Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1982 - România este supra-îndatorată la FMI cu 11 miliarde de dolari. FMI șantajează România să-și
vândă resursele
La sfârşitul anului 1982, România atingea vârful datoriei externe de 11 miliarde USD, fiind dependentă
de Fondul Monetar Internaţional.
Presată de FMI, țara noastră ar fi urmat să intre în blocaj financiar şi încetare de plăţi urmând a fi
nevoită să-și vândă resursele naturale cum s-a întâmplat 25 de ani mai târziu.
1985 – Ceaușescu rupe acordul cu FMI, și hotărăște plata integrală a datoriei externe a României
Numai că Nicolae Ceauşescu a luat FMI-ul prin surprindere, hotărând după 1985 să facă plata tuturor
datoriilor externe înainte de termen, România nemaintrând în capcana tranzacţiilor bursiere întinsă de
FMI și a vânzărilor pe bursele internaționale ale unor active ale Statului Român.
Din cauza FMI-ului, mare parte din producţia agricolă şi industrială a ţării a trebuit să ia calea exportului,
creând deja cunoscutele cozi la produsele alimentare. Agentul termic a fost raţionalizat şi benzina a fost
distribuită pe cartelă.
1982 - 1989 FMI și Bancile Internaționale crează un blocaj financiar extern la adresa României
Propaganda și planul Est-Vest (Rusia-Occident) pentru debarcarea lui Ceauşescu se puseseră deja în
mișcare.
Aşa se face că, începând din 1987, într-o țară aflată sub un blocaj financiar extern, s-a dezlănţuit o
campanie intensă de diabolizare a lui Ceauşescu prin intermediul presei occidentale. Posturile de radio
Europa Liberă şi Vocea Americii au lansat în premieră zvonul că Gorbaciov stabilise un înlocuitor al lui
Ceauşescu, care ar fi fost nimeni altul, decât Ion Iliescu.
Martie 1989 - Ceauşescu rupe încercuirea FMI și reuşeşte să ramburseze integral datoriile cu sacrificii
mari din partea populației
În martie 1989, însă, Ceauşescu reuşise să ramburseze integral datoriile cu sacrificii mari din partea
populației. În plus, România mai avea în băncile sale un plus de 3,7 miliarde USD şi creanţe de 7-8
miliarde USD.
1990 - 2015 Banii Aurul și Industria României "se evaporă" după Revoluție. Milioane de români ajung
șomeri. Alte Milioane de români sunt nevoiți să emigreze
La această sumă s-ar fi adăugat şi exporturile României din 1989 care au fost de 6 miliarde USD. Arhivele
oficiale, coafate în cei 24 de ani scurşi de la revoluţie, nu mai pot justifica azi decât existenţa a 2 miliarde
USD. De ce s-au „volatilizat” aceşti bani?
Cine a făcut-o? Dacă România avea şi după 1989 în serviciile de informaţii şi în Parchete vreun român
patriot, am fi aflat până acum. Există indicii că în noaptea de 14/15 decembrie 1989, de la flotila
prezidenţială de la Otopeni ar fi decolat un avion Il-18, care a executat un transport special, cu destinaţia
Teheran.
Şi că avionul ar fi avut la bord lingouri de aur cântărind 24 t. Într-adevăr, avionul figurează în fişele de
evidenţă aeriană că s-a întors gol din Iran, pe 4 ianuarie 1990. Dacă lucrurile sunt reale şi explicaţia
poate fi una extrem de simplă.
1987 - 1989 - Ca să evite dependenta de FMI – Ceaușescu a vrut să facă din Banca Română de Comerț
Exterior o a doua Banca Mondială împreună cu chinezii, arabii și iranienii, banca care să concureze FMI-
ul și Banca Mondială
Ceauşescu descoperise încă din 1987 că România avea în propria ogradă toate „comorile” care-i
permiteau să nu mai depindă vreodată de FMI şi mai mult decât atât i-ar fi făcut concurenţă acestui
organism. Un prim pas fiind acela de a se asocia cu China, Iranul şi Libia, într-o bancă care să acorde
împrumuturi cu dobânzi mici, destinate ţărilor în curs de dezvoltare.
Banca în cauză se numea BRCE (Banca Română de Comerț Exterior) prin intermediul căreia,
întreprinderile de comerț exterior ale României derulaseră operaţiunile de aport valutar special, de pe
urma cărora a fost rambursată datoria externă a ţării noastre.
FMI îşi permitea să acorde de câteva decenii împrumuturi, condiţionate de ingerinţele brutale în
economia ţărilor creditate, datorită rezervei de 2.996 tone de aur, de care dispunea.
