Introducere in i.e.

1. Rolul inginerului in proiectarea de echipamente noi

In acest sector se manifesta creativitatea tehnica a celui ce-si desfasoara in
domeniul ingineriei electrice.
Creativitatea tehnica poate avea doua motivatii:
-necesitatea de a crea ceva nou;
-dorinta de a realiza ceva nou, chiar daca utilitatea se manifesta ceva mai
tarziu.
Pentru o activitate eficienta un inginer trebuie sa parcurga mai multe etape:
a. Decizia de a realiza un echipament nous au de a perfection unul deja
existent.
b. Documentarea cu realizarile de ultima ora de la nivel national cat si
international.
c. Cercetarea efectiva care sa duca la proiectarea unui echipament nou.
Aceasta etapa se finalizeaza prin elaborarea unor modele de proiectare.
d. Proiectarea propriu-zisa: In cadrul acestei etape se utilizeaza rezultatele
cercetarilor initiale. Trebuie sa foloseasca material si semifabricate admise de
standard.
e. Proiectarea tehnologica:
-Realizarea tehnologiei de fabricatie pe baza proiectului tehnic;
-Selectarea furnizorilor de materii prime si material;
-Elaborarea documentatiei tehnologice.
f. Executia echipamentului nou proiectat. In cadrul acestei etape se urmareste
realizarea corecta a noului echipament.
g. Testarea echipamentului realizat in standurile avizate metrologic.
g1. Verificarea corectitudinii de proiectare si realizrea practica.
g2.Obtinerea de date care sa duca la o imbunatatire a echipamentului.

2.Rolul inginerului in productia de echipamente

Inginerul de productie urmareste in principal urmatoarele obiective:
a. Realizarea practica in conformitate cu proiectul tehnic si cu tehnologiile
de fabricatie aprobate.
b. Respectarea standardelor in vigoare la realizarea echipamentelor si
instalatiilor noi sau existente
c. Coordonarea activitatii personalului din subordine pentru realizarea
obiectivelor de la a. si b.
d. Perfectionarea personalului din subordine pe baza evolutiilor tehnice si
tehnologice modern
e. Elaborarea documentatiei de expeditie si a documentelor necesare in
vederea livrarii echipamentului realizat catre beneficiar.

3. Rolul inginerului in exploatarea echipamentelor electrice

Inginerul care isi desfasoara activitatea in sectorul de exploatare a

echipamentelor si instalatiilor electrice trebuie sa urmareasca o serie de obiective
care tin de pastrarea si functionarea in conditii optime a echipamentelor si
instalatiilor electrice.
Astfel el trebuie sa urmareasca:
a. Exploatarea curenta a echipamentelor si instalatiilor electrice. Inginerul
coordoneaza micile reparatii si trebuie sa urmareasca sis a controleze
activitatea personalului cu studii medii si a personalului muncitor.
b. Realizarea reviziilor periodice ale echipamentelor si instalatiilor
electrice.Se urmareste verificarea functionarii anumitor componente
ale echipamentului si eventuala lor inlocuire.
c. Realizarea reparatiilor capitale. Se realizeaza la anumite intervale de
timp (de obicei la cativa ani) si au ca scop inlocuirea unor intregi
echipamente sau a unor parti componente ale acestora.
d. Inlocuirea de echipamente dupa expirarea duratei de viata a acestora.

4. Rolul inginerului in managementul tehnic

Managerul tehnic din structura manageriala a unei societati comerciale are o

serie de atributii specifice care presupun cunostinte din domeniul tehnic si
economic. Astfel:
a. Cunoaste din punct de vedere tehnic si tehnologic functionarea
echipamentelor si instalatiilor la societatile comerciale care le
exploateaza.
b. Are competente sporite in ceea ce priveste repararea sau inlocuirea
echipamentelor.
c. Are competente in ceea ce priveste stabilirea unor colective care sa
realizeze etapele legate de cercetare, proiectare si testare.
d. Are competente sporite in ceea ce priveste alegerea momentului iesirii
pe piata si a publicarii rezultatelor obtinute.
e. Trebuie sa se documenteze si sa cunoasca nivelul la care s-a ajuns pe
plan national si international.
f. Gandeste solutii ce permit situarea productiei la un nivel competitiv,
atat tehnic cat si economic.

5. Rolul inginerului in managementul organizational

Inginerul trebuie sa fie si un bun conducator, un bun manager al unei

intreprinderi, sa stie si sa poata lua rapid si eficient cele mai bune decizii atat
in situatii normale cat si in situatii de criza.
Inginerul trebuiea sa cunoasca si sa stapaneasca bine tehnicile de
comunicare organizationala.
Comunicarea organizationala poate fi:
a) comunicarea interna: se refera la schimbul de mesaje ce se
realizaeaza in interiorul organizatiei:
- pe orizontala: se realizeaza intre manageri;
- pe verticala: se realizeaza intre manageri si angajati.
b) comunicarea externa asigura legatura dintre institutie si mediul ei
extern.
Pentru a obtine rezultate eficiente in actul managerial, inginerul trebuie sa
stapaneasca si sa corelezeoptim functiile conducerii. Cea mai importanta activitate este
cea decizionala.
Activitatea decizionala cuprinde urmatoareale etape:
faza pre-decizionala;
faza decizionala;
faza post-decizionala.
A. Faza pre-decizionala
In aceasta etapa se realizeaza:
-

formularea problemei de rezolvat;

formularea evolutiilor posibile si a solutiilor alternative;
analiza si evaluarea solutiilor alternative si ierarhizarea lor.

Aceasta faza cuprinde urmatoarele etape:

A.1. diagnoza- care are ca scop formularea problemei de rezolvat.
A.2. prognoza- se intemeiaza pe corelarea a doi factori caracteristici
organizatiei si anume:
- variabile dependente
- variabile independente

B. Faza decizionala

Decizia in cadrul unei activitati manageriale constituie momentul esential

in solutionarea problemei.
Sunt cunoscute doua modele de luare a deciziei:
B.1. modelul clasic
B.2. modelul deciziei certe de tip probabilistic- ce se bazeaza pe doua
tipuri de probabilitati:
- probabilitati obiective
- probabilitati subiective
C Faza post-decizionala
In aceasta etapa se urmareste:
-

implementarea deciziei;
evaluarea rezultatelor aplicarii solutiei.

