UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

INGINERIA DEZVOLTARII RURALE
DURABILE

PROIECT
IM II
(Mt=145[Nm],n=340[rpm])

Titular curs: Studenti:

Prof. dr. ing. ILIE FILIP
Conducator proiect:
Prof. dr. ing.ILIE FILIP

Grupa 732 B-Anul III

An universitar 2019-2020
 Cuprins:
a) Notiuni privind proiectarea transmisiilor mecanice
b) Stabilirea variantelor constructive optime
c) Proiectarea transmisiilor cu element flexibil
d) Alegerea si proiectarea reductorului cu roti dintate
e) Proiectarea arborilor cu elemente de asamblare si de rezemare
f) Alegerea si verificarea cuplajului
g) Bibliografie
h)Desenul
 TRANSMISIA MECANICA DE ANTRENARE A SISTEMULUI DE
FILTRARE A APEI

• Notiuni privind proiectarea transmisiilor mecanice

• Consideratii geneale

Proiectarea reprezinta lucrarea tehnico-economica, bazata pe munca de conceptie si are ca rezultat

documentatia tehnica. Aceasta documentatie se compune din:
• Documentatia de studiu, specifica transmisiilor mecanice, sse compune din mai multe elemnte:
- Tema de proiectare, care este impusa de beneficiar si care trebuie sa contina o seerie de cerinte
precum;
- caracteristicile tehnice ale transmisie:
- puterea transmisa ca valoare maxima si ca mod de cariatie in timp;
- turatiile la arboreal de iesire ca sens si marime;
- tipul motoului de acctionare si caracteristicile de functionare ale acestuia;
- caracteristicile constructive ale transmisiei;
• conditii de exploatare:
- locul de instalare al sistemului mecanic;
- influenta sistemului mechanic asupra vecinatatiilor care se conditioneaza reciproc (vibratii, gaze, climat,
abur si praf);
- intretinerea sistemului mecanic;
- piese de schimb;
-prescriptii care pot cuprinde printre altele
- breviare de calcul;
- norme de tehnica securitatii;
- standarde, norme departamentale si de ramura;
- caiete de sarcini;
- drepturi de brevetare;
-aspecte financiare privind:
- cheltuieli cu proiectarea transmisiei mecanice;
- pregatirea fabricatiei;
- documentatia tehnica;
- realizarea prototipului;
- incercarile prototipului;
- realizarea fabricatiei pentru seria de fabricatie 0;
-executia transmisiei mecanice la care va fi precizat:
- numarul de bucati;
- marimea lotului de fabricatie;
- atelierele de fabricatie cu dotarile necesare;
-conditii de transport, depozitare, montaj:
-domenii posibile privind utilizarea si utilitatea transmisiei mecanice.
- Studiul tehnico-economic are ca scop fundamentarea tehnico-economica a temei de proiectare si
cuprinde calculele si consideratiile privind economicitatea si eficacitatea transmisiei mecanice, prin luarea
in studio a mai multor variante de transmisie existente, precum si a unor transmisii noi.
- Proiectul de ansamblu constituie proiectul tehnic propriu zis. Acest proiect are ca scop
stabilirea solutiei constructive, dimensionarea si constructia de ansamblu a transmisiei mecanice. El
contine desenul deansamblu al transmisiei mecanice, calcule si ipoteze de dimensionare, pentru
elementele principale ale transmisiei mecanice, cum ar:
• angrenaje cilindrice cu dinti drepti sau inclinati, angranaje conice, angrenaje melc roata melcata;
• transmisii prin curele sau prin lant;
• cuplaj;
• sistemul de ungere al transmisie;
• verificarea eficacitatii si a posibiliatii de obtinere a performantelor cerute in tema;
• aprecieri privin aspectele economice;
- Memoriul ethnic de calcul justificativ urmareste rezolvarea problemelor de dimensionare
a diverselor elemente componente sau subansamble, stabilirea solutiilor constructive si de verificare
a transmisiei mecanice in ansamblu, precum si a organelor de masini componente.
Problemele de dimensionare si de verificare se refera la calculele cinematice si energetice, calcule de
rezistenta, calcule geometrice, de durabilitate, calcule de bilant termic.
- Desenele de executie si desenul de ansamblu (subansamblu) pentru prototip si seria 0 se intocmesc
conform reglementarilor in rigoare.
Desenele de executie se intocmesc cu scopul realizarii elementelor componente ale transmisiei
mecanice. In cadrul desenelor de executie, se urmareste stabilirea formei geometice si de pozitia elementelor
geometrice, a microgeometriei suprafetelor, precizarea materialului si a tratamentului termic si termochimic
aplicat pentru fiecare piesa componenta a transmisiei mecanice,
- Documentele incercarii si omologarii prototipului sau seriei 0 cuprind buletinele de incercari,
referatele necesare si sursele bibliografice , precum si caietele de sarcini.
• Documentatia de bazacompleteaza documentatia de studiu si cuprinde:
1. Desene de executie se intocmesc cu scopul realizarii pieselor componente ale transmisiei
mecanice. In cadul desenelor de executie, se urmareste stabilirea formei geometrice a piesei, a preciziei
dimensionale, a preciziei formei geometrice si de pozitie a elementelor geometrice, a microgeometriei
suprafetelor, precizarea materialului si a tratamentului termic sau termochimic, aplicat pentru fiecare piesa
componenta a transmisiei mecanice.
2. Schemele au ca scop reprezentarea grafica a functionarii si constructiei transmisiei
mecanice. Acestea contin schemele cinematice, diagramele de functionare si schemele de fiabilitate.
3. Desenele de instalare au ca scop legaturile transmisiei cu elementele la care se racordeaza.
4. Caietul de sarcini se intocmeste cu scopul identificarii tuturor conditiilor tehnice privind
executia, incercarea, exploatarea si verificarea. Aceste conditii tehnice nu sunt stabilite prin standarde, nu
sunt prescrise pe desenul de executie si contin denumirea, caracteristicile si performantele transmisiei
mecanice, conditiile de calitate, de executie si functionare, prescriptii pentru verificari, conditii de
exploatare, conditii de asamblare, depozitare si transport,
5. Lipsa standardelor, a normelor si a instuctiilor cu character republican sau international care
se refera la transmisia mecanica si la conditiile de calitate a acesteia,
6. Calculele speciale sunt recomandate pentru transmisiile de mare precizie, in special pentru
echilibrarea pieselor aflate in miscare de rotatie, precum si pentru calculul parametrilor privind controlul unor
angrenaje cu importanta deosebita asupra bunei functionari a transmisiei.
 7. Borderoul documentatiei de baza se intocmeste conform STAS 4659-80.
8. Documentele incercarii si omologarii prototipului sau seriei 0 cuprind buletinele de
incercari, referatele necesare si sursele bibliografice, precum si caietele de sarcini.

– Generalitati

Proiectarea este activitatea tehnica si economica mintala, desfasurata de la idea tehnica sau de la
problema concreta pusa de procesul de productie, pana la totalitatea indicatiilor precizate in documentatia
tehnica pentru realizarea produsului.
De la ideea tehnica pana la transpunerea ei in elemente tehnice concrete, materializate prin desene,
este nevoie de studiu in desfasurarea caruia sunt parcurse mai multe faze care implica o munca de conceptie
tehnica si economica sub aspectul combativ dar, cel mai adesea, si sub aspect creator.
Manisfestarea concurentei pe piata exprima masura inc are societatea este capabila sa stimuleze
creativitatea agentului economic in actiunea sa de exercitare a activitatii economice eficiente. Concurenta
este cea care impune agentilor economici gasirea celor mai eficiente modalitati de combinare si utilizare a
factorilor de productie. Numai in conditii de concurenta si de libertate a preturilor cumparatorul poate cauta
si allege vanzatorul cu oferta cea mai avantajoaza prin calitate si pret, iar agentul economic este stimulat in
cautarea acelor solutii economice care sa ii asigure eficienta economica maxima. Intr-o economie
concurentiala, ineficienta este imediat “sanctionata” prin eliminarea de pe piata a agentului economic
respective.
Din legile pietei si concurentei, din libertatea agentilor economici de a a actiona conform propriilor
interese, din libertatea preturilor decurg atat dinamismul, cat si eficienta unei economii, cautarea si
generalizarea accelerata a procesului tehnico-economic, orientarea permanenta spre satisfacerea trebuintelor
“consumatorului-rege”.
Un alt factor important in realizarea unui produs este reprezentat de calitate insemnand capacitatea
unui produs de a raspunde unor nevoi specificate sau unor exigente.
Intr-o economie “sanatoasa” sa produci inseamna:
- mai mult
- mai repede
- mai ieftin
- mai bine
- la momentul oportun.
In Romania economia este in process de dezvolare, ceea ce implica anumite compromisuri si in cazul
strategiilor concurentiale si de aceea pentru o buna afirmare pe piata trebuie combinate elementele din cele
doua strategii.
Revenind la partea tehnica a proiectului, putem spune ca transmisiile mecanice se proiecteaza, in
principal, la faza de proiect ethnic, pe baza efectuarii calculelor de rezistenta, de dimensionare si de
verificare. In calculi de rezistenta prezinta un interes deosebit cunoasterea si evaluarea cat mai exacta a
solicitarilor, elementelor componente ale transmisiei mecanice. Acestea rezulta, in principal, din datele temei
de proiectare. Din acest punct de vedere, sarcinile masinii de lucru sunt transmise la masina motoare prin
intermediul transmisiei mecanice.
 – Stabilirea schemei cinematice si a variantelor constructive

Pentru realizarea transmisiei mecanice in vederea antrenarii sistemului de filtrare a apei (ML) se propun mai multe variante
constructive, din care trebuie sa alegem doar trei dintre ele. In principiu transmisia
mecanica necesara antrenarii sistemului de filtrare se compune din (vezi figura 1.4): motor electric –ME,
transmisie intermediara cu element flexibil(curele trapezoidale, curele dintate si lanturi)- TEF, reductor
cilindric cu roti dintate intr-o treapta de reducere- R, cuplaj standardizat- C.
Datele pe baza carora alegem motorul electric, transmisia intermediara, reductorul si angrenajul sunt:
- momentul rezistent pe arborele ML, Mt rez, MtML=145 Nm;
- turatia arborelui ML, nML=ne=nIV=340 [rot/min];
- turatie de mers in gol a motorului electric ales are una din valorile STAS: 3000, 1500, 1000, 750
[rot/min].
 • MEMORIU TEHNIC DE CALCUL
• CALCULUL CINEMATIC SI ENERGETIC AL TRANSMISIEI MECANICE

Calculul cinematic al transmisiei mecanice presupune stabilirea rapoartelor de transmitere si calculul

turatiilor pe fiecare arbore, iar calculul energetic presupune calculul puterilor si momentelor pe fiecare
arbore.
Calculul rapoartelor de transmitere cuprinde: calculul raportului total de transmitere - iT (al intregii
transmisii mecanice) si calculul rapoartelor de transmitere intermediare (al transmisiei cu element flexibil –
iTEF, al reductorului cu roti dintate - iRRD).

