PROCESUL TEHNOLOGIC DE ASAMBLARE

Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU

PRINCIPII DE PROIECTARE A PROCESELOR TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

Principiul divizrii operaiilor procesul tehnologic de montaj poate fi divizat intr-un numr maxim de operaii de asamblare egal cu numrul de componente de montaj necesare. La acestea se pot aduga operaii de control si speciale. Acesta permite: organizarea montajului in flux tehnologic, cresterea productivitii muncii; Principiul concentrrii operaiilor divizarea procesului tehnologic trebuie sa cuprind un numr minim de operaii complexe, putnd ajunge pana la o singura operaie.
Se prevd operaii puine cu faze multiple Se pot executa simultan mai multe faze de montaj la locuri de munca apropiate Se aplica in cazul montajului staionar ( piese mari, grele, care necesita eforturi materiale pentru deplasare ) Se poate aplica si pentru produse cu ritm mic de montaj, realizat cu echipamente automate de montaj

CRITERII DE PROIECTARE A PROCESELOR TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

Criteriul tehnic se alege varianta de proces tehnologic care asigura realizarea caracteristicilor principale: funcionale, tehnice, psiho senzoriale si de disponibilitate (fiabilitate, mentenabilitate) ale produsului; volumul de producie si termenele de livrare. Criteriul economic se alege varianta de proces tehnologic care asigura o eficienta economica maxima pentru sistemul de montaj si care permite realizarea de produse cu costuri minime. Criteriul social se alege varianta de proces tehnologic care asigura condiii de munca mai uoare si sigure, respectnd totodat restriciile ergonomice si ecologice.

Date iniiale necesare proiectrii proceselor

tehnologice de asamblare
Denumirea produsului Numrul total de produse Termenele de livrare Date despre productor (denumire, dotare tehnica, grad de calificare a forei de munca) Date despre client Numrul comenzii

Documente necesare proiectrii proceselor tehnologice de asamblare

Desene/scheme: de ansamblu, de execuie, schema de montaj Documente tehnice: caiet de sarcini, certificat de calitate, specificaii privind calitatea asamblrii, ambalrii si instalrii Caracteristicile produsului: gabarit, forma, Particularitati funcionale, masuri de protectie necesare Tehnologia de asamblare: fise tehnologice, documentaie de asamblare Cataloage cu utilaje si echipamente de montaj, normative de timp, standarde si normative de calitate, etc.

Etapele de proiectare ale unui proces tehnologic de asamblare

Etapa de anteproiect presupune stabilirea formei organizatorice, estimarea eficientei economice (studiu de fezabilitate) pornind de la cerinele beneficiarului (timpul si tactul sau ritmul de montaj).
Etapa de proiect de execuie presupune definirea tuturor activitilor si documentelor necesare pentru demararea procesului productiv, inclusiv aspecte economice si riscuri.

Modalitatea de proiectare
Macro - proiectare

1. Stabilirea operaiilor de montaj, respectiv a posturilor de montaj; 2. Atribuirea utilajelor si echipamentelor de montaj; precum si a mijloacelor de transport 3. Stabilirea succesiunii operaiilor de montaj; 4. ntocmirea schemei de montaj; 5. ntocmirea fisei tehnologice de montaj.

Modalitatea de proiectare
Micro - proiectare
1 Studiul produsului analiza funcional-constructiva 2 Analiza tehnologica a produsului studiul legturilor si descompunerea in componente de ordin inferior 3 Stabilirea listei componentelor pentru produs si pentru fiecare unitate de asamblare 4 Stabilirea succesiunii de asamblare a componentelor 5 Elaborarea schemei de asamblare 6 Elaborarea listei operaiilor si fazelor de montaj 7 Atribuirea utilajelor si echipamentelor pentru fiecare faza de montaj 8 - Stabilirea regimurilor de montaj 9 Stabilirea timpilor operativi pentru fiecare faza de montaj 10 Stabilirea normelor de timp pe operaii 11 Stabilirea mijloacelor de transport 12 Stabilirea variantelor optime ale proceselor tehnologice de montaj 13 Verificarea eficientei economice si compararea cu valoarea calculata 14 Elaborarea documentaiei tehnologice (plan de operaii, proceduri de lucru, caiet de sarcini, fise tehnologice, fise de calcul ale normelor de timp, etc.)