Aceasta ultima faza a procesului de decizie cuprinde:

C.1. organizarea- reprezinta, in esenta, procesul de implementare a
deciziei luate.
C.2. motivarea- reprezinta activitatea de stimulare a angajatilor pentru a
gandi pozitiv si a activa eficient pentru indeplinirea solutiei si atingerea
scopurilor propuse.
C.3. controlul (evaluarea)- in aceasta faza sunt urmarite si cuantificate
rezultatele aplicarii practice a solutiei.
Activitatea de cotrol poate fi:
-

control sectorial si de etapa;

control global.

6.Calculul vectorial. Insumarea vectorilor.

| a =

a2 +b2 +2 ab cos

c
a + b=
Insumarea a doi sau mai multi vectori se face prin doua metrode:
7 metoda paralelogramului:
7

7
7 metoda poligonului:

7
Propietati ale insumarii vectorilor:
- comutativitatea:
c
a + b=
a=c
b+
-asociativitatea:
c )
(a + b)+ c =a +(b+
-scaderea
a +(b)

a b=
-inmultirea

b+
a
a + b=

n a
7. Produsul scalar a doi vectori. Produsul vectorial a doi vectori.
Produs scalar

a b=c
c=a b sin

Produs vectorial
c
a x b=
c=a b sin

8. Aparate electrice de masura

Masurarea unei marimi reprezinta compararea marimii de masurat X cu o
marime de aceeasi natura denumita unitate de masura a marimii respective.
Masurarile marimilor electrice si in general masurarea oricarui tip de marime
poate fi:
masurari directe- marimea care trebuie masurata se masoara cu masuri
etalon sau cu ajutorul unor aparate de masurat direct.
masurari indirecte valoarea marimii de masurat nu se obtine in mod
direct ci se obtine prin efectuarea unor calcule matematice cu marimi pe
baza unor relatii functionale intre marimea de masurat si cele masurate.
masuri implicite- valoarea marimii de masurat re deduce din rezultatele
mai multor masurari legate functional.

9.Aparate electrice de masura. Elemente constructive

In principal aparatele electrice de masura sunt realizate dintr-o serie de elemente
conductive comune.
In genereal un aparat de masura electric de tip analogic, din punct de vedere
constructiv este compus din urmatoarele dispozitive:
- dispozitivul de producere a cuplului activ;
- dispozitivul pentru producerea cuplului rezistent;
- dispozitivul amortizor;
- dispozitivul de citire;
- elemente auxiliare.
1) Dispozitivul de producere a cuplului activ:
Ansamblul de elemente care interactioneaza in vederea producerii unui cuplu
activ ce actioneaza asupra partii mobile formeaza dispozitivul de producere a cuplului
activ.
Pentru a se asigura dispozitivului mobil o miscare usoara si cu pierderi prin
frecare minime el se aseaza pe un sistem de suspensie. Suspensia dispozitivului mobil
se poate realiza constructiv prin mai multe metode si anume:
- pe paliere (lagare);
- pe fir sau banda de torsiune;
- pe banda tensionata.
a) suspensie pe paliere
In acest caz dispozitivul mobil este fixat pe un ax din otel sau aluminiu,
prevazut la cele doua capete cu pivoti conici realizati din otel dur ce se
sprijina in lagare.
b) suspensie pe fir de torsiune
Acest tip de suspensie se utilizeaza in cazul aparatelor de masura de
mare stabilitate.
Dispozitivul mobil este in acest caz suspendat de un fir sau o banda de
torsiune realizata din argint, bronz fosforos sau chiar cuart.
c) suspensie pe banda tensionala

Aceasta metoda se utilizeaza de asemenea in cazul aparatelor de masura

de mare sensibilitate si se realizeaza cu ajutorul a doua benzi subtiri din
bronz fosforos sau beriliu,fixate cu un capat la cadrul mobil si cealalta
parte a dispozitivul fix.

2) Dispozitivul pentru producerea cuplului rezistent

Cuplul rezistent al aparatelor de masura se realizeaza pe cale mecanica
utilizandu-se elemente realizate din materiale elastice sub forma unor
arcuri spirale confectionate din bronz fosforos sau bronz cu beriliu.
Cuplul rezistent produs de acest dispozitiv este dat de relatia:
M r=k r

3) Dispozitivul amortizor
Dispozitivul de amortizare are rolul de a amortiza miscarea oscilatorie a
echipamentului mobil inainte de a atinge deviatia permanenta.
Din punct de vedere constructiv, mai frecvent utilizate ca sisteme de
amortizare, sunt dispozitive pneumatice, electromagnetice sau hidraulice.
Dispozitivul pneumatic de amortizare este compus dintr-o camera inchisa in
interiorul careia se poate deplasa o paleta fixata de axul dispozitivului mobil.
Cuplul de amortizare are expresia:
M A= A

d
dt

4) Dispozitivul de citire:
Acest dispozitiv este alcatuit dintr-un ansamblu de elemente care indica
valoarea marimii masurate. El se compune dintr-un ac indicator fixat
solidar de axul care se deplaseaza in fata unei scari gradate trasata pe
suprafata unui cadran.
Cadranul este realizat din material metalic pe care este trasata scara
gradata impreuna cu simbolurile si caracteristicile dispozitivului de
masurat.

10) Aparate de masura magnetoelectrice

Din punct de vedere constructiv cea mai frecventa este varianta cu magnet fix si
bobina mobila.
Principiul de functionare consta in actiunea unui camp de inductie magnetica fix
asupra unei bobine mobile parcursa de un curent.
Principiul de functionare
La trecerea unui curent electric prin bobina mobila, ca urmare a interactiunii
dintre campul magnetic produs de magnetul permanent si curentul electric apare o forta
electromagnetica data de expresia:
F=B I l
Cuplul activ produs de fortele electromagnetice aparute ca urmare a actiunii
campului magnetic asupra bobinei parcurse de un curent electric apare expresia:

La echilibru avem:

M a=M r

Aparatele de masura magnetoelectrice au o clasa de precizie buna si au un

consum redus de energie electrica.

