Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NENIESCU CRAIOVA
NDRUMTOR:
PROF. ING. MARINIC ELENA
2014 - 2015
TEMA PROIECT
METODE DE ASAMBLARE
CUPRINS
ARGUMENT
CAPITOLUL I. ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE ASAMBLARE
1.1.Date intiale necesare eleborarii procesului tehnologic de asamblare.
1.2.Structura procesului tehnologic de asamblare
1.3.Proiectarea procesului tehnologic de asamblare
1.3.1.Schema lanturilor de dimensiuni
1.3.2.Schema de asamblare
1.3.3. Fisa tehnologica
1.3.4.Planul de operatii
1.3.5.Ciclograma asamblarii
1.4. Tehnologia asamblarii subansanblurilor
CAPITOLUL II. METODE DE ASAMBLARE
2.1. Asamblarea prin metoda interschimbabibilitatii totale
2.2. Asamblarea prin metoda interschimbabibilitatii partiale
2.3. Asamblarea prin metoda sortarii ( selectionarii)
2.3.1. Sortarea directa
2.3.2. Sortarea pe grupe
2.4. Asamblarea prin metoda ajustarii
2.5. Asamblarea prin metoda reglarii
CAPITOLUL III. PREGATIREA PIESELOR PENTRU ASAMBLARE
3.1. Retusarea
3.2. Razuirea
3.3. Rodarea
3.4. Burghierea
3.5. Spalarea pieselor in vederea asamblarii
CAPITOLUL IV. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII
BIBLIOGRAFIE
ARGUMENT
Asamblarea este activitatea de reunire a mai multor piese intr-un ansamblu.
Asamblarea este operatia de reunire, intr-o succesiune bine determinata, a elementelor
constituente ale unul sistem etnic, in scopul de a indeplini cerintele tehnologice impuse.
Procesul tehnologic de asamblare cuprinde operatiile de montare in ordi nea lor
succesiva, cu precizarea utilajului, a sculelor, a aparatelor de masurat si a dispozitivelor
necesare realizarii operatiilor de asamblare cu consum minim de timp si volum redus de
munca.
Pentru a proiecta procesul tehnologic de asamblare a unui produs sunt necesare
urmatoarele date initiale:
- desenul de ansamblu al produsului;
- desenele subansamblurilor componente;
- programul de productie si termenele de livrare ale produsului;
- conditiile tehnice de receptie si normele privitoare la precizia si rigiditatea produsului;
- utilajul existent.
Asamblrile pot fi clasificate astfel:
1. Dup posibilitatea pieselor dintr-o unitate de asamblare de a se deplasa una fa de alta,
asamblrile pot fi:
a). fixe (rigide) piesele dintr-un ansamblu nu se pot deplasa una fa de alta nici n timpul
funcionrii;
b). mobile (cinematice) - piesele dintr-un ansamblu au posibilitatea de a se deplasa una fa de
alta, n conformitate cu schema cinematic a ansamblului.
2. Dup posibilitatea pieselor dintr-un ansamblu de a se de a se demonta i a se monta repetat,
avem:
a). asamblri demontabile permit demontarea i montarea repetat a pieselor, fr deteriorarea
acestora;
b). asamblri nedemontabile demontarea pieselor n caz de necesitate este posibil numai prin
distrugerea parial sau total a acestora.
2.
CAPITOLUL.I.
ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE ASAMBLARE
Procesul tehnologic de asamblare cuprinde operatiile de montate in ordinea lor
succesiva, cu precizarea utilajului, a sculelor, a aparatelor de masurat si a dispozitivelor
necesare realizarii operatiilor de asamblare cu consum minim de timp si volum redus de
munca.
1.1.
vederile
si
sectiunile
necesare,
astfel
incit
sa
nu
existe
neclaritati
in intelegerea ansamblului;
- numarul si specificarea pieselor si a subansamblurilor din care se com pune produsul
(nomenclatorul de piese);
- dimensiunile de gabarit si dimensiunile ce trebuie realizate la asamblare;
- ajustajele ce trebuie realizate intre diferite piese;
- greutatea produsului ce se asambleaza;
- prescriptii tehnice la asamblare.
Este necesar, de asemenea, sa se examineze si desenele de executie ale pieselor,
pentru a se preciza natura prelucrarilor suplimentare ce se executa la asamblare.
intrerupere asupra unei unitati sau a unui complex de unitati de asamblare, de catre un
muncitor sau o echipa de muncitori, pe un singur loc de munca.
Partea operatiei de asamblare care se executa la o anumita imbinare, folosind
aceleasi dispozitive si scule si aceeasi metoda de lucru se numeste faza.
