirea prezentului Raport de audit energetic s-au utilizat datele prezentate de
către Primăria s. Șireți.
Datele tehnice utilizate la întocmirea prezentului Raport de audit energetic au fost obţinute din
documentaţia de proiect dispusă de către Primăria s.Sireți, precum şi din urma vizetelor în teren a
echipei de lucru.
La efectuarea calculului performanţei energetice a iluminatului stradal, s-au utilizat datele tehnice din
documentele normative naţionale menţionate la subcapitolul 1.4.
7.4 Cadrul normativ aplicabil
Auditul energetic a fost realizat în conformitate cu următoarele documente normative principale:
SM SR CEN/TR EN 13201-1:2013 Iluminat public. Partea 1: Selectarea claselor de iluminat;
SM SR EN 13201-2:2011 Iluminat public. Partea 2: Cerinţe de performanţă;
SM SR EN 13201-3:2011 Iluminatul public. Partea 3: Calculul performanţelor;
SM SR EN 13201-4:2011 Iluminatul public. Partea 4: Metode de măsurare a

performanţelor fotometrice.
2
A se vedea: www.fee.md
51
7.5 Informaţii despre compania de studii energetice
Prezentul raport de audit energetic este întocmit de către “Novaservice_Mol” SRL.
Date de contact:
Adresa: MD-2020, Republica Moldova, mun. Chişinău, str-la Studenților 2/4, of. 312
Telefon: 0(22) 31-38-32
GSM: 069 09 19 21
E-mail: novaservice_mol@yahoo.com.com
52
7.6 Descrierea situației existente.
Străzile sunt iluminate cu ajutorul pilonilor de beton armat amplasați unilateral; avînd cîte 1 corp de
iluminat aflat la o înălţime de la 6,8 m pînă la 8,4 m.
În unele locuri intensitatea luminoasă este diminuată din motive fizice precum crengile arborilor,
panouri de publicitate, magazine construite şi alte unităţi comerciale amplasate nemijlocit în
apropierea de piloni.
Problemele principale depistate:
- Îngrădirile mecanice în faţa fluxului luminos (copaci, construcţii);

- Impurităţile mecanice pe suprafaţa sursei de lumină şi a reflectorului corpului de iluminat,
fluxul luminos este redus cu 15 - 20 %;
- Pe stîlp este instalat doar un corp de iluminat, nu toate corpurile de iluminat sunt în funcțiune;
- Pe unele porţiuni distanţa dintre piloni este peste 36 m în apropierea cărora este intersecție
care este iluminată foarte slab;
- A fost observată o scădere vizibilă a fluxului luminos în locurile îndepărtate de punctul de
alimentare, ceea ce se datorează căderii de tensiune pe linia de alimentare.
Pe imaginea de mai jos poate fi observat cum vegetația creează obstacol iluminatului stradal
53
La moment pe unele porțiuni recent date în exploatare iluminatul se realizează cu ajutorul corpurilor
de iluminat РКУ 15-250 cu sursă de iluminat CFL 60- 100 W care au o eficienţă de cel puţin 0.77 la
instalare. Corpul de iluminat este prezentat schematic în figura de mai jos.
54
Curba fotometrică a corpului de iluminat analizat are o deschidere puternică, circa 150°. Alte corpuri
de iluminat au curbele cu unghiuri de deschidere mai mic dar mai concentrat. Distanţa între piloni,
înălţimea, și dispunere a corpurilor de iluminat au fost selectate reeșind din cerințele normativele la
momentul implementării.
Curba fotometrica standard a corpului de iluminat de tip PКУ este prezentată în figura de mai jos.
Alimentarea SIP se realizează direct de la posturile de transformare, iar alimentarea fiecărui corp de
iluminat se realizează de la linia electrică independentă ce este direct destinată pentru iluminat.
Conectarea şi deconectarea iluminatului se efectuează cu ajutorul releelor de timp. La fel fiecare

panou este dotat cu contor pentru evidenţa consumului.
55
Tabel 11 Datele generale ale obiectului auditat (situația existentă)
Lățime
Denumirea Lățimea Lung. Amplasarea Cant-te Tip Distanta Lățime Corp de Cant-te Tip Înălțime Lung. Distanța Înveliș Înălțime
zona
străzii străzii străzii pilonilor stilpi braț stîlp-drum trotuar iluminat CI corp ilum lampă PL/CI brațul între piloni carosabil bordura
verde
Nr.
Străzii
- m km - unități unități m m m tip unități tip m m m - m
1 3 4 5 6 6.1 7 7.1 7.2 8 9 10 11 11.1 12 13 13.1
CFL
1 Dinastia Ursu 3,8-5 unilateral 1 0,3 - - 2 7,5/7 0,5 15 pietriș -
60W
CFL
2 Dragoș Vodă 3,8-5 1154 unilateral 35 1 0,3 - - 5 7,5/7 0,5 30 pietriș -
60W
Alexandru cel CFL