1990-2010 – Harțile de Resurse Minerale ale României făcute pe vremea lui Ceaușescu, ajung în mâinile
străinilor
La aceste cifre ametitoare trebuie adaugate si celelalte Rezervele minerale ale Romaniei : aurul, argintul,
cuprul, carbunele, petrolul, gazele etc... Acestea sunt evaluate si ele la un total de alte cateva mii de
miliarde de euro. Pentru cei carora li se pare greu de crezut ca valoarea resurselor minerale ale
Romaniei ajunge la aceste cifre fabuloase ii rugam sa consulte Enciclopedia Resurselor Minerale din
România, carte apărută recent sub patronajul AGIR şi al Societăţii Inginerilor de Petrol şi Gaze, care
prezintă la pagina 28 aceste date uluitoare despre rezervele actuale ale subsolului ţării noastre.
Avem 2.800 de milioane de tone de lignit, care, la preţul de 50 de euro pe tonă, cât era vineri, ar
însemna un ”potenţial naţional” de 140 de miliarde de euro.
Avem, de asemenea, 900 de milioane de tone de huilă, care, la preţul actual de 53 de euro pe tonă, ar
da 47,7 miliarde de euro. Zăcămintele de cupru sunt estimate şi ele la 900 de milioane de tone, care, la
preţul de 355 de euro pe tonă, ar reprezenta 319 miliarde de euro.
În tabelul menţionat urmează capitolele sare, aur şi argint, care ar reprezenta alte sute de miliarde de
euro.
Asta fara sa mai adaugam rezervele inca uriase de petrol si gaze sau rezervele nou descoperite de petrol
si gaze din platforma continentala a Marii Negre despre care unii spun ca le depasesc de cateva ori pe
cele terestre. Întrebarea care se pune: noi de ce nu am ştiut până acum?
Despre cei platiti de catre profitorii locali si internationali sa dezinformeze si sa spuna ca cifrele nu sunt
reale, in ciuda calculelor si estimarilor facute de expertii din domeniu, nu are rost sa vorbim aici caci asta
e jobul lor sa dezinformeze, si sa castige bani murdari din asta. Cert este ca profitorii locali si
internationali au intrat in trepidatie. Speriati ca milioane de romani au aflat care e valoarea reala a
bogatiilor din subsolul Romaniei, ei s-au si grabit sa comande articole defaimatoare in legatura cu aceste
dezvaluiri in cotidianele centrale din Romania.. Obscuri de peste Ocean s-au si apucat sa scrie la
comanda ca totul este o minciuna. Aceste articole mincinoase sunt apoi propagate de cine trebuie ca sa
apara in cotidianele cu cel mai mare tiraj din Romania. In realitate jefuitorii care-i comanda vor sa ne
faca sa credem ca ne fac un bine luandu-ne pe nimic resursele minerale "pentru ca ele sunt si asa
secatuite". E plina presa centrala si locala de astfel de articole platite si comandate, prin care se-ncearca
discreditarea si dupa moarte a lui Nicolae Ceausescu. De fapt, nu a lui Nicolae Ceausesu ci spaima lor e
ca nu cumva, vazand si intelegand exemplu lui Ceausescu, romanii sa se trezeasca, sa afle in ce hal au
fost jefuiti si sa-i goneasca odata pentru totdeauna pe acesti jefuitori internationali si locali.
1975 - 1989 Ceaușescu utiliza aurul și metalele rare în industriile românești de înaltă tehnologie
În acei ani, aplicaţiile de larg consum ale tehnologiei utilizate de americani şi sovietici la programele lor
cosmice Apollo şi Soiuz abia începeau să apară pe piaţă. Video playerele/recorderele, camerele de
filmare video, calculatoarele şi telefonia mobilă, au la bază microprocesoarele la fabricaţia cărora
materia primă sunt metalele rare aflate din abundenţă, alături de aur în zăcămintele din Munţii Apuseni
(minele Roşia Montană, Almaş, Baia de Arieş, Bucium, Brad şi Săcărâmb).
După 1990 au apărut o mulţime de producători europeni de telefonie mobilă precum Nokia care au fost
nevoiţi să importe aceste metale rare din Africa Centrală şi Australia, deşi România era mai aproape.
Boom-ul producţiei la nivel mondial de calculatoare şi telefoane mobile s-a produs după 1990, când în
România avusese deja loc scurt-circuitul din decembrie 1989.
Chiar şi aşa, Ceauşescu prevăzuse această dezvoltare şi construise împreună cu concernul american
Texas Instruments, o întreagă platformă industrială dedicată electronicii, numită IPRS Băneasa, lăsând-o
moştenire românilor. Care cu o minimă investiție , ar fi permis României să producă şi să deţină
calculatore, telefoane mobile, reţele proprii de internet şi de telefonie. Numai că imediat după 1990,
IPRS a fost dezmembrată cu bună ştiinţă pentru a fi transformată în investiţie imobiliară.
1990 - 2005 "Geologii", "Hidrologii" și "Economiștii" dezastrului României de după 1990, Iliescu, Predoiu,
Stolojan și Constantinescu și-au bătut joc de avuția țării - mii de fabrici au dat faliment
Să nu fi ştiut aceste lucruri cel care conduce „de facto” SIE, generalul Silviu Predoiu, absolvent al
facultăţii de Geologie care a lucrat ca inginer geolog la ICE Geomin (1984-1985) și la Întreprinderea de
Metale Rare din București –IMRB (1985-1990), îndeplinind din 1987 funcţia de CI-st al IMRB?
