Instalarea Sistemelor Solare, Nivel de Bază

TEHNOLOGII PENTRU ENERGIE
REGENERABILĂ
INSTALAREA DE SISTEME SOLARE LA

NIVEL DE BAZĂ
DigiEnergy 4.0
Digitalizarea tehnologiilor Energie 4.0
2021-1-TR01-KA210-VET000034519
Acest material didactic individual a fost creat în cadrul proiectului Erasmus+ ”Digitalizarea
tehnologiilor Energie 4.0” (DigiEnergy 4.0), nr. 2021-1-TR01-KA210-VET000034519.
Acesta urmărește să ghideze formatorii din învățământul profesional. Este gratuit pentru
utilizatori și nu poate fi vândut. Reproducerea materialului nu este permisă. Va fi publicat sub
formă electronică pe site-ul web al proiectului (http://www.digienergy40.com).
Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin, însă,

exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctele de vedere și opiniile
Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură
(EACEA). Nici Uniunea Europeană și nici EACEA nu pot fi considerate răspunzătoare
pentru acestea.
2
CUPRINS
PREZENTARE ........................................................................................................................ 6
INTRODUCERE ...................................................................................................................... 8
ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE - 1 ...................................................................................... 9
1. ENERGIA ELECTRICĂ ..................................................................................................... 9
1.1. Definiția energiei electrice ............................................................................................ 9
1.2. Tipuri de energie electrică............................................................................................. 9
1.2.1. Electricitatea statică ............................................................................................. 10
1.2.2. Electricitate dinamică .......................................................................................... 10
1.2.2.1. Curent continuu ............................................................................................ 10
1.2.2.2. Curent alternativ ........................................................................................... 11
1.3 Ce este curentul, tensiunea, rezistența? ........................................................................ 11
1.3.1. Curent .................................................................................................................. 12
1.3.2. Tensiune............................................................................................................... 12
1.3.3. Rezistență............................................................................................................. 12
1.3.4 Legea lui Ohm ...................................................................................................... 13
1.4 Circuit electric simplu .................................................................................................. 14
1.5 Conductori și izolatori .................................................................................................. 14
1.6 Ce este curentul de scurgere, scurtcircuitul, împământarea? ....................................... 15
1.6.1 Curent de scurgere (scurgere de electricitate)....................................................... 15
1.6.2 Scurtcircuit............................................................................................................ 15
1.6.3 Legare la pământ .................................................................................................. 16
1.7 Măsurarea mărimilor electrice ..................................................................................... 16
EXERCIȚIU .................................................................................................................. 17
MĂSURARE ȘI EVALUARE 1 ................................................................................... 18
ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE - 2 .................................................................................... 19
2 ELEMENTE DE CIRCUIT ANALOGICE ........................................................................ 19
2.1 Rezistoare ..................................................................................................................... 19
2.1.1. Rezistoare fixe ..................................................................................................... 19
2.1.2. Rezistoare bobinate.............................................................................................. 20
3
2.1.3. Rezistoare dependente de tensiune ...................................................................... 20
2.2 Condensatoare .............................................................................................................. 20
2.2.1 Condensatoare fixe ............................................................................................... 21
2.2.2 Condensatoare variabile........................................................................................ 22
2.3 Inductoare .................................................................................................................... 22
2.3.1 Inductoare fixe ...................................................................................................... 23
2.3.2 Inductoare reglabile .............................................................................................. 23
2.4 Diode ............................................................................................................................ 23
2.5 Verificări cu ajutorul instrumentului de măsură .......................................................... 25
EXERCIȚIU .................................................................................................................. 26
3. MECANICĂ DE BAZĂ ................................................................................................... 28
3.1. Menghine .................................................................................................................... 28
3.2 Pile ............................................................................................................................... 31
3.3. Fierăstraie .................................................................................................................... 34
3.4. Șurubelnițe ................................................................................................................. 34
EXERCIȚIU .................................................................................................................. 36
MĂSURARE ȘI EVALUARE - 3 ................................................................................. 37
4. LOCALIZAREA CENTRALEI SOLARE ........................................................................ 38
4.1 Măsurători privind centrala solară ............................................................................... 38
4.2. Determinarea unghiului de radiație al locației stației .................................................... 38
4.3. Unghiului de radiație al stației ..................................................................................... 39
4.4 Verificarea stării fizice a dispozitivelor de măsurare ................................................... 39
4.4.1 Tipuri de senzori și conexiuni............................................................................... 39
4.4.2 Piranometru .......................................................................................................... 43
4.4.3 Senzor de durată de strălucire a razelor soarelui (heliograf) ................................ 44
4.4.4 Aparat de măsurare a vitezei vântului (anemometru) ........................................... 45
EXERCIȚIU .................................................................................................................. 48
4
5. ECHIPAMENTE ȘI CALCULE PENTRU INSTALARE ................................................ 51
5.1 Panouri solare............................................................................................................... 51
5.2 Celule solare................................................................................................................. 54
5.2.1. Tipuri de conectare a panourilor .......................................................................... 55
5.2.2. Componente ale sistemului fotovoltaic................................................................ 55
5.2.2.1 Tipuri de panouri ........................................................................................... 55
5.3 Invertoare ..................................................................................................................... 57
5.3.1 Tipuri de invertoare .............................................................................................. 58
5.4 Analizoare de putere .................................................................................................... 59
5.5 Controlere de încărcare solară...................................................................................... 60
5.6 Baterie și grupuri de baterii .......................................................................................... 63
5.6.1 Tipuri de baterii solare .......................................................................................... 65
5.6.2 Întreținerea bateriilor solare și standarde .............................................................. 66
5.6.3. Calcule privind energia solară ............................................................................. 67
5.7 Instalare sistemelor de energie fotovoltaică ................................................................. 68
EXERCIȚIU .................................................................................................................. 70
MĂSURARE ȘI EVALUARE - 5 ................................................................................. 70
EVALUAREA MODULELOR ......................................................................................... 72
CHEI DE RĂSPUNS ......................................................................................................... 74
REFERINȚE ...................................................................................................................... 76
5
PREZENTARE
EXPLICAȚII
DOMENIU Tehnologii privind energia regenerabilă
RAMURĂ/PROFESIE Sisteme Energie Solară
TITLU MODUL INSTALAREA DE SISTEME SOLARE LA NIVEL DE

BAZĂ
Acest modul va acoperi instalarea și calculele de bază ale
DESCRIERE MODUL sistemelor regenerabile și ale panourilor solare la nivel de
bază.
DURATA 40/32
PRECONDIȚII Acest modul nu are condiții prealabile.
Definirea și instalarea sistemelor de energie solară.
COMPETENȚE
Scop general
În cazul în care se oferă un mediu de atelier de lucru
pentru sistemele de energie solară, veți putea efectua practic
instalarea și calculele sistemelor de panouri solare.
SCOP MODUL Obiective

1. Veți fi capabil să recunoașteți elementele sistemului de
instalare și să realizați instalarea.
2. Veți putea determina puterea folosind formule.
Mediu: domeniul tehnologiilor pentru energie
regenerabilă, atelier sisteme de energie regenerabilă
Echipamente: Cunoștințe de bază în domeniul
electric, cunoștințe de bază în domeniul electronic,
MEDII cunoștințe de bază în domeniul mecanic, menghină,
EDUCAȚIONALE șurubelniță, creion de tensiune, conectori, set de chei,
instrumente de măsură.
ȘI ECHIPAMENTE
6
Vă veți autoevalua cu ajutorul instrumentelor de evaluare oferite
după fiecare activitate de învățare din modul.
MĂSURARE ȘI La sfârșitul modulului, profesorul va utiliza un instrument de

evaluare (test cu alegere multiplă, test adevărat-fals, test de
EVALUARE
completare a spațiilor goale, test de potrivire etc.) pentru a
evalua cunoștințele și competențele pe care le-ați dobândit prin
aplicațiile din modul.
7
INTRODUCERE
INTRODUCERE
Dragi elevi,
Importanța sistemelor de energie solară crește pe zi ce trece. Odată cu creșterea importanței

acestor sisteme, instalarea sistemelor electrice și eficiența obținută trec în prim plan. În acest
context, instalarea, fiabilitatea și performanța sistemului și continuitatea acestuia sunt
importante și este evident că țările lumii se vor orienta în viitor către energia regenerabilă și
este necesar să se învețe despre sistemele de energie solară și instalarea acestora.
Cu acest modul, veți învăța să controlați materialele care trebuie utilizate în instalarea simplă a
sistemelor de energie solară, care este unul dintre subiectele legate de profesia voastră în domeniul
tehnologiilor de energie regenerabilă. Urmând acest modul, veți învăța să verificați starea fizică a
dispozitivelor de măsurare, să le testați în mediul de laborator și să înregistrați datele de testare.
Scopul este întotdeauna acela de a efectua analiza cât mai repede posibil, în deplină siguranță și cu
erori minime. Acest lucru poate fi realizat numai prin funcționarea bună a instrumentelor de
măsurare. Obținerea unor rezultate de analiză precise și fiabile este posibilă în primul rând prin
munca regulată, atentă și planificată a persoanei care efectuează analiza.
Când veți merge la întreprinderi pentru stagiu, veți vedea mai bine cât de important este controlul
materialelor care urmează să fie utilizate în stația de măsurare solară și cât de important este pentru
profesia voastră. Când veți finaliza cu succes acest modul, vă veți spori și mai mult competența
profesională și veți deveni un angajat cu calificările cerute de sector.
În acest modul veți învăța despre instalarea sistemelor de energie solară, la nivel de bază.
8
ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE - 1
ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE-1
SCOP
Veți obține cunoștințe de bază în domeniul electricității, precum și despre

circuitele electrice.
CERCETARE
➢ Colectați informații despre electricitate.

➢ Împărtășiți observațiile voastre cu profesorul și cu colegii voștri.
1. ENERGIA ELECTRICĂ
1.1. Definiția energiei electrice
Toate obiectele sunt compuse din atomi. Atomii sunt compuși din nucleu, protoni și
neutroni în interiorul nucleului și electroni care se deplasează pe o orbită în jurul acestei
structuri. Cea mai mică unitate de materie care poartă toate proprietățile unui element se
numește atom. Electricitatea este o formă de energie care provine din prezența particulelor
încărcate, cum ar fi electronii sau protonii, care alcătuiesc structura atomului; statică, ca o
acumulare de sarcini sau ca un curent. Pe scurt, fluxul sau mișcarea electronilor dintr-o
poziție în alta se numește electricitate.
1.2. Tipuri de energie electrică
Există două tipuri de electricitate: electricitate statică și electricitate dinamică.
9
1.2.1. Electricitatea statică
Atunci când există un surplus sau o deficiență de electroni pe suprafața unui material, se
generează electricitate statică. Acest tip de electricitate se numește "statică" deoarece nu
există niciun alt material în apropierea suprafeței unde se generează electricitatea statică care
să atragă electronii și să-i determine să se miște. În plus, echivalentul turcesc al cuvântului
static este "duruk", adică nu se mișcă. Atunci când două suprafețe încărcate opus sunt aduse
la o distanță apropiată, se va produce un eveniment de descărcare sau o scânteie. Electrizarea
părului nostru, în special atunci când purtăm haine de lână, și micile momente de șoc pe care
le trăim atunci când atingem alte persoane din jurul nostru sunt legate de această situație.
1.2.2. Electricitate dinamică
Electricitatea dinamică este fluxul de sarcini electrice printr-un conductor. Cu alte cuvinte,
curentul electric se numește electricitate dinamică. Curentul electric are două forme de
transmisie, curent continuu (c.c.) și curent alternativ (c.a.).
1.2.2.1. Curent continuu
Curentul continuu (c.c.) este fluxul de electroni de-a lungul conductorului, de la începutul
până la sfârșitul acestuia. Curentul continuu (c.c.) are o valoare pozitivă constantă peste zero
și, spre deosebire de curentul alternativ, circulă într-o singură direcție.
Unul dintre cele mai simple exemple de curent continuu este reprezentat de bateriile uscate
standard. Un exemplu de utilizare a curentului continuu în instalațiile industriale este în
întreprinderile în care se utilizează echipamente electrice cu baterii (de exemplu, stivuitoare).
10
1.2.2.2. Curent alternativ
Curentul alternativ (c.a.) este o formă de curent în care energia din electroni este transmisă
de la un electron la altul prin corpul conductor prin oscilație, mai degrabă decât prin fluxul
de electroni în sine. Curentul alternativ este indus într-un corp conductor care se rotește într-
un câmp magnetic. Valoarea curentului și direcția de curgere a acestuia prin conductor
depind de poziția instantanee a conductorului în raport cu fluxul magnetic.
Pe măsură ce conductorul face o rotație completă în câmpul magnetic, curentul trece mai
întâi de la zero la valoarea maximă (pozitivă), apoi revine la zero, apoi la valoarea maximă
în sens opus (negativă) și, în final, revine la zero. După cum se poate observa din această
expresie, fluxul de sarcină electrică în curenții alternativi își schimbă periodic direcția.
1.3 Ce este curentul, tensiunea, rezistența?