- Calculul raportului total de transmitere:

iT=
va rezulta 4 rapoarte totale de transmitere iT1…iT4, in functie de turatiile de mers in gol ale motoarelor
electrice, standardizate. Cum rapoartele de transmitere sunt standardizate, conform STAS 6012-82, cele 4
valori ale rapoartelor totale obtinute prin relatia de mai sus se vor standardize.

iT1 = 3000/340 = 8,82 Conform STAS : iT1= 9

iT2 = 1500/340 = 4,41 iT2 = 4,5
iT3 = 1000/340 = 2,94 iT3 = 2,8
iT4 = 750/340 = 2,20 iT4 = 2,24

- Stabilirea rapoartelor de transmitere intermediare

iT=iTEF*iR

Se impune o valoare standardizata pentru iTEF 2.50, conform STAS 6012-82 si rezulta valorile
pentru iR, ce se vor standardiza tot conform STAS 6012-82. Adoptam iTEF1= 2; iTEF2= 1,8; iTEF3= 1,6; iTEF4=
1,4;

Valoarea aleasa pentru iTEF este 1,4 conform STAS.

iR1234= iT1234 STAS / iTEF1234
iR1 = 9/2 = 4,5 – Conform STAS
iR2 = 4,5/1,8 = 2,5 – Conform STAS
iR3 = 2,8/1,6 = 1,75 – Conform STAS 1,8
iR4 = 2,24/1,4 = 1,6 – Conform STAS
 - Calculul turatiilor pe fiecare arbore al transmisiei mecanice
Turatia arborelui motorului electric este chiar turatia arborelui I al transmisiei mecanice:
nI=nME
Pornind de la definitia raportului de transmitere se poate determina turatia pe fiecare arbore al
transmisiei mecanice, astfel:
iTEF=nI/nII⇒nII; iRRD=nII/nIII⇒nIII si nIII=nIV=nML

nII = ni1234 / iTEF1234 => nII1 = 3000/2 = 1500 rpm

nII2 = 1500/1,8 = 833,3 rpm
nII3 = 1000/1,6 = 625 rpm
nII4 = 750/1,4 = 535,71 rpm

nIII1234 = nII1234 / iR1234 => nIII1 = 1500/4,5 = 333,333 rpm

nIII2 = 833,3/2,5 = 333,32 rpm
nIII3 = 625/1,8 = 347,22 rpm
nIII4 = 535,71/ 1,6 = 334,82 rpm
nIV1234 = nIII1234
nML = ne = nIV = 334,82 rpm VARIANTA OPTIMA
Motorul electric va avea 750 rpm

- Calculul puterilor pe fiecare arbore

In general puterile se modifica ca urmare a pierderilor prin frecare ce au loc in timpul functionarii
transmisiei mecanice, micsorandu-se de la intrare in transmisia mecanica catre iesirea din transmisia
mecanica.

S-a observat ca turatiile se modifica cu rapoartele de transmitere (scad de la intrare catre iesire); si
reciproc, iar puterile se modifica cu pierderile prin frecare de la intrare catre iesire, reducandu-se.

PI= PME = PML

MTrez = 145Nm = 145000Nmm

PML = 5,08Kw
PIII = PIV / η2rIII = 5,18Kw
Adoptam ηrIII = 0,99
PII = PIII / ηac*η2rIII = 5,39Kw
Adoptam ηac = 0,98
PI = PME = PII / ηTEF = 5,67Kw
Adoptam ηTEF = 0,95

Calculam momentul transmisiei de arbore

MtI,II,III,IV = 30/π * 106 * PI,II,III,IV/nI,II,III,IV
MtI = 72,2 * 103Nmm
MtII = 96,12 * 103Nmm
MtIII = 147,81 * 103Nmm
MtIV = 144,96 * 103Nmm
 • ALEGEREA VARIANTELOR CONSTRUCTIVE OPTIME

- Alegerea motorului electric

Se face conform STAS 1893-87 si 881-88, functie de puterea si turatia efectiva la arborele
motorului electric si caracteristicile cele mai performante.

PME = 10.04 [kW] => PME = 11

ngME=1000 rot/min (conform STAS)

Conform STAS: 1) tipul motorului: ASU160 L-8 ;

2) putere nominala: 7,5[kW];
3) turatie nominala: 720 [rpm];
4) In: 19,7 (A);
5) η=83 (%);
· Ip/In=5;
· Mp/Mn=2;
· Mmax/ Mn=2.3;
8) Masa= 135 [kg];
9) P0ME=3.10 [u.m/kg];

Montaj pe talpi
A B C H K
254 154 108 160-0.5 15

Capat de arbore
D E F GA L HD
42k 110 12h9 45 643 400
6
 - Alegerea capetelor de arbori

Se face conform STAS 8724/3-74 si STAS 8724/2-71, functie de momentul transmis de fiecare
arbore (momentul de torsiune de calcul, capabil sa-l transmita arboreal). In acelasi timp se aleg abaterile
limita (tolerantele), clasa de precizie si dimensiunile pentru lungimea capetelor de arbori (seria lunga si seria
scurta). In ceea ce priveste lungimea capatului de arbore, aceasta poate fi aleasa serie scurta (recomandata din
considerent de economie de material) sau serie lunga. Motoarele electrice au capetele de arbori lunga, ca
dealtfel si capetele de arbori ale majoritatii reductoarelor de turatie de uz general.

STAS
Mt1=72,2 ==== Mt1=109 ==== diametrul=30 mm
Mt2=96,12 ==== Mt2=109 ==== diametrul=32 mm
Mt3=147,81 ==== Mt1=150 ==== diametrul=35 mm
Mt2=144,96 ==== Mt2=150 ==== diametrul=35 mm

Capete de arbore cilindrice – dimensiuni (STAS 8724/2- 71)

 Diametrul Lungimea lca
Dca abateri limita serie lunga serie scurta
30 +0,009 80 58
+0,004
32 +0,018 80 58
+0,002
35 +0,018 80 82
+0,002
- Alegerea tipului de reductor

Pentru proiectarea transmisiei mecanice unui sistem biotehnic se va utiliza un reductor cu roti dintate
tipizat, drept pentru care se impune alegerea acestuia.
Reductoarele tipizate sunt reductoare de uz general , avand toate elementele constructive si
geometrice standardizate si anume: rapoartele de transmitere, distantele dintre axele rotilor dintate, inaltimea
dintre axele de intrare-iesire si planul de fixare a reductorului, diametrul si lungimea capetelor arborilor de
intrare – iesire , lagarele cu rostogolire (rulmenti) si elementele de etansare, fixarea pe talpa sau pe
elementele masinii de lucru, celelalte elemente componente.
Alegerea unui reductor tipizat se realizeaza in conformitate cu indicatiile din prospectele firmelor
producatoare (firma Flender- Germania si firma S.C Neptun Campina-Romania sau alte firme). Alegerea
reductorului tipizat, indiferent de pozitia acestuia in schema cinematica a transmisiei, se face in ipoteza
legaturii directe a motorului electric cu reductorul (la schema cinematica a transmisiei de proiectat, ipotetic,
nu se considera transmisia cu element flexibil- TEF).
In acest caz se impune o corectie a puterii la arborii de intrare si iesire(corectia se face in ipoteza
mentinerii constante a momentelor de torsiune la arborii de intrare si iesire a reductorului cu un coefficient de
serviciu cs=1.1….1.4 ce tine seama si de continuitatea duratei de functionare).
Puterea corectata este puterea echivalenta PE(PE este puterea la arborele de iesire din reductor, dupa
Flender, sau puterea la arboreal de intrare in reductor, dupa Neptun)si se calculeaza cu relatiile:

PE= cs* PML (Flender)

PE= cs* PII (Neptun)

Deci, pentru alegerea practica sunt necesare urmatoarele date:

• turatiile la arborii de intrare, ni si iesire, ne, ai reductorului in rpm;

• puterea echivalenta PE in kW;
• raportul de transmitere al reductorului cu roti dintate iR ;

Puterile sunt tabelate, in cataloagele firmelor , pe noi interesandu-ne puterea nominala transmisa P1N ,
respective PN , pentru o incarcare la oboseala constanta , fara socuri si cu functionare continua.
 Alegerea se face in functie de puterea efectiva primita sau transmisa de reductor, Pef , cu respecterea
conditiei:
P1N ( PN) ≥ Pef = cs* PE

Din catalog se extrag toate datele si se compara din punct de vedere al parametrilor constructiv-
functionali si economici, in vederea alegerii reductorului cel mai optim pentru transmisia mecanica ce
urmeaza a fi proiectata.

