Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT
SUBANSAMBLU
ARBORE REDUCTOR
Grupa: 734
a) Documentatia de studiu
A.Tema de proiectare, care este impusa de beneficiar si care trebuie sa contina o serie de cerinte cum
sunt:
- caracteristicile tehnice ale transmisiei:
puterea transmisa ca valoare maxima si ca mod de variatie in timp;
turatiile la arborele de iesire ca sens si marime;
tipul motorului de actionare si caracteristicile de functionare ale acestuia;
caracteristicile constructive ale transmisiei;
- conditii de exploatare:
locul de instalare al sistemului mecanic;
influenta sistemului mecanic asupra vecinatatilor care se conditioneaza reciproc(vibratii, gaze,
climat, abur, praf);
intretinerea sistemului mecanic;
piese de schimb.
F.Documetele incercarii si omologarii prototipului sau seriei zero cuprinzand buletinele de incercari,
referatele necesare si sursele bibliografice precum si caietele de sarcini.
A.Desenele de executie se intocmesc cu scopul realizarii pieselor componente ale transmisiei mecanice.
In cadrul desenelor de executie, se urmareste stabilirea formei geometrice a piesei, a preciziei
dimensionale, a preciziei formei geometrice si de pozitie a elementelor geometrice, a microgeometriei
suprafetelor, precizarea materialului si a tratamentului termic sau termochimic, aplicat pentru fiecare
piesa componenta a transmisiei mecanice. Continutul desenelor de executie cuprinde reprezentarea
grafica a piesei si cotarea conform standardelor, conditii tehnice inscrise in campul desenului si al
indicatorului. In cazul desenelor de ansamblu sau subansamblu, pe langa continutul inscris in desenele
de executie prezentate mai sus, acestea trebuie sa cuprinda tabelul de componenta, caracteristici tehnico
-functionale, conditii de montaj.
3
Calitatea suprafetelor se prescrie, in primul rand, prin intermediul rugozitatii( in cazuri deosebite
si prin intermediul ondulatiilor), conform STAS 5730/1…2-85. Valorile rugozitatilor sunt alese in
functie de procedeele tehnologice de prelucrare a suprafetelor.
Tolerantele generale, dimensionale si tolerantele generale geometrice ale elementelor fara
indicatii de toleranta ale pieselor sau ansamblelor, prelucrate prin aschiere, se prescriu conform STAS
2300-88.
Tolerantele dimensionale lineare si unghiulare ale elementelor pieselor se prescriu alaturi de
cotele nominale, conform STAS 8100-68.
Tolerantele formei geometrice si de pozitie a elementelor geometrice se stabilesc dupa STAS
739/1…6-74.
In tabelul 1.7 sunt recomandate tolerantele la rectinilitate (TFr), la planeitate (TFP), la forma
data a profilului (TFp) si la forma data a suprafetei(TFs).
In tabelul 1.8 sunt recomandate tolerantele de circularitate (TFc) si la cilindricitate (TFC).
In tabelul 1.9 sunt recomandate tolerantele la parallelism (TPI), la perpendicularitate (TPd), la
inclinare (TPi) si la bataia frontala (TBf).
In tabelul 1.10 sunt recomandate tolerantele la coaxialitate si la concentricitate (TPc), la simetrie
(TPs), la intersectare (TPx) si la bataia radiala (TPr). Aceste tolerante se prescriu in desen prin simboluri
inscrise in casute.
Toate aceste tabele mentionate mai sus se gasesc in Indrumarul de Proiectare (Ed. BREN, Ilie Filip).
Observatie: In cazul tolerantelor la planeitate sau la forma data a suprafetei, prin dimensiune nominala
se intelege lungimea laturii mai mari a suprafetei, daca conditia se refera la intreaga suprafata, sau
lungimea prescrisa (de referinta) a suprafetei, daca se refera la o portiune a suprafetei.
Prin dimensiune nominala se intelege lungimea prescrisa (de referinta) la care se refera conditia de
paralelism, perpendicularitate sau inclinare, respectiv diametrul prescris la care se refera toleranta bataii
frontale (daca nu se prescrie o valoare a diametrului de referinta, prin diametrul nominal se intelege
diametrul maximal al suprafetei frontale).
D.Caietul de sarcini se intocmeste cu scopul indicarii tuturor conditiilor tehnice, privind executia,
incercarea, exploatarea si verificarea. Aceste conditii tehnice nu sunt stabilite prin standarde, nu sunt
prescrise pe desenul de executie si contin denumirea, caracteristicile si performantele transmisiei
mecanice, conditiile de calitate, de executie de functionare, prescriptii pentru verificari, conditii de
exploatare, conditii de asamblare, depozitare si transport.
F.Calculele speciale sunt recomandate pentru transmisiile de mare precizie, in special pentru
echilibrarea pieselor aflate in miscare de rotatie, precum si pentru calculul parametrilor privind controlul
unor angrenaje cu importanta deosebita asupra bunei functionari a transmisiei .
H.Documentele incercarii si omologarii prototipului sau seriei zero cuprind buletinele de incercari,
referatele necesare si sursele bibliografice, precum si caietele de sarcini.\
4
1.2. Generalitati
Proiectarea este activitatea tehnica si economica mintala, desfasurata de la ideea tehnica sau de la
problema concreta pusa de procesul de productie, pana la totalitatea indicatiilor precizate in
documentatia tehnica pentru realizarea produsului.
De la ideea tehnica pana la transpunerea ei in elemente tehnice concrete, materializate prin
desene, este nevoie de studiu in desfasurarea caruia sunt parcurse mai multe faze care implica o munca
de conceptie tehnica si economica sub aspectul combativ dar, cel mai adesea si sub aspect creator .
Manifestarea concurentei pe piata exprima masura in care societatea este capabila sa stimuleze
creativitatea agentului economic in actiunea sa de exercitare a activitatii economice eficiente .
Concurenta este cea care impune agentilor economici gasirea celor mai eficiente modalitati de
combinare si utilizare a factorilor de productie. Numai in conditii de concurenta si de libertate a
preturilor cumparatorul poate cauta si alege vanzatorul cu oferta cea mai avantajoasa prin calitate si pret,
iar agentul economic este stimulat in cautarea acelor solutii economice care sa-i asigure eficienta
economica maxima. Intr-o economie concurentiala, ineficienta este imediat “sanctionata” prin
eliminarea de pe piata a agentului economic respectiv.
