Sunteți pe pagina 1din 52

Zaharie MORARIU

93

A N E

X E

Zaharie MORARIU

94

Zaharie MORARIU

95

ANEXA 3.1.

DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ

Documentaţia tehnică necesară activităţii de proiectare este reglementată prin STAS 6269-80 şi se compune din documentaţia de studiu, documentaţia de bază, documentaţia tehnologică şi documentaţia auxiliară (fig. 1)

DOCUMENTA ŢIA TEHN ICA
DOCUMENTA ŢIA TEHN ICA
DOCUMENTA ŢIA TEHN ICA

DOCUMENTAŢIA TEHNICA

DOCUMENTA ŢIA TEHN ICA
DOCUMENTA ŢIA TEHN ICA
DOCUMENTA ŢIA TEHN ICA
DOCUMENTA ŢIA TEHN ICA
documentaţia auxiliară (fig. 1) DOCUMENTA ŢIA TEHN ICA Documentaţia de studiu Documentaţia de bază Tema de
documentaţia auxiliară (fig. 1) DOCUMENTA ŢIA TEHN ICA Documentaţia de studiu Documentaţia de bază Tema de

Documentaţia

de studiu

Documentaţia

de bază

Tema de proiectare Studiul tehnico-economic Proiectul de ansamblu Breviarul de calcul Desenul de ansamblu şi execuţie pentru prototip. Desenul de ansamblu şi execuţie pentru prototip.

Documentele încercării şi omologării prototipului şi seriei zero - buletine de încercări, referate, caiete de sarcini. zero - buletine de încercări, referate, caiete de sarcini.

Desenele de execuţie. Scheme constructive şi de funcţionare - scheme cinematice şi de fiabilitate şi

Desenele de execuţie. Scheme constructive şi de funcţionare - scheme cinematice şi de fiabilitate şi diagramele de funcţionare. Desenele de instalare. Caietul de sarcini cu indicarea condi- ţiilor de execuţie, montaj, testare şi exploatare.

ţiilor de execuţie, montaj, testare şi exploatare. Lista standardelor şi normelor care se referă la calitatea

Lista standardelor şi normelor care se referă la calitatea produsuluiţiilor de execuţie, montaj, testare şi exploatare. Calcule speciale pentru produsele ce reclamă precizie şi

Calcule speciale pentru produsele ce reclamă precizie şi siguranţă mare în funcţionare. reclamă precizie şi siguranţă mare în funcţionare.

Borderoul documentaţiei de bază, conform STAS 4659 - 80 conform STAS 4659 - 80

Fig. 1 Conţinutul documentaţiei tehnice.

Documentaţia

auxiliară

Documentaţia

tehnologică

Lista documentaţiei Lista pieselor de schimb Certificatele de calitate şi garanţii Cartea maşinii cu reguli de transport, montare, exploatare şi evidenţa reviziilor şi reparaţiilor Fişa tehnică de documentare Prospectul produsului cuprinde denumirea, performanţele constructive şi funcţionale, desene de gabarit şi date economice.

produsului cuprinde denumirea, performanţele constructive şi funcţionale, desene de gabarit şi date economice.
Nomenclatorul de piese Marşrutizarea stabileşte şi urmăreşte fluxul de fabricaţie a l reperelor. Fuxul tehnologic

Nomenclatorul de piese Marşrutizarea stabileşte şi urmăreşte fluxul de fabricaţie al reperelor. Fuxul tehnologic cuprinde toate operaţiile şi locul de execuţie. Planul de operaţii cuprinde tehnologia de fabricaţie cu un anumit procedeu de lucru dat. Desene de semifabricate. Documentaţia pentru SDV-istică. Extrasul de materiale Extrasul de semifabricate şi piese obţinute prin cooperare Extrasul de manoperă. Lista pieselor standardizate şi normalizate. Lista pieselor obţinute din comerţ. Lista utilajelor

de manoperă. Lista pieselor standardizate şi normalizate. Lista pieselor obţinute din comerţ. Lista utilajelor
de manoperă. Lista pieselor standardizate şi normalizate. Lista pieselor obţinute din comerţ. Lista utilajelor
de manoperă. Lista pieselor standardizate şi normalizate. Lista pieselor obţinute din comerţ. Lista utilajelor
de manoperă. Lista pieselor standardizate şi normalizate. Lista pieselor obţinute din comerţ. Lista utilajelor