PE(Flender) = 6,21 [kW] PefF = 7.45kW

PE(Neptun) = 6.47 [kW] PefN = 7.76kW

Reductor cilindric cu o treapta de reducere

Marimea reductorului: 80

d1= 28mm d2=32mm d3= -

l1 = 50mm l2=80mm
G3= -

E e G1/G2 h H m1 m2 m3 n1 n2 Suruburi de masa Cant

Mm fundatie ulei
30 67.5 70 70 100 205 180 - 120 27.5 M10 4buc 14 0,9 l
kg

Marimea reductorului: 80

A1 A2 A3 A4 A5 A6 B1 B2 B3 B4 B5 B6 H
270 65 - 15 180 210 65 70 - 130 40 160 100

H1 H2 H3 O1 O Arbore intrare d2 L2 Cant ulei Masa

reductor
iN =2…4
d1 L1 [l] [kg]
210 18 18 12 - 28 42 35 58 2 27

Pentru a alege tipul de reductor optim, se compara urmatoarele caracteristici:

Flender Neptun
0 PN ≥ PefF PN ≥ PefN 1
1 iNF = iR iNM ≠ iR 0
1 M = 14kg M = 27kg 0

In concluzie se alege reductor Flender.

 • ALEGEREA VARIANTELOR POSIBILE DE ANTRENARE
A TRANSMISIEI MECANICE

Se va analiza trei variante posibile de antrenare cu elemente flexibile a transmisiei mecanice (TEF) a
sistemului biotehnic si anume:

-Transmisie prin curele trapezoidale (TCT);

-Transmisie prin curele dintate sincrone (TCD);
-Transmisie prin lant (TL),
alegandu-se acea variant ce se considera optima pentru transmisia mecanica a sistemului biotehnic, proiectata
si justificarea acesteia.

• PROIECTAREA TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE (TCT)

Calculul transmisiei prin curele trapezoidale este standardizat in STAS 1163-78. Calculul urmareste
alegerea curelei trapezoidale, geometria transmisiei prin curele trapezoidale, numarul de curele, forta de
intindere initiala si forta de apasare pe arborii transmisiei, determinarea durabilitatii curelei, precum si
protectarea rotilor de curea.
 - Alegerea curelei trapezoidale si dimensionare transmisiei

In calcul se considera a fi cunoscute puterea de transmis P[kW], turatiile rotilor conducatoare n1,
respective conduse n2 [rot/min] sau una dintre turatii si raportul de transmitere iTEF=iTCT.
Alegerea tipului de curea se face pe baza “transmisiei de referinta” .
Din nomograme se pot alege curele trapezoidale clasice sau inguste.
Tendinta actuala este de a se utiliza curele trapezoidale inguste.
Profilul curelei, precum si diametrul primitiv al rotii conducatoare se adopta in functie de puterea de
transmis si de turatia rotii motoare din nomograma. Diametrul primitiv al rotii conducatoare se adopta
conform STAS 1163-71.

P=P1=5,67 kW
n1=750 rpm => din nomograma pentru curele trapezoidale inguste aleg profil SPA cu
Dp1  180

Din STAS alege

Dp1 80 mm.

-Diametrul primitiv al rotii conduse Dp2:

δ- alunecarea elastica (2%)

Dp1- diametrul primitive al rotii conducatoare, ales la valoarea standardizata;
Dp2- diametrul primitive al rotii conduse se standardizeaza

=> Dp2=(1-0.02)*80*1.6 Dp2=112 mm

Conform STAS Dp2=112 mm

-Viteza periferica a rotii conducatoare se considera egala cu viteza de deplasare a curelei.

 *160*960
v  8.04 
1
 50m/s
adm
60*1000
 v1  8.04m/s

-Alegerea distantei dintre axe , daca nu este impusa din considerente geometrice, se adopta din
intervalul de valori:
0.7(160 250)  A*  2(160 250)
12

287  A*  820
12
A
Se alege *
 500mm
12

-Lungimea orientativa primitiva a curelei se determina in functie de distanta dintre axe si de

diametrele primitive ale rotilor de curea:
L* 702,28mm
p

Aceasta lungime orientativa se standardideaza si aleg Lp=1600mm.

Se recalculeaza distanta dintre axe din ecuatia de gradul 2:

8
* 12  2[2*702 (80 112)]* A12  (11280)2  0
A
2

  41218,31  A12 =  mm

-Unghiul dintre ramurile curelei

112 - 80
  2arcsin
2* 203.65
  9

-Unghiurile de infasurare a curelei pe roata conducatoare respective condusa β1, β2

[radiani] β1=π-γ, β2=π+γ sau

  180 9  171

=>
 0  180 9  189
2

-Calculul preliminar al numarului de curele z0:

P- puterea pe arborele rotii conducatoare in kW;

cf- coeficientul de functionare care se alege din tabel;
cL-coeficientul de lungime al curelei, se adopta din tabel;
cβ- coeficientul de infasurare al curelei pe roata mica (roata conducatoare) care se adopta din tabel;
P0- puterea transmisa de o curea [kW] se adopta de preferinta din STAS 1163-71, in functie de tipul de curea
adoptat de conditiile specific cinematice.

P=5.67 kW
cf=1.1
cL=0.84
cβ=1 0.003(180 171)  0.97
P0=0.99kW
5,67 * 1.1
z0 = 0.84 * 0.97 * 0.95 =8.05
 In functie de z0, se determina numarul final de curele:

in care, cz – coeficient ce tine seama de faptul ca sarcina nu se transmite uniform prin cele z0 curele.
Coeficientul numarului de curele cz se alege din tabel => cz=0.85
8.05
z  9,47
0.85
=>aleg z=10 curele

x-numarul de roti de curea al transmisiei

fa-frecventa maxima admisa: fa=40 Hz pentru curele clasice si fa=80 Hz pentru curele inguste
3,14*10*1000
f  44
710
-Forta de intindere initiala F0 si forta de apasare pe arbori Fa se determina cu relatiile:

in care forta utila ce trebuie transmisa Fu se determina astfel:

F  1000* 
 F0  Fa  (1.5...2)*1805,73 1.5*1805,73  2708,6N

- Determinarea durabilitatii curelei trapezoidale

Durabilitatea efectiva de rezistenta la oboseala a curelei trapezoidale se apreciaza prin numarul orelor
de functionare.
Din diagram se determina raportul dintre lungimea primitive a curelei Lp si durabilitatea Lh, iar apoi
se calculeaza durata efectiva xde functionare.
In aceasta diagrama Pj=P/z – puterea efectiva transmisa de curea [kW]; Ac – aria sectiunii curelei
2
[cm ]; Dp1 – diametrul primitive al rotii conducatoare; h – inaltimea sectiunii curelei.

P  kW
j

Ac  84mm2
h  8mm
Lp  710mm 
Lp 710
4  4  Lh  1775ore
Lh Lp
 Proiectarea rotilor de curea

De = 96,56mm

1
Bm=a + 2(r1+h1) * cos(αc/2) + (a+2h)(z-1)
Pentru curea trapezoidala ingusta profil SPZ conform STAS 7192/12 se aleg urmatoarele valori:
r1  1mm;
h1  10mm;
  38;
z  10 curele;
a= 10mm;


Bm  10 2(110)cos19  (10 2*10)(10 1)
Bm  259.98mm

• PROIECTAREA UNEI TRANSMISII PRIN CURELE DINTATE SINCRONE

Curelele dintate sincroane sunt utilizate in toate domeniile in care se impun: un sincronism de antrenare,
absenta intretinerii si functionare silentioasa.
Curelele cu pasul mai mic de 5 mm se folosesc in micromecanica,cele cu pasul cuprins intre 5-14 mm sunt
utilizate ca transmisii de putere,acolo unde lanturile prezinta probleme privind zgomotul si privind vitezele
de lucru(v<30 m/s),iar curelele cu pasul mai mare de 14 mm se folosesc acolo unde sunt utilizate si
transmisiile prin lant.
Acest tip de transmisii prezinta urmatoarele avantaje:
 raport de transmitere riguros constant
 capacitate portanta mare,putere de pana la 400kw viteze periferice mari de pana la 80m/s
 zgomot redus in functionare intretinere usoara
 forte de intindere relative mici care conduc la incaracari mici ale legarilor arborilor rotilor
Curelele sincroane se pot realize fie cu dantura simpla dispusa la interior,fie cu dantura dubla cu dintii
simetrici sau decalati.
Proiectarea unei transmisii prin curele dintate cuprinde:
• dimensionarea curelei dintate sincroane si stabilirea geometriei transmisiei prin
curea
• proiectarea rotilor de curea si asigurarea conditiilor de montaj
• verificarea conditiilor de montaj corect
In calculul de proiectare al acestei transmisii se cosidera a fi cunoscute puterea de transmis,P[kw],turatiile
rotilor conducatoare,n1,respective conduse n2 sau una dintre turatii si raportul de transmitere irc ,conditiile de
lucru si elementele privind gabaritul transmisiei.
a) Alegerea curelei dintate sincrone si determinarea transmisiei

Geometria curelei dintate sincroane este standardizata prin norme internationale (ISO 5294)Curelele
dintate sincroane actulale se executa in doua variante constructive cu profil trapezoidal (ISO 5296) si profil
curbiliniu HTD (normele firmei Kleber-Industrie)
Dimensionarea curelei dintate sincroane cuprinde alegerea profilului curelei,stabilirea geometriei
transmisiei,determinarea lungimii si latimii curelei.

P = 5,67 kw
n1 = 750 rpm

Conform indrumarului se alege un profil trapezoidal, tip curea H.

Codul Pasul H Ht Bg r2 r1 αod Hc

de pas curelei [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
p[mm]
H 12,7 4.3 2.29 6.12 1.02 1.02 40 5.95

Puterea de calcul- puterea de transmis corectata Pc- se determina pe baza puterii de transmis P si a
unui coefficient de functionare cf ,care evidentiaza,regimul de lucru.