Din legile pietei si concurentei din libertatea agentilor economici de a actiona conform propriilor
interese, in libertatea preturilor decurg atat dinamismul, cat si eficienta unei economii, cautarea si
generalizarea accelerata a procesului tehnico-economic, orientarea permanenta spre satisfacerea
trebuintelor “consumatorului-rege”.
Un alt factor important in realizarea unui produs este reprezentat de calitate, insemnand
capacitatea unui produs de a raspunde unor nevoi specifice sau unor exigente .
Intr-o economie “sanatoasa” sa produci inseamna:
- mai mult;
- mai repede;
- mai ieftin;
- mai bine;
- la momentul oportun.
In Romania economia este in proces de dezvoltare, ceea ce implica anumite compromisuri si in
cazul strategiilor concurentiale si de aceea pentru o buna afirmare pe piata trebuie combinate elemente
din cele doua strategii. Revenind la partea tehnica a proiectului, putem spune ca transmisiile mecanice se
proiecteaza, in principal, la faza de proiect tehnic, pe baza efectuarii calculelor de rezistenta, de
dimensionare si de verificare. In calculele de rezistenta, prezinta un interes deosebit cunoasterea si
evaluarea cat mai exacta a solicitarilor, elementelor componente ale transmisiei mecanice. Acestea
rezulta, in principal, din datele temei de proiectare. Din acest punct de vedere, sarcinile masinii de lucru
sunt transmise la masina motoare prin intermediul transmisiei mecanice.
Pentru realizarea transmisiei mecanice in vederea antrenarii sistemului de filtrare a apei (ML), se
propun mai multe variante constructive, din care trebuie sa alegem doar trei.
Datele pe baza carora alegem motorul electric, transmisia intermediara, reductorul si angrenajul
sunt:
- motorul electric este un motor de curent electric alternativ asincron;
- momentul rezistent la arborele masinii de lucru: M t rez = 480 Nm;
- turatia arborelui masinii de lucru: nE = 230 rpm;
- turatia de mers in gol a motorului electric ales are una din valorile: 3000, 1500, 1000,750 rpm.
In principiu transmisia mecanica necesara antrenarii sistemului de filtrare se compune din:
5
motor electric ME
transmisie intermediara cu element flexibil(curele trapezoidale,curele dintate si lanturi) TEF
redactor cilindric cu roti dintate intr-o treapta de reducere R
cuplaj standardizat C
masina de lucru ML
ni n ME
iT unde ni este turatia la intrare, ne este turatia la iesire
ne n ML
n g1 3000rpm
iT1 13.04
ML 230rpm
6
ng2 1500rpm
iT2 6.52
ML 230rpm
ng3 1000rpm
iT3 4.34
ML 230 rpm
ng 4 750rpm
iT4 3.26
ML 230rpm
Cum rapoartele de transmitere sunt standardizate, conform STAS 6012-82, cele 4 valori ale
rapoartelor totale obtinute prin calcul se vor standardiza si ele conform STAS 6012-82 si rezulta ca:
iT1 12.6
iT2 6.3
iT3 4.48
iT4 3.2
iT1 13.04
Impunem: iTEF 2 i R!1 6.52
iTEF 2
iT2 6.52
i R!2 3.26
iTEF 2
iT3 4.34
i R3 2.17
iTEF 2
iT4 3.26
i R4 1,63
iTEF 2
i R1 6,30
i R2 3,15
Aceste valori ale lui iR se standardizeaza astfel :
i R3 2.24
i R4 1,6
7
iT1STAS 6,3 2 12,6
iT2 STAS 3,15 2 6,3
iT3 STAS 2.24 2 4.48
iT4 STAS 1,6 2 3.2
Observatii
1. Prin cuplajul C ca element de legatura intre arborele de iesire al reductorului cu roti dintate, R si
arborele de intrare al masinii de lucru, ML se transmite puterea si turatia integeral (fara pierderi);
2. In continuare mersul de calcul va ultiliza numai valorile STAS ale rapoartelor de transmitere;
3. Valorile recomandate ale rapoartelor de transmitere, pentru transmisii mecanice cu o treapta de
reducere sunt date in tabelul 2.2.(pag 16) din Indrumarul de proiect.
nI 3000
n II n II1 1500rpm
iTEF 2
1500
n II 2 750rpm
2
1000
n II 3 500rpm
2
750
n II 4 375rpm
2
nII 1500
nIII nIII1 238,09rpm
iR 6,3
750
nIII 2 238,09rpm
3,15
500
nIII 3 223.21rpm
2.24
375
nIII 4 234,37 rpm
1,6
n IV n III nML
n IV 1 238,08rpm
n IV 2 238,08rpm
n IV 3 223.21rpm 8
n IV 2 234,37 rpm
n ML n IV 3 234.37 rpm n g =750 rpm
Se observa ca turatia cea mai apropiata de turatia de mers in gol a motorului electric este
750rpm.Valoriile obtinute pentru turatii sunt valorile efective ale turatiilor pe fiecare arbore.
Adoptam STAS : iTEF 1.6 si iR =2
rIII 0,99
a 0,98 Toate aceste valori au fost alese conform tabelului 2.3 pag 17 din sursa
TEF 0,96
bibliografica.
Cunoscand momentul rezistent la arborele masinii de lucru Mt rez se poate determina la arborele
masinii de lucru :
30 P [kW ]
Mt rez M t , ML 10 6 ML PML PIV
n ML [rpm]
M t ,rez 10 3 n ML 480 10 3 234.37
PML 11.78kW
30 10 6 30 10 6
P 12.50
PI PME II 13.02kW
TEF 0.96
PIII 12.01
PII 12.50 / kW
a rII 2
0.98 0.99 2
P 11.78
PIII ML2 12.01kW
rIII 0.99 2
Capat de arbore:
D = 55m6 F = 16h9 L = 780
E = 110 GA = 59 HD = 490
30 P
M t,x 10 6 x ;
nx
x=I;II;III;IV
n Ief n MEef 730rpm
n Ief 730
n IIef 456.25rpm
iTEF 1.6
n IIef 456.25
n IIIef 228.125rpm n IVef n ML
iR 2
10
30 13.02kW
M 10 6 170317.59 Nmm
tI 730rpm
30 12.5kW
M tII 10 6 261624.56 Nmm
456.25rpm
30 12.01kW
M tIII 10 6 502737.76 Nmm
228.125rpm
30 11 .78kW
M tIV 10 6 493109.97 Nmm
228.125rpm
11
d)Alegerea tipului de reductor cu roti dintate
Pentru proiectarea transmisiei mecanice unui sistem biotehnic se va utiliza un reductor cu roti dintate
tipizat, drept pentru intr-o singura treapta cu roti dintate cilindrice si dinti inclinati dupa firmele
FLENDER Germania si NEPTUN Romania.