Zaharie MORARIU

96

Documentaţia de studiu cuprinde analiza tehnică şi economică a temei de proiectare. Analiza temei de proiectare se efectuează din punctul de vedere a caracteristicilor constructive şi funcţionale, a condiţiilor de exploatare, a conţinutului breviarului de calcul, a documentaţiei tehnologice de execuţie şi de montaj, a verificărilor şi testelor la care este supus produsul, a condiţiilor de transport a produsului tehnic şi a aspectelor financiare (se analizează cheltuielile de proiectare, de materiale şi combustibili, cu manopera, cu energia, de transport şi cele legate de protecţia mediului, etc.) Pe baza acestui studiu se stabileşte soluţia constructivă şi funcţională a produsului – proiectul de ansamblu. Cu ajutorul modelelor fizice şi matematice (modelul fizic ales trebuie să se apropie cât mai mult de cel real, atât constructiv cât şi fenomenologic) se efectuează calcule preliminare tehnologice şi de dimensionare a principalelor elemente componente ale produsului tehnic, după care se execută desenul de ansamblu. În cazul desenelor de ansamblu sau subansamblu, pe lângă conţinutul inclus în desenul propriu-zis, acestea trebuie să cuprindă tabelul de componenţă, caracteristicile tehnico-funcţionale, de montaj şi altele.

Date suplimentare cu privire la modul de întocmire a desenelor de ansamblu şi de execuţie se dau în anexa 3, 2.

Pe baza desenului de ansamblu se continuă breviarul de calcul cu rezolvarea problemelor de dimensionare şi verificare a tuturor elementelor componente (se stabilesc parametrii tehnologici, materialele de execuţie, formele şi dimensiunile secţiunilor tuturor elementelor componente, procedeele de obţinere a semifabricatelor şi a pieselor finite, tratamentele termice şi termo - chimice care se aplică, dimensiunile şi ajustajele de montaj, verificările şi testele care se efectuează, etc.) Prin calculul de verificare se asigură siguranţa în funcţionare a produsului tehnic proiectat. Acestea, după caz pot fi: calcule de verificare sub aspectul rezistenţei mecanice la solicitările la care sunt supuse elementele (piesele) componente; calcule de verificare la deformaţii şi vibraţii; calcule de ungere, etanşeitate, uzură şi de durabilitate; calcule ergonomice şi cele legate de protecţia mediului; calcule de analiză economică. Documentaţia de bază vine şi complectează documentaţia de studiu. Cu datele prezentate mai sus se întocmesc desenele de execuţie ale tuturor pieselor care nu sunt standardizate sau reglemente prin norme interne, conform cu SR ISO 5457-94. În cadrul desenelor de execuţie se urmăreşte stabilirea formei geometrice a piesei, a preciziei dimensionale, a preciziei formei geometrice şi de poziţie a elementelor geometrice, a microgeometriei suprafeţelor, precizarea materialului şi a tratamentului termic sau termochimic aplicat. Conţinutul desenelor de execuţie cuprinde reprezentarea grafică a piesei şi cotarea conform standardelor şi condiţii tehnice înscrise în câmpul desenului şi al indicatorului, în conformitate cu reglementările prevăzute în STAS 2300-88. Toate dimensiunile şi caracteristicile geometrice trebuie să fie tolerate pe desenele pieselor, nici o toleranţă nu trebuie să fie subînţeleasă sau lăsată la latitudinea personalului de execuţie sau de control. Calitatea finală a suprafeţelor după prelucrare, după aplicarea tratamentelor termice sau termo-chimice, după acoperiri electrochimice sau metalizare, se prescrie, de regulă, prin intermediul rugozităţii, conform STAS 5730/1-85 şi STAS 5730/2-85. Rugozitatea se prescrie prin intermediul parametrului R a ( abaterea medie aritmetică a profilului). În tabelul 3 din anexa 3.2 se dau informativ rugozităţile suprafeţelor obţinute în mod economic prin procedee tehnologice curente. Stabilirea procedeului tehnologic se face ţinând seama, printre altele, de material şi de forma piesei, de toleranţele dimensionale, de toleranţele de formă şi de poziţie şi de rugozitatea prescrisă a suprafeţelor. Prescrierea preciziei de execuţie şi a rugozităţii suprafeţelor are un efect important asupra economicităţii fabricaţiei. Costul de fabricaţie a produsului creşte apreciabil odată