Actiunea efectuata de catre muncitor in cursul unei faze de asamblare sau de
pregatire in vederea asamblarii unui produs se numeste manuire.
O faza de asamblare se realizeaza practic prin mai multe manuiri succesive.
De exemplu, procesul tehnologic de asamblare a unui rulment cu bile (fig. 2) se
compune dintr-o singura operatie, cu doua faze succesive:
presarea
rulmentului 2 pe
stabilirea
celor
mai
economice
procedee
de
asamblare,
de
verificare
a pozitiilor reciproce ale pieselor si de fixare a pieselor componente ale pro dusului ;
-
alegerea sau
proiectarea
echipamentului
tehnologic
necesar
pentru
montarea
simultan,
echipe diferite, iar in cadrul productiei de unicate, atunci cand se monteaza produse
complicate.
Reperul de baza, pe care se monteaza cutia de unsoare, este osia 7. Cele lalte repere
se numeroteaza in ordinea succesiunii operatiilor de asamblare (fig. 3). Dupa ce si-a
conceput modul in care se va desfasura procesul tehnologic de asamblare, tehnologul va trece
la pozitionarea in schema a fiecarui reper si a fiecarui grup de repere.
Fisa tehnologica
Fisa tehnologica este documentul utilizat in cazul productiei de unicate si in serie,
ansamblurilor, a
Ciclograma asamblarii
Ciclograma asamblarii. Ciclograma asamblarii este reprezentarea grafica a
- asamblarea definitiva;
- reglarea si verificarea functionarii.
Alegerea pieselor, controlul si pregatirea acestora pentru asamblare . Aceste
activitati sunt specifice, in general, productiei de unicate si de serie mica, in care
principiul interschimbabilitatii este foarte rar aplicat.
Piesele ce se asambleaza se aleg si se sorteaza inainte de a ajunge in ate lierul de
asamblare.
Operatiile de control si de sortare a pieselor constau in:
- verificarea pieselor ce urmeaza a fi asamblate;
- alegerea
pieselor
pe
grupe
de
piese
bune,
piese
rebutate
si
piese
care
indicarea
locului
de
asamblare
unde
urmeaza
fi
trimisa
piesa.
Pregatirea pieselor pentru asamblare necesita mai multe operatii si anume: retusarea,
razuirea, rodarea si lepuirea, lustruirea, burghierea, ale zarea, filetarea si spalarea.
Asamblarea prealabila si pregatirea ei in atelierele de asamblare se executa toate
formele de imbinare a pieselor, adica: imbinari prin nituire, prin sudare, prin presare, cu
suruburi etc.
Pretutindeni pentru a se reduce efortul muncitorilor si pentru a se ridica,
productivitatea muncii, se urmareste utilizarea celor mai perfectionate dispozitive si masini.
Verificarea montarii prealabile se realizeaza inainte de a se trece la mon tarea generala
a produsului. Verificarea in acest stadiu al asamblam cores punde etapei a II-a de control,
deoarece operatia de control cuprinde practic patru etape si anume: controlul pieselor,
controlul subansamblunlor, controlul masinii si incercarea masinii in functiune. Operatia se
realizeaza pe baza prescriptiilor din caietul de sarcini, dupa prescriptiile tehnice din
desenele
operatii.
de
executie
pieselor,
dupa
fisele
tehnologice
si
planurile
de
CAPITOLUL II.
METODE DE ASAMBLARE
Piesele care fac parte din aceeasi grupa de clasificare, subansamblu sau ansamblu, se
imbina intre ele in mod diferit, insa din punct de vedere cinematic, fiecare din aceste imbinari pot
forma imbinari fixe sau mobile. Daca imbinarea a doua piese se realizeaza fara elementele
suplimentare de fixare, mobilitatea sau nemobilitatea se asigura printr-un ajustaj corespunzator.
Stabilirea ajustajului corespunzator se face tinand seama de toti factorii care influenteaza
calitatea imbinarii: fizice, tehnologica, constructiva de exploatare.
Asa, de exemplu, durabilitatea unei imbinari fixe depinde de alegerea corespunzatoare a
strangerii si a marimii microneregularitatilor suprafetelor, iar rezistenta la uzura a imbinarilor
mobile depinde de stabilirea cat mai rationala a jocurilor.
La asamblarea pieselor in constructia de masini se folosesc cinci metode de asamblare, in
functie de precizia ceruta, si anume:
- Metoda interschimbabilitatii totale;
- Metoda interschimbabilitatii partiale;
- Metoda sortarii;
- Metoda ajustarii;
- Metoda reglarii;
Alegerea metodei de asamblare este conditionata de urmatorii factori:
- Gradul de precizie al pieselor si subansamblurilor;
- Volumul de productie;
- Dotarea tehnica si organizarea sectiilor de asamblare.
dupa
metoda
interschimbabilitatii
totale
cere
organizare
(2.1.)
unde:
TR este valoarea tolerantei elementului de inchidere;
TAi este valoarea tolerantei elementului i al lantului de dimensiuni.