Pentru a înțelege comportamentul electricității, luați în considerare curgerea apei pe o pantă
într-o conductă pe o suprafață înclinată. Fluxul de apă în conductă este similar cu un curent
electric care circulă printr-un cablu electric. Apa se deplasează de-a lungul conductei de la o
zonă de presiune ridicată la o zonă de presiune scăzută. Electricitatea este condusă într-un
mod similar. Curentul electric se deplasează de la o tensiune înaltă la o tensiune joasă (zona
de rezistență scăzută).
Sistemele de control sunt concepute pentru a satisface toate nevoile de control ale diferitelor
întreprinderi într-o manieră stratificată.
11
1.3.1. Curent
Curentul electric poate fi definit ca fiind fluxul de sarcină electrică sau cantitatea de flux de
sarcină electrică. Curentul electric se măsoară în amperi (A) și este notat cu simbolul I. În
cazul curenților foarte mici, putem întâlni expresia miliamperi (mA).
1.3.2. Tensiune
Pe măsură ce diferența de presiune de-a lungul conductei crește, debitul de apă va crește. În
mod similar, cu cât diferența de potențial electric de-a lungul cablului electric este mai mare,
cu atât va fi mai mare cantitatea de curent. Diferența de potențial electric care permite
curentului electric să se deplaseze între două puncte se numește tensiune sau voltaj. Aceasta
se măsoară în volți și se notează cu litera V.
1.3.3. Rezistență
Fluxul de apă în interiorul conductei va fi afectat de diferența de presiune, precum și de
rugozitatea suprafeței interioare a conductei și de îngustarea acesteia. Pe măsură ce zonele
aspre de pe suprafața interioară cresc, fluxul de apă va încetini pe măsură ce conducta se
îngustează, astfel încât cantitatea de apă care curge va scădea. În mod similar, cu cât
conductivitatea electrică a materialului este mai slabă, cu atât rezistența este mai mare și,
prin urmare, se transmite mai puțină energie electrică. Rezistența electrică a materialului
este cea care determină eficiența acestei transmisii.
Rezistența unui material la trecerea curentului electric prin el se numește rezistență
electrică. Rezistența electrică se exprimă în ohmi (Ω) și este indicată prin simbolul R.
12
Rezistența utilizată ca element de circuit: se opunetrecerii curentului, limitează curentul care
trece prin circuit, îl menține la o anumită valoare și asigură funcționarea altor elemente de
circuit.
Rezistoarele se găsesc în toate dispozitivele electronice pe care le folosim și au o gamă foarte
largă de utilizări. Unul dintre cele mai simple exemple de utilizare a rezistoarelor este
reprezentat de becurile cu filament pe care le folosim cu toții în casele noastre. Pe măsură ce
curentul electric trece peste el, firul din bec se încălzește și începe să emită lumină.
1.3.4 Legea lui Ohm
Există o relație între cele trei concepte de bază ale electricității: tensiunea (V), curentul (I)
și rezistența (R). Această relație este legea lui Ohm, care reprezintă formula de bază a
electricității. Legea lui Ohm definește fluxul de electricitate.
V = I × R (volți)
Dacă dorim să aflăm puterea electrică (P), folosim următoarea formulă,
P = V × I (wați)
Aceste formule electrice de bază ne permit să facem calculele simple necesare pentru a
selecta siguranța de mărime corectă pentru un echipament etc.
13
1.4 Circuit electric simplu
Curentul electric; pentru a ne îndeplini sarcinile noastre, cum ar fi iluminatul, încălzirea și
alimentarea cu energie electrică, acesta trebuie să fie transmis și returnat în siguranță la
sursa sa. Pentru ca energia electrică să fie transmisă și returnată la sursă, trebuie stabilit un
circuit electric adecvat, iar circuitul trebuie să fie în poziție închisă.
Să ne gândim la circuitul electric simplu pe care l-am văzut în anii de școală. Când
deschidem întrerupătorul, becul nu funcționează, iar când îl închidem, apare fluxul de
electricitate și becul se aprinde. Atunci când blocăm calea de întoarcere la sursă, fluxul de
electricitate nu se va realiza.
Pentru a crea un circuit electric simplu, sunt suficiente o sursă de energie, o rezistență, un
material conductor pentru a conecta circuitul și, în final, un întrerupător pentru a porni și opri
circuitul. De exemplu, un circuit electric de bază poate fi construit folosind o baterie ca sursă
de energie, un bec ca rezistență, un fir de cupru ca material conductor și un întrerupător
pentru pornirea și oprirea circuitului.
1.5 Conductori și izolatori
Electricitatea se transmite mai bine cu unele materiale decât cu altele. Materialele prin care
curentul electric circulă cu ușurință sunt definite ca fiind materiale conductoare, în timp ce
materialele cu conductivitate electrică scăzută se numesc izolatoare.
Pe lângă acestea, unele metale care au valori de rezistență foarte slabe la temperaturi scăzute
și conduc foarte bine electricitatea se numesc supraconductori. Faptul că o substanță este
un conductor sau un izolator este legat de rezistivitatea sa.
14
Aproape toate materialele conductoare sunt metale. De exemplu, cuprul este un bun
conductor. Izolatorii sunt substanțe care, spre deosebire de conductori, au o rezistență
ridicată și o conductivitate scăzută. Exemple de izolatori sunt cauciucul, sticla, lemnul, aerul
și materialele plastice.
1.6 Ce este curentul de scurgere, scurtcircuitul, împământarea?
Să finalizăm conceptele electrice de bază: curent de scurgere, scurtcircuit și împământare.
1.6.1 Curent de scurgere (scurgere de electricitate)
Într-un circuit electric, curentul care intră dinspre fază completează circuitul prin întoarcerea
spre neutru. Din cauza uzurii cablurilor prin care circulă curentul electric și a defectelor de
izolație, învelișurile conductorilor pot fi deteriorate. În acest caz, curenții care ar trebui să se
întoarcă prin neutru închid circuitul prin împământare, prin părțile conductoare (de exemplu,
ușa frigiderului) prin care nu ar trebui să circule curent în circuit. Această situație se numește
scurgere electrică, iar acest curent se numește curent de scurgere.
După cum se menționează în Regulamentul privind împământarea în instalațiile electrice,
curentul care trece de la părțile active ale elementului de acționare la părțile inactive prin
izolație, de exemplu la carcasă în timpul funcționării, se numește curent de scurgere.
1.6.2 Scurtcircuit
Un scurtcircuit se produce atunci când curentul se abate de la traseul său prevăzut și
completează circuitul printr-o linie cu rezistență foarte mică. Curenții excesiv de mari care
rezultă dintr-un scurtcircuit pot cauza arderea circuitului și distrugerea sursei de alimentare.
15
Dacă în circuitul de alimentare este prezentă o siguranță atunci când se produce un
scurtcircuit, siguranța deschide circuitul, întrerupând curentul și protejând circuitul.
1.6.3 Legare la pământ
Unul dintre conductorii companiei de furnizare a energiei electrice este întotdeauna conectat
în siguranță la pământ. Acest lucru are rolul de a preveni posibilele deteriorări ale circuitului
de alimentare prin curent de defect în cazul unei defecțiuni în circuit.
Curentul de defect este condus direct la pământ prin conductorul cu rezistență redusă, iar
circuitul de alimentare este protejat. Acest proces de protecție electrică se numește
împământare. O împământare bună și eficientă este de o importanță critică pentru protecția
circuitului electric și a persoanelor.
Am prezentat pe scurt informații și concepte electrice de bază. Informațiile din acest modul
ne vor ajuta să înțelegem ce facem și de ce o facem, examinând în același timp pericolele
electrice și măsurile de precauție care trebuie luate privind siguranța muncii în domeniul
electricității.
1.7 Măsurarea mărimilor electrice
Chiar dacă fiecare unitate de măsură poate evalua orice cantitate, energia electrică este
măsurată în anumite situații și concepte. În aceste cazuri, se pot măsura curentul, tensiunea și
rezistența unui sistem electric. Această măsurare se poate face cu ajutorul unor instrumente
de măsură numite multimetre și avometre. Când se măsoară tensiunea, se duce instrumentul
de măsură la nivelul volt (V). Când se măsoară curentul se duce la (A). Când se măsoară
rezistența se duce la (Ohm).
16
EXERCIȚIU
Etapele procesului Recomandări

➢ Conectați cablurile instrumentului de
➢ Conectați cablurile instrumentului în
măsurare a rezistenței la pământ.
conformitate cu instrucțiunile de utilizare.
➢ Măsurați rezistența tijei de
➢ Înregistrați rezistența măsurată.
împământare.
➢ Configurați circuitul prin desen.
➢ Explicați formarea unui scurtcircuit.
➢ Curentul absorbit trebuie să fie peste
➢ Calculați curentul absorbit
nivelul normal.
➢ Testați un fir conductiv cu ajutorul unui
instrument de măsură și explicați dacă ➢ Folosiți un buzzer.
este sau nu conductiv.
➢ Gândiți-vă la echipamentele pe care le
➢ Designul va fi realizat în funcție de
putem folosi pentru a proiecta sisteme
echipamentul electric.
electrice.
➢ Evaluați activitățile de gestionare și
➢ Împărtășiți proiectul cu colegii voștri.
monitorizare împreună cu colegii voștri.
LISTA DE VERIFICARE
În cadrul acestei activități, evaluați abilitățile pe care le-ați dobândit prin
comportamentele enumerate mai jos, marcând cu un (X) în căsuța "Da", iar abilitățile pe care
nu le-ați dobândit în căsuța "Nu".
Criterii de evaluare Da Nu
1. Aveți informații generale despre ce face energia electrică?
2. Ați învățat definiția și domeniul de aplicare al electricității?
3. Înțelegeți ce fac curentul și tensiunea în electricitate?
4. Ați învățat despre funcțiile sistemelor electrice?
5. Ați învățat care sunt domeniile de utilizare a energiei electrice?
17
MĂSURARE ȘI EVALUARE 1
EVALUARE
La finalul evaluării, revizuiți din nou răspunsurile sub forma unui "Nu". Dacă nu vă
considerați suficient de bine pregătit, repetați activitatea de învățare. Dacă toate răspunsurile
dumneavoastră sunt "Da", treceți la "Măsurare și evaluare".
MĂSURARE ȘI EVALUARE
Citiți cu atenție următoarele întrebări și bifați opțiunea corectă.
1. Completarea unui circuitul electric printr-o linie cu rezistență foarte mică se
numește ....................
2. Avometrul este numele dat instrumentului care măsoară ........, .......... și ..........
3. Sistemul electric care protejează circuitul, materialul sau persoana de curentul
de scurgere se numește .........
4. Substanțele care conduc electricitatea se numesc ........................, în timp ce
cele care nu conduc se numesc ........................
EVALUARE
Comparați răspunsurile dumneavoastră cu cele din grila de răspuns. Repetați subiectele

legate de întrebările la care ați răspuns incorect sau la care ați ezitat să răspundeți, revenind
la activitate. Dacă toate răspunsurile dvs. sunt corecte, treceți la următoarea activitate de
învățare.
18
A
CTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE-2
SCOP
Veți cunoaște componentele electronice de bază din circuitele invertorului și ale

regulatorului.
CERCETARE
➢ Colectați informații despre semiconductori electronici.