Zaharie MORARIU

97

cu prescrierea unei precizii mai mari şi o rugozitate mai mică. De aceea, valorile prescrise trebuie astfel alese încât să nu impună fabricaţiei condiţii mai severe decât cele necesare asigurării unei calităţi corespunzătoare a produsului. În documentaţia de bază se încadrează şi toleranţele generale dimensionale şi toleranţele generale geometrice care se aplică tuturor dimensiunilor liniare şi unghiulare, fără indicaţii de toleranţă cu excepţia dimensiunilor ale căror toleranţe sunt stabilite prin alte standarde. Toleranţele generale dimensionale şi toleranţele generale geometrice se prescriu conform STAS 2300-88 şi se găsesc în condiţiile tehnice trecute în indicator. În tabelul 4 din anexa 3.2, se dau abaterile limită pentru dimensiunile liniare, cu excepţia teşiturilor şi razelor de racordare. Toleranţele generale de formă şi poziţie a formei geometrice sunt date în tabelul 5, iar toleranţele generale privind bătaia radială şi frontală sunt date în tabelul 6, din anexa 3.2.Aceste toleranţe se prescriu alături de cotele nominale, conform STAS 8100-68.

O altă categorie de tolerante sunt stabilite prin STAS 7391/1…6 – 74. Aceste

standarde fac referire la toleranţele de formă geometrică a suprafeţelor şi de poziţie reciprocă

a suprafeţelor şi se stabilesc în funcţie de dimensiunea nominală şi clasa de precizie. Aceste

toleranţe se înscriu pe desenele de execuţie numai dacă limitarea abaterilor respective este necesară pentru asigurarea calităţii piesei. În tabelul 7 din anexa 3.2 se prezintă toleranţele la rectilinitate TFr, planeitate TFp şi la forma dată a profilului TFs, în tabelul 8 se dau toleranţele la circularitate TFc şi la cilindricitace TFl. Înscrierea toleranţelor de formă pe desen se face într-un dreptunghi împărţit în două căsuţe: în prima se înscrie simbolul toleranţei , conform STAS 7385/1-85, iar în a doua valoarea admisă. Poziţionarea unei suprafeţe se face prin cote liniare sau unghiulare în raport cu una sau mai multe baze de referinţă, care, conform STAS 7385/2, pot fi: o linie, axa unui cilindru, axa

comună sau planul median comun a două suprafeţe, un plan şi axa unui cilindru perpendicular pe acesta. Baza de referinţă se indică printr-un triunghi înnegrit şi care se identifică printr-un simbol alfabetic. Înscrierea toleranţelor de poziţie pe desen se face într-un dreptunghi împărţit în trei căsuţe: în prima se înscrie simbolul toleranţei , conform STAS 7385/1-85, în a doua valoarea admisă, iar în a treia baza sau bazele de referinţă în ordinea importanţei. În tabelul 9 din anexa 3.2 se prezintă toleranţele la paralelism TPl, perpendicu-laritate TPd, la înclinare Tpi şi bătaia frontală TBf, iar în tabelul 10 se dau toleranţele la coaxialitate

şi concentricitate TPc, la intersectare TPx şi bătaie radială TBr. În tabelele 11 şi 12 din anexa 3.2 se prezintă extras din STAS 8100/4 – 88 cu privire la

ajustajele recomandate a fi utilizate în practică la asamblarea pieselor.