3 7,7-8,5 unilateral 1 0,4 - - 14 7,5/7 0,5 30 pietriș -
Bun 60W
vechi
4 6,1 unilateral - 0,3 - - - - 8/7 0,5 30 pietriș -
ruginite
vechi
5 4 unilateral - 0,3 - - - - 8/7 0,5 35 pietriș -
ruginite
Vasile
708 28
Alexandri
vechi
ruginite
vechi
ruginite
Alexandru cel CFL

8 8,9 unilateral 1 0,4 - 2 16 7,5/6,8 0,5 31 asfalt 0,15
Bun 100W
CFL
9 Hîrtopului 10,2 unilateral 1 1,4 1,4 1,4 9 7,5/6,8 0,5 38 asfalt 0,15
100W
Meșterul 3650 130 CFL

10 11,4 unilateral 1 0,4 2,3 2,1 4 7,5/6,8 0,5 30 asfalt 0,15
Manole 100W
11 Prieteniei 3,8 unilateral - 0,3 - - - - - 7,5/ - 35 pietriș -
CFL
12 Morilor 4,9 unilateral 1 0,3 - - 8 7,5/7 0,5 30 pietriș -
60W
Constatin CFL
13 9,46 unilateral 1 03 - - - 4 8,4/7,4 0,5 35 asfalt -
Stere 100W
Gheorghe CFL
14 12,2 746 unilateral 28 1 1,4/2 - - - 10 8,4/7,4 0,5 35 asfalt 0,15
Asachi 100W
Tudor CFL
15 11,8 unilateral 1 0,4 - - - 9 8,4/7,4 0,5 38 asfalt 0,15
Vladimirescu 100W
Lățime
Denumirea Lățimea Lung. Amplasarea Cant-te Tip Distanta Lățime Corp de Cant-te Tip Înălțime Lung. Distanța Înveliș Înălțime
zona
străzii străzii străzii pilonilor stilpi braț stîlp-drum trotuar iluminat CI corp ilum lampă PL/CI brațul între piloni carosabil bordura
verde
Nr.
Străzii
- m km - unități unități m m m tip unități tip m m m - m
1 3 4 5 6 6.1 7 7.1 7.2 8 9 10 11 11.1 12 13 13.1
16 Pădurilor 6,50 unilateral - 0 - - - - - 8/ - 30 pietriș -
17 Florilor 6,00 1230 unilateral 34 - 0,2 - - - - - 8/ - 30 pietriș -
18 Stradela 6,00 unilateral - 0,3 - - - - - 8/ - 30 pietriș -
19 7,9 unilateral - 0,3 - - - - - 8/ - 40 pietriș -
20 Plugarilor 6,7 1137 unilateral 47 - 0,2 - - - - - 7,5/ - 30 pietriș -
21 5,8 unilateral - 0,2 - - - - - 7,5/ - 28 pietriș -
22 8,4 unilateral 1 0,2 - - - - - 7,5/7 0,5 30 asfalt -

Viilor
2144 43
24 Strămoșilor 8,4 unilateral 1 0,3 - - - - - 7,5/7 0,5 30 asfalt -
25 Sportului 6,8 unilateral - 0,3 - - - - - 7,5/ - 30 pietriș -

Mihai
Eminescu
28 14,5 708 unilateral 28 - 0,3 - - - - - 7,5/ - 35 pietriș -

Luceafărul
30 4,2 unilateral - 0 - - - - - 7,5/ - 40 pietriș -
31 Tineretului 5,5 unilateral - 0,2 - - - - - 7,5/ - 30 pietriș -
32 George Cojbuc 12 2091 unilateral 72 - 0,5 - - - - - 7,5/ - 30 pietriș -
33 Lacului 7,6 unilateral - 0,2 - - - - - 7,5/ - 29 pietriș -
**Notă :
Tip stradă : stradă , alee pietonală , sens giratoriu, stradelă.
Amplasarea pilonilor: unilateral, bilateral, circular.
Tip braț: cu un singur braț, cu 2 brațuri, ș.a.
Înveliș carosabil: astfal, pietriș, pavaj de piatră , drum de țară .
57
La toate străzile analizate amplasare pilonilor este unilaterală. Imaginea generală pentru drumurile de bază (centrale) este prezentată în figura de mai jos.
Imaginile tuturor străzilor sunt ilustrate în anexele prezentului raport.
Totodată, parametri fizici al străzilor (lățimea carosabilului, distanța dintre stîlpi, distanța de la carosabil, etc.) variază de la o porțiune la alta al drumului din
motiv că delimitrea carosabilului nu este vizibilă, iar acoperămîntul drumului în mare parte este din pietriș sau drum de țară.
58
Definirea și clasificarea obiectivelor este prezentată în Tabelul 12.
Tabel 12 Definirea și clasificarea obiectivelor
Situația
Obiectivul Denumirea Definirea de Clasa de iluminat
iluminat
căi rutiere –înveliș carosabil asfalt/pietriș-