➢ Înregistrați informațiile pe care le-ați obținut și împărtășiți-le cu profesorul și cu
colegii voștri.
2 ELEMENTE DE CIRCUIT ANALOGICE
2.1 Rezistoare
Rezistoarele sunt elemente de circuit electronic care opun rezıstență la trecerea curentul
electric. Dacă valoarea rezistenței este mare, valoarea curentului care trece prin rezistor este
mică. Acest fapt a fost descoperit de omul de știință german Ohm în 1827.
Tipuri: Rezistoarele sunt grupate în trei categorii: rezistoare fixe, rezistoare variabile și
rezistoare dependente de tensiune.
2.1.1. Rezistoare fixe
Rezistoarele a căror rezistență nu se modifică se numesc rezistoare fixe. Sensibilitatea
lor este mare. Simbolurile sunt cele prezentate mai jos.
19
Simbol
2.1.2. Rezistoare bobinate
Rezistoarele bobinate pot avea diferite puteri și valori, atât cu rezistență fixă, cât și cu
rezistență reglabilă. La fabricarea rezistoarelor bobinate, se utilizează nichel-crom, nichel-
argint și constantan pentru a se asigura că valoarea rezistenței nu se modifică cu
temperatura și este constantă.
2.1.3. Rezistoare dependente de tensiune
Elementele a căror valoare de rezistență se modifică invers proporțional cu valoarea
tensiunii aplicate la capetele lor se numesc rezistoare dependente de tensiune.
2.2 Condensatoare
Elementul de circuit obținut prin plasarea unui material izolator numit dielectric între două
plăci conductoare și capabil să stocheze energie electrică se numește condensator (figura
2.1). El este indicat prin litera C, iar unitatea de măsură pentru capacitate este faradul (F).
Simbol
Există două grupe de condensatoare: fixe și reglabile.
20
2.2.1 Condensatoare fixe
Condensatoarele fixe sunt de șase tipuri: de hârtie, de tip peliculă, ceramice, ceramice, de
mică, electrolitice, SMD.
Condensatoare de hârtie
Elemente produse prin lipirea unor plăci de staniu sau de aluminiu cu grosimea de 0,008 mm
pe ambele fețe ale unei hârtii cu grosimea de 0,01 mm, impregnată cu parafină pentru a
îmbunătăți calitatea izolației.
Condensatoare de tip peliculă

Nu sunt recomandate în circuitele de înaltă frecvență. Sunt fabricate cu o capacitate precisă.
În general, pot fi utilizate în circuite cu temporizare, filtru sau frecvență de câteva sute de
kHz. Există trei tipuri, în funcție de materialele dielectrice folosite: poliester, polisiren și
polipropilenă.
Condensatoare ceramice
Sunt fabricate folosind titan sau bariu ca material dielectric. În general, se utilizează ca și
condensatori de bypass în circuitele de înaltă frecvență.
Condensatoare de mică
Materialul dielectric este mica. Constanta de izolație este foarte mare și pierderile foarte
mici. Caracteristicile de frecvență sunt foarte bune și sunt utilizate în circuitele de rezonanță
și de înaltă frecvență datorită acestor proprietăți.
Condensatoare electrolitice
Condensatoarele electrolitice sunt, de asemenea, numite condensatoare polare. Acestea sunt
condensatoare cu poli pozitiv și negativ, în care se utilizează o soluție acidă de bor ca
material dielectric între plăcile de aluminiu. Extremitatea negativă este conectată la placa de
aluminiu care formează suprafața exterioară a condensatorului.
21
Condensatoare SMD
Acestea sunt condensatoare produse într-o structură adecvată pentru montarea pe suprafața
plăcilor electronice multistrat. Dimensiunile lor sunt mult mai mici decât ale altor
condensatori, dar sunt produse cu valori de capacitate atinse de condensatorii cu peliculă și
de mică.
2.2.2 Condensatoare variabile
Condensatoarele variabile pot fi grupate în condensatoare variabile continuu și trimere.
Condensatoare variabile continuu
Condensatoarele variabile continuu constau din mai multe condensatoare conectate în
paralel. O placă a acestor condensatori este fixă, iar celelalte plăci pot fi rotite pe un ax.
Astfel, capacitățile condensatorilor pot fi modificate după cum se dorește.
Trimere
Sunt condensatoare reglabile a căror capacitate poate fi modificată cu o șurubelniță. În cazul
trimerelor, valoarea capacității poate fi redusă sau mărită prin modificarea suprafeței cu
ajutorul unor plăci rotative la 360 de grade conectate la șurubul de reglare. Dimensiunile și
valorile capacității condensatorilor trimer sunt mici. Acest tip de condensatori sunt utilizați
în circuitele emițătorului FM, radio etc.
2.3 Inductoare
Definiție, funcție și structură
22
Elementul de circuit obținut prin înfășurarea în spirală a firelor conductoare izolate, unul
lângă altul și unul deasupra altuia, pe un izolator, numit de obicei miez, se numește bobină.
Ea este desemnată prin litera L, iar unitatea de măsură pentru inductanță este Henry (H).
Există două tipuri de inductoare, fixe și reglabile.
2.3.1 Inductoare fixe
Există patru tipuri de inductoare fixe: cu miez de aer, cu miez de ferită, cu miez de fier și
SMD (montate pe suprafață).
2.3.2 Inductoare reglabile
Sunt bobine a căror rezistență inductivă se poate modifica în funcție de mișcarea miezului în
interior. Valoarea crește pe măsură ce miezul intră în bobină. Valoarea scade pe măsură ce
iese. Valoarea inductanței se modifică prin deplasarea miezului în sus și în jos cu ajutorul
unei șurubelnițe.
2.4 Diode
Materiale conductoare, izolatoare și semiconductoare
Definiția și structura diodei
O diodă este pur și simplu un semiconductor, un element de circuit cu două terminale care
conduce curentul într-o singură direcție. Are două capete: anod (A) și catod (K). Când
terminalul pozitiv este conectat la anod, iar cel negativ la catod, dioda se polarizează corect
și începe să curgă un curent. Dacă este conectată în sens invers (anod minus, catod plus), nu
circulă niciun curent. Aceasta se numește polarizare inversă. Metoda de polarizare inversă se
aplică numai în cazul unor diode speciale.
23
Simbol
Tipuri
Varietatea și utilizarea diodelor a crescut odată cu dezvoltarea tehnologiei. În modulul nostru
vor fi explicate numai diode cu cristal, diode Zener, foto diode și diode emițătoare de
lumină.
Diode redresoare
Diodele redresoare sunt utilizate în circuitele redresoare. Sunt printre cele mai utilizate diode
de pe piață.
Diode Zener
Diodele Zener sunt fabricate pe baza principiului de trecere a curentului în direcția opusă
atunci când tensiunea aplicată diodei atinge o anumită valoare.
Fotodiode
Elemente care conduc curentul de la capătul catodic la capătul anodic, ca un conductor,
atunci când lumina cade pe ele. Fotodiodele sunt similare cu diodele redresoare.
Diode emițătoare de lumină

Diodele emițătoare de lumină vor fi examinate sub două titluri: LED-uri și diode infraroșii.
LED
Lămpile cu semiconductori (diode) fără filament emițător de lumină se numesc LED (light
emitting diode, diode emițătoare de lumină, lămpi cu semiconductori). Aceste elemente sunt
produse în diferite dimensiuni (1-1, 9-2-2, 1- 3-5-10 mm etc.). Deoarece funcționează cu un
24
curent foarte mic, cum ar fi 2-20 mA, și sunt rezistente la vibrații, ele apar în toate tipurile de
circuite electronice.
Diode cu infraroșu
Tipul de diodă realizată din material semiconductor de arsenură de galiu, care funcționează
cu polaritatea corectă, se numește diodă cu infraroșu. Prin adăugarea de diverse substanțe la
semiconductori, s-au obținut diode care emit lumină la frecvențe care nu pot fi văzute de
ochiul uman (infraroșu).
2.5 Verificări cu ajutorul instrumentului de măsură
Rezistoare: Se verifică prin determinarea rezistenței în ohmi. Rezistorul defect va afișa o

valoare mai mică decât propria sa valoare.
Diode: O diodă semiconductoare și altele din această familie sunt măsurate folosind un
buzzer. Dioda intactă prezintă o rezistență, iar cea defectă dă un semnal la instrumentul de
măsură.
Bobine: Se măsoară inductanța.
Condensatoare: Se măsoară capacitatea.
25
EXERCIȚIU
ACTIVITATEA DE IMPLEMENTARE
Observați un eșantion de aplicație SCADA

➢ Calculați valoarea rezistenței ➢ Utilizați codurile de culori.
➢ Verificați rezultatul cu ajutorul ➢ Măsurarea se face trecând instrumentul de
instrumentului de măsură. măsură pe Ohm
➢ Folosiți un buzzer și asigurați-vă că toate
➢ Efectuați testul de verificare la nivelul
cablurile contorului sunt conectate corect.
specificat pentru măsurarea diodelor.
➢ Este posibil ca dioda să nu arate în
➢ Testați dacă există o diodă
exterior că este defectă, așa că trebuie să o
scurtcircuitată sau ruptă.
măsurați.
➢ Efectuați testul de verificare la nivelul ➢ Măsurarea se va face la nivelul
determinat pentru măsurarea bobinei. inductanței.
LISTĂ DE VERIFICARE

1. Înțelegeți importanța elementelor de bază ale circuitelor
electronice?
2. Recunoașteți materialele semiconductoare?
3. Ați învățat care este contribuția electronicii de bază la

tehnologie?
EVALUARE
considerați suficient de bine pregătit, repetați activitatea de învățare. Dacă toate răspunsurile
26
Citiți cu atenție următoarele întrebări și completați spațiile libere.
1. Rezistența opusă trecerii curentului se numește ..................................
2. Elementul de circuit realizat prin plasarea unui izolator între două materiale
conductoare se numește ..................................
3. Elementul de circuit pe care îl folosim cu metoda de reglare a valorii rezistenței se

numește ..................................
4. ..................... este adesea utilizat ca un condensator de bypass în circuitele de înaltă
frecvență.
5. Un element de circuit prin care curentul poate trece într-o singură direcție se
numește ...........
EVALUARE

legate de întrebările la care ați răspuns incorect sau la care ați ezitat să răspundeți, revenind la
activitate. Dacă toate răspunsurile dvs. sunt corecte, treceți la următoarea activitate de învățare.
27
ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE-3
SCOP
Veți cunoaște definițiile și domeniile de utilizare ale instrumentelor mecanice de bază.
CERCETARE
➢ Colectați informații despre uneltele mecanice de mână de bază.

➢ Înregistrează informațiile pe care le-ai obținut și împărtășește-le cu profesorul tău
și cu prietenii tăi.
3. MECANICĂ DE BAZĂ
3.1. Menghine
Acestea sunt unelte de prindere temporară detașabile, utilizate pentru menținerea, fixarea și
asamblarea diferitelor piese. Au fost dezvoltate menghine de diferite forme pentru a fi
utilizate în diverse domenii de activitate. Caracteristica comună a tuturor acestora este aceea
de a strânge piesa.
3.1.1 Tipuri și utilizare
3.1.1.1 Menghină de banc
Este fabricată din fontă prin turnare și forjare. Are două fălci, una fixă și una mobilă. Pentru
a proteja fălcile principale ale menghinelor, două piese de oțel în formă de prismă
dreptunghiulară, realizate din oțel, sunt conectate la fălci cu ajutorul unor știfturi sau
șuruburi. Este cel mai frecvent utilizat tip de menghină.
28
3.1.1.2. Menghină paralelă de mașină
Se utilizează pentru fixarea pieselor care urmează să fie prelucrate pe bancuri de lucru, cum
ar fi mașina de găurit, raboteză, vargel, freză. Are canale lungi pentru a se deplasa la dreapta,
la stânga, înainte și înapoi.
3.1.1.3. Menghină cu picior

Acestea sunt cele mai vechi tipuri de menghine. Sunt fabricate din oțel obișnuit. Au primit
acest nume pentru că există un picior pe falca fixă a menghinei.
Se folosește mai ales în forja la cald și la rece și în operațiunile de fierărie cu lovituri de
ciocan.
29
3.1.1.4. Menghine de șanfrenare
Acestea sunt menghine pentru netezirea și șanfrenarea muchiilor de 90 de grade la unghiuri
de 30 sau 45 de grade pentru a preveni deteriorarea din cauza colțurilor tăioase și a
proeminențelor ascuțite de pe marginile diferitelor mașini și unelte manuale, precum și
pentru a da un aspect estetic. Aceste suprafețe înclinate se numesc șanfrenuri. După ce piesa
este fixată pe menghina de șanfrenare, piesa și menghina sunt prinse împreună la o altă
menghină. Nu poate fi utilizat singură, este mobilă.
3.1.1.5. Menghine de mână

Aceste cleme sunt utilizate pentru prelucrarea pieselor foarte mici. Ambele fălci sunt mobile.
Între fălci se află un arc care le aduce înapoi. Pe măsură ce se strânge piulița cu aripi de pe o
parte, piesa este fixată.
3.1.1.6. Menghină cu cap ascuns
30
Este un diapozitiv format din două piese, cu diferite găuri perforate pentru a putea introduce
piese de diferite diametre. După ce țevile sunt așezate în cavitatea potrivită pentru diametrul
lor, capătul țevii este ștanțat cu un dispozitiv de extracție special. Se utilizează pentru
desfundarea țevilor și fitingurilor hidraulice ale sistemului de combustibil diesel, ale
sistemului de frânare.
3.2 Pile
Pilele sunt unelte manuale care ajută la modelarea pieselor metalice prin îndepărtarea de
material prin așchiere. Lucrează prin detașarea așchiilor de pe suprafața pieselor metalice cu
ajutorul dinților aflați pe ele.
3.2.1. Tipuri și utilizare
Există mai multe tipuri de pile, în funcție de destinația lor și de proprietățile materialelor care
urmează să fie prelucrate. Acestea pot împărțite în grupe, după cum urmează.
3.2.1.1. Pile, în funcție de secțiunea lor transversală
Pile late: sunt utilizate pentru a pili suprafețe plane.
Pile pătrate: Se utilizează pentru șlefuirea găurilor unghiulare și pentru șlefuirea