Reductoarele tipizate sunt reductoare de uz general avand toate elementele constructive si geometrice
standardizate si anume: rapoartele de transmitere ,distantele dintre axele rotilor dintate,inaltimea dintre
axele de intrare- iesire si planul de fixare a reductorului, diametrul si lungimea capetelor arborilor de
intrare –iesire, lagarele cu rostogolire (rulmenti) si elementele de etansare, fixarea pe talpa sau pe
elementele masinii de lucru, celelalte elemente componente.
Se impune o corectie a puterii la arborii de intrare si iesire (corectia se face in ipoteza mentinerii
constante a momentelor de torsiune la arborii de intrare si de iesire a reductorului cu un coeficient de
serviciu c s =1.1……1.4 ce tine seama si de continuiatea duratei de functionare).
Am ales: c s =1.25
Puterea corectata este puterea echivalenta PE ( PE este puterea la arborele de iesire din reductor, dupa
Flender sau puterea la arborele de intrare in reductor , dupa Neptun) si se calculeaza cu relatia:
PE c s PIII 1.25 12.01 15.012kW (dupa Flender)
PE c s PII 1.25 12.50 15.625kW (dupa Neptun)
Pentru alegerea practica sunt necesare urmatorele : -
n n
Turatiile la arborii de intrare si iesire ai reductorului i , e
-Puterea echivalenta PE
-Raportul de transmitere a reductorului cu roti dintate i R
In extrasul din cataloagele firmelor (anexa 2.4 si anexa 2.5 din indrumarul de proiect) este indicate
puterea nominala transmisa P1N , respectiv PN , pentru o incarcare la oboseala constanta, fara socuri
si cu functionare continua.Alegerea se face in functie de puterea efectiva primita sau transmisa de
reductor Pef , cu respectarea conditiei:
P1N ( PN ) Pef c s PE
Se cunosc : iR = 1.6
n1N = 750 rpm
In functie de aceste date, conform caracteristicilor impuse de firma FLENDER din Germania,
marimea reductorului aleasa de noi este de 80 N, deoarece valoarea cea mai apropiata puterii nominale
transmise de reductor este P1N= 21 kW.
De marimea reductorului depind si restul caracteristicilor reductorului :
a= 235mm; b=150mm; c=18 mm; d1= 28m6 mm; l1= 50mm ; d2 =32 m6 mm; l2= 60mm; E= 80; e=67.5;
12
G1,2=70 mm; h=70mm; H=100mm; m1= 205mm; m2= 180mm; n1=120mm; n2= 27.5mm; masa=14kg;
cantitatea de ulei =0.9 l.
Aceleasi date influenteaza si marimea reductorului in cazul firmei NEPTUN din Romania.
Marimea reductorului aleasa este tot 100 N, deoarece valoarea cea mai apropiata puterii nominale
transmise de reductor este P1N = 20 kW
De marimea reductorului depind si restul caracteristicilor reductorului:
A1=320 mm; A2=85 mm; A4 = 15 mm; A5= 230 mm; A6=260 mm; B1=80 mm; B2=85 mm; B4= 150 mm;
B5= 50 mm; B6=180 mm; H=125 mm; H1=255 mm; H2=28 mm; H3=22 mm; O1=12 mm; d1=32 mm;
L1= 58 mm; d2=45 mm; L2=82 mm; cantitatea de ulei= 3 l; masa reductorului =48 kg.
Pentru a lua o decizie corecta in privinta alegerii tipului de reductor (dupa firmele Neptun sau Flender )
este necesara efectuarea unei comparatii intre caracteristicile principale ale celor doua firme.
Din acest tabel putem observa ca firma NEPTUN din Romania a obtinut un punctaj mai bun asadar vom
folosi reductorul produs de aceasta firma. Singurul inconvenient in folosirea acestui tip de reductor este
masa lui care este vizibil mai mare decat cea a reductoarelor produse de firma Flender din Germania.
Se vor analiza 3 variante posibile de antrenare cu elemente flexibile a transmisiei mecanice (TEF) a
sistemului biotehnic si anume:
13
1. Transmisie prin curele trapezoidale (TCT)
2. Transmisie prin curele dintate sincrone (TCD)
3. Tansmisie prin lant (TL)
Calculul transmisiei prin curele trapezoidale este standardizat in STAS 1163 -78 . Calculul
urmareste alegerea curelei trapezoidale, geometria transmisiei prin curele trapezoidale, numarul de
curele, forta de intindere initiala si forta de apasare pe arborii transmisiei, determinarea durabilitatii
curelei, precum si proiectarea rotilor de curea.
14
- Dp2 diametrul primitiv al rotii conduse, care la randu-i se standardizeaza.
- iTEF raprtul de transmitere iTEF = 1.6
Dp2 =280 mm
Viteza periferica a rotii conducatoare se considera egala cu viteza de deplasare a curelei.
Alegerea distantei dintre axe A12*, nefiind impusa din considerente geometrice, se adopta in
intervalul de valori :
Adoptam
A12* = 600 mm
Am ales Lp = 2000 mm
15
Odata aleasa lungimea primitive standardizata Lp se recalculeaa distanat dintre axe , exacta A12,
care rezulta din ecuatia de grad 2:
280 180
γ = 2 arcsin 2 * 600
2 arcsin 0,083
γ = 9.56
β1 =180- γ β2 =180+ γ
β1 = 170.44° β2 = 189.56°
β1 = 170,44°
β2 = 189.56°
Calculul preliminar al numarului de curele z0 :
13.02 1.3
Z0 = 4.39
0.96 0.97 4.14
16
In functie de z0 se determina numarul final de curele:
Unde : cz coeficient ce tine seama de faptul ca sarcina nu se transmite uniform prin cele z0 curele.