Piesele care fac parte din acelasi lant de dimensiuni trebuie sa fie executate in limitele
tolerantelor stabilite.
(2.3.)
ceea ce inseamna ca axele locasurilor de prindere a sculelor din capul revolver si axa arborelui
principal pot coincide:
(2.4.)
adica axele locasurilor de prindere a sculelor pot fi decalate in raport cu axa arborelui principal
cu 0,02 mm, de unde rezulta valoarea tolerantei elementului de inchidere, si anume:
(2.5.)
Notandu-se tolerantele fiecarui element, posibile de realizat cu utilajul existent, adica:
(2.6.)
si introducandu-se aceste valori in relatia (2.5.) se obtine:
,
de
(2.7.)
(2.9.)
In exemplul dat:
tolerante si mai mici. In acest caz, prelucrarea pieselor cu utilaje existente devine neeconomica si
greu de realizat.
Pentru inlaturarea acestei situatii se majoreaza tolerantele elementelor componente ale
lanturilor de dimensiuni si se face sortarea prealabila a pieselor in mai multe grupe, astfel incat in
fiecare grupa dimensiunea pieselor cuprinzatoare, precum si a celor cuprinse sa aiba abateri mai
mici decat cele prescrise pentru prelucrarea acestora.
Un exemplu tipic de aplicare a acestei metode de asamblare este sortarea in grupe a
inelelor exterioare si interioare a rulmentilor cu bile si cu role, precum si a bilelor si a rolelor
respective.
Si,
cuprinzatoare si cuprinse in trei intervale (fig.8 ), se obtin, pentru cele trei grupe de sortare,
valorile jocurilor limita din tabelul 1.
Tab.1. Valorile jocurilor limita la sortare
La sortare, in cazul general, cand TD < Td, toleranta integrala a jocului este:
,
Cand TD > Td
majorarea
costului
montarii,
datorita
manoperei
suplimentare,
necesare
sortarii pieselor.
2.4. Asamblarea prin metoda ajustarii
Asamblarea prin metoda ajustarii se obtine prin modificarea dimensiunii unui element
component al lantului de dimensiuni (prin aschiere sau alt procedeu de prelucrare), dinainte fixat,
astfel incat elemntul de inchidere (rezultant) sa nu depaseasca limitele prescrise.
Elementul ales pentru a fi modificat se numeste element de compensare.
Alegerea elementului de compensare este foarte importanta, atat din punct de vedere
economic cat si din punct de vedere tehnologic ( al posibilitatii de realizare).
In primul rand, elementul de compensare trebuie sa apartina mai multor lanturi de
dimensiuni. Nerespectarea acestei indicatii poate introduce erori suplimentare in cadrul lanturilor
de dimensiuni.
Pentru a fi posibila realizarea compensarii dimensiunilor prin ajustare, este necesar sa se
respecte urmatoarele conditii:
- sa asigure elementului de compensare un adaos minim pentru ajustare, necesar pentru
compensarea erorii maxime a lantului de dimensiuni;
- sa nu se admita la asamblare piese care au erori peste limitele de toleranta stabilite.
Si
limitele 0-0,15 mm, dupa cum elementul de inchidere al lantului de dimensiuni (rezultant) va
avea valoarea efectiva
Avantajul principal al metodei ajustarii il constituie posibilitatea realizarii cu precizie
ridicata a dimensiunii elementului de inchidere in conditiile executarii elementelor componente
ale lantului de dimensiuni cu tolerante economice.
In schimb, procedeul reclama executarea unor operatii suplimentare, de obicei de inalta
calificare, ceea ce exclude interschimbabilitatea.
Metoda ajustarii se recomanda, in special, la fabricatia in serie mica sau de unicate, in
cazul lanturilor de dimensiuni cu elemente componente multiple, de exemplu, in cazul masinilor
unelte.
2.5. Asamblarea prin metoda reglarii
Asamblarea prin metoda reglarii se realizeaza prin schimbarea valorii unei anumite
dimensiuni prin reglare, prin introducerea in subansamblul respective a unei piese speciale,
suplimentara, numita compensator ( de exemplu saiba, inel, garnitura, bucsa, suruburi, etc).
Dupa felu l in care se efectueaza reglarea, aceasta poate fi:
- cu element de compensare mobil;
- cu element de compensare fix.
Reglarea cu element de compensare mobil se face, de obicei, prin schimbarea pozitiei
uneia dintre piese, stabilite in prealabil.