suprafețelor interioare.
31
Pile triunghiulare: Se utilizează pentru șlefuirea colțurilor interioare și curățarea filetelor de
șuruburi.
Pile rotunde: Se utilizează pentru prelucrarea găurilor și alte operații similare.
Pile semirotunde: Acestea sunt utilizate în general pentru pilirea suprafețelor concave.
Pile trapezoidale: sunt pile mici dințate, cu un vârf de daltă pe suprafața lor.
32
Pile cuțit: pile cu lamă care arată ca un cuțit.
3.2.1.2. Pile, în funcție de forma dinților lor
Pile cu dinți drepți: se utilizează pentru șlefuirea oțelului și a metalelor dure.
Pile cu două rânduri de dinți: utilizate pentru șlefuirea materialelor dure, cum ar fi
oțelurile și alama.
Pile cu dinți curbați: se utilizează pentru pilirea cartonului presat sau a duraluminiului.
Rașpel: Aceste pile se mai numesc și pile pentru lemn. Sunt folosite pentru a prelucrare
lemnul și alte materiale moi similare
3.2.1.3. Pile, în funcție de mărimea dinților lor
Pile aspre
Pile semifine
Pile fine
33
3.3. Fierăstraie
Procesul de fragmentare a unui material în mai multe bucăți, cu ajutorul unui instrument de
tăiere, se numește tăiere. Procesul de tăiere se împarte în două: tăiere fără așchiere și tăiere
prin așchiere. Tăierea cu un ferăstrău este un proces de prelucrare mecanică. Ferăstraiele
manuale au multe utilizări în industrie.
3.3.1. Utilizare
Sunt utilizate pentru tăierea tuturor tipurilor de metale și țevi metalice în industrie. Lucrările
de tăiere a metalelor cu ferăstraiele manuale sunt practice, fiind utilizate frecvent în
sectoarele automobilelor, obiectelor sanitare, metalelor și mașinilor.
3.4. Șurubelnițe
Sunt unelte de mână care ajută la îndepărtarea și montarea diferitelor șuruburi. Șurubelnițele
plate și Phillips sunt utilizate pe scară largă. În ateliere, lamele șurubelnițelor plate pot fi
ascuțite cu ajutorul unor pietre de polizor.
34
3.4.1. Tipuri și caracteristici
Șurubelnițele plate și Phillips sunt fabricate într-o varietate de dimensiuni pentru a se adapta
la locul de utilizare. Vârfurile sunt tratate termic și călite. Unele șurubelnițe plate au o
caracteristică capete magnetice.
35
EXERCIȚIU
Lucrul cu cu menghina și alte unelte manuale.
Rotiți maneta de prindere în sens antiorar,

Fixați o foaie de cupru pe menghină
deschideți-o și introduceți foaia.
Perforați foaia cu un burghiu.

Faceți o gaură în centru cu un burghiu.
Pentru tăiere, fixați lemnul care urmează să

Tăiați cu un ferăstrău o bucată de lemn.
fie tăiat în menghină.
Îndepărtați așchiile cu un rașpel. Fixați materialul în timpul prelucrării.
Curățați piesa. Utilizați soluții pentru curățare.
LISTĂ DE CONTROL
1. Este menghina strânsă suficient de bine?
2. Placa de cupru este fixată în menghină?
3. A fost realizată cu succes găurirea?
4. Au fost îndepărtate cu succes așchiile?
EVALUARE
considerați suficient pregătit, repetați activitatea de învățare. Dacă toate răspunsurile
36
MĂSURARE ȘI EVALUARE - 3
Citiți cu atenție întrebările de mai jos și marcați (A) pentru propozițiile ADEVĂRATE
și (F) pentru cele FALSE.
1. ( ) Șurubelnițele sunt unelte de mână care ne ajută la îndepărtarea și instalarea diferitelor
șuruburi.
2. ( ) Tăierea unui material în bucăți cu ajutorul unui instrument de tăiere se numește

șurubelniță.
3. ( ) Uneltele de legătură temporară detașabilă utilizate pentru a ține, fixa și asambla diverse
piese se numesc menghine.
4. ( ) Uneltele manuale care ne ajută să dăm forma dorită prin îndepărtarea așchiilor de pe
piesele metalice se numesc ciocane.
EVALUARE

legate de întrebările la care ați răspuns incorect sau la care ați ezitat să răspundeți, revenind
la activitate. Dacă toate răspunsurile dvs. sunt corecte, treceți la următoarea activitate de
învățare.
37
SCOP
Veți ști cum să localizați și să verificați centralele electrice ce urmează a fi instalate.
CERCETARE
➢ Colectați informații despre zona de instalare.

➢ Înregistrați informațiile obținute și împărtășiți-le cu profesorul și colegii.
4. LOCALIZAREA CENTRALEI SOLARE

Care este starea fizică a terenului? Care sunt efectele asupra amplasamentului stației?
În ceea ce privește starea fizică a sitului, trebuie să se înțeleagă formațiunile terestre, cum ar
fi oceanele, mările, lacurile, râurile, munții, câmpiile, în special formele de suprafață.
Condiția fizică este legată de aspectul exterior al pământului.
4.1 Măsurători privind centrala solară

Atunci când se selectează locul de amplasare centralei solare, aceasta trebuie instalată la o
distanță de cel puțin 10 ori mai mare decât înălțimea elementelor din jur (clădiri, copaci etc.)
sau astfel încât să poată primi razele solare la un unghi de cel puțin 5° față de orizontală în
timpul răsăritului și apusului soarelui.
4.2. Determinarea unghiului de radiație al locației stației

Busola și utilizarea acesteia
Cea mai importantă parte a busolei este acul magnetic. Acest ac este montat pe corpul
busolei, astfel încât să se poată mișca liber. Atunci când acul este eliberat, acesta arată
întotdeauna în aceeași direcție. Acest lucru se datorează faptului că există o forță în pământ
care trage acul. Pământul este ca un magnet mare, cu un capăt în nord și celălalt în sud.
Magnetismul pământului face ca acul busolei să se rotească spre nordul magnetic. Capătul
38
acului orientat spre nord este vopsit în roșu sau negru. La unele ace de busolă, vârful este
ascuțit ca un vârf de săgeată. Unele au chiar și litera N pe capătul acului care indică nordul.
Busola are o suprafață cu 4 colțuri. Acestea indică principalele direcții: nord, sud, vest, est.
Aceste direcții împart busola în 4 cadrane. Acestea sunt împărțite între ele: nord-est, nord-
vest, sud-est, sud-vest.
Utilizarea dispozitivului de determinare a unghiului de radiație pentru amplasarea

stației
Radiația este emisia sau transferul de energie sub formă de unde sau particule
electromagnetice. Fasciculele de lumină care vin dintr-o sursă de lumină și ajung la noi în
linie dreaptă se numesc raze. Energia emisă de atomi, de soare și de alte stele se numește, de
asemenea, radiație.
4.3. Unghiului de radiație al stației
În timp ce se determină unghiul de radiație al stației din țara noastră, vor exista două
unghiuri diferite, de vară și de iarnă. Primul dintre ele este ajustat pentru a fi de 57 de grade
vara și celălalt este ajustat pentru a fi de 27 de grade iarna, iar partea sudică este luată ca
latitudine.
4.4 Verificarea stării fizice a dispozitivelor de măsurare
4.4.1 Tipuri de senzori și conexiuni

La stația de măsurare solară, trebuie măsurate și înregistrate variabile precum radiația solară,
durata de strălucire a soarelui, viteza și direcția vântului, temperatura aerului și umiditatea
relativă. Mai jos sunt prezentate variabilele meteorologice și denumirile senzorilor.
Denumire variabilă Dispozitiv de măsurare
Instrument pentru măsurarea radiației solare,

Radiația solară piranometru
39
Instrument pentru măsurarea duratei de strălucire a
Durată de strălucire a soarelui soarelui
Viteza vântului Instrument de măsurat viteza vântului (anemometru)
Direcția vântului Contor de direcție a vântului
Instrument de măsurat temperatura aerului

Temperatura aerului (termometru)
Umiditate relativă Contor de umiditate relativă
Tip de conexiune
1. Instrument pentru masurarea radiatiei solare (piranometru):

- Instrumentul pentru masurarea radiatiei solare (piranometru) trebuie să se afle în plan
orizontal (trebuie verificat cu o nivelă).
- Dispozitivul se amplasează la sud, în direcția nord-sud.
- Ar trebui să se facă controlul al chimicalelor pentru dezumidificator.
- Piranometrul este clasificat în standardul ISO 9060 și Ghidul OMM-8. Acesta trebuie să fie
selectat ca senzor definit de categoria First Class -Good Quality sau mai bună, și trebuie să
aibă un certificat de calibrare la zi (care să acopere perioada de măsurare prescrisă).
-Coeficientul de sensibilitate al piranometrului trebuie verificat în programul care rulează în
unitatea de colectare a datelor.
2. Instrument pentru măsurarea duratei de strălucire a soarelui
- instrumentul care măsoară durata strălucirii soarelui trebuie instalat astfel încât să facă un
unghi cu orizontala cu o precizie de ±5° în funcție de latitudine și să fie orientat spre nord.
- dezumidificatorul nu trebuie să-și fi pierdut proprietățile chimice.
- instrumental de măsurare a timpului de soare trebuie să aibă un certificat de calibrare la zi
(care să acopere perioada de măsurare prevăzută).
3. Alți senzori:
40
- Senzorul de temperatură și de umiditate a aerului trebuie să se afle într-o carcasă cu
ventilație adecvată, care să nu fie afectată direct de radiațiile solare și trebuie instalată
pe stâlp.
- Înălțimea stâlpului de măsurare a vântului poate fi de 10 m.
- Dacă se va folosi un stâlp înalt de 10 m, senzorul va fi amplasat pe stâlp zi și noapte.

O lampa de avertizare cu LED care emite lumină roșie poate fi instalată împreună cu
senzorul
- Instrumentele de măsurare a vitezei și a direcției vântului pot fi instalate în vârful

stâlpului la o înălțime de 10 m și pe un braț al senzorului de cel puțin 1 m.
- Poziționarea nordică a senzorului de direcție a vântului trebuie verificată cu o busolă.
- Senzorul de viteză a vântului, cenzorul de temperatură a aerului și cel de umiditate

trebuie să aibă certificate de calibrare la zi (care să acopere perioada de măsurare
prevăzută).
4. Cablarea:
- Toate cablurile senzorilor și cablurile de energie trebuie să fie prinse de stâlp și de
brațe, la intervale de 1 m, pentru a garanta siguranța dispozitivului, îmbunătăți
aspectul vizual și pentru a evita încărcarea și vibrațiile stâlpului.
- Conexiunile senzorilor, ale energiei și ale sistemului de comunicare trebuie să fie

durabile și etichetate clar în unitatea de colectare a datelor.
5. Punerea la pământ și protecția împotriva trăsnetului:
- Se poate instala un sistem eficient de protecție împotriva trăsnetului și de împământare

pentru a proteja stația de măsurare împotriva trăsnetului și a fluctuațiilor bruște de tensiune.
Sistemul de protecție împotriva trăsnetului și de împământare propus este descris mai jos.
- În cazul în care se utilizează un catarg de 10 m înălțime, se poate folosi un paratrăsnet din
cupru masiv (1 - 1,5 m) suficient de lung pentru a se ridica la cel puțin 50 cm deasupra
senzorilor de vânt din vârful catargului și pentru a proteja senzorii la un unghi de 60°.
41
-Acest punct de captare poate fi conectat la cel puțin două tije de împământare care să fie
înfipte în pământ cu conductorul de coborâre fixat mecanic de stâlp, iar împământarea se
poate face astfel încât rezistența de împământare să fie de maximum 10 Ω.
- Legătura echipotențială poate fi realizată prin conectarea tuturor împământarilor la același
punct.
- Conductorul descendent de împământare poate fi fixat mecanic de stâlp la intervale de 2 m,
astfel încât să nu creeze o imagine de încovoiere sau de cădere.
6. Unitatea de achiziție a datelor (înregistrator de date):
- Unitatea de colectare a datelor (înregistrator de date), unitățile de protecție, dispozitivele de

comunicare și unitățile de alimentare cu energie sunt plasate într-o cutie cu IP66 (clasificare
de protecție). Cutia trebuie instalată la o înălțime corespunzătoare, astfel încât să nu fie
afectată de efectele mediului.
- Unitatea de colectare a datelor (datalogger) este un dispozitiv de măsurare și înregistrare

electrică care rulează un program care convertește semnalele electrice de la senzori în
parametri meteorologici. Pentru toți senzorii solicitanți, coeficientul de conversie a
semnalelor electrice în parametri meteorologici, corecția etc. va arăta valorile în programul
unității de achiziție a datelor.
- Unitatea de colectare a datelor trebuie să aibă capacitatea de a stoca datele măsurate și

calculate de la senzori timp de cel puțin 1 (un) an, porturi de comunicare pentru elemente de
comunicare și conexiuni de întreținere, precum și circuite de protecție pentru impacturi de la
senzori și fulgere.
-Certificatele de calibrare și broșurile tuturor senzorilor și fotografiile de instalare realizate

pe teren se adaugă la raport. La stația de măsurare solară trebuie amplasate garduri de
protecție și semne de avertizare pentru a se lua măsurile de securitate necesare pentru
siguranța vieții și a bunurilor.
42
-Deteriorarea, deteriorarea sau pierderea de date care pot apărea din orice motiv în sistemul
de măsurare solară este responsabilitatea solicitantului.
-toate măsurile care trebuie luate la stația de măsurare solară pentru a preveni daunele aduse
vieții sau proprietății unor terțe părți sunt responsabilitatea solicitantului. În cazul unui astfel
de eveniment, MGM (Direcția Generală de Meteorologie) nu are nicio responsabilitate
pentru daunele provocate terților și întreaga responsabilitate aparține solicitantului.
-În cazul în care mai multe stații de măsurare solară aparținând unor companii diferite sau
aceleiași companii sunt stabilite pe același teren, distanța unei stații față de alte stații poate fi
de cel puțin 5 ori mai mare decât înălțimea stâlpului instalat.
4.4.2 Piranometru
Principiul de funcționare
Contor de radiație solară globală (piranometru)