Elemente ale documentelor de proiectare

Fisa tehnologica Antet: date generale de recunoatere a produsului si productorului, procesul de prelucrare; Informaii: numrul operaiei, denumirea operaiei, categoria de salarizare a operatorului Planul de operaii Antet: date generale de recunoatere a produsului, productorului, nr. si denumirea operaiei, Informaii: nr. fazei, denumirea fazei, echipamente de montaj, regimuri de lucru, timpi operativi, timpi de ntrerupere si pregtire ncheiere, scule, dispozitive, verificatoare, diagrame sau scheme de lucru Procedura de lucru scop, documente de referina, abrevieri, responsabilitile personalului, modul de lucru, utilaje, materiale, aparatura utilizata, indicatorul reviziilor, organul de certificare/omologare, etc.

Coninutul activitilor de proiectare

Analiza funcional constructiva studiul produsului Analiza morfologiei din desenele de ansamblu, subansamblu si execuie; Analiza caracteristicilor produsului, specificaiile de produs; Modul de amplasare; Modul de transport, ambalare, instalare; Modul de funcionare: orizontal, vertical, la nlime, temperatura, mediul de lucru; Se analizeaz lista componentelor (denumire, nr. buci) produs, material, etc; Se studiaz funcia globala a produsului, restriciile si precizia de montaj impusa.

Coninutul activitilor de proiectare

Analiza constructiv tehnologica Se studiaz legturile/mbinrile care compun ansamblul si se evideniaz :
elemente de legtura elemente de etanare elemente de sigurana elemente de reglare elemente de tehnologia montajului

Analiza mbinrilor/legturilor
Legtura = realizarea unei coeziuni locale intre doua sau mai multe componente ale unei uniti de asamblare
Clasificarea tipurilor de imbinare:
prin forma: sprijinire pe supori, introducere, nfurare, umplerea unei cavitari; prin aplicarea unei forte: frecare, in cmp de forte (inerie), presare, fora electromagnetica, fora electrohidraulica; prin interferenta: cu pene, uruburi, nituri, tifturi, cuie, etc.

prin schimbarea formei: forjare, pliere, sertizare, bordurare, roluire;

cu asamblare permanenta: sudare, lipire, nituire; cu alte mijloace: coasere, legare, mpletire, nfurare, esere

Analiza mbinrilor/legturilor
Tipuri de legturi : demontabile / nedemontabile
Rigide: nituire, nurubare, sudare, lipire, sertizare, mpnare Cinematice: angrenaje cu secvene de micri Elastice: inele, bride, brri, coliere, arcuri elemente de mbinare: sarma, aliaj de lipit, boluri, uruburi, tifturi, cleme, nituri elemente de asigurare: aibe, splinturi, inele de sigurana, plcute de sigurana elemente de etanare: garnituri plate, inele de cauciuc, manete de rotaie, aibe din materiale moi (cupru), paste, inele de psla, etc.

Elemente de legtura:

Analiza mbinrilor/legturilor
Analiza unei legturi
modul de asamblare: aezare, presare, introducere, nurubare, sudare, nituire etc. tipul legturii: demontabila/nedemontabila (rigida, cinematica, elastica) aspecte funcionale: mbinare, asigurare, etanare, fixare, deplasare, rotire elemente de tehnologie repetarea legturii, repetarea organelor de asamblare, tip ajustaj, accesibilitate, aciunea forelor de gravitaie, tolerante

Ordonanarea
Se ntocmete schema dezmembrrii produsului in uniti de asamblare de rang inferior, pornind de la ansamblul general pana la nivelul pieselor componente individuale.
Produs montaj MOTOR