Se reaminteşte că sistemul alezaj unitar se utilizează în toate cazurile cu excepţia

acelora în care funcţional sau tehnologic este raţională folosirea sistemului arbore unitar, sau utilizarea unor ajustaje în afara celor două sisteme. În tabelele 13 şi 14 din anexa 3.2 se prezintă extras din STAS 8100/3 – 88 cu referire la clasele de toleranţe de uz general pentru arbori şi alezaje Documentaţia tehnologică se întocmeşte de inginerul tehnolog, în urma analizei documentaţiei de studiu şi de bază, cu scopul realizării unei tehnologii de fabricaţie care să răspundă nivelului calitativ, atât sub aspectul caracteristicilor şi performanţelor tehnice, cât şi a celor economice (realizarea unui produs performant cu costuri cât mai mici). Documentaţia auxiliară cuprinde toată documentaţia care însoţeşte prototipul sau

produsul seriei zero de fabricaţie, sunt incluse o serie de documente care caracterizează produsul în ansamblu şi calităţile acestuia.

Zaharie MORARIU

98

ANEXA 3.2.

ELEMENTE NECESARE PENTRU ÎNTOCMIREA DOCUMENTAŢIEI TEHNICE

Desenele de ansamblu şi de execuţie, elemente de bază a documentaţiei de studiu şi de bază, se întocmesc pe formate standardizate conform SR ISO 5457-94, la scări de mărime standardizate.

SR ISO 5457- 94, la scări de mărime standardizate. Mărime naturală Scări de mărire: 2 :

Mărime naturală

Scări de mărire: 2 : 1;

Scări de micşorare: 1 : 2;

1 . 1;

5 : 1;

10 : 1;

20 :

1;

50 : 1;

100 : 1;

1 : 10;

Dimensiunile formatelor standard şi a celor derivate sunt reglementate prin SR ISO 5457-94. Formatele standard se pot modifica cu module de format A4, dar numai pe una din laturi, aşa cum se arată în tabelul 1.

1 : 5;

1 : 20;

1 : 50;

1 : 100.

Tabelul 1.

Formate de desen standard

Formate de desen derivate

Simbol format

Dimensiuni

Simbol format

Dimensiuni

A0

841 x 1189

A1 1/2

594

x 1261

A1

594

x 841

A3 x 3

420

x 891

A2

420

x 594

A4 x 3

297

x 630

A3

297

x 420

A2 1/2

420

x 891

A4

297

x 210

A3 x 4

420

x 1189

Indicator
Indicator

Fig.1. Model de format

Formatele se delimitează prin intermediul chenarului care se trasează cu linie continuă groasă dusă la 10 mm faţă de marginile acestuia (anexa 3.2, fig. 1 ). În partea stângă a formatului se trasează cu linie continuă subţire fâşia de îndosariere cu dimensiunile 20 x 297, iar în partea dreaptă se trasează cu linie continuă groasă conturul indicatorului a cărui rubricaţie şi dimensiuni sunt reglementate prin SR ISO 7200 – 94 ( anexa 3.2, fig. 2.a). Elementele care trebuiesc complectate în indicator sunt prezentate în fig. 2.b din anexa 3.2. Datele care se vor înscrie în indicator se stabilesc de proiectant Formatele pe care se prezintă desenele de ansamblu vor conţine tabelul de componenţă. Rubricaţia şi dimensiunile tabelului de componenţă sunt indicate în fig. 3 din

Zaharie MORARIU

99

anexa 3.2. Indicaţii cu privire la modul cum se complectează tabelul de componenţă se dau în tabelul 2 din anexa 3.2. Tabelul de componenţă se poziţionează deasupra indicatorului, aici se înscrie rubricaţia şi cel puţin un reper, restul tabelului, cu celelalte repere, poate fi poziţionat în stânga indicatorului sau în alt loc a formatului.