Suma radiațiilor directe și emise care ajung pe Pământ se numește radiație solară globală
(fotografia de mai sus). Radiația solară (intensitatea insolației) se măsoară prin trei metode
diferite:
43
1. Rezistența termică: Energia solară este absorbită de discul vopsit în negru, a cărui
rezistență se modifică în funcție de temperatură. Prin măsurarea modificării rezistenței
discului, se măsoară cantitatea de radiație solară.
2. Termoelectricitatea: Radiația solară este colectată la joncțiunea a două tipuri diferite de
metale conectate între ele. Sub efectul căldurii, la joncțiunea metalelor se produce o tensiune
de mV. Pe măsură ce intensitatea radiației crește, tensiunea crește. Prin măsurarea tensiunii,
se măsoară radiația.
3. Fotoelectricitatea: Materialul fotosensibil fotoelectric generează tensiune prin radiație
solară. Prin măsurarea tensiunii generate, se măsoară radiația globală.
Piranometrul ar trebui să fie de un tip definit ca "First Class - Good Quality" de către OMM
(Organizația Meteorologică Mondială), cel puțin în ceea ce privește domeniul de măsurare:
0-1500 W/m², rezoluție: 5 W/m², precizie: ±% 5 (total zilnic), stabilitate : ± 1,5% /an (pe tot
intervalul de măsurare).
4.4.3 Senzor de durată de strălucire a razelor soarelui (heliograf)
Dispozitivele care înregistrează durata de strălucire a razelor soarelui sau cât de mult timp
din zi este însorit, se numesc heliografe. Instrumentul heliograf înregistrează pe o diagramă
lumina directă a soarelui.
Timpul de însorire: exprimă suma minutelor din timpul zilei în care cantitatea de radiație
solară directă este de 120 W/m² sau mai mare. Interval de măsurare: minut însorit sau fără
soare, rezoluție: 1 minut, precizie: 0,1 oră (total orar).
44
4.4.4 Aparat de măsurare a vitezei vântului (anemometru)
Senzorul de viteză a vântului funcționează cu trei cupe montate pe un ax, pe principiul opto-
electronic (în funcție de numărul de rotații). Axul se rotește sub efectul vântului iar viteza
este determinată în funcție de numărul de rotații pe unitate de timp. Există diferite metode de
determinare a numărului de rotații. Însă, cel mai utilizat sistem este metoda fotodiodei și a
comutatorului magnetic. Cupele sunt conectată la un disc prin intermediul axului. Fanta din
disc are un LED sau un magnet pe o parte și o fotodiodă sau un comutator magnetic pe
cealaltă parte.
Pe măsură ce discul se rotește, fotodioda sau comutatorul magnetic generează un impuls.
Viteza vântului este măsurată prin numărarea impulsurilor produse.
Domeniu de măsurare : 0 - 65 m/sec, valoare de prag : 0,5 m/sec, rezoluție : 0,1 m/sec,
precizie : ± 0,5 m/sec (până la 5 m/sec), ± 10 % ( 5 m/sec' peste), constantă de distanță : 2 - 5
m
Măsurător al direcției vântului: Senzorul de direcție a vântului este montat astfel încât partea
marcată să fie îndreptată spre nord. Acesta funcționează pe principiul potențiometrului
(imaginea 1.4). domeniu de măsurare : 0...360°, rezoluție:1°, precizie: ± 5°.
45
Aparat de măsurat temperatura aerului
Senzorul va fi instalat într-o carcasă specială ventilată corespunzător. Aceasta trebuie să fie
confecționată dintr-un material care este puțin afectat de expunerea la soare. Temperatura se
măsoară cu ajutorul unui termometru cu rezistență (RTD). Elementul de măsurare utilizat în
termometrul cu rezistență este Pt-100. Pt-100 este cel mai utilizat termometru cu rezistență
pentru măsurarea temperaturii. Elementul de măsurare este platina. La 0°C, rezistența este de
100W. Pe măsură ce temperatura crește, rezistența crește liniar. Rezistența lui Pt-100 este
măsurată și convertită în temperatură. În general, se utilizează un sistem de măsurare cu 4
fire pentru a face măsurători precise. Domeniul de măsurare: - 40 °C.....+60 °C, rezoluție :
0,1 °C, precizie : ± 0,3 °C
46
Aparat de măsurat umiditatea aerului
Din punct de vedere meteorologic, se măsoară umiditatea relativă a aerului. Rata maximă de
vapori de apă pe care o poate transporta aerul la orice temperatură la aceeași temperatură se
numește umiditate relativă. Umiditatea se măsoară cu ajutorul unei pelicule de polimer cu
capacitate variabilă de rezistență la umiditate (figura 1.3). Coeficientul dielectric se modifică
pe măsură ce filmul de polimer absoarbe umiditatea aerului. Modificarea coeficientului
dielectric modifică capacitatea. Astfel, atunci când se măsoară capacitatea, se măsoară și
umiditatea. Senzorul este ventilat corespunzător. Acesta va fi instalat în interiorul șanțului
special. Ecranul utilizat pe senzorul de umiditate trebuie să fie confecționat dintr-un material
care este cel mai puțin afectat de expunerea la soare. Intervalul de măsurare: 0%.....100%,
rezoluție: 1%, precizie: 3%.
47
EXERCIȚIU
➢ Determinați poziția de instalare a

➢ Instalați un piranometru pe
piranometrului și folosiți un
stație.
burghiu.
➢ Efectuați instalarea și ➢ Determinați locul de instalare a

asamblarea anemometrului. anemometrului.
➢ Instalați și asamblați ➢ Înregistratorul de date este

furnizorul de date al sistemului.
înregistratorul de date și fiți
Datele sunt preluate de aici, fiți
atenți la starea semnalului
atenți la instalarea sa și la
sistemului. conexiunile cu alți senzori
➢ Determinați locația pentru

➢ Montați heliograful.
instalarea heliografului.
Listă de verificare
5. Este anemometrul montat suficient de stabil?
6. Este înregistratorul de date fixat bine?
7. Este stabilizat heliograful?
8. Datele sunt primite în stație într-un mod corect?
EVALUARE
48
considerați suficient pregătit, repetați activitatea de învățare. Dacă toate răspunsurile
49
Citiți cu atenție următoarele întrebări și completați spațiile libere.
1. Dispozitivul de măsurare a radiației solare se numește ............
2. Dispozitivul care măsoară viteza vântului se numește ................
3. Denumirea dispozitivului de măsurare a temperaturii aerului este ..............
4. Numele instrumentului care măsoară umiditatea aerului este .............
50
SCOP
Veți cunoaște componentele pentru panouri solare cu energie regenerabilă.
CERCETARE
➢ Colectați informații despre celulele solare.

➢ Înregistrați informațiile obținute și împărtășiți-le cu profesorul și cu colegii.
5. ECHIPAMENTE ȘI CALCULE PENTRU

INSTALARE
5.1 Panouri solare
INFORMAȚII GENERALE
Semiconductori
Semiconductorii conduc bine curentul în anumite condiții, dar nu conduc în altele.
Conductivitatea siliciului pur sau a germaniului poate fi ajustată prin modificarea numărului
de electroni liberi sau de vacanțe. Acest lucru se realizează prin adăugarea de elemente dopante
în semiconductor.
Procesul de dopaj
Procesul de adăugare controlată de atomi străini într-un cristal semiconductor se numește
"dopaj". O creștere a numărului de purtători de curent (electroni sau vacanțe) duce la o creștere
a conductibilității (scăderea rezistenței), iar o scădere a numărului de purtători de curent
(electroni sau vacanțe) duce la o scădere a conductibilității (creșterea rezistenței).
51
Semiconductor de tip n
Se obține atunci când atomii cu 5 electroni de valență (cum ar fi fosforul, arsenicul, bismutul
sau antimoniul) sunt adăugați la cristalul de siliciu într-un anumit raport (figura 1-1). Patru
electroni de valență ai atomului pentavalent formează legături covalente cu cei patru electroni
de valență ai siliciului iar al cincilea electron de valență rămâne liber. Acest electron este foarte
slab legat de atomul de siliciu. Conductivitatea poate fi crescută prin creșterea numărului
acestor electroni slab legați. Aceasta se face crescând numărul de atomi adăugați la siliciu.
Acest electron de conducție rezultat ca urmare a adaosului nu creează un gol în banda de
valență.
Figura 0-1. formarea unui material semiconductor de tip n
În cazul semiconductorilor de tip n, electronii sunt numiți "purtători majoritari". Astfel,

electronii sunt purtătorii de curent în materialele de tip n. În semiconductorii de tip n, există,
de asemenea, un număr mic de perechi electron-gol formate din cauza căldurii. Aceste goluri
nu sunt formate cu atomi dopanți și se numesc "purtători minoritari".
Semiconductor de tip p
Se obține atunci când atomii trivalenți (de bor sau aluminiu) cu 3 electroni de valență sunt
adăugați la cristalul de siliciu într-un anumit raport (figura 1-2). Cei 3 electroni de valență
formează o legătură covalentă cu cei 3 electroni de valență ai siliciului. Dar, un electron de
valență al siliciului nu poate forma această legătură. În acest caz, apare o deficiență de un
electron. Acest lucru se numește "decalaj" sau "gol=gol". Golurile se comportă ca o sarcină
pozitivă. Numărul de goluri poate fi controlat controlând dopajul. Prin creșterea numărului
acestor goluri, conductivitatea crește.
52
Figura 0-2. Formarea materialului semiconductor de tip p
În cazul semiconductorilor de tip p, curentul este furnizat în principal de vacanțe. Aceste

vacanțe se numesc "purtători majoritari". În semiconductorii de tip p se formează, de
asemenea, un număr mic de electroni liberi. Aceștia sunt perechi electron-vacanță formate prin
căldură. Acești electroni liberi nu se formează în timpul dopajului siliciului și se numesc
"purtători minoritari".
Joncțiunea p-n
Dacă semiconductori de tip p și n sunt aduși împreună în condiții adecvate, se formează o
joncțiune p-n. Joncțiunea p-n este utilizată în industria electronică pentru a realiza elemente
de circuit, cum ar fi diode, tranzistori, baterii fotovoltaice etc. Figura 1-3 prezintă structura
joncțiunii p-n.
Regiunea neutră
Figura 1-3 prezintă structura joncțiunii p-n. Atunci când se formează joncțiunea, o parte din
electronii liberi din semiconductorul de tip n se combină cu vacanțele din semiconductorul de
tip p. Unele dintre vacanțele din semiconductorul de tip p se combină cu electronii din
semiconductorul de tip n. În acest caz, partea p capătă sarcină netă (-), iar partea n capătă
sarcină (+). Astfel, se formează un "câmp electric" de la n la p în regiunea de îmbinare și se
formează o "diferență de potențial", această regiune se numește "regiune de golire".
53
Figura 0-3. Joncțiune p-n
Figura 1-3b prezintă zona de golire formată de ioni pozitivi și negativi în regiunea joncțiunii
p-n. Diferența de potențial la această joncțiune este de aproximativ 0,7 V pentru siliciu și 0,3
V pentru germaniu la 250 °C. Această tensiune se numește "polarizare a diodei". Polarizarea
diodei este afectată de temperatură. De exemplu, fiecare creștere de 10 °C a temperaturii
determină scăderea tensiunii de polarizare a diodei cu aproximativ 2,3 mV.
5.2 Celule solare

Sistemele care transformă energia solară care cade pe suprafața lor în energie electrică se
numesc "celule fotovoltaice" sau "celule solare". Celula solară este alcătuită din două straturi
de bază (figura 1-4). Stratul pe care cad razele solare se numește "strat fereastră", iar stratul
în care razele sunt absorbite se numește "strat de absorbție". Atunci când razele de lumină cad
pe stratul fereastră, cele care ajung în regiunea comună formează o pereche electron-gol. Cu
ajutorul câmpului electric favorabil existent în regiunea de joncțiune, electronii se deplasează
spre partea n, iar golurile spre partea p (figura 1-4). Dacă celula solară este conectată la o
sarcină externă, aceasta produce curent continuu (C.C.).
Cea mai mică unitate a panoului solar este reprezentată de celulele solare. Celulele se
unesc pentru a forma module, modulele se unesc pentru a forma panouri, iar panourile se unesc
pentru a forma parcuri fotovoltaice (Figura 1-5). Modulele fotovoltaice pot realiza tensiunea
dorită prin conectarea în serie. Curentul dorit și puterea dorită se pot realiza prin conectarea în
paralel. În funcție de necesarul de putere, se pot crea sisteme de la câțiva wați la megawați.
54
5.2.1. Tipuri de conectare a panourilor
Atunci când panourile sunt conectate în serie, curentul de scurtcircuit rămâne constant, în
timp ce tensiunea de circuit deschis se reduce treptat.
Atunci când sunt conectate în paralel, tensiunea de circuit deschis rămâne constantă, în timp
ce curentul de scurtcircuit crește.
5.2.2. Componente ale sistemului fotovoltaic