Nivel 0

C -1 Bloc motor Piesa de baza

C -2 Chiulasa asamblare C 2.1 Corp chiulasa Piesa de baza

C -3 Arbore cotit

Nivel 1

Nivel 2

C 2.2.1 Corp Culbutori Piesa de baza

Schema de ordonanare.
Nivel 3

C 2.2 Culbutori asamblare C 2.3 Supape admisie

C 2.2.2 Bucsa cuzinet C 2.2.3 Surub reglare

Stabilirea succesiunii de asamblare a componentelor

Metode Cu grafuri Cu matrice de ordonanare Prin dezasamblare virtuala Prin analiza cercurilor concentrice Principii de proiectare componenta de baza primete toate celelalte componente si va fi prima orientata si fixata la primul post de montaj se va evita montarea si demontarea repetata se va evita intervenia intr-un lan de dimensiuni de asamblare nchis pentru rezolvarea altor lanuri de dimensiuni se asambleaz mai intai componentele care necesita cote de nchidere ale lanurilor de dimensiuni se asambleaza mai intai componentele care formeaz ajustaje cu strangere apoi cele cu joc, si mai intai cele care necesita forte mari se asambleaz componentele in ordinea descreterii masei si volumului se realizeaz mai intai asamblrile nedemontabile

Elaborarea schemei de asamblare

Repere
Subansamble rang 2 Subansamble rang 1

Produs finit

R 01 A 2,1 R 02 R 03 R 04 A 2,2 R 05 R 06 R 07 R 08 A0 A1

Schema de montaj cu simboluri funcionale.

Elemente de micro-proiectare
Elaborarea listei fazelor de montaj Numrul si succesiunea fazelor de asamblare rezulta deja din schema de montaj. In cadrul acestei liste se aduga activitile auxiliare: introducerea organelor de legtura, etanare, ungere, tratamente termice, vopsire, etc. sau ajustri, reglri, control. Atribuirea utilajelor si echipamentelor de montaj Se face pentru fiecare faza in parte, in conformitate cu tipul legturilor si forma de organizare a sistemului de montaj (glisant, staionar, mecanizat, automatizat). Se are in vedere dotarea existenta sau se apeleaz la cataloage cu utilaje in scopul realizrii unui sistem nou. Stabilirea regimurilor de montaj Se face innd cont de: procesul de asamblare, caracteristicile utilajului, caracteristicile produsului.

Elemente de micro-proiectare
Stabilirea timpilor operativi Timpii operativi se stabilesc pentru fiecare faza in parte in funcie de forma de organizare a P.T.M. si echipamentul prevzut. Constituirea si ordonanarea operaiilor de montaj Se tine cont de urmtoarele restricii :
Restricii de micare evitarea intersectrii traiectoriilor fazelor; gruparea fazelor cu aceeai direcie de execuie Restricii materiale fazele care necesita acelas utilaj sunt grupate in aceeai operaie Restricii de natura economica ncadrarea fazelor in cadrul operaiilor se face cat mai echilibrat, fie in serie fie in paralel Restricii de stabilitate fazele alocate operaiei trebuie sa asigure stabilitatea produsului in cursul procesului de montaj

Elemente de micro-proiectare
Stabilirea normelor de timp
Dup normative Dup monograme Prin estimare (experiena) Prin cronometrare, filmare Prin comparaie Prin calcul

Estimarea normei de timp la montaj

pentru producie de SERIE

NT = ( Tpi/n ) + Tb + Ta + Tdt + Tdo + Ton,

NT - norma de timp, min/operaie Tpi timpul de pregtire ncheiere, min/lot Tb timpul de baza, min/operaie Ta timpul auxiliar, min/operaie Tdt timpul de deservire tehnica, min/operaie Tdo timpul de deservire organizatorica, min/operaie Ton timpul de odihna si necesitai, min/operaie n numrul de uniti de asamblare, buc/lot

Estimarea normei de timp la montaj

pentru producie de MASA

NT = Tb + Ta + Tdt + Tdo + Ton, min/operaie

Tu timp unitar, min/operaie Top = Tb + Ta timp operativ, min/operaie
Tb - Timpul de baza, consumat pentru realizarea nemijlocita a asamblrii Ta - Timpul auxiliar, consumat cu micri necesare activitii de asamblare: orientare , fixare , reglare parametri , verificare , etc.