92,5 92,5 5 5 10 30 25 17,5 5 5 10 30 25 17,5 5
92,5
92,5
5
5
10
30
25
17,5
5
5
10
30
25
17,5
5
5
5
5
5
10
5
5
5
5
25
40
30
5
5
5
100
5
5
10
65
25
20
a

08

         

04

         

07

         

03

         

06

         

02

         

05

         

01

         

Ed

Ind

Data

 

Revizuirea

Numele

Semnăt

Ed

Ind

Data

 

Revizuirea

Numele

Semnăt

Tratament termic:

 

Protecţie anticorozivă:

 
   

Toleranţe generale

 

Mărimea

 

Proiectat

   

Rugozitate

STAS 2300-88

formatului

Desenat

   
 

Scara

 

generală şi

   

Verificat

     
 

alte

Materialul şi

Data primei

 

Contr STAS

     

rugozităţi

standardul

 

ediţii

Aprobat

   

Universitatea POLITEHNICA Bucureşti Facultatea IMST

     

Denumirea desenului de ansamblu sau de execuţie scris cu majuscule

   
   

Catedra ORGANE DE MAŞINI ŞI TRIBOLOGIE

Codul alfa numeric al desenului de ansamblu sau de execuţie

 

Numărul

   

planşei

Ediţia1

b
b

Fig.2. Forma şi dimensiunile indicatorului

Zaharie MORARIU

100

10

50

45

10

30

25

15

   

7

         
   

7

         

(1)

(2)

7

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

   

Nr. desen sau STAS

     

Masa

Poz.

Denumire

10

Buc.

Material

Observaţii

netă

Fig. 3 Forma şi dimensiunile tabelului de componenţă

Complectarea tabelului de componenţă

Tabelul 2

Coloana

Elementele care se înscriu

Observaţii

(1)

Se înscrie numărul de poziţie al reperului (piesă, subansamblu, ansamblu) cu cifre arabe în ordine crescătoare de jos în sus începând cu numărul 1.

Poziţionarea se face conform STAS 6134 76

(2)

Denumirea reperului Aceasta trebuie să fie cât mai scurtă şi să sublinieze caracteristica constructivă.

Se înscriu la singular nearticulat Dacă elementul este standardizat sau normalizat, denumirea şi caracteristi- cile dimensionale se înscriu conform notării din standard sau normă, fără a se indica numerele acestora.

(3)

Codul alfa numeric al desenului în care este reprezentată piesa ca element de sine stătător, prin desenul de execuţie.

Dacă piesa este standardizată sau definită printr-o normă internă nu se întocmeşte desen de execuţie, în schimb se înscrie numărul standardului sau a normei.

(4)

Numărul de bucăţi al piesei care are aceeaşi formă şi dimensiuni, existente în desenul de ansamblu

 

(5)

Numărul de cod, simbolul sau denumirea materialului din care se execută piesa, precum şi numărul standardului sau a normei.

La materialele de general, unde nu sunt îndoieli asupra standardului şi la piesele care au desene de execuţie, înscrierea standardului este facultativă.

(6)

Date suplimentare cu privire la dimensiunile şi tehnologia de obţinere a semifabricatului, numărul modelului de turnătorie, etc.

 

(7)

Masa netă a piesei poziţionată

Se recomandă ca masele să se înscrie în aceeaşi unitate de măsură. Complectarea masei este facultativă.

Zaharie MORARIU

101

Valori informative ale rugozităţii suprafeţei obţinute prin diferite prelucrări tehnologice

Tabelul 3

   

Valori medii ale rugozităţii Ra [μm]

Nr

Denumire procedeului tehnologic

0,2 0,4

0,8

1,6

3,2

6,3 12,5 25

50

1

Turnare în forme de nisip

             

2

Turnare în formă de coajă

         

3

Turnare în cochilă

         

4

Turnare sub presiune

     

● ●

 

   

5

Turnare de precizie

     

● ●

         

6

Matriţare

     

● ●

 

   

7

Roluire plană

             

8

Ambutisare

 

● ●

         

9

Extrudere

     

● ●

 

   

10

Ştampare

 

● ●

         

11

Forjare prin laminare

● ●

 

   

12

Tăiere

       

● ●

 

     

13

Tăiere cu flacără

         

   

14

Curăţire cu jet

       

● ●

 

 

15

Curăţire în tamburi

                 

16

Strunjire longitudinală

 

● ●

 

 

17

Strunjire plană

   

● ●

 

 

18

Retezare

       

● ●

 

   

19

Rabotare

 

● ●

 

 

20

Mortezare

   

● ●

 

   

21

Răzuire

 

● ●

 

     

22

Găruire

       

● ●

 

   

23

Lărgire

 

● ●

 

     

24

Adâncire

     