1 Străzile locale criteriul de percepție – luminanța - trafic B2 ME6
motorizat cu acces bicicliști și pietoni
căi rutiere – înveliș carosabil nu este

2 Străzile rezidențiale definit - criteriul de percepție – iluminare D4 A2
- trafic motorizat cu acces bicicliști și
pietoni
Informația grafică privind fiecare tip de obiectiv este prezentată în anexă.
În Tabelul 13 și Tabelul 14 sunt prezentate clasele de iluminat și sursa minimă recomandată pentru
trafic motorizat, căi rutiere și străzi.
Tabel 13 clasele de iluminat și sursa minimă recomandată pentru trafic motorizat

Clasa de Luminanta Uniformitatea Uniformitatea Creștere prag Ti Lampa HPM Pinst
iluminat medie generală U0 longitudinală
Lave/cd/m2 U1
ME1 2,0 0,4 0,7 10 700W
ME2 1,5 0,4 0,7 10 400-700W
ME3a 1,0 0,4 0,7 15 400W
ME3b 1,0 0,4 0,6 15 400W
ME3c 1,0 0,4 0,5 15 400W
ME4a 0,75 0,4 0,6 15 250W
ME4b 0,75 0,4 0,5 15 250W
ME5 0,5 0,35 0,4 15 160W
ME6 0,3 0,35 0,4 15 125W
Tabel 14 clasele de iluminat și sursa minimă recomandată pentru trafic motorizat
Clasa de iluminat Iluminarea medie E ave [lx] Iluminarea minima E Lampa HPM Pinst
min[lx]
S1 15 5 400W1
59
S2 10 3 250W1
S3 7,5 1,5 160W1
S4 5 1 160W1
S5 3 0,6 125W1
S6 2 0,6 125W1
La efectuarea calculului vom considera ca fluxul de lumină emis de corpul de iluminat trebuie să
cuprindă 2/3 din distanţa dintre piloni astfel ca pe 1/3 din distanţă ambele fluxuri de lumină să se
întrepătrundă. Astfel chiar şi în lipsa unei surse de lumină sau avaria acesteia, zona o să fie asigurată
cu un grad de iluminat. În figura de mai jos este prezentat schematic calculul înălțimii optime,
distanței între piloni și amplasării corpurilor de iluminat.
60
9. Date referitoare la consum de energie
În Tabelul 15 este prezentat consumul de energie măsurat și cost.
Tabel 15 Consumul de energie măsurat și cost
Anul 2016
Comsum de electricitate, kWh 4101
Costul, MDL 9599,10
10. Sporirea performanței energetice
Pentru analiza eficienţei energetice a iluminatului pentru tronsoanele de străzi ale obiectului au fost
realizate măsurări într-o serie de puncte critice stabilite din timp. Pentru imaginea completă au fost
cercetate de asemenea anumite locuri speciale precum cele cu vizibilitate redusă, cele ce prezentau
probleme, la baza pilonului şi la punctele cele mai îndepărtate de sursa de lumină pe străzi.
Rezultatele măsurărilor au fost sistematizate conform criteriilor de selecţie şi au fost introduse în

Tabelul 16. Pe lîngă măsurările luate de la fața locului, au fost analizate și criteriile conform căruia
fiecărei străzi i-a fost atribuit cîte o categorie de iluminare.
Tabel 16 Rezultatele măsurărilor.
Luminanța Uniformitate Uniformitate Creștere Iluminare Iluminatul