11. Aparate de masura feromagnetice

Pentru aparatele feromagnetice, din punct de vedere constructiv, exista doua
variante: de atractie si de respingere.
Aparate feromagnetice de atragere:
Acest tip constructiv este realizat dintr-o bobina fixa, plata, care la trecerea
curentului produce cuplul activ care atrage o piesa din material feromagnetic si prinsa
excentric pe axul mobil. Echipamentul mobil in miscare de rotatie antreneaza acul
indicator care impreuna cu scara gradata alcatuiesc dispozitivul de citire. Amortizorul
este de tip pneumatic.
Aparate feromagnetice de respingere:
Are dispozitivul de producere a cuplului activ realizat dintr-o bobina de forma
cilindrica si doua placi din material feromagnetic dintre care una fixata pe bobina si a
doua fixata pe axul mobil. Cuplul rezistent se produce cu ajutorul arcului spiralat. Acul
indicator impreuna cu scara gradata alcatuiesc dispozitivul de citire. Dispozitivul de
amortizare este de tip pneumatic cu paleta.
Principiul de functionare
Se bazeaza pe actiunea campului magnetic produs de o bobina fixa, a carei
infasurare este parcursa de un curent electric, asupra unor placute metalice care pot fi
atrase sau respinse in interiorul bobinei.
Variatia energiei magnetice:
W

1
m= L I 2
2

Pentru cuplul activ avem expresia:

1 dL
M a=M r I 2 =k r
2 d

12. Aparate de masura electrodinamice

Din punct de vedere constructiv acest tip de aparat este realizat din doua bobine
fixe, coaxiale, conectate in serie si parcurse de curentul I1 intre care se afla plasata o
bobina mobila parcursa de curentul electric I2, fixata pe axul mobil impreuna cu acul
indicator prevazut cu contragreutatile.
Principiul de functionare al aparatelor electrodinamice se bazeaza pe actiunea
fortelor electrodinamice care apar intre bobine fixe si mobile parcurse de curenti electrici
Energia magnetica are expresia:
1
2 1
2
W m = L11 I 1 + I 2 + M I 1 I 2
2
2
Cuplul activ:
M a=

dW m d
dM
= ( M I 1 I 2 )=I 1 I 2
d
d
d

13.Masurarea intensitatii electrice

[I ]SI =1 A
=f ( I )
I=

E
r a+ R

U=r a I A=r s I s =I

rs ra
rs + ra

I
=n
Ia

rs =

ra
n1

K i=

I 1 n2
=
I 2 n1
Masurarea tensiunii electrice

[U ]SI =1 V

Um I=

n=

E
1+ r i ( R+r u )
R ru

U
Uv

r ad =(n1)r v

14. Masurarea puterii in c.c.

P=U I =R I 2
=K I 1 I 2=K I 1

U
=KWIU
r ad

1) k=a
Pm=UI =( U A +U R ) I =R a I 2 + R I 2
2) k=b

Pm=UI =U ( I v + I ) =U

( Ur + UR )
v

16. Transformatorul electric. Elemente constructive.

Transformatorul electric este un aparat static cu doua sau mai multe infasurari,
cuplate magnetic, cu ajutorul caruia se transforma parametrii electrici ai puterii electrice
in curent alternativ, frecventa ramanand neschimbata.
Elemente constructive.
Transformatorul monofazat pentru frecventa industriala se construieste cu doua
sau mai multe infasurari asezate pe un miez feromagnetic inchis pentru realizarea unui
cuplaj magnetic foarte strans.
Transformatorul trifazat se realizeaza ca o unitate separata avand miezul
feromagnetic de o constructie proprie.
La puteri foarte mari, transformatorul trifazat este construit din trei
transformatoare monofazate ale caror infasurari primare respectiv secundare sunt
conectate in stea sau in triunghi.
A. Miezul feromagnetic are rolul de a asigura inchiderea liniilor de camp
magnetic.
Constructiv se realizeaza din tole de 0,35 0,5 mm grosime, taiate din tabla din
otel electrotehnic puternic aliata cu siliciu.
Miezul feromagnetic este format din coloane si juguri.
Pe coloane se aseaza infasurarile. Deoarece infasurarile se executa in afara
miezului si se monteaza ulterior pe coloanele transformatorului, miezul feromagnetic se
construieste din doua parti separabile sau se executa din tole cu jug separabil.
La transformatoarele de puteri mai mici, coloana miezului feromagnetic are
sectiunea realizara in forma patrata sau cruce, iar pe masura ce creste diametrul
cercului circumscris, creste si numarul de trepte.
Jugul este realizat de asemenea in trepte, de sectiune corespunzatoare, pentru a
se asigura inchiderea fluxului in directie axiala.
Imbinarea jugului cu coloanele se poate efectua prin suprapunere sau prin
intretesere.

La imbinarea prin suprapunere rezulta un intrefier cu o largime de 0,1 pana la

1mm.
La imbinarea prin intretesere a jugului cu coloana, o tola a coloanei alterneaza cu
o tola a jugului.
Miezul feromagnetic se poate construi cu coloane sau in manta. La
transformatorul cu coloane, fiecare coloana poarta una sau mai multe infasurari.
Fuxul magnetic din coloana principala se imparte in doua parti egale si se inchide
prin jugurile si coloanele laterale.
B. Infasurarile transformatorului sunt construite din conductor de cupru sau
aluminiu; conductoarele sunt izolate cu bumbac, email sau hartie.
Una dintre infasurari se conecteaza la o sursa de curent alternativ si este numita
infasurare primara. La bornele celeilalte infasurari, numita infasurare secundara, se
conecteaza circuitele receptoare.
Fiecare dintre infasurarile transformatorului poate fi utilizata fie ca infasurare
primara, fie ca infasurare secundara.
Transformatoarele de puteri foarte mari, au infasurarea de joasa tensiune
realizata intr-un strat, de tipul infasurarii cilindrice helicoidale, cu doua inceputuri, fiecare
avand 12...50 conductoare suprapuse. La aceste infasurari se poate efectua relativ
simplu transpozitia conductoarelor, prin rotirea succesiva a acestora in cadrul
manunchiului format de cele doua inceputuri, astfel incat toate conductoarele sa ocupe
aceeasi pozitie in campul magnetic de dispersie.
C. Cuva cu ulei
Dupa modul de racire se deosebesc transformatoare uscate si transformatoare in
ulei. La transformatoarele in ulei, miezul si infasurarile sunt asezate intr-o cuva umpluta
cu ulei.
Cuva transformatorului este realizata din tabla plana, tabla ondulata sau este
prevazuta cu tevi de racire.
Uleiul, datorita unor propietati fizico-chimice superioare aerului are rolul de a
ajuta transmisia caldurii de la partile active la mediul de racire si realizaeaza si o mai
buna izolatie electrica a infasurarilor.
Uleiul de transformator este un ulei mineral, rafinat, care nu ataca suprafetele
metalice.