● ●

 

     

25

Alezare

● ●

         

26

Frezare circulară

   

● ●

 

 

27

Frezare frontală

   

● ●

 

 

28

Broşare

   

● ●

 

 

29

Pilire

   

● ●

 

 

30

Rectificare longitudinală rotundă

● ●

         

31

Rectificare plană rotundă

 

           

32

Rectificare rotundă cu avans în adâncime

           

33

Rectificare plană cu periferia pietrei

● ●

         

34

Rectificare frontală plană

● ●

         

35

Polizare

               

36

Honuire cu cursă lungă

           

37

Honuire cu cursă scurtă

               

38

Lepuire rotundă

           

39

Lepuire plană

           

40

Superfinisare

               

41

Lepuire de polizare

                 

42

Electroeroziune

   

● ●

 

   

43

Electrochimic

● ●

         

44

Rulare

           

Zaharie MORARIU

102

Toleranţe generale dimensiunile (STAS 2300-88)

Tabelul 4

 

Dimensiunea nominală [mm]

 

De la

0,5

3

6

30

120

400

1000

2000

4000

8000

12 000

16

000

până la

3

6

30

120

400

1000

2000

4000

8000

12000

16000

20

000

Clasa de

 

precizie

 

Abateri limită [mm]

 

f

±0,05

±0,05

±0,1

±0,15

±0,2

±0,3

±0,5

±0,8

       

m

±0,1

±0,1

±0,2

±0,3

±0,5

±0,8

±1,2

±2

±3

±4

±5

±6

c

±0,2

±0,3

±0,5

±0,8

±1,2

±2

±3

±4

±5

±6

±7

±8

v

 

±0,5

±1

±1,5

±2,5

±4

±5

±6

±8

±10

±12

±12

Toleranţele generale de formă şi de poziţie a formei geometrice (STAS 2300-88 )

Tabelul 5

 

Dimensiunea nominală [mm]

 

De la

 

6

30

120

400

1000

2000

până la

6

30

120

400

1000

2000

4000

Clasa de

 

precizie

 

Toleranţe [mm]

 

R

0,004

0,01

0,02

0,04

0,07

0,1

 

S

0,008

0,02

0,04

0,08

0,15

0,2

0,3

T

0,025

0,06

0,12

0,25

0,4

0,6

0,9

V

0,1

0,25

0,5

1

1,5

2,5

3,5

Tabelul 6

Toleranţe generale privind bătaia radială şi frontală (STAS 2300-88 )

Clasa de precizie

R

S

T

V

Toleranţa generală la Bătaia radială si frontală [μm]

0,1

0,2

0,5

1

Exemplu de notarea toleranţelor generale: Toleranţe mS STAS 2300 – 88

Zaharie MORARIU

103

Tabelul 7

Toleranţe la rectilinitate, la planitate şi la foma dată a profilului şi a suprafeţei

(extras din din STAS 7391/1-74)

Dimensiunea

 

Clasa de precizie

 

nominală

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

De la

Până la

 

Toleranţe [μm]

 
 

1o

0,6

1

1,6

2,5

4

6

10

16

25

40

1o

16

0,8

1,2

2

3

5

8

12

20

30

50

16

25

1

1,6

2,5

4

6

10

16

25

40

60

25

40

1,2

2

3

5

8

12

20

30

50

80

40

63

1,6

2,5

4

6

10

16

25

40

60

100

63

100

2

3

5

8

12

20

30

50

80

120

100

160

2,5

4

6

10

16

25

40

60

100

160

160

250

3

5

8

12

20

30

50

80

120

200

250

400

4

6

1o

16

25

40

60

100

160

250

400

630

5

8

12

20

30

50

80

120

200

300

630

1000

6

10

16

25

40

60

100

160

250

400

1000

1600

8

12

2o

30

50

80

120

200

300

500

Observaţie:

Prin dimensiunea nominală se înţelege lungimea latirii mai mari a suprafeţei, dacă condiţia se referă la întreaga suprafaţă, sau lungimea prescrisă, dacă condiţia se referă la o porţiune a suprafeţe.