Nr. Clasa de
Tip obiect medie generala longitudinal prag medie vecinătăților
Străzii iluminat
Lave cd/m2 U0 U1 Ti Eave lx SR
Dinastia
1 A2 - ≥ 0.15 - - ≥ 3.00 -
Ursu
2 Dragoș Vodă A2 - ≥ 0.15 - - ≥ 3.00 -
Alexandru
3 ME6 ≥0,30 ≥0,35 ≥0,4 ≤15 ≥5 nici o cerință
cel Bun
Vasile
4 ME6 ≥0,30 ≥0,35 ≥0,4 ≤15 ≥5 nici o cerință
Alexandri
Alexandru
5 ME6 ≥0,30 ≥0,35 ≥0,4 ≤15 ≥5 nici o cerință
cel Bun
6 Hîrtopului ME6 ≥0,30 ≥0,35 ≥0,4 ≤15 ≥5 nici o cerință
61
Luminanța Uniformitate Uniformitate Creștere Iluminare Iluminatul
Nr. Clasa de
Tip obiect medie generala longitudinal prag medie vecinătăților
Străzii iluminat
Lave cd/m2 U0 U1 Ti Eave lx SR
Meșterul
7 ME6 ≥0,30 ≥0,35 ≥0,4 ≤15 ≥5 nici o cerință
Manole
8 Prieteniei A2 - ≥ 0.15 - - ≥ 3.00 -
9 Morilor ME6 ≥0,30 ≥0,35 ≥0,4 ≤15 ≥5 nici o cerință
Constatin
10 ME6 ≥0,30 ≥0,35 ≥0,4 ≤15 ≥5 nici o cerință
Stere
Gheorghe
11 ME6 ≥0,30 ≥0,35 ≥0,4 ≤15 ≥5 nici o cerință
Asachi
Tudor
12 ME6
Vladimirescu ≥0,30 ≥0,35 ≥0,4 ≤15 ≥5 nici o cerință
13 Pădurilor ME6 ≥0,30 ≥0,35 ≥0,4 ≤15 ≥5 nici o cerință
14 Florilor ME6 ≥0,30 ≥0,35 ≥0,4 ≤15 ≥5 nici o cerință
15 Stradela ME6 ≥0,30 ≥0,35 ≥0,4 ≤15 ≥5 nici o cerință
16 Plugarilor ME6 ≥0,30 ≥0,35 ≥0,4 ≤15 ≥5 nici o cerință
17 Viilor ME6 ≥0,30 ≥0,35 ≥0,4 ≤15 ≥5 nici o cerință
18 Strămoșilor ME6 ≥0,30 ≥0,35 ≥0,4 ≤15 ≥5 nici o cerință
19 Sportului ME6 ≥0,30 ≥0,35 ≥0,4 ≤15 ≥5 nici o cerință
Mihai
20 ME6
Eminescu ≥0,30 ≥0,35 ≥0,4 ≤15 ≥5 nici o cerință
21 Luceafărului ME6 ≥0,30 ≥0,35 ≥0,4 ≤15 ≥5 nici o cerință
22 Tineretului ME6 ≥0,30 ≥0,35 ≥0,4 ≤15 ≥5 nici o cerință
George
23 ME6
Cojbuc ≥0,30 ≥0,35 ≥0,4 ≤15 ≥5 nici o cerință
37 1 Stradă ME6 ≥0,30 ≥0,35 ≥0,4 ≤15 ≥5 nici o cerință
62
Informaţia privind măsurări al intensitatea luminii la momentul actual în s. Sireți este
prezentată în Tabelul 17.
Tabel 17 Informaţia privind măsurări al intensitatea luminii la momentul actual în s. Sireți
Intensitatea luminiii măsurată, lx
Nr. Denumirea străzii

La mijloc La partea opusă Între Pe
Lângă pilon
de drum de pilon piloni trotuar
1 Alexandru cel Bun 4,3 3 1,5 0 -
2 Hîrtopului 8,1 3,4 1,6 0 8,1
3 Meșterul Manole 6 2 1 0 0,9
4 Prieteniei - - - - -
5 Morilor 8,2 7 5,4 0 -
6 Dinastia Ursu 4,3 3,4 1,5 0 -
7 Dragoș Vodă 7,3 7,3 6,1 0 -
8 Alexandru cel Bun 4,2 3,1 1,5 0 -
Punctele de măsurare
Notă:
1. Lângă pilon
2. La mijloc de drum
3. La partea opusă de pilon cu corpul de iluminat
4. Între piloni care sunt dotați cu corpuri de iluminat
5. Pe trotuar dacă există (acesta poate fi situat pe partea opusă față de pilonul cu corpul
de iluminat)
63
Perioada normată de funcționare a iluminatului stradal este prezentată în Tabelul 18.
Tabel 18 Perioada normată de funcționare a iluminatului stradal