Pc cf P

Coeficientul cf se poate aprecia in functie de tipul masinii motoare si de tipul masinii de lucru
,utilizandu-se tabelul 2.19 din indrumar
cf=1.1

Pc  c f * P 1.1*5.67 6.23 kW
Dupa alegerea codului de pas al curelei p= 12.7, se aleg dimensiunile corespunzatoare ale curelei
dintate. Alegerea numarului de dinti ai rotii mici z1 se adopta in conditiile asigurarii unui gabarit minim al
transmisiei, existentei unui numar mare de dinti aflati in contact cu cureaua( minim 6 dinti), pentru obtinerea
unei durabilitati ridicate si asigurarea unei viteze sub limita maxima admisa.
Functie de aceste doua criterii, in tabelul 2.20 se indica numarul minim de dinti ai rotii mici z1, diametrul
nominal minim al rotii de curea Dd1 si viteza maxima de utilizare a curelei.

z1= 16 dinti
Dd1= 64.68mm

 * Dd1 *n1
v  60*1000
v= 2.53m/s
Tabel 2.20
Codul(simbolul) de pas Profil trapezoidal
H
Numarul minim de dinti 16
Diametrul de divizare minim,[mm] 64.68
Viteza maxima admisa[m/s] 50
Numarul de dinti ai rotii conduse z2 se determina pe baza raportului de transmitere:

z2  iTCD * z1 1.4*16  23 (z2=23 dinti)

Dd 2 12,7*23
p*   91mm
z2 

Lungimea orientativa a curelei se calculeaza conform relatiei:
L*=2A*12 + P(z1+ z2)/2 + p2 * (z1 + z2)2 / 4π2A*12

unde A* reprezinta distanta dintre axe orientativa.

12

*
cuprins intre(0.7 ....2. )(Dd1  Dd2 )
A 12

A *
12  109mm;
L*=471,29mm

Numarul de dinti ai curelei zc se adopta la valoare intreaga ( zc = [z*c] ) si trebuie sa indeplineasca conditia
din tabelul 2.20, respective tabelul 2.21.

Tabel 2.21

Simbolul curelei Numarul de dinti recomandat pentru curea

H 37,48,54,60,66,72,78,84,90,96,102,108,114,120,126,132
140,150,160,170,180,200,220,250,280,340

z*c
471,29 zc=37dinti
L

*
 12,7  37,1
p

Cu valoarea intreaga a numarului de dinti z , se calculeaza lungimea curelei

c
Lzc p  37*12,7469 mm
Rezolvand ecuatia urmatoare se calculeaza distanta dintre axe A12, care acum este definitiva:

nota cu x
m
 12,7 12,7(2316)
2x2  x[469  (16 23)] 2 0
2 4 2

  11948,7  x  110,21  A12  110.21mm

Determinarea numarului de dinti ai pinionului, aflati in contact cu dintii rotii de curea
zβ=[z1/2 – pz1(z2-z1) / 2π2A12]
zβ = 7,35 => [zβ] = 7 => x = 7

Puterea transmisibila pentru o curea cu latimea de baza b0 (P0) se determina cu relatia:

P0  ( Fa - m v2 )  (21000.075*2.532 )*2.5
v 1000  1000  5.31kW

In care:
Fa- forta maxima admisibila din cureaua, avand latimea de baza b0;
m- masa curelei pe unitatea de lungime a curelei;
v - viteza curelei;

Valorile marimilor Fa, m si b0 sunt specificate in tabelul 2.22.

Tabel 2.22

Codul (simbol) de pas Profil trapezoidal

H
Fa [N] 2100
m [kg/m] 0.33
b0[mm] 76.2

2 Proiectarea rotilor de curea dintata

Roata conducatoare

Roata de curea are dintii dispusi echidistant pe periferie si poate avea sau nu, flanse laterale care sa permita
ghidarea curelei si,totodata, sa evite aruncarea laterala acurelei de pe roata. Rotile de curea pot fi
confectionate din fonta sau otel.Materialele plastice sau aliajele din aluminiu pot fi folosite numai acolo unde
transmisia prin curea are rol cinematic sin u se transmit puteri mari.
Roata de curea de latime data este definite prin:
2.4 pasul de baza echivalent al curelei respective p;
2.5 numarul de dinti z ai rotii;
2.6 diametrul de divizare Dd:
z=16; p=12,7
Dd = 2*p / π = 64.71mm
De =Dd -2dp = 64,71 – 1,372 = 63,34mm

Unde dp reprezinta grosimea fata de linia primitive a curelei si este si este data in tabelul

2.24 Tabel 2.24

Codul Numarul p [mm] 0 hd lp [mm] rp [mm] r1 [mm] 2dp

de pas de dinti ± 0.003 ±0.12 [mm] +0.05 ±0.03 ±0.03 [mm]
ai +0.05
curelei
H 14<z<19 12,7 20 2,59 4,24 1,47 1,04 1,372
 2.6.2. inaltimea dintelui rotii hd se adopta din tabelul 2.24 din Indrumar;
2.6.3. razele de curbura ale capului si respective piciorul dintelui r1 si rp sunt
recomandate in tabelul 2.25
2.6.4. coarda golului dintelui lp masurata la piciorul acestuia si respectiv golul dintelui
2

au valorile recomandate in tabelul 2.25;

c ) Toleranta rotilor de curea

Pentru o functionare corecta a transmisiei trebuiesc respectate urmatoarele conditii:

a) cel putin o roata de curea (de regula, roata mica) trebuie sa fie flancata lateral
cu scopul ghidarii curelei;
b) ambele roti de curea se recomanda sa fie flancate lateral, daca distanta dintre
axe este de 8 ori mai mare decat diametrul rotii mici;
c) se recomanda ca rotile sa aiba cal putin 6 dinti in contact cu cureaua
Dispozitivele de intindere, care se pot afla pe partea danturata sau pe partea opusa dintilor curelei, nu sunt
niciodata recomandate.
Tensionarea initiala maxima a curelei se recomanda pentru o curea de latime b, care functioneaza la viteza v,
forta de intindere initiala va fi:

b = 87,6
F0 = Fa/2 * (b/b0)1,14 + mv2 * b/b0 = 1219,54N
 Controlul tensionarii corecte se face pe baza masurarii fortei necesare incovoierii curelei Fp ,cu o
sageata f,proportional cu lungimea ramurei libere a curelei ,aflata intre punctele de contact cu cele doua roti
Lr . Forta de incovoiere a curelei se aplica la jumatatea acestei lungimi . Se considera o itindere corecta a
curelei daca f=Lr/60 si
 Fp  1219,54  81,3N

Cureaua este subtensionata daca forta de control este inferioara valorii de 0.85Fp si supradimensionata
daca forta de control este mai mare decat 1.15

• PROIECTAREA UNEI TRANSMISII PRIN LANT

La viteze de pana la 15m/s au larga aplicatie transmisiile cu lanturi cu eclipse , bucse si role. In conditii
de calitate superioara si d eungere ireprosabila, transmisiile prin lant pot fi utilizate pan ala viteze de 30m/s.
Proiectarea unei transmisii prin lant necesita rezolvarea urmatoarelor etape:
Alegerea lantului si stabilirea geometriei transmisiei;
Verificarea lantului la uzare, la rupere, la oboseala a elementelor zalelor, spargere a rolelor prin soc;
Proiectarea rotilor prin lant;
Montajul, reglarea si protectia transmisiilor prin lant.

• Alegerea lantului si stabilirea geometrie transmisiei

In calculul transmisiei prin lant se considera cunoscute:puterea de transmis P[kW],turatiile rotilor
conducatoare, respective conduse n1, n2 [rot/min], sau turatia uneia dintre roti si raportul de transmitere
iTL,felul masinii motoare si masinii actionate; pozitia relative a celor doua masini; conditii speciale de
gabarit, de durabilitate, frecventa pornirilor si opririlor.
Din diagrama, in functie de puterea limita admisa si de turatia rotii de lant, cu numarul de dinti mai
mic, rezulta tipul de lant si numarul de randuri. Se calculeaza, mai intai, pasul maxim al lantului din conditia
de solicitare dinamica minima a acestuia, in functie de turatia rotii conducatoare si numarul de dinti ai
acestuia:

Pmax
5400 5400
 3 z2 *n  3 272 *750  66.03kW
11

z1  27
n1  750rpm

Din considerente de solicitare dinamica a transmisiei prin lant, intr-un calcul acoperitor se recomanda
pasul pentru tipul de lant adoptat sa fie mai mic sau egal cu pasul maxim. Rezulta de aici ca singurul
parametru care poate fi adoptat pentru un anumit tip de lant impus este numarul de randuri de zale ale
lantului, pentru care puterea transmisa din diagrama este mai mare sau egala cu puterea limita admisa PD.
 Pd= P1/cp=6,59kW
cp  0,86;
cs = 2,5
z2 = 43
p = 12,7mm

Dupa alegerea lantului ca tip din diagrama puterii limita,se aleg principalele date constructive din STAS.
Simbolul lantului : 08A
Pasul : p = 12,7mm
Sarcina minima de rupere in kN : Sr1 = 14
Latimea interioara amin = 7,59 mm
Latimea peste eclisele interioare a1max = 11,18 mm
Latimea peste eclisele exterioare a2min = 11,31 mm
Diametrul exterior al rolei d1max = 7,95 mm
Diametrul interior al bucsei d2min = 4,01mm
Latimea eclisei : interioara b1max = 12,07mm; exterioara b2max = 10,41mm
Diametrul boltului : d3max = 3,96mm
Distanta intre randuri : e = 14,38mm
Aria articulatiei lantului a0 = a1d3 = 14,27 mm2
Masa pe metru liniar q = 0.6 kg/m