Tabelul 8

Toleranţe de la circularitate şi de la cilindricitate (extras din din STAS 7391/2-74)

Dimensiunea

 

Clasa de precizie

 

nominală

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

De la

Până la

 

Toleranţe [μm]

 
 

3

0,8

1,2

2

3

5

8

12

20

30

50

3

6

1

1,6

2,5

4

6

10

16

25

40

60

6

18

1,2

2

3

5

8

12

20

30

50

60

18

50

1,6

2,5

4

6

10

16

25

40

60

100

50

120

2

3 5

 

8

12

20

30

50

80

120

120

260

2,5

4 6

 

10

16

25

40

60

100

160

260

500

3

5 8

 

12

20

30

50

80

120

200

Observaţie:

Valorile indicate în tabel sunt valabile pentru toleranţele la circularitate, la cilindricitate şi în următoarele cazuri particulare ale acestora: toleranţele la poligonalitate, toleranţele profilului longitudinal şi toleranţele la curbare. În cazul în care se prescrie toleranţele la ovalitate, la conicitate, la forma butoi sau la forma sa, se vor dubla valorile indicate în tabel.

Zaharie MORARIU

104

Tabelul 9

Toleranţe la paralelism, perpendicularitate, la înclinare şi la bătaia frontală şi radială

(extras din STAS 7391/3-74 şi STAS 7391/5-74)

Dimensiunea

 

Clasa de precizie

 

nominală

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

De la

Până la

 

Toleranţe [μm]

 
 

1o

1

1,6

2,5

4

6

10

16

25

40

60

1o

16

1,2

2

3

5

8

12

20

30

50

80

16

25

1,6

2,5

4

6

10

16

25

40

60

100

25

40

2

3

5

8

12

20

30

50

80

120

40

63

2,5

4

6

10

16

25

40

60

100

160

63

100

3

5

8

12

20

30

50

80

120

200

100

160

4

6

10

16

25

40

60

100

160

250

160

250

5

8

12

20

30

50

80

120

200

300

250

400

6

10

16

25

40

60

100

160

250

400

400

630

8

12

20

30

50

80

120

200

300

500

630

1000

10

16

25

40

60

100

160

250

400

600

1000

1600

12

20

30

50

80

120

200

300

500

800

Observaţie:

Prin dimensiunea nominală se înţelege lungimea prescrisă, de referinţă, la care se referă condiţia de paralelism, perpendicularitate sau înclinare, respectiv diametrul prescris, la care se referă toleranţa bătăii frontale (dacă nu se prescrie o valoare a diametrului de referinţă, prin diametrul nominal se înţelege diametrul maxim al suprafeţei frontale)

 

Tabelul 10

Toleranţe la coaxialitate, la concentricitate, la simetrie, la intersectare şi la (extras din din STAS 7391/4- şi 74STAS 7391/5-74)

bătaia radială

Dimensiunea

 

Clasa de precizie

 

nominală

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

De la

Până la

 

Toleranţe [μm]

 
 

1o

3

5

8

12

20

30

50

80

120

200

1o

18

4

6

10

16

25

40

60

100

160

250

18

50

5

8

12

20

30

50

80

120

200

300

50

120

6

10

16

25

40

60

100

160

250

500

120

250

8

12

20

30

50

80

120

200

300

500

250

500

10

18

25

40

60

100

160

250

409

600

500

800

12

20

30

50

80

120

200

300

500

800

Observaţie:

Prin dimensiunea nominală se înţelege diametrul suprafeţei examinate ( pentru toleranţa la coaxialitate, la concentricitate şi la intersecţie) sau distanţa dintre suprafeţele care formează elementul simetric examinat. Dacă dimensiunea nominală nu este indicată, atunci toleranţa se determină după elementul care are dimensiunea cea mai mare. Pentru toleranţa bătăii radiale prin diametrul nominal se înţelege diametrul suprafeţei exterioare.