1-5 6-10 11-15 16 - 20 21 - 25 26 - 30/31
Conectar Durate de lucru

Conectare Deconect. Conectare Deconect. Conectare Deconect. e Deconect. Conectare Deconect. Conectare Deconect.
Ore:min Ore:min Ore:min Ore:min Ore:min Ore:min Ore:min Ore:min Ore:min Ore:min Ore:min Ore:min Ore
Ianuarie 16:59 07:16 17:06 07:15 17:11 07:14 17:17 07:11 17:25 07:07 17:32 07:04 431,6
Febuarie 17:40 06:58 17:47 06:51 17:54 06:45 18:01 06:37 18:04 06:29 17:15 06:20 356,9
Martie 18:19 06:15 18:28 06:04 18:35 05:58 18:42 05:46 18:48 05:37 18:56 05:26 347
Aprilie 20:03 06:15 20:11 06:04 20:18 05:53 20:25 05:45 20:32 05:35 20:41 05:25 283,9
Mai 20:48 05:16 20:55 05:08 21:02 04:59 21:09 04:53 21:17 04:46 21:24 04:40 242,9
Iunie 21:30 04:35 21:35 04:35 21:39 04:30 21:42 04:29 21:44 04:29 21:45 04:31 205,9
Iulie 21:45 04:34 21:42 04:38 21:38 04:42 21:34 04:47 21:29 04:53 21:22 05:00 222
August 21:14 05:08 21:05 05:16 20:58 05:23 20:49 05:29 20:40 05:37 20:29 05:45 266,2
Septembrie 20:18 05:51 20:07 05:59 19:57 06:07 19:47 06:13 19:37 06:19 19:26 06:25 308,5
Octombrie 18:12 05:32 18:08 05:39 17:57 05:46 17:48 05:53 17:39 06:00 17:31 06:07 370,2
Noiembrie 17:12 06:15 17:16 06:22 17:09 06:29 17:04 06:36 16:56 06:42 16:54 06:49 402
Decembrie 16:53 06:55 16:51 07:01 16:50 07:05 16:52 07:09 16:54 07:12 16:55 07:15 440
Total
3877,1
64
Rezultatele calculului tehnico-economic înainte de implementare a măsurilor de EE la condiții normate
sunt prezentate în Tabelul 19.
Tabel 19 Rezultatele calculului tehnico-economic înainte de implementare a măsurilor de EE
Valoare
Categoria Unități
HPM
445
Numă rul de surse de lumină un.
125
Puterea unitară a sursei de lumină existente W
100
Eficiența luminoasa Lm/W
12,500
Intensitatea luminoasă generată Lm
55.6
Puterea sumară a surselor de lumină kW
3,877
Timpul anual de lucru a sistemului de iluminat h/an
14,000
Durata de funcționare normata a sursei ore
3.61
Durata de funcționare a sursei în ani ani
215,664
Consumul anual de energie kWh/an
442,111
Cheltuieli anuale pe energie electrică lei/an
489,500
Costul materialelor lei
Pentru a obţine economii de energie respectînd cerințele sanitare privind clasă de iluminat pentru
străzi se propune corp de iluminat de tip LED, prezentarea grafică în figura de mai jos.
65
Tabel 20 Clasa de iluminat și tipul corpurilor alese
№ Tip obiect Denumirea Clasa TIP corp de iluminat Cantitatea

de IL buc
Strada Prieteniei, Dragoș Vodă , 35

1 Stradelă A2a LED 35 W
și Dinastia Ursu
Strada Alexandru cel Bun,

Vasile Alecsandri, George
Cojbuc, Mihai Eminescu,
Luceafă rul, Constantin Stere,
2 Strada Gheorghe Asachi, Tudor ME6 LED 35 W 319
Vladimirescu, Plugarilor,
Sportului, Pă durilor, Florilor,
Hîrtopului, Morilor, Meșterul
Manole
Strada Lacului, Sportului,
3 Strada ME6 LED 55 W 45
Stră moșilor
Strada Tineretului, Mihai

4 Strada ME6 LED 75W 46
Eminescu, Viilor
* Auditarea energetică se efectuează pentru a demonstra fezabilitatea tehnică și economică a

proiectului de eficientizare a iluminatului public, datele sunt orientative pentru a efectua analiza și
justificarea proiectului. Conform legislației în audit nu sunt obligatorii a fi incluse date ce țin de proiectul
tehnic. Numărul exact al corpurilor de iluminat și elementele conexe ale acestora se vor prezenta în
proiectul tehnic și vor servi ca bază pentru realizarea documentației de deviz și achiziții publice.
Pentru modernizarea completă a sistemului de iluminat este necesar de a schimba nu numai corpurile de
iluminat dar și sistemul de alimentare cu energie și control cu atît mai mult sistemul de distribuție a
energie, adică conductorul electric care alimentează corpurile de iluminat.
În Tabelul 21 este prezentată informaţia de conexiune a SIP la posturile de transformare pe străzi.
Tabel 21 informaţia de conexiune a SIP la posturile de transformare pe străzi
Nr. postului de Tensiunea în panou și puterea