Să nu fi ştiut aceste lucruri preşedintele-geolog Emil Constantinescu, cel care a avut revelaţia
nerentabilităţii mineritului în România, închizând jumătate din exploatările miniere?
Să nu-i fi spus măcar şeful cancelariei sale prezidenţiale, Dorin Marian şi el geolog de meserie?
Să nu fi ştiut nici măcar premierii Teodor Stolojan şi Nicolae Văcăroiu, proveniţi din Consiliul Planificării
economice de dinainte de 1989? Şi nici Ion Iliescu fost membru CPEx al PCR? Pe baza estimărilor
specialiştilor săi, Ceauşescu şi-a făcut un plan de extracţie masivă până în anul 2040, astfel încât banca
pentru investiţii în ţările în curs de dezvoltare, să beneficieze de un flux neîntrerupt de finanţare,
acoperit în aur.
1989 - Aurul și metalele rare extrase de Ceaușescu și valorificate în industria românească produceau 8
miliarde de euro pe an
Aşadar, Ceauşescu intenţiona ca în decurs de o jumătate de secol să extragă la greu aur şi metale rare
româneşti, care să-i asigure un fond anual de cel puţin 8 miliarde USD pe care România să-l ruleze prin
intermediul BRCE (care avea ea însăşi un capital de peste 10 miliarde USD), investindu-l în construcţia de
obiective economice şi de infrastructură în afara graniţelor, cu proiecte concepute de arhitecţii români,
cu mână de lucru constituită din muncitori şi ingineri români şi cu utilaje şi maşini proiectate şi produse
în România.
Unde? În primul rând în China şi în statele prietene acesteia din Asia de Sud-Est, în Iran şi în statele
musulmane aliate acestuia din Africa şi Orientul Apropiat şi pe cont propriu în America de Sud. Adică
exact ceea ce face China acum cu Victor Ponta şi Traian Băsescu care stau cu mâna întinsă la cerşit
pentru posibile investiţii de 8 miliarde de euro.
Mărturia lui Ștefan Andrei - despre Banca Mondială pe care Ceaușescu vroia s-o facă cu Arabii, Iranul,
China, Libia și alte țări în curs de dezvoltare
Avem marturia istorica, facuta dupa anii '90, de Stefan Andrei - Ministrul de Externe al lui Nicolae
Ceausescu, care a povestit despre aceasta initiativa a lui Nicolae Ceausescu si despre negocierile pe care
le-a purtat Romania cu China, Iranul, Egiptul, Libia, Iugoslavia, Tarile Golfului si alte tari in curs de
dezvoltare pentru crearea unei Banci Mondiale a Tarilor in Curs de Dezvoltare.
S-a spus, de asemenea, că una dintre cauzele execuţiei Ceauşeştilor ţinea de răzbunarea cercurilor
financiare internaţionale. Ceauşescu plănuia fondarea unei bănci mondiale, la Bucureşti, cu credite mici
pentru ţările în curs de dezvoltare. O lovitură grea ar fi fost aceasta pentru marii bancheri.
Întrebat cât adevăr se află în aceste ipoteze, Ştefan Andrei a relatat următoarele: „Când am fost în
Kuweit, conducătorul Kuweitului i-a spus lui Ceauşescu: «Poate facem împreună o bancă». «Da, ar trebui
să facem o bancă, a zis Ceauşescu, dar să fie o bancă mai altfel, să mai fie şi cu alţii, nu doar între
România-Kuweit». Iar şeicul Kuweitului a promis că va aduce şi alte ţări arabe, inclusiv Arabia Saudită.
"Ce-a mai discutat Ceauşescu în 1989, nu ştiu (n.red. in 1989 Stefan Andrei nu a mai fost implicat in
deciziile lui Ceausescu). Dar în Kuweit, atunci, Ceauşescu a spus: «Da, să facem una cu o dobândă foarte
redusă, să fie numai pentru ţări în curs de dez¬voltare şi să fie numai pentru dezvoltare, nu pentru
consum». Iar şeicul a găsit foarte bună ideea aceasta de a veni în ajutorul ţărilor în curs de dezvoltare".
Desigur, admite Ştefan Andrei, proiectul era periculos. „Este un fapt că poziţia lui Ceauşescu faţă de FMI,
faţă de BIRD şi, în general, faţă de capitalul financiar a trezit nemulţumirea cercurilor financiare, a
explicat interlocutorul. Dacă toa¬te ţările n-ar mai lua credite, băncile ar muri. Lecţia României de a
renunţa la FMI, la BIRD după ce ei ne-au primit în 1972... Nu întâmplător, când noi am luat poziţie faţă
de FMI, faţă de BIRD şi faţă de capitalul financiar, în general, în «Wall Street Journal» a apărut un articol
în care se spunea că Nicolae Ceauşescu a topit Bibliile să le facă hârtie igienică. La câteva zile după
poziţia noastră" - a mai povestit Stefan Andrei.