Zaharie MORARIU

105

Ajustaje recomandate în construcţia de maşini

Ajustaje arbore unitar

Tabelul 11

   

h

6

 

h

7

 

h

8

h

9

       

D10/ h9

E9/ h8

Ajustaje

cu joc

F8/ h6

G7/ h6

F7/ h7

F8/ h8

H7/ h6

H8/ h7

H8/ h8

H9/ h9

 

Js7/ h6

     

Ajustaje

K7 h6

Js8/ h7

intermediare

M7/ h6

N7/ h6

 

P7/ h6

     

Ajustaje

cu strângere

R7/ h6

S7/ h6

 

Ajustaje alezaj unitar

 

Tabelul 12

   

H

6

 

H

7

 

H

8

H

9

   

H7/c8

   

H7/d8

H8/d9

H9/d10

H7/e7

H8/e8

Ajustaje

H6/e7

H7/e8

H8/e9

H9/e9

cu joc

H6/f6

H7/f6

H8/f8

H9/f9

H7/f7

H8/h7

H6/g5

H7/g6

H8/h8

H6/h5

H7/h6

H8/h9

H9/h9

 

H6/ js5

H7/js6

H8/js7

 

Ajustaje

H6/ k5

H8/k7

intermediare

H6/ m5

H7/k6

H8/m7

H6/ n5

H7/m6

H8/n7

H7/n6

Ajustaje

cu strângere

H6/ p5

H6/ r5

H6/ s5

H7/p6

H7/r6

H7/s6

H7/p7

H8/r7

H8/s7

 

H6/ t5

H7/t6

Zaharie MORARIU

106

Abateri limită [μm]

Tabelul 13

Dimensi-

 

unea

nominală

 

Câmpul de toleranţă pentru arbori

 

[mm]

 

De la

                                   

până la

d 6

d 7

d 8

d 9

e 6

e 7

e 8

e 9

f 6

f 7

f 8

g 6

g 7

h 5

h 6

h 7

h 8

h 9

 

3

-20

-20

-20

-20

-14

-14

-14

-14

-6

-6

-6

-2

-2

0

0

0

0

0

-26

-30

-34

-45

-20

-24

-28

-39

-12

-16

-20

-8

-12

-4

-6

-10

-14

-25

3

6

-30

-30

-30

-30

-20

-20

-20

-20

-10

-10

-10

-4

-4

0

0

0

0

0

-38

-42

-48

-60

-28

-32

-38

-50

-18

-22

-28

-12

-16

-5

-8

-12

-18

-30

   

-40

-40

-40

-40

-25

-25

-25

-25

-13

-13

-13

-5

-5

0

0

0

0

0

6

10

-49

-55

-62

-76

-34

-40

-47

-61

-22

-28

-35

-14

-20

-6

-9

-15

-22

-36

   

-50

-50

-50

-50

-32

-32

-32

-32

-16

-16

-16

-6

-6

0

0

0

0

0

10

18

-61

-68

-77

-93

-43

-50

-59

-75

-27

-34

-43

-17

-24

-8

-11

-18

-27

-43

   

-65

-65

-65

-65

-40

-40

-40

-40

-20

-20

-20

-7

-7

0

0

0

0

0

18

30

-78

-86

-98

-117

-53

-61

-73

-92

-33

-41

-53

-20

-28

-9

-13

-21

-33

-52

30

50

-80

-80

-80

-80

-50

-50

-50

-50

-25

-25

-25

-9

-9

0

0

0

0

0

-96

-105

-119

-142

-66

-75

-89

-112

-41

-50

-64

-25

-34

-11

-16

-25

-39

-62

   

-100

-100

-100

-100

-60

-60

-60

-60

-30

-30

-30

-10

-10

0

0

0

0

0

50

80

-119

-130

-146

-174

-79

-90

-106

-134

-49

-60

-76

-29

-40

-13

-19

-30

-46

-74

80

120

-120

-120

-120

-120

-72

-72

-72

-72

-36

-36

-36

-12

-12

0

0

0

0

0

-142

-155

-174

-207

-94

-107

-126

-159

-58

-71

-90

-34

-47

-15

-22

-35

-54

-87

120

180

-145

-145

-145

-145

-85

-85

-85

-85

-43

-43

-43

-14

-14

0

0

0

0

0

-170

-185

-208

-245

-110

-125

-148

-185

-68

-83

-106

-39

-54

-18

-25

-40

-63

-100

   

-170

-170

-170

-170

-100

-100