Se ia de exemplu, cazul asamblarii unei roti dintate intr-o cutie de viteze . (Fig.9.)
prin
Asa,
de
exemplu,
pentru
subansamblul
reprezentat
in
figura
10,
CAPITOLUL III.
PREGATIREA
PIESELOR
PENTRU
ASAMBLARE
Fig.13. Razuitoare
a- razuitor drept; b- razuitor curb
In
suprafetele
vederea
asamblarii, se supun
operatiei
de
razuire
in special
uneori suprafetelor cilindrice (cuzineti, bucse etc.) ale pieselor executate din metale
neferoase, fonta cenusie si otel netratat termic, pentru o productie individuala si in
serie mica, si in mod deosebit in cazul atelierelor de reparatii.
Razuitoarele sunt, de obicei, actionate manual. In cazul productiei in serie,
razuirea suprafetelor mari se executa cu razuitoare actionate mecanic.
Mecanizarea se realizeaza fie cu ajutorul unor dispozitive actionate electric sau
pneumatic, la care suportul de fixare a razuitorului efectueaza o miscare alternativa
(mecanism biela - manivela, fie prin intermediul unor capete de lucru speciale, cu
culisa.
Calitatea suprafetelor razuite se apreciaza prin tusare. In acest scop, se folosesc
placi sau rigle - etalon (fig. 14), pe suprafata carora se depune, in prealabil, un strat
subtire de vopsea (miniu de plumb, albastru de Prusia, indigo, negru de fum, diluate in
ulei). Prin frecarea usoara a etalonului de suprafata razuita, vopseaua se depune pe
proeminentele suprafetei respective, sub forma de pete. Aceste pete indica locurile care
trebuie razuite si, totodata, gradul de netezime al suprafetei prelucrate.
Calitatea razuirii, respectiv numarul de pete care trebuie sa se obtina pe unitatea
de masurare (patrat de 25 X 25 mm), este in functie de calitatea ceruta suprafetei ce se
prelucreaza. Astfel, de exemplu, o suprafata care trebuie sa asigure o etansare perfecta
va trebui sa aiba 20-25 pete, iar o supra fata aflata in miscare de alunecare (cuzineti,
lagare, fusuri, ghidajele masinilor -unelte), 10-18 pete.
de
(cand
se
foloseste
un
La
masina - unealta respectiva: fiind gauri de diametru mic, acestea se pot executa, la
montare, cu o masina de gaurit portabila;
CAPITOLUL IV.
MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII PENTRU PREVENIREA
ACCIDENTELOR DE MUNCA IN ATELIERELE DE LACATUSERIE SI
MONTAJ
Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot provoca accidente de
munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de masuri, sarcini ce revin atat conducatorului
locului de munca dar si lucratorilor. Acestea sunt:
- asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier;
- masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;
- sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric;
- masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de protectie a muncii;
- atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor;
- atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari de 20 kg;
- muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar parul sa fie
acoperit sau legat;
- inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a dispozitivelor de pornire - oprire si
inversare a sensului de miscare;
- se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori de benzina sau alte gaze
inflamabile sau toxice;
- la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize, masinile vor fi oprite,
sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si piesele vor fi stivuite in locuri indicate;
- muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge pe maini cu bumbacul
utilizat la curatirea masinii;
- ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare, fara noduri sau crapaturi; este interzis
lucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri, stirbituri, sparturi sau deformari in forma de floare;
- la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi iar dupa utilizare vor fi
asezate in truse speciale;
- daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati ochelari de protectie;
- in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele de polizat sa nu prezinte
fisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe masina. Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de
protectie.
BIBLIOGRAFIE
1. BADESCU, Gheorghe, STURZU, A, MILITARI,C., POPESCU,1., Tolerante si masuratori
tehnice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982;
2. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Asamblarea, Intretinerea si
repararea masinilor si instalatiilor. Editura All Educational,Bucuresti, 2002;
3. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Organe de masini si
mecanisme. Editura All Educational,Bucuresti, 2002;
4. GHEORGHE, Ion, VOICU, Mihai, PARASCHIV, Ion, HUZUM, Neculai, RANTZ, Gabriel,
Utilajul si tehnologia meseriei- tehnologia asaamblarii si montajului, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1990;
5. TANASESCU, Mariana, GHEORGHIU, Tatiana, GHETU, Camelia, CEPISCA, Cornelia,
Masurari tehnice, Editura Aramis, Bucuresti, 2005;
6. ZGURA, Gh.,ARIESANU,E., PEPTEA,Gh., Utilajul si tehnologia meseriei-lacatuserie,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991;