In ciuda acestei marturii, a unui martor direct implicat in acele negocieri, detractorii lui Ceausescu,
incearca sa minta si sa ne spuna ca aceasta initiativa nu a existat.
Trebuie să recunoaștem că acest plan, conceput de mintea nu prea şcolită a lui Ceauşescu, un om
neobişnuit de patriot pentru poporul lipsit de recunoştinţă, din mijlocul căruia s-a ridicat, era genial. Şi
poate fi numit Testamentul lui Ceauşescu. Interesant ar fi să urmărim ce s-a întâmplat cu „comoara”
respectivă, după asasinarea lui Ceauşescu.
1990 - 2005 Sistemul bancar românesc destructurat jefuit și vândut străinilor. Jaful de la Bancorex făcut
sub privirea îngăduitoare a lui Isărescu
BRCE, care după revoluţie şi-a schimbat numele devenind Bancorex, a ajuns în faliment în 1999, după ce
prin ea, Ion Iliescu a miluit cu credite nerambursate sau ilegale zeci de mii de membri ai nomenclaturi
postdecembriste, provenită din falşi dizidenţi şi chiar suspecţi de terorismul practicat după Lovitura de
Palat din 22 decembrie 1989.
Sub privirea guvernatorului BNR. Bancorex a fuzionat prin absorbţie în Banca Comerciala Romana (BCR)
şi la privatizarea din 2006 a BCR, guvernatorul BNR împreună cu premierul Tăriceanu a obligat poporul
român să plătească suma de 3,75 miliarde euro către Erstebank, din Austria, pentru găurile negre avute
de Bancorex.
Cum din privatizarea BCR românii au încasat de la austrieci numai 2,25 miliarde euro, ei mai au de plătit
acestora încă 1,5 miliarde euro. Dacă prin absurd la conducerea României ar fi nimerit din greşeală
vreun om cât de cât patriot ca Ceauşescu şi i-ar fi trăsnit prin cap să aplice Testamentul lui Ceauşescu, i-
ar fi fost imposibil, căci îi lipsea una din rotiţele mecanismului conceput de el, banca românească.
1991 - 2015 Isărescu cel care a distrus sistemul bancar românesc, cel care a oprit producția internă de
aur și cel care a înstrăinat aurul țării în anii 1999 - 2000
Din septembrie 1990 şi până azi, numele celui care a ocupat postul de guvernator al Băncii Naționale a
României a fost Mugur Isărescu. Cel care a fost până în decembrie 1989 cercetător la Institutul de
Economie Mondială, obținând titlul de doctor în economie, ca urmare a participării la cursuri organizate
în SUA.
Prin aceasta, România pierdea dreptul la utilizarea poansonului internaţional al BNR, aplicat pe lingourile
de aur. Poansonul imprima numărul de ordine, greutatea, concentraţia, denumirea producătorului şi
sigla Băncii Naţionale. România a fost astfel interzisă pe lista producătorilor şi exportatorilor de aur, iar
BNR avea cel mai potrivit pretext pentru a nu mai face niciodată depozite de lingouri din aurul
românesc.
Doar o întâmplare a făcut ca într-o conferinţă de presă a PRM să fie prezentat un document secret, datat
25 martie 2002, care demonstra că printr-o stranie coincidenţă, din ordinul guvernatorului BNR, prin
aeroportul Otopeni, s-au scos din ţară 20 de tone de lingouri de aur, cu destinaţia Germania.
În perioada 2002-2013, din dispoziţia aceluiaşi Mugur Isărescu, două treimi din rezerva de aur lăsată de
Ceauşescu României, adică 61,2 tone, au ajuns să fie depozitate în bănci din afara graniţelor, lipsind
astfel România de a doua rotiţă a mecanismului conceput de Ceauşescu.
1999 - Berceanu a dat licenta de exploatare a aurului la străini prin Franck Timis
Pentru a desăvârşi opera de blocare a accesului românilor la propriul aur şi metale rare, la propunerea
ministrului Industriilor, Radu Berceanu licenţa de exploatare a aurului şi metalelor rare nr. 47/1999, este
acordată prin HG 458/1999 (ale cărei prevederi sunt şi azi secrete) companiei private străine Roşia
Montană Gold Corporation, avându-l ca paravan pe Vasile Frank Timiş.
1999 - 2015 - Statul român de azi nu a mai scos nici un gram de aur, ci a dat tot aurul la străini
De atunci, statul român nu a mai scos nici un gram de aur din propriile mine, în timp ce Agenţia
Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a acordat la încă opt 8 firme străine licenţe de explorare şi
exploatare pentru aurul şi metalele rare româneşti din Apuseni. Fix pe zăcămintele din hărţile geologice
realizate pe vremea lui Ceauşescu.