Tdt - Timpul de deservire tehnica, consumat pentru pregtirea utilajului, aprovizionarea cu componente, reparaii, etc. Se exprima in procente din Tb. Tdo - Timpul de deservire organizatorica, consumat pentru organizarea procesului la locul de munca. Se exprima in procente din Top. Tpi - Timpul de pregtirencheiere, consumat de montator pentru studiul documentaiei tehnice, reglarea utilajului. NT = (Tpi/n) + Tb (k/100) + Top[1 + (k2 + k3)/ 100, in care k1,k2,k3 coeficieni pentru Tdt, Tdo, Ton

Estimarea normei de timp la montaj

pentru producia de SERIE MICA

NT = (Tpi / n) + kxTu, min/operaie,

unde k = (1,01 1,1) depinde de condiiile concrete ale locului de munca. pentru lucrri MECANIZATE si AUTOMATIZATE

Top = Tfu (Tdl + Tir) + tb + ta, min/operaie

Tfu timpul de funcionare utila, min/operaie Tdl timpul de deservire a locului de munca suprapus cu Tfu, min/operaie Tir timpul de ntreruperi reglementate suprapus cu Tfu, min/operaie tb timpul de baza nesuprapus cu cu Tfu, min/operaie ta - timpul de auxiliar nesuprapus cu Tfu, min/operaie Top = tb + ta - timpul operativ nesuprapus cu Tfu, min/operaie

Top = Tfu (Tdl + Tir) + Top, min/operaie

Analiza eficientei economice Costul montajului Cti = Ai x n + Di

A cheltuieli independente in lot, lei/buc D - cheltuieli dependente de lot care se aduga o singura data pentru ntregul lot, lei/lot n - numr de piese din lot, buc/lot i varianta de proces tehnologic de montaj

Analiza eficientei economice

CT
lot

CT V1 CT1 CT2

V1
Profit

CT

D1 n<ncr ncr n>ncr

n ; buc

ncr V - Venituri n>ncr n=ncr n>ncr

> V > V >V

n>ncr < CT = CT > CT

n ; buc

daca daca

n>ncr optim CT2 n<ncr optim CT1

V CT = P

Ingineria concurenta
Ingineria concurent este o abordare organizaional sistematizat, care tinde spre concepia simultan i integrat a produselor, a metodelor i proceselor de fabricaie asociate, ct i a logisticii de susinere necesare exploatrii produsului de ctre utilizatorul final. Succesul acestei abordri se sprijin pe efortul reunit al unei echipe compuse din membrii departamentelor de proiectare, producie, achiziii, planificare, toi reunii n jurul aceluiai proiect, pe o perioad de timp mergnd de la proiectare i concepia iniial a produsului i pn la sfritul vieii acestui produs. Ingineria concurent a aprut n principal sub presiunea factorului timp. Un efect imediat al mediului economic al anilor 90 l constituie comportamentul din ce n ce mai exigent al clienilor. Aceti clieni, cu o putere de investiie din ce n ce mai redus, doresc o calitate din ce n ce mai bun i servicii din ce n ce mai multe, vor soluii n acelai timp complete i personalizate.

Ingineria concurenta
Clientul cere termene de livrare reduse i nu ezit s contacteze concurena n scopul de a exercita o presiune asupra preurilor. Generalizarea acestui comportament antreneaz n mod indirect o reducere a ciclului de via al produselor, a cror putere de atracie se erodeaz rapid datorit evoluiei tehnologice, n special n domeniul electronicii i al informaticii. n acest context dificil, ameliorarea strategiei time-to-market capt o importan din ce n ce mai mare pentru ntreprinderile ngrijorate s pstreze sau s ctige noi segmente de pia. Singura soluie care permite reducerea duratei ciclului proiectare fabricare - distribuie const n renunarea la structura secvenial liniar, ideal fiind ca serviciile de mai sus s lucreze n paralel asupra aceluiai proiect. Obiectivul pe termen scurt este de a elimina modificrile pe parcurs, care au un caracter negativ pentru ntreprindere i de a putea proiecta i realiza produsul final de la prima ncercare!!!!