z 0 4.39
z = c 0.9 4.87
z
z= 5 curele
F0 = 2840 N
Fa ~ 3220 N
Verificarea frecventei indoirilor:
f ≤ fa
6.88 2
f = 2200 0,001 6.88
13.02 2 170317.59
1000
Fu 6.88 180
Fu = 1892.4
2
h 2,22
0,9
Diametrul exterior De
De = Dp + 2n + 2(r1 + h1 ) (1- sin α/2)
De1 = Dp1 + 2n + 2(r1 + h1 ) (1- sin α/2) = 180 + 2 7,2 + 2(1 + 10)(1- sin 38)=
= 202.85 mm
De2 = Dp2 + 2n + 2(r1 + h1 ) (1- sin α/2) = 280 + 2 7,2 + 2(1 + 10)(1- sin 38)=
= 302.85 mm
Diametrul interior Di
13 13
Di1 = 180 + 2•7.2 - tg 0.3443 180 0,34 156.64mm
13 13
Di2 = 280 + 2•7.2 - tg 0.3443 280 0,34 256.64mm
Latimea B:
B = a + 2(r1+h1) cos α/2
B = 13 + 2(1+10)cos 19= 33,80 mm
Diametrul interior De
De = Dp + 2(n + h1)
Latimea B
B = a + 2(r1 + h1) (1 + cos α/2)
B = 13 + 2(1 +10) (1 + cos 19) = 55.80 mm
Latimea Bm
Bm = a+ 2(r1+h1) cosα/2 +(a+2h1)(z-1)
Pentru a compensa alungirea curelei trapezoidale, in cazul in care distanta dintre axele de rotatie
ale arborilor se mentine constanta, se folosesc role de intindere . Aceste role se monteaza pe ramura
coondusa, dispunerea ei putand fi pe partea interioara sau exterioara a curelei.Controlul intinderii curelei
se face dupa un timp de functionare al transmisiei.Transmisiile prin curele se protejeaza cu aparatori din
tabla sau plasa de sarma.
Acest tip de transmisie are o serie de avantaje, fapt pentru care detin o frecventa utilizare:
Raport de transmitere riguros constant
Capacitate portanta mare, puteri pana la 400 kW
Viteze periferice mari de pana la 80 m/s
Zgomot redus in functionare
Intretinere usoara
19
Realizarea curelelor sincrone:
dantura simpla dispusa sa interior
dantura dubla cu dinti simetrici sau dacalati.
Elemente cunoscute in calculul de proiectare al unei transmisii prin curele dintate sincrone:
puterea de transmisie P [kW]
turatiile rotiilor conducatoare n1, n2 [rpm] sau una dintre turatii si raportul de transmitere iTCD
conditiile de lucru si gabaritul transmisiei (diametrul maxim al rotilor dintate, distanta dintre axe
care poate fi adoptata constructiv).
Curele dintate asincrone:
cu profil trapezoidal → cele mai des utilizate
cu profil curbiliniu HTD (normele kleber) → cele mai performante.
PC= cf * P I
facem trimitere la pag.21 tabelul 2.6 – Valori pentru coeficientul de regim de lucru(c f) si tabel 2.19 –
Coeficientul regimului de lucru pentru transmisia prin curele dintate (cf)
cf = 1,6
P = PME ,unde PME= PML/nT
PC = 1.6 • 13.02 = 20.832 kW
facem trimitere la pag.32, Fig.2.7 din a carui grafic rezulta tipul curelei: XH. Cu ajutorul acestui
rezultat ne intoarcem la pag.31 de unde preluam rezultatul standardizat al pasului curelei de
22,225[mm]
p= 22,225 mm
Geometria curelei dintate sincrone este stanardizata prin norme internationale (ISO 5294) si
redata in figura de mai jos:
20
\
22.225 18
Dd1,2 = 127.34 , unde
z1= 18 dinti
Dd1 = 127.34 mm
Dd 1 n1
v= 4.867 m/s
60 1000
iT = ni / ne
n1 = 730 rot/min ( turatia efectiva )
n2 = n1/1,6
n2 = 456.25 rot/min (turatie reductor )
z2 = 1.6 18 = 28.8 => z2=29 dinti
Dd2 = 29 22,225/ Π = 205.158 mm
A*12 = (0,7…2)(Dd1+Dd2)
= 1 (127.34 + 205.158) = 332.5 mm
zc = [ z*c]
21
z*c = L*/ p = 713.539/22,225 = 32.105 => Zc=32dinti
L = 32∙22,225 = 711.2 mm
Δ = 23578.188
A12 = (188.91 ± 153.55 ) / 4 => A112 = 85.615 mm
A212 = 8.84 mm
Aproximarea a fost corecta, deci distanta dintre axe se pastreaza conform rezultatului:
A12 =85.615 mm
[x] = zβ = 6
indeplineste conditia zβ ≥ 6
facem trimitere la pag.35 tabel 2.22, urmarind profilul trapezoidal cu pasul de curea “XH”, care ne
apartine conform calculelor, astfel:
Fa = 4100 N
m = 1,2 kg/m
b0 = 101,6 mm
si
v = 4.867 m/s (calculata anterior)
22
b = 101,6 [(20.832/19.816)∙1]1/1.14= 106.155 mm
F p Lr
f
4 F0
Fp ≈ 4F0∙ f/Lr = F0/15 = 145.65 N
Index morfologic
Proiectarea unei transmisii prin curele dintate sicrone
P = puterea de transmisie
Cf = coeficient de functionare
iTCD = raportul de transmitere = n1/n2
Pc = puterea de calcul (puterea de transmitere corecta)
n1 = turatia rotii mici de curea
H = codul/simbolul de pas al curelei (stabilit la intersectia dintre Pc si n1)
23
z1 = numarul de dinti a rotii mici (a rotii de curea infasurata)
z2 = numarul de dinti a rotii conduse (determinat pe baza raportului de transmitere)
Dd1 = diametrul de divizare (diametrul nominal minim al rotii de curea)
Dd2 = diametrul de divizare al rotii conduse
v = viteza maxima de utilizare a curelei
L* = lungimea orientativa a curelei
A*12 = distanta dintre axe, orientativa
p = pasul de baza echivalent al curelei respectve
zc = numarul de dinti ai curelei, zc = [ zc* ]
L = lungimea curelei
A12 = distanta dintre axe, definitiva
zβ = numarul minim de dinti ai pinionului aflati in contact cu dintii rotii de curea
kzβ = factorul de convectie al numarului de dinti ai rotii mici de aflati in contact cu dintii curelei
P0 = puterea transmisibila a curelei dintate sincrone
b0 = latimea de baza a curelei
b = latimea curelei
Fa = forta maxima admisibila in curea cu latimea b0
m = masa curelei pe unitatea de lungime a curelei
v = viteza curelei
Pt = puterea capabila transmisa
Dd = diametrul de divizare corespunzator unui diametru al cilindrului fictiv
De = diametrul exterior al rotii ( diametrul de varf al dintelui )
dp = grosimea fata de linia primitiva a curelei (standardizata)
hd = inaltimea dintelui rotii (standardizata)
rp = raza de curbura a capului dintelui
r1 = raza de curbura a piciorului dintelui
lp = coarda golului dintelui masurata la piciorul acestuia (standardizata)
2θ = unghiul la varf al golului dintelui (standardizat)
h1 = dimensiunea flansei laterale (standardizata)
Lr = lungimea ramurii libere a curelei la punctul de contact dintre cele doua roti
f = sageata, ce contribuie la intinderea corecta a curelei
Fp = forta necesara incovoierii
24
2.3.3 Proiectarea unei transmisii prin lant (TL)
Proiectarea unei transmisii prin lant presupune rezolvarea urmatoarelor etape:
Alegerea lantului si stabilirea geometriei transmisiei;
Verificarea lantului la uzare,la rupere, la obosealaa elementelor zalelor,spargere a roleror prin
soc;
Proiectarea rotilor de lant;
Montajul, reglarea si protectia transmisiilor prin lant.