Acesta este format din module fotovoltaice, conexiuni prin cablu, invertor, sarcini și
baterie (opțional).
Conectarea în paralel a panourilor
Pe scurt, tehnologia panourilor solare a făcut multe progrese din 1839. A făcut progrese bune
în ceea ce privește eficiența și prețurile ieftine ale panourilor solare.
5.2.2.1 Tipuri de panouri
Principalele tipuri de panouri solare sunt următoarele:
• panou solar monocristalin (modul solar monocristalin de siliciu)

• panou solar policristalin (modul solar policristalin de siliciu)
• panou solar cu film subțire (Thin Film Solar Module)
• panou solar flexibil
• panou solar transparent
55
Panou solar monocristalin (Modul solar monocristalin de siliciu)
Cel mai eficient panou solar este cel monocristalin. Acesta produce energie mare într-un
spațiu mic.
Însă, prețul panourilor monocristaline este mai mare decât cel al altor tipuri de panouri
solare.
Eficiența celulelor solare monocristaline este de aproximativ 24%, cu mult mai mare decât
cea a altor panouri de energie solară de pe piață. Dar prețul unitar pe watt este, de asemenea,
de aproape două ori mai mult decât în cazul altor tipuri de panouri. Aceste panouri solare au
o durată mai lungă de utilizare și de producție de energie electrică. În plus, panourile solare
monocristaline pot funcționa mai eficient în climatele calde.
În fine, dacă aceste celule solare sunt mai mult sau mai puțin umbrite, întregul panou solar
poate fi afectat în mod negativ.
Panou solar policristalin (Modul solar cu siliciu policristalin)
Putem spune că panoul solar policristalin este un produs complet. Este echilibrat atât din
punct de vedere al eficienței, cât și al costului unitar și este cel mai ieftin panou solar. Multe
centrale solare sunt construite cu panouri policristaline. Aproape mai mult de 68% din piață
utilizează celule solare policristaline. În plus, nu se poate spune că este afectat de
schimbările de temperatură din aer (în comparație cu monocristalinul). Rata de eficiență a
acestor celule solare este de aproximativ 15%. Panoul solar policristalin ocupă mai mult
spațiu și produce mai puțină energie.
Panou solar cu film (modul solar cu film subțire)

Panoul solar cu peliculă subțire are cea mai mică cotă pe piața de generare a energiei solare.
Celulele solare cu film subțire nu sunt preferate. Cel mai important motiv pentru care acest
tip de panou solar nu este preferat este eficiența sa scăzută. Aceste celule solare cu peliculă
subțire ocupă mult spațiu. Dar, în ciuda faptului că ocupă atât de mult spațiu, au o
performanță foarte proastă în ceea ce privește raportul spațiu-eficiență. Eficiența acestui tip
de panou solar este de aproximativ 7%. Aceasta este o eficiență foarte scăzută. Dar, aceste
56
panouri solare au un aspect foarte elegant. Putem spune că este preferat mai mult pentru
design. În plus, nu este prea afectat de schimbările extreme de temperatură și de umbrire.
Panou solar flexibil

Panoul solar flexibil este un panou solar cu o mulțime de posibilități de utilizare. Aceste
celule solare sunt într-adevăr foarte flexibile. Iar celulele solare flexibile sunt incasabile și
foarte durabile. Structura acestui tip de celule solare poate fi atât monocristalină, cât și
policristalină. În acest caz, se diversifică și eficiența acestor panouri energetice. Panou solar
flexibil este foarte ușor. Datorită cadrului din aluminiu tratat, aceste panouri nu au sticlă,
ceea ce le face mult mai ușoare. De asemenea, este ideal pentru acoperișurile înclinate în stil
dom, acoperișul nerebuind să fie neapărat plat.
În ceea ce privește domeniile de utilizare, se poate opta pentru orice variantă. De exemplu,
adăposturi pentru autobuze, acoperișuri înclinate pentru fabrici, copertine înclinate pentru
parcări.
Panou solar transparent

De fapt, acesta nu este un panou. Dar este o metodă bună de generare a electricității din
energie solară. Folosind o sferă transparentă umplută cu apă, se poate obține o eficiență
maximă din energia solară. Se pare că generatorul solar sferic va ieși mult mai mult în
evidență în viitor. În prezent, acesta este disponibil pe piață.
5.3 Invertoare
Inverterul, convertorul de putere sau invertorul, care poate fi definit ca un element de
conversie a energiei electrice, este utilizat în multe domenii diferite, de la sursele de
alimentare de mici dimensiuni utilizate în calculatoare până la sistemele mari care
alimentează rețelele de distribuție electrică. Invertorul furnizează curent alternativ la valorile
dorite de tensiune, putere sau frecvență de la panourile solare și turbinele eoliene care
generează electricitate din surse de energie regenerabilă.
Invertoarele sunt utilizate în televizoare și în lămpile de iluminat, astfel încât acestea să poată
fi folosite în medii mobile, cum ar fi mașinile, bărcile sau zonele de camping. În special, ca
urmare a studiilor privind beneficiile surselor de energie regenerabilă și a creșterii nevoii și a
57
cererii pentru aceste sisteme, se produc tipuri de invertoare mai buneși stabile, cu mai multe
caracteristici, pentru a face ca energia obținută din sistemele de energie eoliană și solară să
poată fi utilizată. Dispozitivele cu microprocesor sau cu control de joasă tensiune, ieșiri de
alarmă și avertizare, protecție la suprasarcină și reglare statică sunt oferite pe piață de către
producători. Deoarece nu există curent de pornire, dispozitivele care nu dăunează rețelei
funcționează la intervale minime și maxime. Scopul dezvoltării invertorului este de a
economisi bani. Dispozitivul invertor, care curăță fluctuațiile și vârfurile de tensiune
provenite din rețea prin trecerea acesteia prin circuitul de filtrare, reduce defecțiunile
motorului și ale pieselor mecanice cauzate de aceste efecte; Astfel, se reduc la minimum
costurile de reparații și întreținere a acestor piese și se prelungește durata lor de viață. În
plus, invertorul permite realizarea de economii prin reducerea energiei reactive.
5.3.1 Tipuri de invertoare

Există două tipuri de invertoare, cu undă pătrată și sinusoidală, care oferă o ieșire de 220 de
volți CA. Invertorul cu undă pătrată, cunoscut și sub denumirea de sinusoidală modificată,
are un algoritm numit MPPT (Maximum Power Point Tracking). Dezvoltat pentru a obține o
eficiență maximă, acest algoritm își efectuează automat calculele în funcție de sarcina
curentă din sistem. Deoarece invertoarele sinusoidală modificată nu oferă o ieșire electrică
sinusoidală pură, dacă sunt utilizate pentru frigidere, mașini de spălat, dispozitive electronice
sensibile etc. pot cauza defecțiuni ale dispozitivelor.
În cazul în care invertorul va fi utilizat pentru alimentarea unor astfel de sarcini sensibile, ar
trebui să se prefere cu siguranță un invertor sinusoidal pur. Invertorul cu undă pătrată
(invertor sinusoidal modificat) este potrivit pentru aplicații de mică precizie, cum ar fi
iluminatul și încălzirea. Invertor sinusoidal pur funcționează fără probleme în sarcini
motorizate, este potrivit pentru sarcini grele, curent de pornire ridicat și este avantajos pentru
sarcini datorită capacității sale ridicate de pornire. Un invertor pur sinusoidal stabilește
tensiunile și frecvențele de intrare ca unde sinusoidale complete. Frecvența lor de funcționare
este de 50/60 Hz, iar eficiența lor este cuprinsă între 89% și 94%. Forma de undă utilizată în
rețea este sinusoidală pură. De fapt, o undă sinusoidală pură nu există. Din cauza diverselor
pierderi și armonici, forma de undă sinusoidală pură ne vine în minte doar atunci când se
vorbește teoretic de rețeaua electrică.
58
Cum se selectează invertoarele în funcție de sistem?
Invertoarele, care au o structură ușoară și portabilă la puteri mici, au posibilitatea de a lucra
la tensiuni diferite în funcție de fiecare sistem. În general, invertoarele, care pot funcționa în
intervalul de putere de 50W-50kW, asigură o funcționare silențioasă și o eficiență ridicată în
diverse sisteme.
Acestea au diverse avantaje. Invertoarele selectate în funcție de modul în care vor fi utilizate
în sistem susțin multe caracteristici. De exemplu, pot fi preferate modelele de invertoare cu
control prin microprocesor sau control de joasă tensiune, ieșiri de alarmă și avertizare. În caz
de suprasarcină într-un alt sistem poate fi selectată o variantă de invertor protejat, cu reglare
statică. La selectarea puterii invertorului care urmează să fie utilizat, aceasta nu trebuie să fie
mai mică de 10% din puterea instalației fotovoltaice care alimentează invertorul pentru
sistemele de tip on-grid, iar pentru sistemele off-grid. este adesea preferabil ca sarcina care
urmează să fie alimentată să fie aleasă pentru a satisface valoarea cererii.
5.4 Analizoare de putere

Pe lângă producerea de energie, unul dintre celelalte aspecte importante este utilizarea
energiei de înaltă calitate. Prima condiție pentru a utiliza energia cu calitate este de a o
urmări în toate aspectele. Cu ajutorul analizoarelor de rețea, se poate măsura fiecare
parametru al energiei electrice, care este o putere invizibilă, și se pot face economii în
instalații. Diverși parametri ai unui sistem de distribuție electrică sunt monitorizați și
măsurați cu un analizor de putere. Este de mare importanță să se utilizeze analizoare de
energie în instalații pentru a îmbunătăți calitatea energiei. De exemplu, pentru a reduce risipa
de energie electrică într-o clădire, se pot calcula costurile și relațiile dintre sarcini (cum ar fi
aerul condiționat, încălzirea) și se poate stabili un plan energetic în funcție de datele obținute
ulterior. Datele măsurate pentru analiza calității energiei și a rețelei pot fi transferate către un
software de monitorizare și control de la distanță datorită funcției de comunicare a
dispozitivelor. Valorile RMS ale sistemelor monofazate-trifazate, tensiunile fază-neutru și
fază-fază, curentul neutru, curentul total, curenții de fază, factorul de putere, puterea activă
instantanee (W), puterea aparentă instantanee (VA), puterea reactivă (VAr), frecvența (Hz),
puterile medie și maximă, distorsiunea armonică, puterea activă consumată pe oră (Wh),
59
energia reactivă inductivă (kVArh sau MVArh), energia reactivă capacitivă (kVArh sau
MVArh) și unghiurile de fază, care pot apărea, de asemenea, în rețeaua electrică și pot
provoca defectarea dispozitivelor electronice și a cardurilor electronice din toate
echipamentele; Măsoară valorile instantanee de creștere (dreapta), de scădere (umflătură) și
le salvează în memoria sa. În acest fel, poate fi analizată calitatea rețelei și, cu intervențiile
necesare, pot fi prevenite defecțiunile înainte ca acestea să apară.
5.5 Controlere de încărcare solară