Nr. Denumirea străzii
transformare transformatorului
Strada Dragoș Vodă , Alexandru
1 PT- 556 Panoul- 0,4 kV, TM- 250kVa
cel Bun, Dinastia Ursu
2 Strada Vasile Alexandri PT- 47 Panoul- 0,4 kV, TM- 250kVa
Strada Hîrtopului, Morilor,

3 Alexandru cel Bun, Meșterul PT- 40 Panoul- 0,4 kV, TM- 250kVa
Manole, Prieteniei
Strada Constatin Stere,

4 Gheorghe Asachi, Tudor PT- 298 Panoul- 0,4 kV, TM- 250kVa
Vladimirescu
5 Strada Plugarilor PT- 43 Panoul- 0,4 kV, TM- 250kVa
66
Strada Viilor, Sportului,
Stră moșilor
Strada Mihai Eminescu,

7 PT 136 Panoul- 0,4 kV, TM- 250kVa
Luceafă rul
Strada Tineretului, George

Cojbuc, Lacului
9 Strada Pă durilor, Florilor PT- 87 Panoul- 0,4 kV, TM- 250kVa
Alte PT-uri de la care se va realiza alimentarea sistemului de iluminat Public:
PT-40, PT-41, PT-43, PT-47, PT-108, PT-136, PT-187, PT-298, PT-556
Configurația exactă și punctele de alimentare vor fi date în cadrul proiectului tehnic realizat la momentul
proiectării conform cerințelor tehnice și arhitecturii proiectului final.
În tabelul 22 este prezentată investiția necesară al unui scenariu ipotetic care ulterior va fi folosit pentru
calculele tehnico-economice.
Tabel 22 investiția necesară al unui scenariu ipotetic

Preț unitar,
Denumire, lucrări U.M. Cantitate Suma investiției, Lei
Lei
Corp de Iluminat tip 1 buc. 354 4805,30 1 701 074,60
Corp de Iluminat tip 2 buc. 45 6792,30 305 653,57
Conductor electric km 62 217,20

Conform proiectului tehnic,
Controler electronic cu
buc. devizului verificat și 1 227 015,00
program astronomic
specificațiilor acestuia
Console metalice buc. 1 175 763,79
Total 4 957 781,63
(Aceste preturi sunt orientative, vaaloarea reala a acestora se va lua din devizul realizat la momentul
respectiv si cu preturi actualizate conform proiectului !)
Rezultatele calculului tehnico-economic după implementarea măsurilor de EE la condiții normate sunt

prezentate în Tabelul 23.
67
Tabel 23 Rezultatele calculului tehnico-economic după implementarea măsurilor de EE la condiții
normate
Valoare
Categoria Unități
LED LED
LED Tip1
Tip2 Tip3
Numă rul de surse de lumină un. 354 45 46
Puterea unitară a sursei de lumină

W 35 55 75
existente
Eficiența luminoasa Lm/W 145 145 145
Intensitatea luminoasă generată Lm 5075 7975 10875
Puterea sumară a surselor de lumină kW 12,4 2,5 3,5
Timpul anual de lucru a sistemului de