Ingineria concurenta
Aceast organizare orizontal poate fi extins i n alte departamente (n special control calitate i achiziii) ca i la serviciile furnizorilor i subcontractanilor i nu este posibil dect dac totalitatea serviciilor implicate lucreaz mpreun pe o baz de cunotine comune (patrimoniul tehnic al ntreprinderii), accesibil tuturor i n toate punctele. O dat stabilit scopul de a pune n paralel toate aceste servicii, nu mai rmne dect sarcina de a pune n practic acest model. De fapt, punerea n paralel a acestor servicii nu constituie un scop n sine, ci este rezultatul unei organizri matriceale care mbin proiectele i produsele. ntreprinderea nu mai este structurat pe funcii sau pe sarcini, ci n jurul unui produs dezvoltat sub forma unui proiect nscut n urma cererii unui client. Acest proiect este ncredinat unui ef de proiect, numit de ctre conducerea ntreprinderii, i care va mobiliza, coordona i va comunica cu membrii diverselor echipe necesare pentru ducerea la bun sfrit a proiectului.

Ingineria concurenta
Ansamblul de meserii, i competene diferite constituit n jurul aceluiai proiect reprezint o echip pluridisciplinar, deci este necesar regndirea fundamental a ntreprinderii i o schimbare radical a modelului su de funcionare pentru a reui asocierea de la nceputul unui proiect /produs specific i bine identificat a proiectrii, produciei i distribuiei. Aceast munc n echip se bazeaz pe comunicare, nelegere, respect pentru munca celorlali i mprirea responsabilitilor. Echipele pluridisciplinare de proiectare / producie se suprapun peste organizarea clasic a ntreprinderii, dar nu i se substituie, ci devin noi structuri paralele acesteia. ncepnd cu folosirea pe scar larg a PC - urilor i a staiilor de lucru, membrii echipelor de proiectare i producie au deja acces parial sau total la mijloacele informatice aflate n funciune n cadrul serviciilor lor, deci pare logic ca, pentru cei care nu sunt nc dotai cu asemenea instrumente, s se fac o punere n comun a acestora, respectnd constrngerile impuse de ingineria concurent.

Ingineria concurenta
Ingineria concurent conduce la optimizarea deciziilor i laturilor logice ale proiectrii i obiectelor decizionale, n cadrul proceselor de dezvoltare. Esenial, ingineria concurent permite membrilor unei echipe virtuale s comunice i s coordoneze informaia i ciclurile de lucru, asigurnd cooperarea necesar unui consens rapid. Mecanismele tipice atingerii acestor eluri sunt, spre exemplu: utilizarea unei echipe multidisciplinare, utilizarea unor modele de date ale produselor electronice, utilizarea unor prototipuri pentru nelegere i vizualizare, luarea deciziilor n echip, tehnica de calitate. Astfel, ingineria concurent este un concept mai larg dect reelele de computere, ingineria asistata de computer (CAE) sau cooperarea prin intermediul calculatorului (CSCW).

Ingineria concurenta
Scopul ntregii producii i al utilizrii finale a materialelor i serviciilor se exprim prin combinarea factorilor de producie n vederea obinerii unui Profit Maxim. Multe entiti i procedee sunt responsabile de realizarea acestor sarcini. n conformitate cu obiectivele corporaiei, trebuie asigurat colaborarea lor strns. Regulile necesare pentru realizarea obiectivelor reprezint termenul de organizare. Organizarea structural sau ierarhic se caracterizeaz prin reguli statice, independente de timp, la fel ca topologia ierarhic sau de ntreprindere. Managementul relaiilor interne implic producia, tehnologia informaiei i comunicarea ntre departamente. Graficele sunt instrumentele cele mai simple folosite n depistarea acestor relaii de legtur. Pe de alt parte, organizarea proceselor imprim proceselor necesare finalizrii misiunii corporaiei o comportare logic i dependent de timp (dinamic). Procesul de organizare i cel de ierarhizare sunt n strns legtur unul cu cellalt.