17. Transformatorul electric. Principiul de functionare. Bilantul puterilor.

Fie un transformator monofazat avand infasurare primara conectata la o sursa de
curent alternativ de tensiune u1; infasurare secundara se presupune mai intai in gol.
Transformatorul se comporta fata de reteaua de alimentare la fel ca o bobina de
reactanta cu miez de fier. Infasurarea primara este parcursa de un curent alternativ
i 10
relativ mic datorita reactantei mari a infasurarii in regimul de functionare in gol.
In cazul in care la bornele infasurarii secundare se conecteaza un consumator
prin acesta se stabileste un curent electric.
Se considera un flux fascicular care strabate cele doua infasurari ale
transformatorului de forma:
=max cost
Raportul tensiunilor la borne:
U 1 E1 w 1
= = =k u
U 2 E2 w 2
La functionarea in sarcina a transformatorului raportul curentilor prin infasurari
este egal cu inversul raportului de transformare.
I1 1
=
I 2 ku
Daca se neglijeaza pierderile in transformator, puterea primita de transformator
pe la bornele primare este egala puterea transmisa pe la bornele secundare:
U 1 I 1 cos 1=U 2 I 2 cos 2

Puterea electrica schimbata de transformator pe la bornele circuitului primar cu

reteaua de alimentare se transforma in parte in pierderi in infasurarea primara.

Masina Asincrona
19.Elemente constructive
Constructiv,masina asincrona,realizata pentru frecventa industrial de
50Hz(60Hz),se compune dintr-un stator si un rotor concentric cu statorul si
dispus in mod normal in interior.
A.Statorul
El costituie partea imobila a masinii find format dintr-un miez feromagnetic
care poarta o infasurare polifazata de c.a. sau monofazata si asezat intr-o
carcasa cu rol de consolidare si protectie.
-Miezul ferromagnetic
Miezul feomagnetic are o forma cilindrica si este realizat din tole stantate din
table silicioasa normal aliata de grosime 0,35 sau 0,5 mm ,laminate la cald
sau la rece.Pe partea interioara a tolelor se stanteaza crestaturile repartizate
uniform pe cirfumferinta miezului statoric ,crestaturi in care se aseaza
infasurarea.Tolele se impacheteaza in interiorul carcasei in pachete de
grosime de 57 mm.Intre pachete se prevad canale radiale de raciere cu o
largime de aproximativ 1 mm.
-Infasurarea statorului
Infasurarea statorica la masinile asincrone este repartizata si se
concentreaza la reteaua electrica de curent alternativ cu care masina
realizeaza schimbul principal de putere electrica.Infasurarea se executa din
conductor de cupru izolat cu email,bumbac,hartie,fibre de sticla,etc.
Infasurarea poate fi monofazata,bifazata si trifazata.
La masina trifazata,infasurarea statorului se realizeaza din trei infasurari
monofazice,idependente,identice din punct de vedere constructive.

Din punct de vedere constructiv,infasurarile statorice realizate in doua

straturi se executa,in genral,cu pas scurtat.
-Carcasa
Carcasa are rolul de a proteja componentele interioare ale masinii cat si
personalul electric de specialitate care intretine si ecploateaza masinile
respective.Pe carcasa se prin talpile de fixare ale masinii,inelul de
ridicare,cutia de borne,placuta indicatoare si scuturile frontale.
B.Rotorul
Rotorul constituie,asa cyn reiese din denumirea sa,puterea mobile a masinii
asincrone.Este compus din mieul feromagnetic de forma cilindrica,iar la
periferia exterioara sunt practicate crestaturi in care se aseaza infasurarea
polifazata.Miezul se monteaza pe azum masinii realizat din otel.
La masinile care permit o legatura galvanica intre infasurarea indusului si
circuitul electric exterior se monteaza pe ax inele de contact pe care clasa
sistemului de perii fix fata de stator.
-Miezul ferromagnetic al statorului se executa din tole de 0,5 mm grosime din
acelasi material cu statorul de cele mai multe ori isolate intre ele cu un
lac.Spre exterior,tolele sunt prevazute cu una sau doua crestaturi de ghidare
si fixare fata de axul masinii.Pachetul de tole al rotorului se consolideaza pe
axul masinii sau pe butucul rotorului print tole marginale si placi frontale de
presare si stranger.
-Infasurarea rotorului
Se disting urmatoarele moduri de realizare a infasurarii rotorice:
1 Rotor bobinat
2 Rotor in scurtciurcuit
Bobinele infasurarii sunt plasate in crestaturile rotorului.
Infasurare bobinata este realizata sunb forma de
bobine,asemenea cu cele ale infasurarii statorice si se executa
din conductor de cupru sau aluminiu izolat.
Infasurarile bobinate sun infasurari trifazate si se conecteaza in
stea sau in triunghi,iar capetele acestora sunt legate la inelele
colectoare.
Pe inelele colectoare calca niste perii confectionate dintr-un grafit
special sau metal acoperit cu grafit .

Infasurarea in scurtcircuit se confectioneaza din bare de

aluminiu,cupru,bronz sau alama
Infasurarile in scurtciurcuit(in colivie) sunt infasurari
polifazate,barele coliviei fiind scurtcircuitate frontal prin inele
conductoare.
Rotoarele construite cu infasurare in colivie sunt mai simple,mai
robuste,mai fiabile si mai ieftine decat cele cu rotor bobinat.
La masina cu crestaturi neinclinate,infasurarea in colivie nu este
izolata fata de miezul ferromagnetic al rotorului.
C.Intrefierul
Intrefierul reprezinta spatial liber ramas intre miezul
ferromagnetic al rotorului si miezul statorului.Largimea
intrefierului la masina asincrona este constanta(0,1
2mm).Valorile mici ale intrefierului se regasesc la masinile
mici,iar valorile mari corespund masinilor de puteri mari cu
conditii grele de functionare.
Principiul de functionare si regimul de lucru ale masinii
asincrone poifazate
19.Principiul de functionare
Pentru a explica principiul de functionare al unei masini
asincrone s-a considerat o masina electrica rotativa echipata in
stator cu o infasurare trifazata,iar in rotor cu o infasurare
trifazata.Se considera ca este o masina de constructive normal in
care infasurarea dinstator este infasurarea primasa care se
conecteaza la reteua trifazata,iar infasurarea din rotor este
infasurarea secundara.Ambele infasurari sunt repartizate
sinusoidal.
Infasurarea primara(statorica) conectata la reteauna de c.a este
parcursa de un sistem trifazat simetric de curenti de pulsatie
1,care produce un camp magnetic invartitor a carui
fundamentala in spatiu are viteza ungiulara de sincronism:

2 f
n1
1= 1
p
p

-Bilantul puterilor

=2

Unde:

P1

=puterea electrica absorbita pe l bornele infasurarii statorice;

PM =puterea electromagnetica (transferata in motor prin intermediul

campului electromagnetic;
P2 =puterea utila la borne;

p j 1 =pierderile prin efect Joule-Lentz in

infasurarea statorului
pfe =pierderile in miezul ferromagnetic;
Lentz,in infasurarea rotorului;

pmec+ v

p j 2 =pierderile prin efect Joule-

=pierderi mecanice si de ventilatie.

Partea II
1.Masina sincrona. Elemente constructive.
n constructia uzuala, masina sincrona se compune din doua parti
principale:
- statorul, reprezentat de partea fixa, exterioara;
- rotorul, asezat concentric n interiorul statorului si care constituie
partea mobila.
Statorul la masina sincrona de constructie obisnuita reprezinta indusul
masinii si este format dintr-un miez feromagnetic care poarta n crestaturi o
nfasurare de curent alternativ trifazat fiind foarte asemanator din punct de
vedere constructiv cu statorul masinii asincrone trifazate. Miezul
feromagnetic se realizeaza din tole sau segmente de tole stantate din otel
electrotehnic de 0,5 mm grosime izolate ntre ele cu lac izolant sau oxizi
ceramici mpachetate n pachete de cca. 5 cm grosime, ntre pachete
prevazndu-se canale radiale de racire.
Rotorul cu poli apareni are armtura feromagentic sub forma unui
butuc poligonal pe care sunt plasate miezurile polilor rotorici i bobine polare
concentrate. n unele situaii n locul bobinelor polare concentrate se pot
folosi magnei permaneni. Motorul sincron cu poli apareni are un numr
mare de poli i funcioneaz la turaii mai reduse. Accesul la nfurarea
rotoric se face printr-un sistem inel-perie asemntor motorului de
inducie.
Carcasa masinii se realizeaza din otel turnat sau din tabla sudata de
otel si poarta dispozitivele de fixare pe fundatie inelele de ridicare, cutia de
borne a indusului si a inductorului, placuta indicatoare si scuturile frontale.
nfurarea rotoric (de excitaie) a motorului parcurs de curent
continuu creeaz un cmp magnetic fix fa de rotor.

2.Masina sincrona. Principiul de functionare.

Masinile sincrone pot funciona n dou regimuri de baz:
a) - ca generatoare, maina transform puterea mecanic, primit pe la
arbore de la un motor auxiliar, n putere electric, debitat ntr-o reea de
curent alternativ.
b) - ca motoare, maina transform puterea electric, primit de la o reea
de curent alternativ, n putere mecanic, cedat pe la arbore unei instalaii
mecanice.
Principiul de funcionare a masinii sincrone n regim de generator electric
Principiul producerii unui sistem de tensiuni trifazat este acelai cu cel al
tensiunii electromotoare monofazate i anume rotirea unei spire ntr-un cmp
magnetic omogen. Fiind vorba de trei tensiuni, evident vor exista trei
nfurri.
Rotirea spirelor se efectueaz cu viteza unghiular constant, fiind egal
decalate spaial n structura statorului.
Se consider c rotorul masinii (inductorul) este antrenat cu viteza
unghiular de ctre motorul su primar, care dezvolt un cuplu activ.
nfurarea de excitaie a celor 2 poli, alimentat n curent continuu, produce
un cmp magnetic nvrtitor inductor, care se rotete cu viteza unghiular n
acelai sens cu rotorul.
Corespunztor acestui cmp, spirele nfurrilor de faz ale statorului
(indus) sunt ntretiate de un flux, variabil n timp.

3.Contactorul
Este un aparat de conectare cu o singura pozitie de repaus,
actionat in alt mod decat manual, capabil a inchide, a suporta si a rupe
curenti in conditii normale ale circuitului, inclusiv curenti de suprasarcina de
serviciu.
Contactorul poate fi construit cu contacte principale normal
deschise sau cu contacte normal inchise. In acest ultim caz, contactorul se
mai numeste si ruptor.
Contactorul se compune din urmatoarele parti principale:
-organul motor, care asigura deplasarea contactelor mobile,
asigurand inchiderea acestora. Organul motor poate fi constituit dintr-un
electromagnet sau un piston actionat cu aer comprimat.
-polii principali
In componenta polilor principali intra contactele fixe de forta,
contactele mobile de forta si camera de stingere.
-Polii auxiliari, in componenta carora intra contactele fixe si cele
mobile denumite, in general, contacte auxiliare.
-relee si declansatoare. Aceste dispozitive se adauga unui
contactor ori de cate ori se doreste ca ele sa indeplineasca si o functie de
protectie.
-carcasa aparatului, este formata din piese izolante si metalice
care asigura asamblarea, ghidajul si fixarea aparatului.