Pentru calculul geometric al transmisie prin lant se considera ca fiind elemente cunoscute:
- Datele constructive ale lanturilor de uz general cu role si zale scurte;
- Numarul de dinti ai rotii conducatoare z1;
- Numarul de dinti ai rotii conduse z2;
- Pasul p [mm] pentru tipul de lant adoptat;
- Distanta dintre axa stabilita initial este orientativa :

*
Amin< A 12<Amax

Amin z z
 2  1* p
z2  z1 *iR  27*1.6  43,2  43 dinti

Amin  27 43 *12,7  283.12mm


Amax=80*p=1060mm
A* =400mm
12

12 t L
≈2A
Lt*1183,6 t
Determinarea Lt*

Lantul se livreaza cu un numar de zale, in conformitate cu prescriptiile STAS 5174-66, caruia ii

corespunde o anumita lungime a lantului. Se recomanda ca numarul de zale sa fie un numar par.
- Determinarea numarului orientativ de zale X* ; t
 X*t = Lt* / p = 93.19
Alegem Xt = 92

Numarul de zale se adopta la o valoare intreaga, numar par Xt. Pentru valoarea adoptata se
recalculeaza distanta dintre axe A12. Aceasta distanta rezulta din rezolvarea ecuatie de gradul doi,data de
relatia:
2A212 – A12[Xt – (z1 + z2)/2 ] * p + [(z2 – z1)/2π]2 * p2 =0
A212 – 362A12 + 522 = 0
Δ= 13104 – 2088= 128956
A12 = (362 + 359) / 2 = 360.5 mm

Unghiul dintre ramurile lantului γ

p(z2  z1 )
γ =2arcsin
2*  * A12

γ = 10,20
 Unghiul de infasurare a lantului pe rotile de lant β1,2;

β1=1800- γ0≥1350
β1=1800-10.20=169.80 = 3.051 rad
β2=1800+γ0
β2=1800+10.20=190.2 = 3.229 rad

Viteza lantului v [m/s]

p * z *n
1 1
v= 60*1000 =4.28 m/s
vadm = 7.3 m/s
v < vadm
Calculul de rezistenta la uzarea lantului:

Calculul de rezistenta la uzare se apreciaza prin presiunea efectiva de contact intre rola boltului lantului. Se
considera o distributie de presiune constanta atat pe directie radiala cat si de-a lungul boltului.:

pm = F1/ (j*a1*d3) < padm

padm = cu * crs * cf * p*ca
F1 = Fu + Fc + Fg
Fu = 1000P / v = 1,3 N
Fc = q * v2 = 21,25 N ; q = 0,6
Fg = ct * g * q * A12 * 10-3 = 13,51N
ct = 6,25
F1 = 36,06N
cu = 1
crs = 0,6
iTL = 1,6
Lh = 9000 h
Ap = 28,38
cf = 0,85
p*ca = 22,2
pm = 2,52
padm = 11,32

Calculul de rezistenta la rupere a elementelor zalelor lantului

Rezistenta elementelor zalelor lantului se calculeaza atatat la solicitare variabila cat si la solicitare statica care
se exprima prin intermediul coeficientului de siguranta :
cst = Sr / F1 > cadmst = 7
Sr = 14000
cst = 388,24 > cadmst

Calculul de rezistenta la solicitare variabila a lantului se exprima prin coeficientul de siguranta c v si se

determina in functie de sarcina statica de rupere, de forta din ramura conducatoare si de coeficientul de
suprasarcina :

cv = Sr / ( cs * F1) > cadmv = 5

 Frecventa maxima admisibila

Tipul lantului Pasul lantului

12,7
eclise dintate 85
Cu bucse si cu bucse si role 60

Turatia maxima admisibila a pinionului

Tipul lantului Numarul de dintii ai rotii Pasul lantului

mici,z1 12,7
Lant cu bucse si lant cu 27 2550
bucse si role

· Proiectarea rotilor de lant

Materialul, forma si dimensiunea rotilor de lant depend de tipul lantului(cu bolturi, cu bucse,, cu role),de
felul si marimea lantului,de conditiile de exploatare si de conditiile de montaj.
Materialul pentru rotile de lant:OLC
Tratament termic: normalizarea la duritatea de 156…196 HB
Rezistenta la tractiune= 5.5 MPa
Recomandari de utilizare: Roti conduse cu numar mare de dinti z2>30,in conditiile normale de lucru
Semifabricatele necesare realizarii rotilor de lant se executa prin forjare(matritare), turnare sau din
elemente sudate,cu prelucrare mecanica ulterioara in functie de forma rotii, marimea diametrului de divizare
si de seria de fabricatie.
Forma si dimensiunile frontale ale danturii rotilor de lant pentru lanturi cu role si zale scurte

Nr. Denumirea Simbol Valoare Abateri limita

Crt
1. Pasul pe coarda P 12,7mm -
2. Diametru de Dd 115,45 -
divizare
3. Diametru d1 7,95mm -
nominal al rolei
Lantului
4. Diametrul de Di Di  Ddi  di  107,5mm h10
Fund
5. Diametrul de De Demin<De<
varf Demax

De max  Dd1 1.25p  d1  123,37

De min = 119,43

6. Diametrul rolei dc dc  d1 7,95mm +0,01

Calibru
7. Dimensiunile M Abaterile
peste role limita ale
diametrului
M=123,20 de fund D1 al
rotii
8. Raza de curbura R1 Profil minim -
a locasului rolei R1min  4,014 R1max = 4,15
9. Unghiul δ δmax = 136,660 δmin=116,60
locasului rolei
10. Raza de curbura R2 R2min  0.12d1 (z  2) mm R2max=57,81mm
a flancului R2  55mm
dintelui
 Forma si dimensiunile axiale ale danturii rotilor de lant
Nr.cr Denumire Simbol Valoare Abateri
t limita
1. Latimea B1 Felul lantului P=12,7 h12
dintelui Simplu B1  0.95*amin  7,23
mm
2. Latimea B2 B2  B1  e  21,61mm -
danturii
3. Iesirea dintelui f f=0.1p….1.15p= 1.27 -
4. Raza de iesire R3min R3min  p 12,7mm -
minima
5. Raza efectiva R4ef R4ef  -
de 0.3m
racordare la
obada rotii m
6. Diametru D5 D5 =96,44 -
l obadei
rotii
Transmisia optima:

Marimi / TEF Diametrele Dp1 si Dd1 v1 <= va A12 <= A*12

TCT Dp1 = 80 v1 = 8,04 va = 50 A12 = 203,65 A*12 = 500
TCD Dd1 = 64,68 v1 = 2,53 va = 40 A12 = 109 A*12 = 110
TL Dd1 = 115,45 v1 = 4,28 va = 7,3 A12 = 360 A*12 = 400
Punctaj 1pct TCD 1pct TL 1pct TCD

De aici se observa ca transmisia optima este transmisia prin curea dintata.

• PROIECTAREA UNUI ANGRENAJ CILINDRIC EXTERIOR CU DINTI

INCLINATI

Calculul de priectare al unui angrenaj cilindric cu dinti inclinati are la baza metodologia de calcul
cuprinsa in STAS 12268 – 84 si 12223 – 84, particularizata conditiilor de functionare a angrenajelor din
transmisiile mecanice uzuale.

2.4.1 Determinarea elemntelor dimensionale principale ale angrenajului cilindric exterior cu

dintii inclinati

In urma calcului de dimensionare a angrenajului se determina distanta intre axe a 12 modulul normal al
danturii ma unghiul de inclinare a danturii β, numarul de dinti ai celor doua roti dintate z1 si z2 ce formeaza si
angrenajul si distanta de referinta dintre axe a012.
• Distanta dintre axe – a12
Distanta minima dintre axe se determina din conditia ca dantura angrenajului proiectat sa reziste la
oboseala la tensiune hertziana de contact (pitting). Relatia de calcul este:

amin12=(1+u) , unde:
 KH – factorul global al presiunii hertziene de contact;
KH = 100000…110000 MPa pentru danturi durificate (D>350HB);
KH = 100000 [Mpa]
KA – factorul de utilizare se alege din tabel;
KA = 1,5;
Mtp – momentul de torsiune pe arborele pinionului;
Mtp = MtII = 96,12 * 103 [Nmm];
Ψd = b/d1 – raportul dintre latimea danturii si diametrul de divizare al pinionului;
Ψd = 0,5;
ζHlim – rezistenta la pitting (presiunea hertziana limita la oboseala), se adopta odata cu materialul din
care se executa rotile dintate in [MPa];
ζHlim = 1344 [MPa];
u – raportul numerelor de dinti: u = i12 = iR daca raportul de transmitere i12 ≥ 1 (angrenaj reductor, i12
= iR – raportul de transmitere a angrenajului reductor).

amin12= 76,96

In constructia reductoarelor de turatie, distanta dintre axe este standardizata prin STAS 6055 – 82,
valorile distantelor dintre axe standardizate sunt tabelate. Modul de adoptare a distantei standardizate este
urmatorul: daca distanta dintre axe amin12 este cuprinsa intre doua valori consecutive standardizate ak STAS si
ak+1 STAS, adica ak STAS ≤ amin12 < ak+1 STAS, se adopta:

amin12 = ak STAS daca ak STAS ≤ amin12 < 1,05 ak STAS.

amin12 = 76,96 ak STAS = 80  amin12 = 80 mm.