Ingineria concurenta
Un proces economic este o succesiune de sarcini ale ntreprinderii, n scopul crerii produselor finite. Punctul de nceput i produsul final al procesului economic sunt date de cerinele fabricaiei i sunt interactive cu productorii din amonte sau de clieni. Procesul economic determin valoarea ntreprinderii, prin concentrarea asupra clientului atunci cnd este creat produsul. Metodele de gestiune a fluxurilor materiale sunt ntotdeauna concentrate asupra rezultatului conducerii economice. Scopurile lor pot fi definite strict (ca, de exemplu, reducerea cu 30% a timpului procesului de dezvoltare a produsului) i sunt obiective pentru aprecierea costului (costul de baz al activitii). Multe caracteristici ale proiectrii/reproiectrii procesului economic au devenit deja acceptate n conceptul anterior de model de referin. De exemplu, modelarea unui sistem integrat CIM este un concept ce descrie legtura ntre dezvoltarea produselor i procesul logistic ntr-o ntreprindere industrial.

Modelul primar al unui proces economic

S ne imaginm un client care dorete s comande un numr de piese care urmeaz s fie fabricate. Pe baza informaiilor primite de la client, este studiat fezabilitatea pieselor. O dat cu primirea comenzii, este obinut de la un furnizor materialul necesar realizrii pieselor. Dup sosirea materialului i a ordinelor de plat, vor fi fabricate piesele n funcie de un program de lucru prestabilit i livrate clientului mpreun cu ntreaga documentaie.

Modelul primar al unui proces economic

Informaie

Informaie

Client

Producie Fonduri

ntreprindere

Producie Fonduri

Stocare

Legend Legtur Unitate organizaional

Modelul primar al unui proces economic

Prezentarea cererii Comenzi

Valorificare
Fond de plat Distribuirea materialelor

Stocare

Localizare a comenzii

Client
Fond de plat

Vnzri
Verificarea comenzii

Localizare a comenzii

Producie
Planuri, produse

Punct de livrare

T ransport

Legend Legtur Unitate organizaional

Fluxul mrimilor de ieire

Cumprare Comand de intrare Stocare Prelucrare comenzi

Cumprare

Stocare Fond acceptat

Plat

Client Comand de intrare

Vnzri Verificare comand

Fabricare Plan de producie

Fabricare Punct de fabricare

T ransport Punct de transport

Client Acceptarea mrfii

Client Cantitate transportat Legend Fluxul organizaional Funcia fluxului

Vnzri Fond acceptat

Funcie

Uniti organizaionale

Operatorul logic "AND"

Fluxul de ieire al unui proces economic de tip comand de procesare

Stocarea comenzii
Intrare comand

Material
Procesare comand

Plat
Plat

Comanda clientului
Intrare comand

Verificarea comenzii
Verificarea comenzii

Plan de producie
Plan de producie

Produs
Punct de fabricare

T ransport produse
Punct de transport

Pli de la clieni
Efectuarea plii

Actele comenzii
Legend Fluxul de producie Producie Funcie Punct de fabricare

T ransportul comenzii
Punct de transport

Detalierea scenariului de fabricaie

(Cerere) Procesarea comenzii

Plan de fabricaie

Material

Plan de lucru

Calitate nalt

Documentele comenzii

Plan de fabricaie complet

Punct de fabricare

Obiect terminat

Obiect

Atelier

Mecanic

Staie de lucru

Sistem PPC

Main

Control CPU

Fluxul organizaional / Fluxul resurselor Fluxul de control Fluxul informaional Fluxul serviciilor informaionale Fluxul produciei materiale

Funcie

Eveniment Mesaj

Datele mediului

Producie

Program de aplicaie

Produie manual

Uniti organizaionale

Scop

Main

Unitate PC

Operatorul logic "AND"

PPC = Fluxul planificrii i controlului produciei