4.Intreruptorul
Este un aparat de comutatie, destinat sa conecteze, sa suporte si
sa deconecteze curentii normali de serviciu, de asemenea sa conecteze, sa
suporte o durata determinata si sa deconecteze curentii anormali, cum sunt
cei de suprasarcina si respectiv ce de scurtcircuit.
-Capacitatea de rupere a intreruptorului, reprezinta cea mai mare
valoare a curentului de scurtcircuit pe care intreruptorul il poate intrerupe in
conditii specificate de catre norme.
-Capacitatea de conectare a unui intreruptor, este cea mai mare
valoare a curentului de scurtcircuit care poate fi conectat de catre
intreruptor.
Intreruptorul cu ulei mult, la care uleiul mineral indeplineste atat rolul
de mediu de stingere al arcului electric de comutatie, cat si pe cel de
dielectric intre piesele metalice aflate la tensiuni diferite.
Intreruptorul cu ulei putin foloseste uleiul numai ca mediu de stingere,
izolatia intre piesele aflate la tensiuni diferite asigurandu-se prin materiale
dielectrice solide.
Itreruptorul cu hexafluorura de sulf asigura obtinerea unor performante
superioare avand o capacitate de rupere ridicata, siguranta marita in
functionare, functionare silentioasa, eliminarea riscului de incendiu sau
explozie.
Intreruptorul cu aer comprimat, foloseste aerul comprimat atat ca
mediu de stingere, cat si pentru obtinerea energiei necesare deplasarii
pieselor intreruptoruli in timplul inchiderii sau deschiderii acestuia.
Intreruptorul in vid foloseste ca principiu de stingere difuziunea rapida
in vidul avansat din interiorul camerei de stingere a purtatorilor de sarcina
electrica din coloana arcului de comutatie.
5.Separatorul
Este un aparat care realizeaza comutatia vizibila a circuitului
aflat sub tensiune, cu realizarea unui interval electroizolant cert intre borna
amonte si borna aval, atunci cand circuitul nu este parcurs de curent electric
sau cand curentii din circuit sunt foarte mici.

Separatoare normale au izolata fata de pamant atat borna din

amonte cat si pe cea din aval.
Separatoare de putere care au in plus fata de cele normale
niste dispozitive rudimentare de stingere care permit stingerea unor curenti
electrici cuprinsi in plaja valorilor de sarcini nominale.
Separatoare de scurtcircuitare au izolatia fata de pamant numai
la borna de amonte pe cand borna din aval este ferm legata la pamant.
Relee si declansatoare
Releul este un organ sensibil la o marime electrica care
determina un proces electric de stabilire sau intrerupere a unui contact
electric. Astfel releul poate intrerupe alimentarea unui contactor electric sau
poate stabili curentul in bobina de declansare a unui intreruptor.
Declansatorul este un organ sensibil la o marime electrica care
determina un proces mecanic de dezavorare a unei forte.
Releele si declansatoarele se pot clasifica astfel:
6.Dupa modul de influentare al marimii supravegheate in:
-relee sau declansatoare directe
-relee sau declansatoare indirecte: in acest caz organul sensibil
sensibil primeste comanda prin intermediul reductoarelor de curent sau
tensiune.
Dupa elementul sensibil:
-electomagnetice;
-magnetoelectrice;
-electrodinamice;
-de inductie;
-electrotermice;
-electronice.
Dupa modul in care este realizata actiunea fata de marimea de
intrare:

-relee maximale
-relee minimale
-relee directionale
7.Sigurante fuzibile
Sigurantele fuzibile sunt aparate electrice de protectie cu
intrerupere automata, care protejeaza circuitele electrice.
Sigurantele fuzibile constituie cel mai ieftin, simplu si sigr aparat
electric impotriva scurtcircuitelor.
Elementul care asigura protectia este reprezentat de catre
elementul fuzibil, realizat dintr-un fir sau o banda metalica. Elementul fuzibil
trebuie sa se topeasca si sa intrerupa astfel circuitul protejat.
Elementulfuzibil este incorporat intr-un tub izolant (patron fuzibil)
realizat in general din portelan.
Pentru o stingere mai rapida a arcului electric, tubul izolant este
umplut cu nisip cuartos.
Descarcatoarele sunt aparate destinate a proteja echipamentul
electric impotriva supratensiunilor atmosferice si uneori impotriva
supratensiunilor de comutatie.

8. Sisteme de actionare . Elemente componente.Ecuatia de miscare.

Un sistem de actionare electrica reprezinta o multime, un sistem
ordonat de obiecte electrice, mecanice si electromecanice
interconectate si interdependente in scopul realizarii controlate a
conversiei energiei electrice in energie mecanica pentru un
anumit proces tehnologic.
Elemente componente
1.Sursa de energie electrica este constituita din reteaua electrica
si are drept scop alimentarea cu energie electrica a motorului si comanda
functionarii acestuia in conformitate cu cerintele impuse de procesul
tehnologic.

2.Elemente electrice de transmisie pot fi: transformatoare

electrice, redresoare, invertoare, choppere.
3.Motorul electric ocupa locul central in sistemul de actionare
electrica, realizand conversia energiei electrice in putere mecanica.
4. Elementele de transmisie mecanica asigura, pe langa legatura
cu utilajul, si adaptarea si transerarea parametrilor energiei mecanice la
necesitatile concrete de lucru.
5.Masina de lucru este antrenata de motorul electric si realizeaza
anumite operatii dintr-un proces tehnologic.
Ecuatia de miscare a unui sistem de actionare electric
Miscarea unui sistem electric de actionare este caracterizata de
urmatoarea relatie:
M aM s =J

d
dt

Cuplul static la arborele motorului este dat de relatia:

Ms Mu +Mf

9.Alegerea motorului electric

Alegerea unui motor adecvat sistemului de actionare electrica
este un lucru important in proiectare in vederea asigurarii unei functionari
optime a intregului ansamblu.
Daca se alege un motor cu o putere mai mica decat cea
necesara se produc efecte nedorite precum: supra incarcarea motorului
electric, incalzirea peste limitele admise, aparitia de avarii.
Pentru realizarea unei utilizari optime a motorului, in functionare
el trebuie sa indeplineasca anumite cerinte:
-sa lucreze la o putere aproape de puterea nominala;
-incalzirea sa nu depaseasca limitele admise
-sa dezvolte cuplul de pornire necesar