• Modulul normal al danturii rotilor dintate

Modulul normal minim al danturii rotilor dintate care formeaza care formeaza angrenajul se
determina din conditia ca dantura sa reziste la rupere prin oboseala la piciorul dintelui. Relatia de calcul a
modulului normal minim este:

mn,min= (1+u2), unde:

KF – factorul global al tensiunii de la piciorul dintelui;

KF = 1,6…1,8 – pentru danturi durificate;
KF = 1,7;
KA, Mtp, Ψd, u – au valorile adoptate in calculul distante dintre axe;
amin12 – distanta dintre axe standardizata, calculata la punctul anterior;
ζFlim – rezistenta limita la rupere prin oboseala la piciorul dintelui. Se adopta odata cu materialul din
care se fabrica rotile dintate in [MPa];
ζFlim = 200 [MPa].

mn,min = 2,88;
 In constructia constructia angrenajelor modulul danturii este standardizat prin STAS 822 – 82. Gama
modulilor standardizata este tabelata. Rationamentul de adoptare modulului standardizat este urmatorul:
Daca mn,min este cuprins intre doua valori consecutive standardizate mk STAS si mk+1 STAS, ambele mai
mari de 1 mm, adica mk STAS ≤ mn,min ≤ mk+1 STAS se adopta:

mn = mk STAS daca mk STAS ≤ mn,min < 1,05 mk+1 STAS.

mn,min = 2,75.

• Stabilirea unui unghi de inclinare a dintilor rotilor dintate – β

Unghiul de inclinare al danturii rotilor dintate se recomanda din considerente tehnologice sa aiba o
valoare intreaga masurata in grade. La roti dintate cu danturi durificate superficial unghiul β = 10 .

• Calculul numarului de dinti ai rotilor dintate care formeaza angrenajul z1 si z2

Se determina mai intai din considerente geometrice si cinematice numarul probabil de dinti

ai piciorului z*1 =,
unde: a12, mn, β – au valorile adoptate la punctele a), b) si c).

= 60,6.
Numarul de dinti z1 ai pinionului (rotii mici conducatoare) se recomanda a se alege la valoarea
intreaga cea mai apropiata sau imediat mai mica decat si trebuie, totodata, sa indeplineasca conditiile:
· z1 ≥ 14, conditie care nu este indeplinita intotdeauna, in special la danturile cu dantura durificata
(DF ≥ 350HB = 3500 MPa). Pentru a indeplini conditia ca z1 ≥ 14 dinti, se majoreaza distanta dintre axe la o
valoare imediat superioara standardizata, se recalculeaza modulul normal al danturii rotilor (conform
punctului b)), dar cu distanta dintre axe majorata. Se standardizeaza modulul calculat, apoi se recalculeaza
cu relatia = si se adopta z1. Acest ciclu se repeta, daca este cazul, pana cand este indeplinita
conditia z1 ≥ 14 dinti;
· daca numarul de dinti ai pinionului este cuprins intre 14 si 17 dinti, se va avea in vedere la alegerea
coeficientului deplasarii specifice xn1 a danturii pinionului sa fie indeplinita conditia de evitare a subtaierii
danturii;
· in special, la rotile din materiale de imbunatatire sau normalizare se obtine la pinion un numar
de dinti mult prea mare > 25…50 (80) dinti. In aceasta situatie, din considerente de precizie de executie
a danturii, se recomanda a se adopta urmatoarele numere de dinti pentru pinion:
z1 = daca z1 ≤ 25 dinti;
z1 = 24…27 dinti daca 25 < ≤ 35 dinti;
z1 = 27…30 dinti daca 35 < ≤ 45 dinti;
z1 = 30…35 dinti daca 45 < ≤ 80 dinti.

i12 = iR = 1,6;
= 60,6 => z1 = 31 dinti;
iR = 1,6 => z2 = 49 dinti.
Se impune z1 = 21 dinti si z2 = 34 dinti
Odata ales numarul de dinti z1 ai pinionului, se recalculeaza modulul normal al danturii cu relatia:

mn = => mn = 2,87=> mn STAS = 2,75.

 • Distanta de referinta dintre axe – a12

Distanta de referinta dintre axe (distanta dintre axe in cazul cand angrenajul ar fi nedeplasat) este:

a012 = = = 77,16 mm

Intre distanta dintre axe standardizata a12 si distanta de referinta dintre axe a12 trebuie sa fie
indeplinite conditiile: a012 ≤ a12 (angrenaj deplasat plus);
a12 – a012 ≈ (0,1…1,3)mn.
Daca sunt indeplinite conditiile se poate modifica:
z2 – adaugand sau scazand un dinte la roata conjugata;
β – unghiul de inclinare al danturii;
mn – modulul normal al danturii adoptand valoarea standardizata imediat superioara, dar recalculand
numarul de dinti cu relatia mn = si reluand calculul de la punctele d) si e) pentru noile valori
adoptate.

Concluzii:

b) In urma calculului de predimensionare al angrenajului cilindric cu dinti inclinati se stabileste

distanta dintre axe, modulul normal al danturii, unghiul de inclinare al dantarii rotilor, numarul de dinti ai
pinionului si respectiv al rotilor, distanta de referinta dintre axe (calculata cu minim 4 zecimale exacte).
c) Numarul de dinti z1 si z2 adoptat pentru pinion si roata trebuie ales astfel incat abaterea raportului
de transmitere sa nu depaseasca abaterea admisibila. Pentru aceasta se calculeaza mai intai raportul de
transmitere efectiv: iR = i12ef = = 1,6.
Relatia de verificare a abaterii raportului de transmitere este:

Δi = 100% ≤ Δia,
unde este Δia = 3% - pentru reductoare cu o treapta de reducere.
Δi = 0%.

• Calculul geometric al angrenajului cilindric exterior cu dinti inclinati

Elementele geometrice ale angrenajului trebuie calculate cu o precizie suficient de mare (minim patru
zecimale exacte).
a) Elementele cremalierei de referinta
Daca generarea danturii se face cu freza melc, se obtin la dantura rotii elementele cremalierei de referinta
care sunt standardizate prin STAS 821-82.

h0a = mn*h*0a= 2,75 mm - inaltimea capului dintelui cremalierei de referinta;

h0f = mn*h*0f-= 3,44 mm - inaltimea piciorului dintelui cremalierei de referinta;
h0 = h0a+h0f = mn(h*0a+ h*0f) = 6,18 mm - inaltimea dintelui cremalierei de referinta; c0
= mm*c*0 = 6,69 mm - jocul la piciorul dintelui cremalierei de referinta;
p0 = π*mm = 8,63 - pasul cremalierei de referinta;
e0 = s0 = p0/2 = RP/2 = 4,32mm- grosimea golului=grosimea plinului cremalierei de referinta;
N-N- planul normal; T-T- planul frontal; A-A- planul axial
α0 = αn = 200 - unghiul profilului de referinta;
h*0a = 1 - coeficientul inaltimii capului de referinta
 h*0f = 1.25 - coeficientul inaltimii piciorului de referinta
c*0 = 0.25 - coeficientul jocului de referinta al piciorului dintelui;
c*0max = 0,35-daca generarea danturii se face cu roata generatoare;

b) Calculul coeficientilor deplasarilor specifice ale danturii xn1 si xn2

unghiul profilului danturii in plan frontal: αt = arctg = 19,76

unghiul de rostogolire frontal: αwt = = 25,78

suma deplasarilor specifice ale danturii rotilor in plan normal:
xsn = xn1 + xn2 = (z1 + z2) = 1,4
evα = invα = tgα - α ;
evαwt = 0,033;
evαt = 0,014;

numarul de dinti ai rotilor echivalente zn1 si zn2:

zn1 = 7,14  7 dinti;

zn2 = 11,56  11 dinti;
xn2 = xsn – xn1 = (xn1 + xn2) – xn1 = 0,72;
xn1 = 0,68.

c) Elementele grometrice alea agrenajului :

Modulul frontal: mt = mn/cosβ = 2,8;

Diametrele de divizare d1 si d2: d1,2 = = mtz1,2;

d1= 58,92 mm;
d2 = 95,2 mm;

Diametrele de baza db1 si db2: db = d1,2 cosαt;

db1 = 55,45 mm;
db2 = 89,48 mm;

Diametrele de rostogolire dw1 si dw2: dw1,2 =d1,2 cos αt / cos αwt;

dw1 = 61,61 mm;
dw2 = 99,43 mm;

Diametrele de picior df1 si df2: df1,2 = d1,2 - 2mn(h*0f – xn1,2);

df1,2 = 54,41 mm;
df1,2 = 90,91 mm;

Diametrele de cap da1 si da2, pot fi calculate fara asigurarea jocului la picior c0 (c0= mn * c*0),
rellatiile: cand se asigura un joc impus c0 la piciorul danturii:
da1,2 = d1,2 + 2mn (h*0 + xn1,2);
da1 = 2[a12 + mn (h*0a – xn2)] – d2 = 68,16 mm;
da2 = 2[a12 + mn (h*0a – xn1)] –d1.= 104,66 mm.

Observatie: Diametrele de cap da1 si da2, exprimat in mm, se rotunjesc la valori cu doua zecimale,
exacte, aceasta fiind valoarea care poate fi obisnuita in mod obisnuit in urma strunjirii rotilor.
 In cazul in care diametrele de cap da1 si da2 se calculeaza fara asigurarea jocului c0 de la piciorul
danurii, se calculeaza jocul si se verifica san u fie mai mic de 0.1mn. Jocurile la picior sunt date de relatia :

c01,2= a12 –(df1,2 + da2,1)/ 2 ≥ 0,1· mn;

c0,1 = 80,46;
c012 ≥ 0,1mn  0,625 ≥ 0,35;
c02 = 80,46;

Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, se procedeaza la scurtarea capului dintelui, astfel incat sa se
aigure un joc minim admisibil c02= 0,1mn. In acest caz, diametrele de cap sunt:
da1,2 = 2a12 –df2,1 – 2c0a;

Inaltimea dintilor : h1,2 = (da1,2 – df1,2) / 2;

h1 = 6,87 mm;
h2 = 6,87 mm;
Unghiul de presiune la capul dintelui in plan frontal:

αat1,2 = arcos ;
αat1 = 35,52;
αat2 = 35,52;
Arcul dintelui pe cercul de cap in plan frontal:
sat1,2 = da1,2 ;
invαat1 = tg35,51 – 35,51 = 0,09;
invαat2 = tg29,19 – 29,19 = 0,09;
sat1 = 1,33;
sat2 = 1,33.
Pentru evitarea stirbirii dintelui la cap ca urmare a ascutirii accentuate se recomanda:
sat1,2 ≥ 0,4 mt - pentru roti cu danturi durificate.