Un controler de încărcare este un dispozitiv care împiedică supraîncărcarea bateriei prin
"reglarea" (echilibrarea/gestionarea) curentului și a tensiunii (voltajului) provenite de la
panourile solare. Deși panourile solare de 100 Watt sau 150 Watt sunt oferite ca fiind de 12
V, puteți vedea în specificațiile lor tehnice că tensiunea este mai mare (17-18,5 V). Dacă
bateriile sunt încărcate direct cu această tensiune, ele vor fi deteriorate. Pentru a încărca
complet o baterie de 12 V este necesară o tensiune de aproximativ 13,6-14,4 V, iar
regulatorul de încărcare asigură încărcarea bateriilor imediat ce este atinsă această tensiune.
Regulatorul de încărcare întrerupe curentul după ce bateriile sunt pline. Astfel, bateria nu
este supraîncărcată și durata ei de viață este mai mare.
Motivele pentru care panourile solare nu au o ieșire de 12 volți ca standard sunt următoarele.
Cel mai important motiv este că soarele nu strălucește optim tot timpul, temperatura aerului
nu este întotdeauna cea dorită și alte condiții ideale nu sunt întotdeauna îndeplinite pentru ca
panoul solar să producă energie electrică în cel mai bun mod. Din cauza acestor probleme,
tensiunea de ieșire a panourilor solare este setată la o valoare mai mare. În acest fel, se
încearcă să se obțină nivelul maxim de 13,6 -14,4 volți necesar bateriilor. Regulatorul de
încărcare solară este selectat în funcție de curentul de la panoul solar și de puterea totală a
acestuia. Controlerul de încărcare este cel mai important dispozitiv care afectează
performanța și durata de viață a sistemului de energie solară. Dacă regulatorul de încărcare
este de calitate slabă, durata de viață a sistemului dvs. de energie solară nu va fi foarte lungă.
Una dintre cele mai importante cauze ale incendiilor la sistemele solare este alegerea greșită
a acestor dispozitive.
60
Controlerele de încărcare solară sunt împărțite în trei tipuri:
Primul tip de regulator este reprezentat de regulatoarele simple cu 1 sau 2 trepte care
funcționează prin intermediul releelor sau tranzistoarelor. Acest tip de regulatoare de
tensiune funcționează prin întreruperea alimentării de la panoul solar de îndată ce se atinge o
anumită tensiune. Aceste regulatoare foarte simple sunt foarte vechi și aproape niciodată
folosite. Singurul punct pozitiv al acestor regulatoare de tensiune este fiabilitatea lor ridicată,
deoarece nu au aproape nicio piesă care să se rupă sau să se deterioreze.
Un alt tip este cel al regulatoarele de tensiune cu încărcare PWM. Acesta este în prezent cel
mai preferat tip de regulator de tensiune în sectorul mondial. PWM, acronim de la Pulse
Width Modulation, înseamnă pe scurt că regulatorul de încărcare verifică în permanență
starea bateriei și ajustează durata și frecvența tensiunii pe care o trimite la baterie în funcție
de starea acesteia.
Al treilea tip de regulator de tensiune sunt regulatoarele speciale MPPT. Acestea sunt
recomandate în sistemele cu o capacitate foarte mare a bateriei. Aceste regulatoare de
tensiune, care asigură o eficiență între 94% și 98%, furnizează cu 10% până la 30% mai
multă energie bateriei.
Selecția controlerului de încărcare solară
Primul aspect la care vom fi atenți atunci când alegem un regulator de încărcare este selecția
în funcție de puterea sistemului. Selecția pas cu pas a regulatorului de încărcare solară este
următoarea:
1 - Selecție în funcție de puterea panoului solar

Unul dintre primele puncte la care ar trebui să ne uităm este puterea panoului solar și
numărul acestora în sistemul de energie solară. Puteți alege un controler de încărcare PWM
de până la 450 de wați și o putere totală a panoului solar de 40 Ah. În cazul în care puterea
panoului solar este mai mare de 450 de wați, încărcătorul pe care îl vom allege este MPPT.
61
Trebuie să selectați controlerele. Dacă conectați un panou solar cu o putere mai mare de 450
de wați la controlerul de încărcare PWM, controlerul de încărcare solară se va arde probabil
într-un timp scurt.
2 - Selecție în funcție de numărul de panouri solare
În mod normal, panourile solare cu o putere de 150 de wați sunt considerate de 12 volți.
Panourile solare de 250 de wați sunt considerate de 24 de volți. Îl puteți utiliza la putere
maximă prin conectarea a 3 panouri solare de 150 de wați în paralel la regulatorul de
încărcare de 30 Ah. Dar, în acest caz, tensiunea totală a panourilor solare rămâne la 12 volți.
Dacă doriți să îl conectați ca fiind de 24 de volți, trebuie să conectați 2 panouri solare de 150
de wați în serie. Numai în acest caz, nu pot fi conectate în serie 3 bucăți de panouri de 150 de
wați. De aceea, trebuie să cunoașteți bine relația dintre panoul solar și regulatorul de
încărcare.
3 - Selecție în funcție de tensiunea bateriei și numărul de baterii

Dacă tensiunea bateriei care urmează să fie utilizată este de 12 volți, controlerul de încărcare
trebuie să fie tot de 12 volți. În mod similar, pot fi selectate opțiunile de 24 și 48 de volți. Cel
mai important aspect aici este că tensiunea încărcătorului solar PWM și tensiunea bateriei să
fie aceeași.
4 - Controler de încărcare solară: Are un display? Fără display?

Puteți vedea instantaneu tensiunea bateriilor dumneavoastră cu ajutorul regulatorului solar cu
displayt. Dacă tensiunea bateriei scade sub un anumit nivel, bateriile dvs. vor începe să se
epuizeze. În acest caz, dacă nu interveniți asupra bateriilor, acestea se vor deteriora
ireversibil. Aveți, de asemenea, posibilitatea de a vedea tensiunea și curentul care vin de la
panoul solar. Astfel, dacă există o defecțiune la panourile solare sau la conexiunea panourilor
solare, o puteți detecta imediat. Dacă panourile solare nu vă încarcă bateriile timp îndelungat
(în zile), durata de viață a bateriilor începe să se epuizeze. Pe scurt, dacă doriți să
monitorizați cu ușurință sistemul de energie solară, ar trebui ales un regulator de încărcare cu
ecran LCD.
62
5 - Tip de baterie și selecție în funcție de tipul de baterie
În sistemele de energie solară pot fi utilizate mai multe tipuri de baterii. Pot fi preferate
bateriile de tip umed, baterii de tip uscat sau baterii cu gel. În acest caz, regulatorul de
încărcare solară pe care îl veți utiliza trebuie să poată face distincția între tipurile de baterii.
Sau, în funcție de bateria care va fi utilizată, trebuie să puteți modifica manual valorile de
tensiune ale regulatorului de încărcare. Pentru că este recomandat să încărcați la o anumită
viteză pentru fiecare baterie. Scopul este de a prelungi durata de viață a bateriilor. Multe
încărcătoare PWM de pe piață au această funcție. Și indiferent de tipul de baterie pe care îl
conectați, acesta poate identifica imediat bateria respectivă și se poate programa automat în
consecință.
5.6 Baterie și grupuri de baterii

Ce este bateria solară?
Ce este o baterie solară? Este cel mai popular sistem electric dintre sistemele de alimentare.
Având în vedere cablul de alimentare care trebuie utilizat, se observă că aceste cabluri au o
eficiență scăzută și un cost ridicat. În acest sens, aceste baterii sunt preferate pentru a elimina
aceste probleme și să se obțină o eficiență mai mare. De fapt, datorită acestor baterii, puteți
stoca energie electrică și o puteți folosi oriunde doriți. Aceste nevoi cresc pe zi ce trece, iar
importanța rețelelor de cabluri începe să scadă. Celulele care conțin un electrolit de tip gel se
numesc baterii solare. În special, aceste baterii sunt rezistente la condițiile de mediu, inclusiv
la temperatură și vibrații. Din acest motiv, ele sunt preferate în special în sistemele de energie
regenerabilă, cum ar fi cele eoliene și solare.
De ce se folosește bateria solară?

Bateriile solare sunt utilizate în general pentru stocare. Aceasta are o caracteristică care
economisește energia electrică pentru a evita lucrul în timpurile actuale. În același timp,
existența zilelor fără soare este importantă pentru stocarea energiei. Cel mai important aspect
pentru a determina puterea bateriei solare este de a calcula numărul de zile sau ore care nu vor
fi însorite.
Cum funcționează bateria solară?

63
Scopul sistemului de depozitare este clar. În general, acesta este utilizat pentru a furniza
energie solară seara și noaptea, atunci când este necesar. Principiul aici este că energia
produsă de sistemul solar este mai întâi utilizată pentru consumul propriu. Acest lucru
înseamnă că consumatorii activi din punct de vedere electric, cum ar fi frigiderele și alte
aparate, vor fi alimentați instantaneu cu energie solară. Dar, dacă există mai multă energie
decât este necesar, energia suplimentară va curge în baterie și aceasta va fi reîncărcată. În
cazul în care bateria este deja încărcată și nu există cerere în casă, energia va fi furnizată
către rețea. În cazul în care cererea într-o zi este mai mare decât cantitatea de energie
produsă de soare, energia acumulată poate fi utilizată indiferent dacă bateria este încărcată
complet sau parțial. Energia este preluată de la rețea doar atunci când bateria solară este
complet descărcată. Prin urmare, energia electrică produsă de sistemul de energie solară
poate satisface cea mai mare parte a nevoilor de energie.
Caracteristicile bateriei solare

Bateriile solare sunt disponibile în diferite dimensiuni și pot fi mai mici sau mai mari. În
general, dimensiunea și greutatea variază în funcție de capacitatea bateriei solare. Mai exact,
dimensiunile bateriilor solare variază de la 4 kg la 100 kg. Dacă aveți nevoie de o baterie cu
o capacitate de stocare mare, trebuie să vă asigurați că aveți suficient spațiu pentru a amplasa
atâtea baterii câte aveți nevoie.
În același timp, capacitatea electrică a bateriei solare este variabilă. Sunt disponibile mai
multe baterii solare, concepute pentru nevoi individuale. De obicei, o baterie solară de 2V
oferă cea mai mare capacitate de stocare, dar dacă sistemul dvs. este de 48V, puteți obține
mai multă eficiență. În plus, aceste baterii pot fi conectate în serie, în paralel sau o
combinație a celor două, în funcție de tensiunea sistemului și de capacitatea de stocare.
Bateriile solare de capacitate mare pot fi costisitoare, dar cu o întreținere regulată, acestea
pot dura 5-10 ani.
64
5.6.1 Tipuri de baterii solare
Există patru tipuri diferite de baterii solare: marine, cu celule umede (sau inundate), cu gel și
AGM. Bateriile solare RV sau marine sunt ideale pentru sisteme mici și sunt adesea folosite
de proprietarii de bărci și rulote. În plus, aceste tipuri de baterii au o capacitate de
funcționare continuă redusă și oferă cele mai bune performanțe pe care alte tipuri de energie
electrică nu le pot produce. Bateriile inundate au o durată de viață mai lungă în comparație
cu bateriile solare marine. Se recomandă să fie utilizate în aer liber, deoarece eliberează gaze
în timpul încărcării.
Spre deosebire de bateriile solare inundate, bateriile cu gel nu au găuri și nu eliberează gaz.
Prin urmare, ventilația nu este critică și astfel de baterii pot fi utilizate în interior fără riscuri.
Bateriile AGM utilizează sticlă între plăci pentru a stoca electrolitul. Astfel de baterii sunt
sigilate, ceea ce înseamnă că nu eliberează gaz în timpul încărcării. În plus, bateriile AGM
au aceleași performanțe ca și celelalte baterii. Din acest punct de vedere, ele au toate
avantajele bateriilor cu gel, dar de o calitate superioară. Alte avantaje sunt că pot menține
mai bine tensiunea și, în cele din urmă, durează mai mult.
Ce tip de baterie solară ar trebui să fie folosit?

Există mai multe puncte de care trebuie să țineți cont atunci când alegeți o baterie pentru un
sistem de energie solară. Astfel, nu puteți adăuga orice baterie la sistem. Aceste acțiuni reduc
eficiența sistemului. Astfel, acesta nu furnizează energia necesară și chiar sistemul poate
funcționa defectuos. Lucrurile de care trebuie să țineți cont atunci când alegeți o baterie sunt
în general:
- Durata de viață: Durata de viață a bateriilor cu gel este de aproximativ 8-10 ani, în timp ce
durata maximă de viață a bateriilor plumb-acid este de 2-3 ani.
- Siguranța: Bateriile cu plumb-acid emit gaze și trebuie instalate într-o încăpere bine
ventilată. În cazul bateriilor cu gel, acest lucru nu este necesar.
-Adâncimea de descărcare: Bateria cu gel se descarcă până la 100% din energia stocată. Pe
de altă parte, bateriile plumb-acid se pot descărca doar până la 50%.
- Eficiența sistemului: Eficiența sistemului de baterii cu gel poate depăși 90%, în timp ce cea
a bateriilor cu plumb-acid poate fi de aproximativ 70%.
65
Avantajele bateriei solare
Avantajele bateriilor solare pot fi enumerate după cum urmează:
• Au o durată de viață lungă.
• Au densități energetice ridicate.
• Ratele de auto-epuizare sunt scăzute.
• Acceptă încărcătura ideală.
• Rezistente la căldură.
• Au o siguranță operațională ridicată.
• Prezintă rezistență la uzură.
5.6.2 Întreținerea bateriilor solare și standarde

Întreținerea bateriei solare
Întreținerea bateriei solare este importantă, deoarece poate afecta semnificativ durata de viață
a bateriei solare. Aceasta înseamnă că bateria trebuie să suporte suficient de multă temperatură
și umiditate pentru a provoca o scădere de tensiune care să degradeze performanța, în funcție
de tip. Un alt punct important de luat în considerare este adâncimea de descărcare a bateriei
înainte de următoarea încărcare. Dacă păstrați bateria solară cât mai plină, acestea vor dura și
mai mult. Bateriile plumb-acid funcționează cel mai bine atunci când sunt complet încărcate.
Va dura mai mult timp dacă nu o descărcați foarte mult. Cu toate acestea, există riscul unei
durate de viață mai scurte și pot rezista la maxim la descărcări. Rata de încărcare a bateriei
poate fi determinată cu ajutorul unui voltmetru.
Standarde de tensiune a bateriei solare