Legea minelor, a fost modificată astfel, încât România să primească din partea companiilor străine care
exploatează resursele sale subterane, o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage, în timp ce în Africa
de Sud redevenţa pentru aur este de 20%. Aşadar şi ultima rotiţă a mecanismului conceput de
Ceauşescu pentru supravieţuirea României a fost deja vândută.
(sursa : http://inforor.com/)
Ceaușescu se-ntoarce în mormânt. El a lăsat țara fără datorii, iar Datoria României a crescut în doar 25
de ani de la ZERO la peste 100 de miliarde de euro. Numai între anii 1998-2012 datoria României a
crescut de peste 9 ori. Graficul de mai jos merge doar până în 2012. Dar la sfârșitul lui 2014, datoria
României depășise demult 100 de miliarde de euro. Și asta fără ca vreo investiție majoră să fie făcuta în
România, în ultimii 25 de ani, de către guvernanții trădători de țara
ANEXA: Inginerul Apostol Doru - prezintă calculul celor 6.300 de miliarde de dolari de la Roșia Montana
Mare Atenție ! Speriați de aflarea adevărului, detractorii internaționali și locali au și comandat articole
de dezinformare în presa de mare tiraj de la noi. Aceste articole sunt comandate și scrise la ordin și vă
prezintă CIFRE FALSE ca să vă facă să credeți că România nu posedă aceste bogății
VĂ RUGAM COMPARAȚI CIFRELE Inginerului Apostol Doru de mai jos cu cele mincinoase prezentate de
colportorii și dezinformatorii plătiți să facă asta ...Cifrele mincinoase ale dezinformatorilor le gasiti aici
VĂ RUGAM să le comparați cu cele de mai jos și să vedeți cum acești indivizi fără scrupule încearcă să vă
mintă și să vă dezinformeze în față.
Studiul meu va fi un amalgam de simbolistică, cifre exacte, întrebări şi semnale de alarmă, fiind în
acelaşi timp şi un denunţ penal adresat autorităţilor statului.
1. Preţul hârtiei din care sunt făcute cărţile, atunci când le vindem pentru reciclarea maculaturii.
"Puţin, foarte puţin", aşa se spunea într-o reclamă. Atunci nu contează dacă sunt cărţi de istorie, de
economie, de ştiinţă, de filosofie, de bune maniere...
2. Preţul de achiziţie al cărţilor. Cine a cumpărat vreodată o carte, ştie că acestea nu sunt
ieftine. Iar ca să-ţi faci o bibliotecă, efortul financiar este considerabil.
3. Cunoştinţele conţinute. Oricine are o bibliotecă acasă, ştie că nu a citit toate cărţile pe care şi
le-a cumpărat. Şi aici nu este vorba despre faptul că nu aţi reusit să memoraţi un dicţionar sau vreo
enciclopedie. Cartea se citeşte pentru informaţie, dar mai ales pentru spirit. Iar acesta este nepreţuit,
este de sorginte divină. Cărţile sunt izvor de cunoaştere, iar suma lor, biblioteca, ne formează ca oameni,
şi este izvor pentru alte cărti.
1. O dăm la "fier vechi", aşa cum am făcut cu toate combinatele, sistemele de irigaţii, resursele
naturale (petrol, păduri s.a.) şi vom încasa câteva miliarde de euro?
3. O punem în valoare şi facem PLUS VALOARE, sau VALOARE ADĂUGATĂ, nu doar taxe pe valoare
adăugată? Asta înseamnă că din lemn facem mobilă, din tablă facem maşini, din aur facem bijuterii. Şi
nu doar aurul contează. Mai sunt câteva elemente chimice a căror valoare despre care vorbim să fie
mult mai mare de 6,3 trilioane de dolari.
Astfel, în urma consultării mai multor surse, mi-am permis să fac o centralizare a acestora. Astfel,
ele vor fi diferenţiate pe culori, după cum urmează:
- culoare roşie vor fi cele oficiale (Sântimbrean), exprimate în grame per tona de minereu;
- culoare galbenă vor fi cele din buletinul de analiză, despre care nu am date procentuale per tona de
minereu;
- culoare albastră vor fi metalele platinice, despre care nu am găsit referiri nicăieri, dar despre care se
ştie că însoţesc minereurile de aur şi argint.
Folosesc noţiunea de elemente deoarece este ştiut faptul că acestea se împart în metale,
nemetale, metale tranziţionale, metale alcaline, metale alcalino-pământoase, metaloizi, halogeni, gaze
nobile, lantanide şi actinide.
Vă prezint şi tabelul cu buletinul de analiză din care am extras elementele ce vor fi evidenţiate cu
culoarea galbenă.
RM1RM2RM3RM1RM2RM3
Thlocianat706991...Sodiu725900705...
Amoniac6,67,3252Nichel0,200,400,200,5
Arsenic0,30‹ 0,20,200,1Rubidiu0,350,350,50...
Bor0,200,20,40...Sulf6601.030962...