Daca aceste conditii nu sunt indeplinite se recurge la modificarea repartitiei deplasarilor specifice sau
in cel mai rau caz la missoararea diametrelor de cap, cu rezerva de a verifica gradul de acoperire.
Latimea rotilor b1 si b2. Pentru compensarea erorilor de montaj axial latimea pinionului se adopta mai
mare decat latimea danturii rotii conduse. Valorilor se rotunjesc in mm:
b2 = d1ψ d; b1= b2 + (1…2)mn;
b2 = 29,46 mm  30 mm;
b1 = 33,585 mm  34 mm.

Gradul de acoperire total: εγ= εα + εβ, unde :

εα – este gradul de acoperire al profilului in plan frontal:
εα = = 1,73;
εβ – gradul de acoperire suplimentar datorat inclinarii dintilor:

εβ = = 0,59;

Pentru a se asigura continuitatea procesului de angrenare a celor doua roti se recomanda:

εα≥ 1,1 pentru angrenaje executate in treptele de precizei 5,6,7;
εα≥ 1,3 pentru angrenajul mai putin precise din treptele 8,9,10,11.
 • Calculul fortelor din angrenajul cilindric cu dinti inclinati

Fortele nominale din angrenaj se determina din momentul de torsiune motor existent pe arborele
pionului . Forta normala pe dinte aplicata la punctul de intersectie al liniei de angrenare cu cercul de
divizare, se descompune intr-o forta tangentiala la cercul de divizare, o forta radiala la acelasi cerc si o
forta axiala

Intrucat pierderile de putere din angrenaj sunt mici (0,5….1,5%), se neglijeaza influenta lor. In
consecinta, fortele din angrenaj care actioneaza asupra celor doua roti sunt egale si de sens contrar. Se
considera ca aceste forte nominale din angrenaj actioneaza pe cercurile de divizare ale celor doua roti. Se
recomanda ca in calculul acestor forte sa se utilizeze momentul de torsiune de calcul al pinionului (
). Daca fortele se calculeaza in acest mod, se va avea in vedere ca la verificarea danturii sa nu se mai
introduca
in relatiile de verificare inca o data Ka.
Ft1 = Ft2 = 2*Mtp / d1 = 3,26 * 103
Fr1 = Fr2 = Ft1 * tgαt = 1,17 * 103
Fa1 = Fa2 = Ft1 * tgβ = 0,57 * 103
Fn = Ft1 / (cosαn * cosβ) = 3,52 * 103
 • Alegerea lubrifiantului si sistemului de ungere a angrenajelor cilindrice cu dinti inclinati

Pentru stabilirea conditiilor de ungere, angrenajul cilindric cu dinti inclinati se echivaleaza, cu un

angrenaj cilindric cu dinti drepti, cu roti echivalente. Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere,
necesare angrenajului cilindric cu dinti inclinati , se realizeaza in mod similar cu angrenajele cilindrice cu
dinti drepti.
Conditiile de alegere a lubrifiantului sunt impuse in primul rand de tipul angrenajului, de regimul
cinematic si de incarcare . Pentru reductoarele cu doua trepte de reducere, regimul cinematic si de incarcare
este determinat de treapta lenta, iar pentru cele cu trei sau mai multe trepte de ultimele trepte de reducere.
Pentru transmisiile deschise cu viteze periferice mai mici de 1m/s se utilizeaza ca lubrifianti unsorile
consistente de uz general (U70, U85, U100, STAS 562-86), iar pentru transmisii mari (masini pentru
constructii, masini de ridicat) se folosesc unsori aditive cu grafiv ( U100 +15% grafit coroidal) Unsorile pot
fi utilizate pana la viteze periferice de 4m/s insa cu abundenta de lubrifiant. Daca presiunea hertziana din
polul angrenarii nu depaseste 750 MPa sau daca raportul ( maxima de alunecare, -
viteza tangentiala din polul angrenarii), se pot utiliza uleiuri minerale neaditivate. Daca nu se respecta aceasta
conditie , se recomanda utilizarea uleiurilor minerale aditivate cu aditivi de extrema presiune (EP).
Vascozitatea cinematica a uleiului necesar ungerii angrenajelor cilindrice si conice, se determina in
functie de parametrul filmului de ulei .

, in care :
-DF- duritatea cea mai mica a celor doua flancuri de contact , exprimata in unitati de duritate Vickers;
DF = 56 ;
– presiunea hertziana maxima in polul angrenarii [MPa], determinata la punctual 2.4.5c.
- viteza tangentiala din polul angrenarii:
vtw = = 1,079;
-npinion = nII = 535,71 rpm;
xu = = 2,98.

In functie de parametrul filmului de ulei xu si de conditiile de functionare ale angrenajului, se stabileste

vascozitatea necesara.
Curba superioara se recomanta pentru angrenaje care indeplinesc conditiile:
5) Ambele roti dintate sunt exectuate din acelasi otel sau cand pinionul este executat din otel
aliat cu nichel sau crom si roata din otel calit prin CIF;
6) Functionarea angrenajului in conditii de sarcini si socuri;
7) Temperatura mediului inconjurator depasesete
25 C Curba inferioara se utilizeaza in urmatoarele
cazuri:
8) Trepte de precizie ridicate pentru angrenaj ( treapta 4, 5, 6 conform STAS 6273-81);
9) Temperature mediului inconjurator mai mica de 100 C
10) Rotile dintate tratate termic sau termochimic.
Sistemul de ungere (modalitate de alimentare cu lubrifiant a zonei de contact) trebuie sa asigure in
timpul functionarii o pelicula continua de lubrifiant intre flancurile danturii. Posibilitatile de aducere a
lubrifiantului in zona de contact sunt determinate de regimul cinematic si de geometria rotilor, precum si de
caracteristicile lubrifiantului.
 • Verificarea de rezistenta a danturii angrenajului cilindric cu dinti inclinati

• Verificarea la oboseala prin incovoiere a piciorului dintelui

Tensiunea de incovoiere de la piciorul dintelui se determina cu relatia :

unde , in care :
σF1,2 = 6,69 - tensiunea de incovoiere la oboseala la piciorul dintelui ;
σFP1,2 = 128 - tensiunea admisibila la oboseala prin incovoiere la piciorul dintelui
= 3,26 * 103 - forta nominala tangentiala la cercul de divizare ;
- factorul de utilizare ;
Ka = 1,5;
- factorul dinamic ;
Kv = 1,0115;
- factorul repartitiei frontale a sarcinii ; KFa = 0,0251;
- factorul de repartitie al sarcinii pe latimea danturii ; KFβ = 0,288;
- latimea danturii rotilor; b1,2 = 33,58
- modulul normal al danturii;
mn = 2,75;
- factorul de forma al dintelui
YF1,2 = 26
- factorul gradului de acoperire, Yε = 0,7
- factorul inclinarii; Yβ = 0,95
= 160 – tensiunea admisibila la oboseala prin incovoiere la piciorul dintelui
factor de siguranta la rupere prin oboseala la piciorul dintelui
SFp = 1,25
KFN = 1 - factorul numarului de cicluri de functionare
- factorul concentratorului de tensiuni din zona de racordare a piciorului
dintelui, YS1,2 = 1
- factorul de dimensiune
Yx = 1

Observatie : - reprezinta viteza tangentiala a pinionului masurata pe cercul de divizare si :

vtd = 1,03

Observatii : b= - reprezinta latimea danturii rotii, h – reprezinta inaltimea dintelui rotii;

- factorul de repartitie pe latimea danturii

Observatie : - factorul de latime a danturii a fost stabilit la dimensionarea angrenajului

din tabel
Rezultatul verificarii la oboseala prin incovoiere a piciorului dintelui este pozitiv
 • Verificarea solicitarii statice de incovoiere a piciorului dintelui la incarcarea maxima
Calculul urmareste evitarea deformatiilor plastice ale dintilor cu duritate mai mica de 350 HB
respectiv ruperea fragila prin soc a danturilor durificare
Tensiunea maxima de incovoiere a piciorului dintelui este data de relatia :
, in care :
- factorul de soc maxim. Este dat de relatia
- momentul de torsiune maxim care poate aparea la pornire sau in cazul blocarii accidentale a
transmisiei in timpul functionarii ;
– momentul de torsiune nominal pe arborele pinionului angrenajului ;
- rezistenta de rupere statica prin incovoiere,
- coeficientul de siguranta la solicitarea prin soc a piciorului dintelui

• Verificarea la presiune hertziana in cazul solicitarii la oboseala a flancurilor dintilor(

verificare la pitting)

Tensiunea hertziana de contact de la flancul dintilor aflati in angrenare se determina in punctul de

tangenta al cercurilor de rostogolire( punctul C- polul angrenarii(rostogolirii)).