h/an 3,877 3,877 3,877
iluminat
Durata de funcționare normata a sursei ore 50 50 50
Durata de funcționare a sursei în ani ani 12,9 12,8 12,9
Consumul anual de energie kWh/an 48,037 9,596 1,427
Cheltuieli anuale pe energie electrică lei/an 98,48 19,67 8,05
Costul materialelor lei 798,62 142,02 151,75
* În cazul în care în proiectul tehnic la momentul proiectării din cauza trecerii unei perioade de timp și
actualizării cerințelor de iluminat stradal și a creșetrii numărului de corpuri de iluminat care au aceeași
eficiență tehnică și caracteristici, valorile de vază prezentate în calculele economice și de emisii se vor
modifica proporțional.
Calculul economico-financiar a fost elaborat reeșind din considerenta costului indicativ al corpurilor de
iluminat cu lămpi de descărcări în vapori de mercur, prezentat în Tabelul 24.
Tabel 24 Costuri oriectative per surse de iluminat
Tipul sursei de iluminat Unitate Valoarare
HPM-400 W Lei 1700
HPM-250 W Lei 1400
HPM-160 W Lei 1200
HPM-125W Lei 1100
În Tabelul 25 este prezentat calculul economico-financiar.
68
Tabel 25 Calculul economico-financiar
LED
Categorie Unitati Valoare
Investiții necesare pentru corpuri de Iluminat Lei 4 957 782
Majorarea investiției Lei 904334
Cheltuieli anuale totale existente Lei 442111
Cheltuieli anuale totale în proiect Lei 126195
Economiile anuale de energie electrică kWh 256604
Economii anuale Lei 556831
Durată simplă de recuperare a investițiilor ani 4,5
În Tabelul 26 sunt prezentați indicatorii economiilor de energie și reducerile de emisii de gaze cu efect de
seră.
Tabel 26 indicatorii economiilor de energie și reducerile de emisii de gaze cu efect de seră
Tip iluminator Unități HPM LED
Puterea instalată a unui corp de

W 125 35 55 75
iluminat
Cantitatea buc. 445 354 45 46
Puterea instalată totală pe sistem kW 55.6 18.3
Perioada medie de viață a unei lămpi ore 14,000 50,000
Perioada anuală de funcționare a SIP ore/an 3877.1
Durată medie de viață a unei lămpi ani 3.61 12.90
Factorul de emisie de CO2 pentru tCO2/MWh

energia electrică din reţelele de 0,4kV 0.4224
Emisii CO2 tCO2/an 91.10 29.99
Economie energie electrică kW 256603.8
Economie energie electrică t.e.p. 23.47
Reducere CO2 tCO2/an 91.1
69
11. Bilanțul energetic a iluminatului stradal înainte și după
investiție
Tabel 27 Bilanțul energetic a iluminatului stradal înainte și după investiție
Bilanțul Energetic General
Energie calculată în Energie calculată în

baza condițiilor baza condițiilor
normate, înainte de normate, după
Lista de valori Energie măsurată
investiție investiție
Energie electrică consumată mediu pe anul 2018 4101

[kWh/an]
Necesarul de energie (normat) [kWh/an] 370515 60626
250000
200000
150000
100000
50000
0
Condițiile normate – sunt condiții minime necesare stipulate de norme sanitare.
NOTĂ – la efectuarea calculului nu s-a luat în considerare creşterea ulterioară a preţurilor la resursele energetice și inflația. În cazul
în care se aplică şi rata de creştere a preţurilor la energie, eficienţa economică a măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice va
fi şi mai mare.
70
12. Informaţii despre posibilităţile de finanţare
Prin Hotărârea Guvernului nr. 401 din 12 iunie 2012 "Cu privire la Fondul pentru Eficienţă Energetică"
este creat Fondul pentru Eficienţă Energetică pentru identificarea, evaluarea şi finanţarea proiectelor în
domeniul eficienţei energetice şi a valorificării surselor regenerabile de energie, care contribuie la
eficientizarea consumului de energie şi la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Conform art. 11 (2) al Legii nr. 142 din 02 iulie 2010, auditul energetic este obligatoriu în cazul
proiectelor de eficienţă energetică realizate cu sprijinul financiar al Fondului pentru Eficienţă Energetică şi
măsurilor de eficienţă energetică implementate în cadrul programelor de îmbunătăţire a eficienţei
energetice, cu sprijinul financiar al bugetului de stat sau al bugetelor autorităţilor publice locale.
Prezentul Raport de audit energetic reprezintă un document necesar pentru prezentare în adresa
Fondului pentru Eficienţă Energetică în scopul obţinerii finanţării, însă nu oferă careva garanţii privind
acceptarea cererii şi finanţarea măsurilor propuse în acest Raport.
13. Concluzii de compartiment
În rezultatul efectuării auditului energetic se poate de concluzionat că iluminatul stradal din s. Șireți, r-nul
Strășeni dispune de un potenţial semnificativ în ceea ce priveşte sporirea performanţei energetice.
Calculele indicatorilor economici ai proiectului privind îmbunătăţirea performanţei energetice a

iluminatului stradal demonstrează că costurile de investiţie iniţiale se recuperează într-un termen relativ
mic (5,5 ani) şi pot aduce economii de energie anuale de circa 509 mii lei.
Proiectul privind îmbunătăţirea performanţei energetice a iluminatului stradal din s. Sireți se încadrează în
cerinţele de eligibilitate stabilite pentru proiectele de eficienţă energetică finanţate din Fondul pentru
Eficienţă Energetică.
“Novaservice_Mol” S.R.L.
Sergiu UNGUREANU ____________________ L.Ş.
71
Anexa1. Vizualizarea amplasării obiectivului auditat
Figura 1 – Amplasamentul geografic a obiectului
72
N
V E
Figura 2 – Amplasamentul obiectului
73
Anexa2. Fotografii efectuate în timpul vizitei în teren
74
75
76
77
78
79