In calculul transmisiei se considera cunoscute: felul masinii motoare si masinii actionate,pozitia relativa
a celor doua masini,conditii speciale de gabarit,de durabilitate, frecventa pornirilor si a opririlor dar si
puterea de transmisie PIef si turatia rotii conducatoare n Ief
.
PIef 13.02 kW
n Ief 730rpm
Alegerea lantului de transmisie se face in functie de puterea limitata admisa PD si de turatia rotii de
lant n Ief
folosind diagrama de la pag 43(fig2.11) din indrumarul de laborator.
PIef 13.02kW
PD 10.33kW
cp 1.26
cp este coeficientul de incarcare si se alege in functie de iTL raportul de transmisie mecanica prin lant
de numarul de dinti ai rotii z si de coeficientul de suprasarcina c s din tabelul 2.31 (pag 45).
Asadar conform diagramei lantul este lant dublu de tip 10A cu pasul p=15,875
In continuare se alege numarul de dinti ai rotii conducatoare z1 =25 din tabelul 2.29 (pag 42).
z
iTEF 2 z 2 iTEF z1 1.6 25 40
z1
z1 = 25 z 2 40
si
Principalele date constructive a lantului dublu cu role si zale scurte (STAS 5174-66)
z1 z 2 z 2 z1 2 p 2
L t 2A
* *
12 p( ) * 1518.80mm
2 2 A 12
Lantul se livreaza cu un anumit nr de zale conform STAS 5174-66, caruia ii corespunde o anumita
lungime a lantului.
* 1518.80
Determinarea (orientativ) a nr de zale X * t : X t L t p 95.67
*
15,875
Se recomanda ca numarul de zale sa fie un numar par si intreg asa ca adoptam X t 96 zale .Pentru
aceasta valoare se recalculeaza distanta dintre axe A12 (distanta finala) cu relatia:
2
z z2 z z
2 A 212 A12 X 1 1 p 2 1 p 0
2
2 2
2 A 212 A12 1008.06 1436.31 0
1008.06 1002.34
A12
4
A 12 502.60mm
1
A 212 1.43mm
26
Adoptam A12 502.60mm pt ca este cea mai apropiata valoare de valoarea A*12 500mm impusa
initial in sens orientativ.
p ( z 2 z1 ) 15,875(40 25)
Unghiul dintre ramurile lantului: 2 arcsin 2 arcsin 8.649 o
2 A12 2 502.60
b)Verificarea lantului
Calculul de verificare a lantului consta in:
- calcul la uzare a lantului
-calcul de rezistentala rupere, laoboseala a elementelor zalelor
-calcul de rezistenta la solicitari(distrugerea prin spargerea rolelor sau a bucselor)
27
F1 2701.24+45.40+61.91= 2868.42 N F1 2868.42 N
2868.42
- pm 20.39 10 6 Pa p m 20.39 10 6 Pa
2 13.84 5.08
- c u = coeficientul regimului de ungere se alege din tabelul 2.33 si 2.34(pag 50), in functie de metoda
de ungere si de viteza de lantului. cu 1
- c rs coeficientul regimului de solicitare , se adopta din fig 2.51(pag51) in functie de c s
cs 1
c rs 1
- c f = coeficientul drumului de frecare
Ap
iTL
c f 6.1 3 4.75
1 iTL
Lh
Lh = durata de functionare exprimata in ore ; Lh poate valori imtre 8000-10000 ore.
Adopt Lh =8000 ore
A p =distanta dintre axe exprimata in numar de pasi ai lantului
A12 502.6
Ap 31.65mm
p 15,875
iTL =raportul de transmitere
iTL =1.6
1.6 31.65
c f 6.1 3 4.75 0.916
8000 1 1.6
p adm cu c rs p * ca c f
p adm = presiunea admisibila
p * ca =presiunea de contact admisibila.Conform tabelului 2.35 pag 51(in functie de viteza lantului si
de numarul de dinti ai rotii conducatoare)
*
p ca =20.5 MPa
p adm 1 1 20.5 0.916 17,37MPa 18.77 10 6 Pa p adm 18.77 10 6 Pa
CONCLUZIE.Dupa cum se poate observa relatia de mai sus nu se verifica deci nu este indicata
folosirea tansmisiei prin lant.
28
Sr – sarcina statica minima de rupere a lantului
F1 – forta din ramura conducatoare
Calculul de solicitare variabila a lantului se exprima prin coeficientul de siguranta cv si se determina in
functie de sarcina statica de rupere, de forta din ramura conducatoare si de coeficientul de suprasarcina
cs:
Sr
cv c adm.v. 5
cs F1
44000
cv cadmv 5
1 25 2868.42
cv 12.27 c adm.v. 5
29
Forma constructiva recomandata pentru roti cu diametre de divizare medii si mari.
Dimensiunile frontale ale danturii rotilor de lant pentru lanturi cu role si zale scurte
8. Raza de curbura a locasului rolei R1 min 0.505 d1 0.505 10.16 5,13mm (am ales profil
minim)
R1 max 0.505 d1 0.069 3 d1 5.28mm
90 90
9. Unghiul lacasului rolei max 1 140 140 136,4
z1 25
30
90 90
max 2 140 140 137.75
z2 40
90 90
min 1 120 120 119 .64
z1 25
90 90
min 2 120 120 117.75
z2 40
10. Raza de curbura a flancului dintelui R2 min 0.12d1 ( z1 2) 0.12 10.16(25 2) 32,91mm
2
R2 max 8d1 ( z 2 180) 10 3 8 10.16 (1600 180) 10 3 144.67mm
180 180
D5 2 p ctg 1.05b1 max 2 R4ef 1 15.875 ctg 1.05 15.09 2 0,3 1 184.26mm
z2 40
31
1. orificiu de observatie
2. orificiu de alimentare cu ulei
3. deschideri laterale pentru reglarea distantei dintre axe
4. bazin de ulei
5. indicator de nivel al uleiului
6. dop de golire
7. sistem de etansare
8. 8.' arbori
9. streasina de dirijare ulei si de izolare fonica
10. flanse de asamblare
11. elemente de asamblare a carcasei.