Calciu401675707300Seleniu‹ 5‹ 5‹ 50,1
Magneziu5,414,48,2100
Unităţi în mg/l
Tabelul 1
Pentru preţurile elementelor am consultat mai multe site-uri ale unor firme care tranzacţionează
unele dintre ele, oprindu-mă la http://www.chemicool.com/ . Trebuie făcută precizarea că acestea sunt
nişte preţuri orientative, medii, ele suferind o fluctuaţie în sus sau în jos pe bursă, în funcţie de cerere şi
ofertă. De asemenea, am considerat elementul în stare aproape pură, nu sub formă de oxizi, săruri sau
alte forme de prezentare sau paletizare şi transport, ştiut fiind faptul că o puritate scăzută înseamnă şi
un preţ scăzut. Dar aceasta este o altă discuţie care ar viza fiecare element în parte, pe grade de puritate
sau metode şi cantităţi de livrare, în funcţie de standarde şi de cerinţele specifice clienţilor şi
ofertanţilor, de posibilităţile de rafinare, cantităţi şi multe alte criterii. De asemenea, contează starea
aproape pură, deoarece are preţul cel mai ridicat şi mai aproape de realitate, ştiut fiind faptul că de
pildă, lemnul în picioare în pădure are un preţ, iar cel prelucrat sub formă de cherestea are alt preţ.
Bineînţeles că dacă se prezintă şi sub formă de mobilă, preţul acestuia creşte mult mai mult.
Nr. crt.Număr atomicElementSimbol chimicPret USD / 100 gramePret USD / 1 gramCantitate per tona
minereuValoare element per tona minereu
13LitiuLi27 0,27--
24BeriliuBe7487,48--
321ScandiuSc1.40014--
422TitanTi6616,611.0006.610
523VanadiuV2202,202.5005.500
624CromCr320,325016
727CobaltCo210,21306,30
828NichelNi7,70,07302,31
931GaliuGa2202,20300660
1032GermaniuGe3603,602072
1133ArsenAs3203,205.00016.000
1234SeleniuSe610,61--
1337RubidiuRb1.20012--
1438StrontiuSr1001--
1539YtriuY4304,30--
1640ZirconiuZr1571,57--
1741NiobiuNb180,18--
1842MolibdenMo440,44104,40
1944RutheniuRu1.40014--
2045RhodiuRh13.000130--
2146PaladiuPd5.83358,33--
2247ArgintAg1201,201012
2348CadmiuCd460,46--
2455CesiuCs1.10011--
2557LantanLa8008--
2658CeriuCe3803,80--
2759PraseodimPr4704,70--
2860NeodimNd4204,20--
2962SamariuSm3603,60--
3063EuropiuEu135.0001.350--
3164GadoliniuGd4504,50--
3265TerbiuTb4.04050,40--
3366DisprosiuDy4504,50--
3468ErbiuEr5405,40--
3569TuliuTm7.00070--
3670YterbiuYb1.40014--
3772HafniuHf1201,20--
3873TantalTa4504,50--
3976OsmiuOs7.70077--
4077IridiuIr4.20042--
4178PlatinaPt13.000130--
4279AurAu5.54055,401,583,10
4380MercurHg480,48--
4481TaliuTl480,48--
4583BismutBi390,39207,80
4690ThoriuTh----
4792UraniuU----
Tabelul 2
Surpriză? Sunt elemente de care nu ştiaţi? Şi eu am păţit chestia asta şi a trebuit să le verific în
Sistemul Periodic al lui Mendeleev pe unele dintre ele. Şi pentru mai multă claritate, am întocmit un
tabel cu utilizări ale acestor elemente. În paranteză fie spus, senatorul Haralambie Vochiţoiu,
vicepreşedintele Comisiei pentru Roşia Montană, de profesie inginer minier recunoaşte că este vorba
despre "48 de metale grele", fără a preciza care sunt acestea.