-sa poata face fata la suprasarcinile de scurta durata care apar in

functionare.
10.Masini de lucru
Exista o mare diversitate de utilaje industriale actionate electric.
La baza alegerii tipului putrerii motorului de actionare trebuie
cunoscute caracteristicile mecanice ale masinilor de lucru.
Cuplul static se compune din cuplil util si un cuplu de pierderi.
Caracteristicile mecanice ale masinilor de lucru reprezinta dependenta
cuplului rezistent de numarul de rotatii pe minut, de unghiul de rotatie, de
drumul parcurs sau de timp.
Caracteristica mecanica in care momentul nu variaza in funvtie de
viteza nghiulara. O asemenea caracteristica se intalneste la instalatiile de
ridicat, pompe si compresoare cu piston.
Caracteristici de sarcina care variaza proportional cu momentul M.
Dintre aceste masini se pot cita: masinile de prelucrat mase plastice, franele
electromagnetice cu curenti turbionari, generatoarele de c.c. cu rezistenta
constanta la sarcina.
Caracteristici mecanice parabolice, la care momentul de sarcina
variaza direct proportional cu patratul vitezei unghiulare, iar puterea
mecanica este absorbita de cubul vitezei. Ex: Pompele centrifuge,
ventilatoare si suflante.
Caracteristici mecanice la care cuplul de sarcina poate depinde nu
numai de viteza unghiulara ci si de unghiul de pozitie al arborelui sarcinii.
Ex:Compresoarele cu piston, unele pompe, ferastraie mecanice.
11.Energetica.Aspecte generale
Energetica este disciplina care se ocupa cu extragerea,
transportul, prelucrarea si utilizarea diferitelor forme de energie.
Energia reprezinta capacitatea unui sistem de a efectua lucru
mecanic, la trecerea dintr-o stare in alta stare.
In natura sunt cunoscute trei tipuri de energie, si anume:

a)energia primara, care este acea forma de energie recuperata direct

din natura
b)energia secundara, este energia care se poate folosi intr-o gama
larga de aplicatii;
c)energia finala, este acea forma de energie care poate fi asigurata
pentru a asigura consumatorilor diferite servicii
Surse si resurse energetice
Resursele reprezinta acele zacaminte cunoscute destul de bine
sau doar in mod general pana la gradul de a putea fi chiar estimate.
Rezervele reprezinta acele zacaminte cunoscute si exploatate in
mod eficient.
Combustibilul reprezinta orice substanta care contine si poate
elibera subsante carburante in stare atomica, care in combinatie cu oxigenul
degaja caldura

12.Surse regenerabile de energie

Energia regenerabila reprezinta acea forma de energie care,
datorita evolutiei ciclice a sursei, are capacitatea naturala de a se regenera,
revenind periodic la parametrii specifici initial.
a)Energia eoliana este una dintre formele regenerabile de energie,
generata de miscarea maselor de aer.

Principalul incovenient in utilizarea turbinelor eoliene la producerea

energiei electrice este instabilitatea vantului.
Cateva masuri care se pot lua pentru a diminua efectele nedorite:
-atasarea unei instalatii de energie regenerabila caracterizata de un
echilibru mai bun;
-conectarea unui sistem de stocare a energiei electrice.
b)Energia solara
Este o sursa de energie practic inepuizabiala. Energia Soarelui poate fi
utilizata in scopul producerii de energie termica si/sau energie electrica.
Energia solara este folosita la obtinerea apei calde utilizata in scop
menajer sau in scop industrial.
Energia solara se utilizeaza direct la producerea de energie electrica
prin intermediul celulelor fotovoltaice.
c)Energia hidraulica
Energia cinetica a apei este cunoscuta si folosita de omenire de multe
sute de ani.
Hidrocentralele de mare putere se gasesc in tarile puternic
indistrualizate si care beneficiaza de un bazin hidrologic bogat.
Sursele hidraulice de mica putere sunt plasate pe cursul unei ape fiind
utilizate pentru alimentarea zonelor limitrofe.
Energia potentiala acumulata in urma mareelor se poate utiliza la
producerea energiei electrice.
Exploatarea valurilor in vederea obtinerii energiei electrice se
realizeaza prin intermediul unor hidrocentrale plutitoare.
Energia geotermica
Este cunoscut faptul ca temperatura pamantului creste odata cu
inaintarea spre centrul lui. Energia geotermica este rezultatul acumularii de
caldura sub scoarta terestra.
In vederea exploatarii si utilizarii eficiente a acestei surse de energie,
importante sunt existenta unor conditii geodezdice favorabile.

13.Producerea energiei electrice in centrale termice cu turbine cu abur

Centrala electrica reprezinta un complex de instalatii care transforma o
forma de energie in energie electrica.
Centrala termoelectrica reprezinta o uzina unde combustibilul de
natura fosila este ars intr-un echipament special, denumit cazan sau camera
de ardere in vederea unei cantitati de energie termica.
Principiul de functionare al centralei termice cu aburi consta in arderea
combustibilului in cazanul de ardere, in care se asigura incalzirea apei, avand
ca scop principal obtinerea de vapori sub presiune si temperatura ridicata.
Procesul de trecere al apei in stare de abur se realizezain urma unei
transformari izobare si izoterme.
In urma acestui proces caldura rezultata in urma arderii combustibilului
este transformata in lucru mecanic, iar la randul sau lucrul mecanic este
transformat de generator in energie electrica.
Cresterea randamentului centralelor termoelectrice cu turbine cu abur
se poate realiza prin luarea uneia dintre urmatoarele masur:
-cresterea presiunii initiale a ciclului;
-cresterea temperaturii initiale a ciclului;
-cresterea atat a temperaturii cat si a presiunii;
-supraincalzirea intermediara;

14.Producerea energiei electrice in centrale termice cu gaz.

In functionare, motorul antreneaza la pornire compresorul de aer. Aerul
comprimat obtinut se introduce in camera de ardere. Aici impreuna cu
combustibilul are loc arderea rezultand gaze cu temperatura si presiune
ridicata. Din cantitatea de aer antrenat de compresor numai 20-40% este
utilizat efectiv in procesul de ardere.Restul este utilizat la scaderea
temperaturii gazelor de ardere, la iesirea din camera de ardere, pana la o
valoare admisibila in turbina. Gazul rezultat din camera de ardere este

introdus in treapta de inalta presiune a turbinei cu gaze unde are loc

destinderea.
O asemenea centrala are un randament scazut de aprox. 35-40%.
Pentru imbunatatirea randamentului se propun urmatoarele solutii:
-recuperarea caldurii din gazele evacuate si folosirea ei pentru
producerea de apa fierbinte;
-preaincalzirea aerului la intrarea in compresor;
-ridicarea temperaturii de ardere si coborarea temperaturii de
aspiratie in turbina;
- fractionarea destinderii si a comprimarii.
Centralele termoelectrice cu turbine cu gaze folosesc o gama larga de
combustibil precum: gaze naturale, motorina, gaze rezultate in urma
procesului ge gazificare a carbunelui si alte produse de natura petroliera.

15.Producerea energiei electrice din resurse regenerabile.