Tensiunile maxime ale panourilor solare sunt cele înscrise pe etichetă și nu se depășesc.
Valorile măsurate vor varia iar motivele pentru această variație sunt:
1. Unghiul panoului
2. Intensitatea luminii
3. Calitatea materialului
66
Unghiul panoului: Poziționarea la un unghi de 90 de grade față de soare va crește
întotdeauna eficiența. Motivul este că razele ajung la celulele fotovoltaice fără a fi complet
dispersate, ceea ce este întotdeauna mai bine din punct de vedere al eficienței, dar s-ar putea
să nu ne dăm seama de acest lucru în practică.
Intensitatea luminii: intensitatea luminii va fi întotdeauna prioritară și suprasolicitată în ceea

ce privește latitudinea.
Calitatea materialului: Calitatea materialului va avea întotdeauna un impact direct, astfel

încât tipurile de material vor afecta, de asemenea, calitatea. Un material policristalin și un
material monocristalin nu vor fi la fel.
5.6.3. Calcule privind energia solară

Analiza și calculele tehnice ale centralei solare rezidențiale
-Sistemul fotovoltaic pe care îl vom instala trebuie să fie de o calitate care să asigure toate
nevoile anuale de energie electrică ale unei case.
- Putem calcula consumul anual de energie electrică prin însumarea valorilor facturilor de
energie electrică din ianuarie și iulie și înmulțirea cu 6: Dacă consumul de energie electrică
în ianuarie este de 240 kWh și consumul în iulie este de 160 kWh, valoarea totală este de
2400 kWh/an.
- În acest caz, randamentul anual al instalației noastre fotovoltaice, pe care am planificat-o ca

fiind de tip acoperiș (poziție fixă), ar trebui să fie de cel puțin 2400 kWh.
- Regiunea noastră este 38.-39. În latitudini, putem obține durata de însorire a Turciei ca
fiind de 7,2 ore/an, care este durata medie de însorire.
- Eficiența sistemului poate fi cuprinsă între 55-65% în cazul unei solarii fixe. Utilizând
valoarea de 60%, expresia noastră este;
67
Dacă se scrie 2400 = Wp(sistem) x 0,6 x 7,2 x 35, se calculează ca Wp(sistem) = 2400 /1577
= 1,52 KW (1542 wați).
Dacă costul per watt este de 6-7 TL, banii care trebuie alocați pentru această lucrare vor fi de
9-10 mii TL. Perioada de recuperare pentru o valoare totală a facturii de 1000 TL/an este de
9-10 ani.
5.7 Instalare sistemelor de energie fotovoltaică
Pentru instalarea sistemului, în primul rând, panourile trebuie conectate în serie sau
în paralel (în funcție de valorile de tensiune și curent dorite). Tensiunea continuă obținută de
68
la panouri ajunge la regulatorul de încărcare și este reglată de la sarcină, iar apoi bateria este
încărcată în curent continuu și în același timp va merge de la acest regulator la invertor.
Deoarece bateria va fi încărcată în curent continuu, putem alimenta sarcini de curent
continuu cu cabluri care vin de la baterie sau merg la baterie.
Cablurile care merg la invertor vor fi de curent continuu, iar acestea vor ieși din
invertor sub formă de 220 de curent alternativ și vor alimenta sarcini de curent alternativ.
Valorile + și - ale cablurilor de sarcină sunt importante în cazul cablurilor de curent
continuu, altfel toate materialele din sistem pot fi deteriorate.
69
MĂSURARE ȘIEXERCIȚIU
EVALUARE - 5
➢ Expuneți celula solară la lumina
soarelui, dacă condițiile sunt ➢ Se selectează poziția în care

intensitatea luminii este suficient de
favorabile (dacă acest lucru nu este
intensă.
posibil, utilizați un sistem de
iluminare artificială (proiector).
➢ Măsurați tensiunea produsă de

celula solară cu un voltmetru de ➢ Comutați aparatul de măsură la nivelul
curent continuu și înregistrați-o în volt.
tabel.
➢ Schimbați unghiul cu 10 grade. ➢ Determinați unghiurile și înregistrați

Înregistrați în tabel valoarea
măsurătorile.
tensiunii obținute de la panou la
fiecare modificare.
➢ Re-aduceți setul în starea sa inițială și

➢ Înregistrați valorile obținute în tabel. lăsați-l pregătit pentru următorul
➢ Finalizați experimentul. experiment.
În cadrul acestei activități, evaluați abilitățile pe care le-ați dobândit prin comportamentele
enumerate mai jos, marcând cu un (X) în căsuța "Da", iar abilitățile pe care nu le-ați dobândit
în căsuța "Nu".
1. Este anemometrul montat suficient de stabil?
2. Este înregistratorul de date fixat bine?
3. Este stabilizat heliograful?
4. Datele sunt primite pe stație într-un mod corect?
70
EVALUARE
La finalul evaluării, revizuiți din nou răspunsurile sub forma unui "Nu". Dacă nu vă considerați
suficient pregătit, repetați activitatea de învățare. Dacă toate răspunsurile dumneavoastră sunt
"Da", treceți la "Măsurare și evaluare".
Citiți cu atenție următoarele întrebări și notați (A) pentru propozițiile adevărate și (F)
pentru cele false.
1. ( ) Elementul sistemului care transformă curentul continuu în curent alternativ se

numește invertor.
2. ( ) Siliciul este utilizat pentru a se asigura că valoarea tensiunii produse în sistem

este exactă și uniformă.
3. ( ) Panourile sunt produse într-un singur tip.
4. ( ) În general, în sectorul energiei regenerabile se preferă bateriile de tip gel.
71
EVALUAREA MODULULUI
În parantezele lăsate libere la începutul următoarelor propoziții, scrieți A dacă
informația dată în propoziții este adevărată și F dacă este falsă.
1 ( ) Rezistența opusă la trecerea curentului se numește diodă.
2 ( ) Sursele de energie regenerabilă includ resursele fosile.
3 ( ) Pilele sunt utilizate pentru a modela metalul prin îndepărtarea de așchii din metal.
4 ( ) Panourile solare sunt produse în două tipuri.
5 ( ) La încărcarea și depozitarea bateriilor, controlerul de încărcare oferă spațiu pentru
depozitare.
6 ( ) Un anemometru este un instrument pentru măsurarea radiației solare.
EVALUARE
legate de întrebările la care ați răspuns incorect sau la care ați ezitat să răspundeți, revenind la
activitate. Dacă toate răspunsurile dvs. sunt corecte, treceți la următorul test de performanță.
În cadrul acestui modul, evaluați-vă, marcând cu un (X) în căsuța "Da" pentru
competențele pe care le-ați dobândit în urma comportamentelor enumerate mai jos și în căsuța
"Nu" pentru competențele pe care nu le-ați dobândit.
1. A fost definit studiul de teren al centralei solare?

2. S-a stabilit că valorile parametrilor care urmează să fie aplicate
pot fi măsurate și monitorizate?
3. Au fost luate în considerare proprietățile electrice ale
dispozitivelor ai căror parametri sunt determinați?
4. Este planificată monitorizarea instalării automate a elementelor
de circuit determinate de caracteristicile electrice?
5. A fost controlat sistemul, dacă s-a considerat necesar?
6. A fost verificată funcționarea sistemului?
7. Valorile sistemului au fost controlate prin SCADA?

8. Au fost comparate alte valori cu valorile SCADA și a fost
observată eficiența?
72
EVALUARE
considerați suficient pregătit, repetați activitatea de învățare.
73
CHEI DE RĂSPUNS
HTARS
CHEIA DE RĂSPUNS PENTRU ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE-1
1 Scurtcircuit
Curent, Tensiune,
2
Rezistență
3 Legare la pământ
4 Conductoare, izolatoare

1 Rezistență
2 Condensator
3 Rezistor variabil
4 Condensator ceramic
5 Diodă

1 A
2 F
3 A
4 F

1 Piranometru
2 Anemometru
3 Termometru
4 Heliograf

1 A
2 F
74
3 F
4 A
CHEIE DE RĂSPUNS PENTRU EVALUAREA MODULELOR

1 F
2 F
3 A
4 F
5 F
6 F
75
REFERINȚE
SURSA
• Http://www.cn.com.tr/ingilterede-gunes-ilk-defa-komuru-gecti/ , Homes in England
Producing Their Own Energy with Solar Energy
• Http://www.cn.com.tr/tesla-2-giga-fabrikayi-avrupada-kuracak/ , Planned Solar
Power Plant Project TESLA-2
• Turkish Ministery of Education Renewable Energy Systems ‘MEGEP’ modules,
http://www.solarbaba.com/index.html
76

Instalarea Sistemelor Solare, Nivel de Bază

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instalarea Sistemelor Solare, Nivel de Bază

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEHNOLOGII PENTRU ENERGIE

INSTALAREA DE SISTEME SOLARE LA

Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin, însă,

DOMENIU Tehnologii privind energia regenerabilă

RAMURĂ/PROFESIE Sisteme Energie Solară

TITLU MODUL INSTALAREA DE SISTEME SOLARE LA NIVEL DE

SCOP MODUL Obiective

MĂSURARE ȘI La sfârșitul modulului, profesorul va utiliza un instrument de

Importanța sistemelor de energie solară crește pe zi ce trece. Odată cu creșterea importanței

Veți obține cunoștințe de bază în domeniul electricității, precum și despre

➢ Colectați informații despre electricitate.

1.1. Definiția energiei electrice

neutroni în interiorul nucleului și electroni care se deplasează pe o orbită în jurul acestei

poziție în alta se numește electricitate.

1.2. Tipuri de energie electrică

Există două tipuri de electricitate: electricitate statică și electricitate dinamică.

generează electricitate statică. Acest tip de electricitate se numește "statică" deoarece nu

să atragă electronii și să-i determine să se miște. În plus, echivalentul turcesc al cuvântului

la o distanță apropiată, se va produce un eveniment de descărcare sau o scânteie. Electrizarea

1.2.2. Electricitate dinamică

transmisie, curent continuu (c.c.) și curent alternativ (c.a.).

1.2.2.1. Curent continuu

și, spre deosebire de curentul alternativ, circulă într-o singură direcție.

standard. Un exemplu de utilizare a curentului continuu în instalațiile industriale este în

întreprinderile în care se utilizează echipamente electrice cu baterii (de exemplu, stivuitoare).

un câmp magnetic. Valoarea curentului și direcția de curgere a acestuia prin conductor

depind de poziția instantanee a conductorului în raport cu fluxul magnetic.

1.3 Ce este curentul, tensiunea, rezistența?

întreprinderi într-o manieră stratificată.

cazul curenților foarte mici, putem întâlni expresia miliamperi (mA).

se măsoară în volți și se notează cu litera V.

Fluxul de apă în interiorul conductei va fi afectat de diferența de presiune, precum și de

rugozitatea suprafeței interioare a conductei și de îngustarea acesteia. Pe măsură ce zonele

aspre de pe suprafața interioară cresc, fluxul de apă va încetini pe măsură ce conducta se

este cea care determină eficiența acestei transmisii.

Rezistența unui material la trecerea curentului electric prin el se numește rezistență

Rezistoarele se găsesc în toate dispozitivele electronice pe care le folosim și au o gamă foarte

reprezentat de becurile cu filament pe care le folosim cu toții în casele noastre. Pe măsură ce

1.3.4 Legea lui Ohm

electricității. Legea lui Ohm definește fluxul de electricitate.

Dacă dorim să aflăm puterea electrică (P), folosim următoarea formulă,

selecta siguranța de mărime corectă pentru un echipament etc.

Curentul electric; pentru a ne îndeplini sarcinile noastre, cum ar fi iluminatul, încălzirea și

alimentarea cu energie electrică, acesta trebuie să fie transmis și returnat în siguranță la

circuit electric adecvat, iar circuitul trebuie să fie în poziție închisă.

deschidem întrerupătorul, becul nu funcționează, iar când îl închidem, apare fluxul de

de energie, un bec ca rezistență, un fir de cupru ca material conductor și un întrerupător

pentru pornirea și oprirea circuitului.

1.5 Conductori și izolatori

materialele cu conductivitate electrică scăzută se numesc izolatoare.

și conduc foarte bine electricitatea se numesc supraconductori. Faptul că o substanță este

un conductor sau un izolator este legat de rezistivitatea sa.

conductor. Izolatorii sunt substanțe care, spre deosebire de conductori, au o rezistență

1.6 Ce este curentul de scurgere, scurtcircuitul, împământarea?

Să finalizăm conceptele electrice de bază: curent de scurgere, scurtcircuit și împământare.

1.6.1 Curent de scurgere (scurgere de electricitate)

scurgere electrică, iar acest curent se numește curent de scurgere.

După cum se menționează în Regulamentul privind împământarea în instalațiile electrice,

izolație, de exemplu la carcasă în timpul funcționării, se numește curent de scurgere.

Un scurtcircuit se produce atunci când curentul se abate de la traseul său prevăzut și

scurtcircuit, siguranța deschide circuitul, întrerupând curentul și protejând circuitul.

1.6.3 Legare la pământ

de alimentare prin curent de defect în cazul unei defecțiuni în circuit.