Se poate observa din tabel ca varianta optima pentru transmisia mecanica (TEF) a sistemului biotehnic
este transmisia prin lant. Dar din verificarea lantului => presiuniil pm ≤ padm nu verifica si am ales ca
element flexibil optim TCD (transmisiile prin curele dintate sincrone).
Calculul de proiectare a unui angrenaj cilindric cu dinti inclinati are la baza metodologia de calcul
cuprinsa in STAS 12268-84 si 12223-84, particularizata conditiilor de functionare a angrenajelor din
transmisiile mecanice uzuale.
Date initiale:
32
PIIef 12,50kW
n IIef 480rpm
M tp M tII 261624,56 Nmm
Avand in vedere faptul ca lucram cu danturi durificate (D>350HB) am ales KH =105000 MPa Masina
motoare are o functionare uniforma, iar masinia de lucru genereaza socuri medii;astfel am ales
KA = 1.25
Deoarece dantura rotii este durificata , iar amplasarea pinionului este simetrica intre reazeme ψd =0.5
Alegerea valorii pentru ψd se datoreaza si clasei de precizie cu care se executa angrenajul cilindric si
anume clasa 5-6.
Pentru alegerea σH lim se adopta odata cu materialul din care se executa rotile dintate[MPa].Materialul
ales este otel laminat de calitate OLC45 (STAS 880-80) la care se aplica tratament termic.Astfel σH lim
se calculeaza cu relatia σH lim =20DF +80 ,unde DF-duritatea flancului[HRC].Am ales DF=53HRC. Din
calcul deducem ca σH lim =20 ● 53 +80 = 1140 MPa
Intrucat raportul de transmisie i12 ≥1 (angrenaj redactor, i12 =iR- raportul de transmitere al angrenajului
reductor) u=i12 =iR =2.
Conform STAS 6055-82 valorile distantei dintre axe intre care este cuprinsa valoarea distantei
minime amin12 =131,24mm, sunt ak STAS =125mm
ak+1 STAS =140mm.
In urma verificarii conditiilor sus amintite
a12 =125mm
In constructia angrenajelor modulul danturii este standardizat prin STAS 822-82. Rationamentul
de adoptare a modulului standardiat este urmatorul: daca mn min este cuprins intre doua valori
consecutive standardiate mk STAS si mk+1 STAS , ambele mai mari de 1mm, adica
mk STAS ≤ mn min ≤ mk+1 STAS se adopta:
mn= 2,75 mm
β= 10°
z1 =29 dinti
In functie de numarul de dinti ai rotii conducatoare se stabileste si numarul de dinti ai rotii
conduse.
Si in cazul numarului de dinti z2 se recomanda alegerea acestuia la valoarea intreaga cea mai
apropiata sau mai mica. Astfel se adopta:
z2 =60 dinti
Valoarea modulului danturii standardizata este :
mn= 2,75 mm
35
Intre distanta dintre axa standardizata a12 si distanta de referinta dintre axe a012 trebuie sa fie
indeplinite conditiile:
(Adevarat)
Concluzii :
1.In urma calculului de predimensionare al angrenajului cilindric cu dinti inclinati s-a stabilit
distanta dintre axe, modulul normal al danturii , unghiul de inclinare al danturii rotilor, numarul
de dinti ai pinionului si respective ai rotilor, distanta de referinta dintre axe.
2.Numarul de dinti z1 si z2 adoptat pentru pinion si roata trebuie astfel alese incat abaterea
raportului de transmitere san u depaseasca abaterea admisibila.Pentru aceasta se calculeaza mai intai
raportul de transmitere efectiv:
z 2 60
iR = i12ef = 2,06
z1 29
Relatia de verificare a abaterii raportului de transmitere este:
|2 – 2,06 |
Δi = 100= 3 % ≤ 3 % conditie indeplinita
2
37
mm
mm
Diametrele de divizare d1 si d2 :
38
Diametrele de baza db1 si db2 :
Diametrele de cap da1 si da2 pot fi calculate cu sau fara asigurarea jocului la picior c0. Relatia cu
care se determina diametrele de cap fara asigurarea jocului la picior este:
39
Diametrele de cap da1 si da2 fiind determinate fara asigurarea jocului la picior c0 , se impune
calcularea jocului si conditia de verificare c0 > 0.1mn (0.1 2,75=0.275)
cn1,2 = a12 – (df1,2 + da2,1)/ 2 ≥ 0.1mn
Inaltimea dintilor:
Pentru evitarea stirbirii dintelui la cap ca urmare a ascutirii accentuate se recomanda ca pentru
danturile durificate sat1,2 ≥ 0.4mt (0.4 2,79 = 1,116)
(Adevarat)
(Adevarat)
41
In figura putem observa elementele geometrice ale angrenajului:
Latimea rotilor b1 si b2 .Pentru compensarea erorilor de montaj axial latimea pinionului se adopta
mai mare decat latimea danturii rotii conduse.
Adoptam
Diametrele inceputului profilului evolventic dl1 si dl2. Marimea cercurilor inceputului profilului
evolventic este functie de procedeul tehnologic de executie a danturii . In cele mai frecvente
cazuri , dantura rotilor se executa cu freze melc care au profilul cremalierei generatoare, in
consecinta relatia de calcul pentru diametrele inceputului profilului evolventic este:
42
Diametrele cercurilor inceputului profilului active al flancurilor danturii rotilor dA1 = dE2 si dA2 =
dE1 :
Pentru a avea o angrenare corecta a celor doua roti dintate, adica pentru a evita interferenta
danturii in procesul de angrenare este necesar sa fie indeplinite conditiile:
dA1 ≥ dl1 ,
91,029 mm ≥ 75,99 mm (Adevarat)
Daca ne-am putea raporta la un rezultat ce ar putea apartine numerelor complexe atunci si
conditia dA2 ≥ dl2 ar fi indeplinita (prin analogie cu prima conditie).
Chiar daca din calcule nu am putut determina diametrul dA2 , insa dat fiind ca diametrul dA1
indeplineste conditia inseamna ca si conditia dA2 ≥ dl2 este indeplinita.
43
Pentru a se asigura continuitatea procesului de angrenare a celor doua roti se recomanda ca
pentru angrenajele executate in treptele de precizie 5-6 .
εα ≥ 1.1 (Adevarat) deci conditia este indeplinita.
Pe langa elementele geometrice calculate anterior mai trebuie determinate spre completare unele
elemente geometrice, necesare controlului dimensional al danturii rotilor:
Lungimea (cota peste N dinti in plan normal) WNn 1,2 ; la rotile dintate cu dinti inclinati, cota
peste N dinti se masoara in plan normal, deoarece masurarea in planul frontal este dificila.
44
La dantura inclinata se pot ivi cazuri cand masurarea cotei WNn , nu poate fi efectuata din cauza ca
una din suprafetele de masurare in plan normal nu poate realiza contactul cu flancul dintelui. Masurarea
este limitata de latimea danturii rotii b care nu este suficient de mare . De aceea masurarea cotei WNn
este conditionata de satisfacerea relatiei:
=> mm
=> mm
45
Inaltimea la coarda de divizare
sau
46
Deoarece precizia diametrului de cap influenteaza marimea inaltimii la coarda, la controlul danturii
devine necesara masurarea prealabila a diametrului de cap si scaderea abaterii sale din dimensiunea
teoretica de calcul a inaltimii la coarda.
=>
47
2.4.4 Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere a angrenajelor
cilindrice cu dinti inclinati
Duritatii Rockwell DF= 55 HRC, pe care am ales-o la inceput, ii corespunde o duritate Vickers
DF= 580 HV
Am stabilit σH = 1140 MPa
- vtw se determina cu relatia:
unde: - z reprezinta numarul de dinti ai rotii dintate imersate in ulei (roata condusa z2 )
48
Rugozitatea flancurilor Ra am stabilit-o Ra = 0.6 μm. Avand in vedere relatia dintre Rz si Ra : Rz = 1,2
Ra , am stabilit ca Rz1 = Rz2 = 1,2 0.6 = 0,72 μm.
Se estimeaza temperature medie de functionare tm = 55…75°C; dependenta vascozitatii de
temperature, la uleiurile de transmisii, este de forma:
Pentru uleiurile minerale de transmisii A= 8.71 , iar constanta B se va determina din relatia de
mai sus pentru fiecare ulei cunoscand ν50° la temperatura de 50° C.
Roata introdusa in baia de ulei se cufunda corespunzator unui unghi optim δu [radiani] pentru o
racier si ungere eficienta.
49
50
51
b) Verificarea solicitarii statice de incovoiere a piciorului dintelui la incarcarea
maxima
Calculul urmareste evitarea deformatilor plastice ale dintilor, respectiv ruperea fragila prin soc a
danturilor durificate. Tensiunea maxima de incovoiere a piciorului dintelui este data de relatia:
σFst1,2 ≤ σFPst1,2
Mt max p
KAmax = 2
Mtp
σr = (0.8…..0.9) Rm ;
Rm (rezistenta la rupere ) = 640 MPa => σr = 0.8 620 = 496 MPa
sFPst = 2
Cu aceste date putem calcula:
52
σFst1 = 158*2/1,25 = 252,8 MPa
σFst2 = 164*2/1,25 = 262,4 MPa
σH ≤ σHP1,2
2 cos 10
= 2,33
cos 20.15 tg 22,97
- Zε se calculeaza cu relatia :
4 1,74
= 1 0,813 0,813 0,76
3 1,74
- Zβ se determina:
Zβ = cos cos 10 0,99
53
unde
H lim 850 1140 850
Czl = 0,83 + 0,08 0,83 0,08 0,8962
350 350
41 0,8962
ZL = 0,8962+ 1,0037
1,2 80 / 30
- ZV se calculeaza astfel:
σHst ≤ σHPst1,2
54
2
σHst = 1053,20 1,25
1685 MPa
Index morfologic
Proiectarea unui angrenaj cilindric exterior cu dinti inclinati
Arborii sunt solicitati datorita fortelor introduse de angrenaje si de transmisiile pe element circular,
in special, la torsiune si incovoiere.
Materialele recomandate sunt:
Otelurile carbon pentru uz general (OL)
Otelurile carbon de calitate (OLC)
Oteluri aliate pentru piese tratate termic si termochimc (CrNi)
Materialul arborelui este acelasi cu cel folosit de angranaj.
Predimensionarea arborelui se face la torsiune, elemental cunoscut fiind momentul de torsiune (M t).
Se admit valori mici ale tensiunii admisibile de torsiune τat= 15…30 MPa.
d= (16Mt/ π∙τat )1/3
d=42 mm= dca
Desi rulmentii sunt variati ca si constructie, o alegere a lor convenabila este dificila, tocmai de-
aceea lagarele cu rostogolire cu rulmenti constituie raspunsul in domeniul constructiei de masini,
datorita pretului de fabricatie scazut, pierderilor reduse prin frecare, ungere simpla, randament
ridicat, gabarit axial mai mic.
Rulmentii:
Radiali cu bile sau role cilindrice
Radiali cu bile cu cale de rulare adanca sau axiali cu bile pe un rand
Radiali axiali cu role conice sau rulmenti oscilanti cu role butoi
Radiali cu bile
57
sunt alesi in functie de:
Natura ,marimea si directia fortelor produse de rotile angranjelor si a elementelor flexibile
Turatia de functionare
Deformatii si dilatari axiale
Montare si demontare usoara
Montajul rulmentilor
Solutia trebuie sa permita preluarea sarcinilor radiale – axiale si reglajul pozitiei lor fata de carcasa.
Rulmentii radiali cu bile, ce preiau sarcini radiale → se monteaza “flotant” pe arbore
Rulmentii radiali cu bile, ce preiau sarcini radiale si axiale → se monteaza in sistemul
“rulment conducator” si “rulment liber”.
Elemente pentru proiectarea rulmentilor radiali cu bile(STAS 3041-80, STAS 6003-75, STAS 7160-82,
STAS 6671-77)
Am utilizat Rulment 6310 STAS 3041-80 care are urmatoarele elemente:
dr = 50 mm, D = 110 mm, B = 27 mm, r = 3 mm, C = 48 kN, C0 = 36,5 kN, d1r = 62 mm, r1= 2 mm
E functie de diametrul capatului de arbore si geometria elementelor de masini( rulmenti, roti dintate,
roti de curea, mansete de rotatie, flanse, semicuple)
La rulmenti reactiunile sunt aplicate in centrele de presiune ale rulmentilor.
facem trimitere la pag 127 la anexa 2.16 tabelul “Dimensiuni pentru pana si canale”, dimensiunea cea
mai mica,astfel:
lc= l – b/2 = 70 – 10/2 = 65 mm (STAS)
alegem varianta optima si cea mai simpla, pene paralele forma C (cu un singur capat rotunjit): l c=l –
b/2 , deoarece rezista la strivire si forfecare.
59
Pentru determinarea reactiunilor si construirea diagramei de momente este necesara cunoasterea
distantei dintre reazeme, pozitia rotilor de curea, de lant, a cuplajelor.
In cazul reductoarelor cilindrice intr-o treapta, distanta dintre reazeme se recomanda la valori de:
l ≈ LB + 2X + B + 6…12 mm = 50+14+27+9 =100mm
LB=(0.8…1.5)∙dR=1∙50=50mm
X=5…10=7mm
B=27mm
60
Ecuatii de echilibru:
∑ ( Mi,y)B = 0
Frc (a+b+f) – Ray(a+b) + Fa1 (d1/2) + Fr1 b = 0
∑ ( Mi,y)A = 0
Frc*f + Fa1 *d1/2 – Fr1*a + RBy(a+b) =0
∑ ( Mi,x)B = 0
Ftc (a+b+f) - RAx (a+b) + Ft1b =0
∑ (Mi,y)A = 0
Ftcf – Ft1a + RBx(a+b) = 0
Frc = Fa = 4100 N
Fa1= 1140,31 N
Fr1 = 2373 N
Ft1 = 6467 N
Ma = Fa∙d1/2
= 4100∙80.91/2
= 165865.5 Nmm
Frc - RAy + Fr1 - RBy = 0 4100 - RAy + 2373 - RBy = 0 RAy + RBy = 6473 N
61
ΣMA = 0: Frc∙96 - Fr1∙53 + RBy∙106 – Ma=04100∙96-2373∙53+ RBy ∙1066-165845=0 =>RBy = 206,19 N
RA= R AX 2 R AY 2 8025.365 N
g)Verificarea rulmentilor
Neutilizarea rulmentilor are la baza, in principal, pittingul, care poarta si numele de oboseala
superficiala.
Calculul de verificare a rulmentilor are la baza durata de functionare (Lh), comparata cu durata
admisibila (Lha), fiind necesar sa parcurgem etapele:
Stabilirea solutiei de montare
Stabilirea fortelor axiale/ radiale
Stabilirea fortei echivalente
Determinarea durabilitatii
Etansare si lubrifianti de ungere
P = XR +YFa
62
Facem trimitere la pag.115, unde functie de tipul rulmentului “radial cu bile” aproximam raportul
dupa STAS la 0,028.
Deci, rezulta: Fa/R =1140.31/8025.365=0.142 ≤ e => X=1
Y=0
Aceste valori le introducem in formula de mai sus, adaptata diagramelor cazului nostru:
PA,B = Xa,B RA,B + YA,B Fa A,B = XRA,B
PA = XRA = 1∙8025.365+0∙4100 = 7230,16 N
PB = XRB = 1∙3373.606 = 3386,08 N
Rulmentului cu sarcina echivalenta cea mai mare i se atribuie durabilitatea, functie de capacitatea sa
dinamica (C),astfel:
L= (C/P)p
alegem p=3, functie de tipul rulmentului nostru, radial cu bile.
Lh = L∙106/60∙nII
LhA = LA∙106/60∙nII = 213.958∙106 /60∙500 = 7131.93 ore
LhB = LB∙106/60∙nII = 2880.319∙106 /60∙500 = 96010.63 ore
Proiectantul trebuie sa insiste conform calculelor, asupra celui mai imbucurator rezultat care sa
cuprinda:
Ajustajul rulment – carcasa / rulment – arbore ( cinci clase, una normala si patru precise)
Racirea, ungerea – recomdat ulei mineral, etansarea lagarelor rulmentului (sa previna
disfunctionalitatea – protectie impotriva umezelii, evacurea caldurii generate prin frecare -
prin diferite modalitati)
Ca si finalitate, rulmentul ales trebuie sa faca parte din prima clasa de functionare.
Momentul de torsiune
Pozitia arborilor
Caracteristicile momentelor de inertie si a modulului de variatie al vitezei unghiulare
Mediul ambiant
Asamblarea prin: pene paralele, caneluri, stifturi
Gabarit admis
Cuplaj:
Elastic cu bolturi
Cu flanse
Cardanic
In cazul nostru, conform calculelor si concluziilor, e adaptabil cuplajul cu flanse.
Mtc = cs * Mt ≤ Mtn
Mtc= csMtIII
Rezultat din calculele anterioare, MtIII = 531179,62 Nmm
Deci, Mtc=1,1∙531179.62 = 584297.58 Nmm = 584.297 Nm
Deoarece conditiile impuse sunt indeplinite marimea cuplajului aleasa este corecta si toate elementele
geometrice ale cuplajului corespund conditiilor reale de functionare.
Cea mai mare parte a arborilor se prelucreaza prin strunjire cu prindere intre varfuri.
Intocmirea desenelor
Desenul de subansamblu
Pe baza rezultatelor obtinute prin calcul si a indicatiilor date in memorial tehnic de calcul
precum si in anexe (2.17, 2.18) se intocmeste desenul subansamblului arbore intrare in
reductor.
Desene de executie
Din desenul de subansamblu si pe baza calculelor de proiectare ale rotilor de curea (trapezoidala
si dintata) rotilor de lant si a arborilor se extrag si deseneaza desenele de executie pentru: roata de
curea trapezoidala , roata de curea dintata, roata de lant, roata dintata, arborele subansamblului.
In realizarea ansamblului arbore-roata de curea trapezoidala am folosit o pana paralela de
tip B 8x18 (STAS 1004-81)- anexa 2.16 pag 127
Nota explicativa :
Toate anexele si extrasele din STAS la care se face trimitere sau referire in cadrul acestui proiect se
gasesc in sursa bibliografica reprezentata de
Indrumarul de proiectare: Componente mecanice ale sistemelor biotehnice
- Dr. ing. ILIE FILIP –
editura BREN
BUCURESTI 2007
65
Index morfologic
Proiectarea arborilor si a componentelor de rezemare
67
kσ , kτ = coeficientii concentratorului de tensiune,depind de forma si tipul concentratorului si
de natura solicitarii
εσ , ετ = coeficienti dimensionali
68