ElementUtilizari
- prepararea tritiului 3H, intră în compoziţia agenţilor de răcire din reactoarele nucleare
Beriliu- transparenţa la raze X îl recomandă pentru fabricarea ferestrelor şi a tuburilor pentru radiaţii X
- ca îngrăşământ
Titan- aliaje de Fe, V, Mo pentru aliaje puternice şi uşoare în industria aerospaţiala (motoare cu reacţie,
proiectile, nave spaţiale)
- uz militar
Vanadiu- aliaje de oţel şi titan pentru scule de mare viteză, motoare de avion, aeronautică
- aliaje cu galiu pentru magneţi şi superconductori
- galvanizare, catalizator pentru anumite reacţii chimice, coloranţi, colorarea verzuie a sticlei, detergenţi
- magneţi permanenţi
- catalizatori şi aliaje
- pirotehnie (focuri albe - indian), coloranţi (galben regal pentru vopsele de ulei)
- celule solare şi fotoelectrice, toner fotografic, camere de filmat, redresarea curentului electric,
copiatoare, luxmetre, explozibili
- sticlărie şi ceramică
- ceasuri atomice
Ytriu- pietre zirconia, monitoare pentru computere, lentile foto şi video, becuri economice
- izotopul radioactiv 90Y (produs în reactoarele nucleare de uraniu) se foloseşte la tratarea diferitelor
tipuri de cancer
- obtinerea de superconductori
- bijuterii
Molibden- creşte duritatea şi elasticitatea oţelului, rezistenţa termică şi la coroziune
- bijuterii, computere
- strat de acoperire prin galvanizare sau vaporizare pentru instrumente optice şi bijuterii
- contacte electrice
- electroplacare
Cesiu- izotopul radioactiv 133Ce este folosit ca oscilator cuantic pentru ceasuri atomice, fiind etalon
pentru Sistemul Internaţional de Unităţi la baza definirii etalonului pentru secundă
- substanţă de umplutură pentru lichidele de forat folosite pentru a atenua găurirea din timpul forării
- generatoare termoionice cu vapori de cesiu care convertesc energia termică în energie electrică
- izotopul radioactiv 133Ce poate fi folosit în dispozitive de dispersie radiologică (''bombe murdare'') -
atenţionare de la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică
Lantan- este folosit pentru acumulatorii NiMH utilizaţi la automobilele hibride ( o baterie pentru Toyota
Prius necesită aproximativ 10 kg de La)
Praseodim- este folosit la fabricarea magneţilor permanenţi de mare intensitate pentru motoare şi
generatoare electrice folosite la maşinile hibride şi turbine eoliene
- stroboscoape
Neodim- magneţi permanenţi pentru computere, telefoane mobile, echipamente medicale, jucării,
motoare, turbine eoliene, sisteme audio
- lasere cu raze X
- datare radioactivă
- izotopul radioactiv 153Sm este folosit în tratarea mai multor tipuri de cancer
- superconductori
- laseri
- lasere medicale
- laseri
- detectori seismici
- oţeluri refractare
- explozibili brizanţi
- pigmenţi, semiconductori
- muniţie
Uraniu- uraniul sărăcit se foloseşte la blindaje şi proiectile de uraniu sărăcit, ecrane pentru radiaţii,
containere de transport pentru materiale radioactive
Tabelul 3
MinereuSterilMinereuSterilMinereuSterilMinereuSterilMinereuSteril
01,37,00,30,1----1,67,1
14,26,115,07,2----19,214,5
23,26,217,28,5----20,414,6
35,06,413,510,1----18,516,5
411,09,94,99,2----15,919,1
50,50,215,319,0----15,819,2
6--14,520,5----14,520,5
7--13,121,9----13,121,9
81,06,05,37,14,12,23,26,313,521,5
91,56,311,116,2----12,522,5
102,715,23,52,13,40,34,33,613,921,1
1111,915,3--0,25,90,80,812,922,1
122,32,9--13,114,1--15,417,0
134,13,3--11,44,3--15,67,6
1415,116,2------15,116,2
Total63,9102,0113,6121,932,226,88,310,7218,0261,5
Tabelul 4
Sunt prezentate şi date estimative privind cantităţile de aur şi argint. Bineînţeles, aici nu sunt
incluse situaţiile în care se vor găsi filoane de aur şi argint, care ar putea creşte de câteva ori (de 7-8 ori
!!!) cantităţile de aur şi argint obţinute.
Rezerve exploatabile
steril:util
Au
g/tAg
g/tAu
tAg
Cetate63,91,495,6695,1361,71,60
Cîrnic113,61,629,74184,01106,51,07
Orlea32,21,182,2338,071,80,83
Jig8,31,6210,6513,488,41,29
Total218,01,527,47330,51628,41,20
Tabelul 5
Dar să nu mă pierd într-o dizertaţie inutilă (pentru moment). Având valoarea unei tone de
minereu şi ştiind cantităţile ce se vor exploata, putem face mai departe calculele. Astfel:
sau
sau
Uimire! Înseamnă că proiectul Roşia Montană valorează 6,3 trilioane de dolari!!! Şi asta nu este
tot. Nu am calculat valoarea elementelor evidenţiate pe fond galben (Tabelul 1) şi nici pe cele
evidenţiate cu culoare albastră. Este foarte posibil să se poată extrage multe tone din fiecare element
care nu a participat la precedentul calcul. Şi poate s-ar dubla sau tripla această valoare. Dar eu nu pot
decât să fac speculaţii. În schimb, aş prefera să pun întrebări.
Cum mi-aş proteja această imensă sumă de bani? La această valoare, aproape că nu ar mai conta
costurile de exploatare, salarii, redevenţe, taxe, carburanţi, energie electrică, şpăgi, promovare în media
şi acţiuni de lobby. Nu m-ar interesa nici poluarea care ar rezulta, chiar dacă ar fi cea asumată prin
proiect sau accidentală. Este ca şi cum aş face o simplă operaţie matematică: cât înseamnă un infinit
împărţit la doi? Tot un infinit. Dar un infinit împărţit la trei? Tot infinit. De ce infinit? Pentru că de atât
timp ar avea nevoie un om ca să câştige aceasta sumă, indiferent de pregătire, loc de muncă sau
naţionalitate. În valoare absolută, nu ar conta dacă eşti miner român la Roşia Montană sau broker
american pe Wall Street. Unul ar avea nevoie de un milion de vieţi, iar celălalt doar de o sută de mii. Şi
nu încercaţi să faceţi calculele, pentru că am ales aleator numărul de vieţi. Aş putea să le schimb între
ele şi tot nu ar conta, pentru că în timp ce minerul doar munceşte şi câştigă, celălalt poate să mai şi
piardă într-o zi agoniseala de câteva mii de ani.
Am adus aminte de şpăgi şi acţiuni de lobby? Cu banii aceştia aş putea cumpăra orice guvern, aş
putea cumpăra o majoritate dintre parlamentari (indiferent cărui partid aparţin) care să-mi creeze un
cadru legislativ favorabil. Aş putea cumpăra oricâţi consilieri locali sau gazetari şi orice om s-ar putea
intersecta cu interesele mele şi m-ar putea sprijini sau încurca. Mi-aş putea cumpăra oricât timp de
emisie aş dori la orice televiziune sau radio şi oricât spaţiu publicitar în orice spaţiu media. Cât m-ar
putea costa? Eu estimez între 2 şi 4 miliarde de dolari.
Dar eu aş face altceva cu banii aceştia. Pentru că eu sunt român şi patriot. Cu banii aceştia cred că
ne-am putea permite ca ţară (din punct de vedere financiar şi tehnologic) să ne exploatăm singuri aceste
rezerve fabuloase, pentru aproape toate elementele ce se găsesc în minereurile de la Roşia Montană. Şi
tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite (din punct de vedere financiar dar
nu şi tehnologic) o Staţie Spaţială Românească, o bază permanentă pe Lună şi una pe Marte, cu tot cu
costurile de aprovizionare şi dezvoltare. Şi tot ne-ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am
putea permite câteva mii de kilometri de autostradă (din punct de vedere financiar şi tehnologic) şi
asfaltarea tuturor şoselelor şi străzilor din ţară, cu tot cu spăgile aferente. Şi tot ar mai rămâne foarte
mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite reabilitarea infrastructurii feroviare naţionale (şi din punct de
vedere financiar dar şi tehnologic). Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea
permite reabilitarea sistemului sanitar (din punct de vedere financiar, tehnologic nu se pune problema),
astfel încât să nu mai fie nevoie să ne cumpărăm aspirină şi pansament la intrarea în spital, să nu mai fie
nevoie să dăm şpagă doctorilor, iar ei să nu mai fie nevoiţi să o ia. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani.
Şi cred că ne-am putea permite să ne reparăm şcolile, să le dotăm laboratoarele, să ne plătim profesorii.
Iar cu ajutorul lor am putea face Roşia Montană Valley, aşa cum americanii au Sillicon Valley. Şi tot ar
mai rămâne foarte mulţi bani. Şi aş mai putea continua lista cu nişte pensii decente. Şi tot ar mai rămâne
foarte mulţi bani. Şi s-ar crea sute de mii de locuri de muncă. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani.
Aştept propuneri pentru modalităţi de cheltuire a altor sume de bani. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi
bani.
- Gabriel Resources Ltd. („Gabriel Jersey") - simbol GBU pe bursa din Vancouver;
- FORICON - S.A.;
- Baupost.
Ar fi interesant de ştiut cine sunt aceste firme, care este obiectul lor de activitate, cărei legislaţii
se supun. Pentru că este greu de crezut că o firmă cu sediul într-un paradis fiscal trebuie să se supună
vreunui control riguros cu privire la activitatea minieră, în situaţia în care este foarte posibil să nu existe
legislaţie specifică. Astfel se însumează toate facilităţile şi lipsa reglementărilor din toate aceste ţări şi
paradisuri fiscale. În aceste condiţii se demonstrează că o eventuală tragere la răspundere a RMGC
pentru nerespectarea diferitelor obligaţii şi promisiuni asumate va fi, practic, imposibilă.
Dar în situaţia în care valoarea proiectului Roşia Montană este de cel puţin 6.300 miliarde de dolari s-ar
putea spune că ''viitorul sună bine''. Dacă facem raportul între această sumă şi populaţia României de
20.121.641 persoane (conform Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011) rezultă o valoare
de aproximativ 313.000 USD/persoană. E drept că această valoare s-ar raporta la durata de exploatare,
dar tot nu e o sumă de neglijat.
Întrebarea evidentă este de ce nu exploatăm noi ca ţară aceste bogăţii fabuloase? De ce trebuie să fim
slugi în loc să fim stăpâni? În situaţia în care ne vom exploata noi aceste rezerve am putea să aducem în
economie cel puţin 10 miliarde de dolari anual pentru următoarele sute de ani. Dar asta înseamnă că
trebuie să naţionalizăm aceste rezerve în interesul statului român