In cazul utilizarii unor surse regenerabile de energie nu mai esre
necesara sursa de caldura pentru producerea energiei electrice.
Utilizarea energiei eoliene si hidraulice
In cazul turbinei eoliene sau hidraulice, turbina ce antreneaza
generatorul electric este pusa in miscare direct de presiunea vantului sau
apei.
Presiunea vantului sete rezultatul energiei cinetice, iar la apa este
rezultatul energiei cinetice si potentiale.
Energia furnizata in acest mod poate fi injectata direct in retea fara a fi
neaparat necesara utilizarea unui convertor static de putere.
Conversia energiei eoliene
In prima faza a conversiei eoliene, se realizeaza transferul unei parti
din energia cinetica a miscarii de aer catre un convertor mecanic, denumit
turbina eoliana.

Turbina eoliana, care constituie convertorul de energie mecanica, se

compune din: rotorul eolian, un sistem de orientare dupa directia vantului,
frana de avarie, amplificatorul de turatie si suportul de sustinere.
Pentru a mentine constanta functionarea la un randament maxim a
rotorului turbinei, el trebuie mentinut permanent perpendicular pe directia
vantului.
Conversia eolian electrica este una indirecta, trecandu-se mai intai
prin procesul de conversie eolian mecanic realizat de turbina apoi prin
intermediul generatorului se obtine tensiunea electrica.
Conversia energiei hidraulice
Omenirea a cunoscut si a utilizat atat in scop personal cat si cu scop
lucrativ, energia cinetica a apelor curgatoare.
In lantul de transformare a energiei hidraulice in energie electrica,
prima etapa o constituie transformarea energiei potentiale acumulata in apa
in energie cinetica, prin cadere libera.
Energia cinetica a apei se transforma in lucru mecanic cu ajutorul
turbinei care este un convertor de energie mecanica. Turbina este cuplata la
arborele sau, prin intermediul unui multiplicator de turatie, cu generatorul de
energie electrica caruia ii imprima o miscare de rotatie.

16. Electronica de putere :cuprinde comutatia , comanda , reglarea si convertirea

energiei electrice , utilizand dispositive semiconductoare, impreuna cu
echipamentele lor de masura si control.
Partea de putere se deosebeste de partea de comanda si reglare , prin aceea ca in
partea de putere se folosesc dispozitive semiconductoare de curenti si tensiuni
mari ,iar in parte de comanda reglare se utilizeaza diode ,tranzistoare ,rezistente
condesatoare de tensiuni si curenti mici precum si circuite intrgerate.

Mutatorul este un dispozitiv care este conectat intre doua sau mai multe siteme
electrice ,care se deosebesc prin natura curentului, nr de faze, frecventa si care
permite modificarea parametrilor energie electrice in scopul obtineri transferului de
energie intre sistemele conectate.
17.Convertoarele statice sunt echipamente care transforma energia electrica in
general cu parametri constanti tot in energire eletrica ai carei parametri pot fi
modificati prin comanda , acestea fiind adaptati necesitatilor sarcinilor .
Cu ajutorul convertoarelor se poate comanda fluxul de energie intre diferite sisteme
electrice .
Prin conectarea sistemelor de curenti alternativi cu sisteme de curenti continui ,
rezulta cele 4 functii de baza ala conversieie energie electrice .
Clasificare conversoarelor statice :
Din punct de vedere energetic - se refera la formele de energie
a)convertoare statice c.a-c.c=redresoare
Redresorul transforama energia de parametri constanti (c.a) in energie c.c a carei
valoare medie poate fi modificata sub actiune semnului de comanda U c
Cu alte cuvinte se poate spune ca un redresor realizeaza convresia energiei de c.a
in energie de c.c
a1) Tipuri de redresoare:
redresoarele se pot clasificca astfel ;
1)dupa nr de faze al transformatorului :
-monofazate
-polifazate
2)dupa tipul elementelor semiconductoare utilizatea:
-necomandate
-comandate
B)convertoare statice c.c c.c
Transforma energia electrica produsa de o surasa de current continuu cu tensiune
constanta in energie de current continuu la o tensiune de alta valoare.

In functie de forma tensiunii de iesire convertoarele c.c-c.c se clasifica astfel:

-cu tensiune de iesire fixa
-cu tensiune de iesire variabila
Convertorul static CS este de fapt un intrerupator electric comandat care permite
inchiderea sau deschidera circuitului cu frecventa ridicata
C)Convertoare statice C.C-c.a (invertoare )
Un invertor tansforma c.c in c.a prin comanda putandu-se modifica frecventa sau
tensiunea .Totdeuna prin semnalul de comanda al invertorului se modifica frecventa
energiei.
Invertoarele se utilizeaza in aplicatii indistriale unde se scolicita puteri mari
incepand de la cativa zeci de watti si ajung la sute de kw.
In parctica se intalnesc doua tipuri importante de circuite invertoare si anume :

a)-invertoare autonome sunt acele invertoare care debiteaza intro retea sau circuit
in care nu mai exista alte surse de current alternative ,frecventa find determinate
de circuitul invertor
b)-invertoare neautonome sunt acele tipuri de invertoare care debiteaza pe o reta
alaturi de alte surse de energie electrica ,astfel incat regimul de functionare si
frecventa sunt subordonate retelei de c.a
Tensiunea la iesire se poate modifica fie prin comanda invertorului caz in care
acesta se numeste cu modulatie in durata U d =ct, iar daca nu se poate modifica
tensiunea prin comanda invertorului ,atunci aceasta se numerste cu modulatie in
amplitudine = Ud=Variabil din punct de vedere al caracterului energiei de curent
alternativ de la iesire avem:

Invertoare de current
Invertoare de tensiune

Convertoare statice c.a-c.a

Convertoare statice c.a-c.a se impart in 2 categori

Directe care transforma energia cu parametri constant direct in energie de

c.a prin comanda
Indirecta realizeaza conversia indirect printr-o conversie intermediara
c.a-.c.c

B) din punct de vedrea al comutatiei

Convertoare statice cu comutatie naturala caz in care energia necesara
blocarii elementelor ce au condus se afla in mod natural in circuit fiind
energia sursei sau sarcinii
Covertoare statice cu comutatie fortata caz in care energia se
inmagazineaza in elemente de circuit special prevazute in schema in acest
scop.
Din acesta categorie fac parte vtc,invertoarele
Covertoare statice cu comutatie prin 0: vtc,invertoarele