, in care:

ZM- factorul de material

ZM = 189,8
ZH- factorul zonei de contact gradului de
acoperire:
ZH =2,18

Zε – factorul gradului de acoperire;

Zε = 0,8

Ft1,2 – forta tangentiala la cercul de divizare;

Ft1,2 = 3,26 * 103
Zβ - factorul inclinarii dintilor;
Zβ = 0,99
KHα - factorul repartitiei frontale ;
KHα = 1,025
KHβ - factorul repartitiei a sarcinii pe latimea danturii;
KHβ = 1,35
σH1,2- tensiunea hertziana admisibila la solicitarea de oboseala a flancurilor dintilor;
σHlim1,2 – rezistenta limita la oboseala superficala de contact a flancurilor dintilor ( rezistenta la
pitting);
σHlim1,2 = 1,440
SHP – factor de siguranta la pitting;
SHP = 115
ZR1,2 – factorul rugozitatii flancurilor dintilor;
ZR1,2 = 1
ZW – factorul raportului duritatii flancurilor dintilor
ZW = 1
ZL - factorul influentei ungerii;
ZL = 1
Zv – factorul influentei vitezei periferice a rotilor;
Zv =0,95

σH = 13,91
σHP1.2 = 1189,5
σH < σHP1,2
 • Verificarea la solicitarea statica de contact a flancurilor dintilor

Calculul are drept scop evitarea deformatiilor plastice ale flancurilor dintilor sau evitarea distrugerii
fragile a stratului durificat.
Presiunea hertziana static a flancurilor dintilor la incarcarea maxima se determina tot in punctual de
rostogolire C: ,
unde : , - au aceeasi semnificatie ca la punctul b. ; - presiunea hertziana statica admisibila a
flancului dintelui

Observatii :
· Verificarile la solicitarile statice (pctul b. si d.) se recomanda a fi facute atunci cand angrenajul
este integrat intr-o transmisie mecanica care functioneaza cu socuri mari ( variatii bruste ale momentului de
torsiune transmis), sau cand exista pericolul blocarii accidentale a transmisiei in timpul exploatarii
· In cazul in care dantura angrenajului nu verifica la una din cele patru solicitari se recomanda :
• Alegerea unui material cu proprietati fizico-mecanice mai bun ;
• Aplicarea unor tratamente termice sau termochimice cat mai corecte ;
• Majorarea latimii danturii rotilor dar cu respectarea indicatiilor din tabel privind raportul b/d=
;
• Modificarea unor parametrii geometrici si funtionali ai danturii rotilor dintate ce formeaza angrenajul,
astfel incat o serie de factor ice intervin in relatiile transiunilor effective sa aiba minime;
• Majorarea elementelor geometrice ale angrenajului ( cu recalcularea tuturor
elementelor geometrice si functionale ale rotilor dintate ( redimensionarea angrenajului).

2.4.6 Elemente privind constructia rotilor dintate cilindrice

Forma constructive a rotilor dintate cilindrice cu dinti inclinati este identica cu cea a rotilor dintate
cilindrice cu dinti drepti.
 • PROIECTAREA ARBORILOR SI COMPONENTELOR DE

REZEMARE Alegerea si verificarea asamblarilor din arbore si elementele

asamblate pe arbore
Asamblarile rotilor dintate a rotilor de curea si de lant pe arborii transmisiei mecanice se realizeaza de
regula prin intermediul penelor paralele, al canelurilor sau al strangerii proprii(asamblari presate).Se pot
folosi, de asemenea, pentru capete de arbori asamblarea pe con, la care, pentru siguranta, se utilizeaza pana
disc. Daca diametrul de picior al rotilor dintate este relative mic df<(1.4….1.6) atunci roata dintata respectiva
se executa dintr-o bucata cu arborele, eliminandu-se astfel asamblarea arbore-butuc.
Geometria penelor si canelurilor este standardizata si se allege in functie de diametrul arborelui din
sectiunea de montaj si de latimea butucului rotii dintate, de curea sau de lantce se monteaza pe arborele
respective. Cele mai utilizate elemente de asamblare arbore-butuc, in transmisiile mecanice, sunt penele
paralele.In anexa 2.16 se indica un extras din STAS 1004-81, specificand geometria penelor paralele, precum
si tolerantele acestora si a canalelor executate in arbore , respective in butuc.
Odata alese penele paralele in functie de diametrul arborelui si de latimea butucului , respectiv
lungimea capatului de arbore, se face verificarea acestora.Verificarea penelor paralele consta in determinarea
effective de strivire si de forfecare si compararea acestora cu eforturile admisibile:
 s 4Mt
   100..120[MPa]
h * (dR ) as
*lc dca
MtIII  147,81 * 103 Nmm
h  8mm
b
10mm
lc  l  b / 2  32 5 
27mm l  32mm
dca  30mm
σS = 92,24 < σas = 100...120

 f  2Mt    60..80[MPa]
b *l * dca (dR ) af

τf = 30,7
τf < τaf

Mt-moment de torsiune nominal transmis pe arborele II;

h,b- dimensiunile sectiunii penei paralele(STAS 1004-81)
lc-lungimea de contact a penei cu butucul, depinde de forma penei(in cazul nostru pana paralela forma C)
 Verificarea rulmentilor
Cauza principal a scoaterii din uz a rulmetilor se datoreaza aparitiei pittingului(oboseala superficial) pe
caile de rulare ale inelelor, respective ale corpurilor de rostogolire.
Verificarea rulmentilor presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
1 Stabilirea solutie de montaj a rulmentilor;
2 Stabilirea fortelor radiale si axiale preluate de fiecare rulment;
3 Stabilirea fortei echivalente preluate de fiecare rulment;
4 Determinarea durabilitatii;
5 Stabilirea sistemului de etansare si a lubrifiantului pentru ungerea rulmentilor.
Cunoscand reactiunile radiale si axiale din lagare, precum si sistemul de montaj al rulmetilor si
caracteristicile acestora(usual, cei doi rulmenti de pe arbore sunt identici), se calculeaza sarcina dinamica
echivalenta, preluata de fiecare arbore:
P=XR+YFa,
unde: X,Y –coeficientii fortei radiale, respective, axiale, X,Y sunt dependent de tipul si marimea
rulmetului, precum side marimea fortelor radiale si axiale preluate de rulment.

Far 570
  0.0311 e
C0 18.3*103
X  0.56
Y 1
RA  R2AxAyR2  3455.262  2402.632  4208.49N
P  0.56*4208.491*570 2926,75N
L=0,7*10-6
Lh = 15627,4 h > Lha = 12000...15000h

Cuplajul cu flanse

Cuplajele cu flanse sunt cuplaje permanente, fixe, care nu pot compensa abateri de pozitie ale
capetelor de arbori si se executa in doua variante constructive:
5.1.Tipul CFO- pentru cuplarea directa a arborilor orizontali ;
5.2.Tipul CFV - pentru cuplarea directa a arborilor verticali.
Momentul de torsiune se transmite prin intermediul suruburilor de pasuire,cu ajutorul carora se
realizeaza asamblare semicuplelor cuplajului.
Marimea cuplajului se alege in functie de momentul de torsiune de calcul Mte , luand in consideratie
regimul de lucru al masinii antrenate si al celei motoare, prin intermediul unui coeficient de serviciu
(suprasarcina) cs. Momentul de torsiune de calcul trebuie sa fie mai mic sau egal decat momentul de torsiune
nominal indicat in STAS. Din aceasta conditie rezulta marimea cuplajului.

Mtc = cs Mt = 295,62 * 103≤ Mtn, in care :

5.3.Mtc – momentul de torsiune de calcul;

5.4.Mt - momentul de torsiune nominal transmis prin arborele respectiv ;
Mt = 147,81*103
5.5.cs – coeficientul de serviciul.
cs = 2
Notarea unui cuplaj cu flanse cuprinde :
• denumirea cuplajului si simbolul tipului de cuplaj (CFO sau CFV) ;
• marimea cuplajului urmata de o linie orizontala ;
• diametrele nominale ale capetelor de arbore cuplate ;
 • numarul standardului ( STAS 769- 73) ;
Exemplu de notare a unui cuplaj cu flanse pentru cuplarea directa a arborilor verticali, marimea 8, cu
diametrul nominal al capetelor de arbori este 45mm este :
Cuplaj CFV 8 – 45 STAS 769 – 73
Notarea : Cuplaj CFV 8 – 45 STAS 769 – 73 reprezinta simbolul unui cuplaj orizontal cu o
semicupla de marimea 4 si cealalta de marimea 5, capetele de arbori cuplate avand diametrele de 28 mm,
respectiv 32 mm

Se recomanda, desi standardul nu prevde, verificarea elementelor de legatura ale cuplajului in timpul
functionarii: verificarea suruburilor de pasuire la forfecare si la strivire.
Momentul de torsiune se transmite de la o semicupla la alta, prin intermediul suruburilor, care sunt
montate fara joc. Forta tangetiala pe un surub F1 se determina in functie de momentul de torsiune de calcul,
de diametrul de montaj al suruburilor si de numarul de suruburi, care asambleaza semicuplele. Tija surubului
este in acest caz solicitata la forfecare si la strivire.
Tensiunea de forfecare a suruburilor este data de relatia:

τf =4F1 / πd22 = 20,74 Mpa < τaf = 50...80MPa

pentru conditii nominale de functionare si utilizare, in care:

F1-forta tangential pe un surub;
F1 = 1,97 * 103
Mtc- momentul de torsiune de calcul transmis prin intermediul cuplajului;
Mtc = 295,62 * 103
D1-diametrul de montaj al suruburilor;
D1=100
Is-numarul de suruburi;
Is = 3
d2-diametrul tijei surubului de pasuire este egal cu diametrul alezajului de semicupla.
d2 = 11

Verificarea suruburilor(tijei surubului) la strivire se realizeaza pe suprafata cea mai mica cu lungimea de
contact minim

pm = F1 / d2 * lcmin < pma = 80...120 Mpa

pm = 22,38 MPa
lc-lungimea minima de contact a tijei surubului cu o semicupla;
l1-latimea semicuplei in zona de montaj a suruburil

Conditiile impuse mai sus se respecta ceea ce inseamna ca toate elementele geometrice ale cuplajului
corespund conditiilor reale de functionare si , deci, marimea de cuplaj aleasa este corecta.
Desene