Siret Stud Fezabilit PV

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Siret Stud Fezabilit PV

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Fezabilitate

Satul Sîreți raionul Strășeni

Beneficiar: Primăria com Sîreți raionul Strășeni

Lista tabelelor cuprinse în lucrare

Lista figurilor cuprinse în lucrare

Formatul cifrelor în cadrul acestui raport:

1.1 Sectorul energetic și consumul rezidențial, problematică și aspecte de bază

- funcţionarea pieţei libere a produselor petroliere și capacitatea suficientă de stocare a

Deasemenea, pot fi enumerate tendințe pozitive legate de diversificarea căilor de import al

 întărirea reţelelor de transport şi distribuţie;

Anii 2007 2010 2015 2020

 energia electrică de la CERMS - Centrala electrică raională moldovenească de stat (în

Tabel 2 Scenariu de dezvoltare a capacităţii electrice, 2007-2020 [2]

Anii 2010 2015 2020

1.1.2 Sectorul clădiri

• reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră din UE în raport cu nivelurile

1.1.3 Caracteristici geografice și climatice

Figura 2 Vederea de sus și orientarea terenului propus pentru PV

1.1.4 Informații despre localitate.

Figura 3 Amplasarea localității Sîreți

În formă grafică acesta arată în felul următor.

Figura 5 Consumul de energie al primăriei Sîreți anul 2017

Cota consum iluminat 2017

Consum total kWh Consum iluminat kWh

Figura 6 Cota consumului pe iluminat primăriei Sîreți anul 2017

Consum iluminat kWh

Consum total kWh

Consum total kWh Consum iluminat kWh

Figura 7 Cota consumului pe iluminat primăriei Sîreți anul 2018

2. Proiectul propus de energie regenerabilă.

2.1 Analiza potențialelor

Figura 10 Prezentarea și analiza potențialului energetic

Figura 11 Potențialul energetic PV al Europei

Figura 12 Potențialul PV al republicii Moldova Plan orizontal

2.2 Calculul producției și potențialului energetic

unde SD-este suprafața disponibilă (cca 236 m2)

unde SSp-este suprafața specifică necesară unui kW peak de panouri PV.

Deci vom avea un potențial tehnic de circa 24,5 MWh pe an.

2.2.1 PROTECŢIA MEDIULUI

2.3 Considerente de bază și date generale privind aplicarea sistemelor PV

Tehnologiile de producere a energiei regenerabile au căpătat o răspîndire tot mai largă în

2.3.1 Tendințe la nivel european

Politicile Europene privind Energia şi Schimbările Climatice, împreună cu legislaţia în

2.3.3 Tarife regenerabile aprobate în Republica Moldova

Tarifele la companiile care au implementat surse regenerabile pe baza tehnologiilor PV solare

3. Tehnologii PV existente și aspecte tehnologice

3.1 Conectarea panourilor PV

Figura 18 Tipuri de conexiuni ale panourilor PV

3.2 Module cu celule fotovoltaice monocristaline

Figura 19 Celulă și panou fotovoltaic din siliciu monocristalin

Figura 20 Celulă și panou fotovoltaic din siliciu plicristalin

3.3 Avantajele și dezavantajele tehnologiilor menționate

3.4 Aspectele tehnice și energetice ale stației PV proiectate

Stația PV preconizată va fi amplasată pe un teren liber din perimetrul satului cu o ușoară

Figura 22 Amplasarea pe teren a grupurilor de panouri PV

1 PANOU fotovoltaic HN300-60M Monocristaline BUC 67

6 CLEMA DE MARGINE EC SET AL STANDARD 39-41 SS PA BUC 30

CLEMA DE MIJLOC MC SET AL 39-44 SS PA middle clamp set SS

3.4.1 Aranjamente de rețea

Figura 24 Sistem PV “on-grid”, livrare totală în rețea: reprezentare schematică

Figura 25 Sistem PV „on-grid”, consum propriu și livrarea surplusului în rețea: reprezentare

3.5 Calculul energiei produse anual de stația PV proiectată

Calculul cantității de energie produse anual va ține cont de următorii factori: