Sunteți pe pagina 1din 16

1

MEMBRUL INFERIOR
1. Fracturile parcelare de cap femural: *B) intereseaza mai putin de 1/3 din suprafata capului femural,
2. NU poate fi o complicatie a artroplastiei totale de sold: *C) cotiloidita,
3. Cea mai grava complicatie care poate aparea dupa protezarea de sold este: *D) boala trombo embolica,
4.Pentru stabilirea corecta a sediului fracturilor de col femural cel mai bun procedeu este:
*B) radiografia in rotatie interna,
5. O fractura de col femural al carei traiect face cu orizontala un unghi de 45 are gradul: B) Pauwels II,
6. Are risc mai mic de necroza aseptica de cap femural: *A) fractura de col femural cu cioc distal,
7. In care din urmatoarele afectiuni traveele osoase NU mai sunt paralele: *D) fracturi Garden III,
8. In fracturile de col femural NU apare: *D) abductie,
9. In fracturile de masiv trohanterian NU se poate folosi pentru osteosinteza: *E) hobanajul,
10. Reprezinta osteosinteza paracorticala: *A) DHS,
11. In fracturile de masiv trohanterian unghiul cervico-diafizar femural sufera procesul de: *A) varizare,
12. Fractura schiorilor are traiect: *C) spiroid,
13. Reprezinta complicatie imediata a fracturii diafizare femurale: *A) fractura deschisa dinauntru in afara,
14. In fractura de diafiza femurala, cea mai eficienta metoda de tratament chirurgical este cu: *A) tija zavorata,
15. La nivelul extremitatii distale a femurului, fracturi extraarticulare sunt: *B) fracturile diafizare joase,
16. In fracturile epifizei distale a femurului fragmentul distal se deplaseaza mai frecvent: *B) posterior,
17. Fracturile de rotula NU se trateaza chirurgical prin: *D) placa cu suruburi,
18. Fracturile de platou tibial se produc mai rar prin: *A) mecanism direct,
19. Fracturile dia-epifizare tibiale se produc mai frecvent prin: *A) mecanism direct,
20. NU reprezinta fracturi complexe ale ambelor oase ale gambei: *C) fracturile spiroide,
21. Fracturile supramaleolare tibiale: *B) sunt fracturi extraarticulare,
22. Alegeti raspunsul corect referitor la fracturile de diafiza tibiala: *C) cea mai frecventa localizare este la zona de
trecere,
23. Deplasarea fragmentelor in fractura de diafiza tibiala se face prin urmatoarele mecanisme, CU EXCEPTIA:
*E) hobanaj,
24. Cele mai frecvente complicatii imediate in fractura de diafiza tibiala sunt: *E) tegumentare,
25. Fractura trimaleolara este: *C) fractura ambelor maleole la care se adauga cea a marginii posterioare a pilonului
tibial,
26. Fractura la baza metatarsianului V: *A) se imobilizeaza 3 saptamani,
27. Proteza Moore: *D) se foloseste pentru hemiartropalstia de sold,

ENTORSE:
28. Entorsele se caracterizeaza, CU EXCEPTIA:
A) suprafetele articulare raman la locul lor;
B) durere;
C) laxitate articulara;
*D) pacientul descopera afectiunea la un control radiografic de rutina,
E) repere osoase normale;
29. Entorsa neglijata se manifesta prin urmatoarele, CU EXCEPTIA:
A) osificari periarticulare;
B) smulgeri osoase;
C) artroze;
D) osteoporoza difuza;
*E) trombembolii,
30. Entorsele: *C) pot implica smulgerea insertiei osoase a ligamentelor,
31. Cel mai frecvent entorsele sunt localizate la nivelul: *A) gleznei,
2
32. Entorsa de gradul II presupune: *C) ruptura partiala a ligamentului,
33. La examenul clinic al unei entorse NU apare: *C) crepitatie osoasa,
34. Impotenta functionala totala apare in: *C) Entorsa grava,
35. In entorsele genunchiului, cel mai frecvent e interesat: *B) aparatul ligamentar intern,
36. Cea mai mare valoare diagnostica in entorsa genunchiului o are: *E) miscarile articulare anormale,
37. Miscarea anormala in articulatia genunchiului specifica pentru leziunea ligamentului lateral intern este:
*A) abductia gambei,
38. Apar in entorsa de genunchi, CU EXCEPTIA: *C) durere localizata o data cu trecerea timpului,
39. In tratamentul leziunilor ligamentare ale genunchiului se are in vedere in primul rand: *B) stabilitatea articulatiei,
40. In stabilitatea articulatiei gleznei rolul fundamental il au: *B) muschii,
41. In entorsa tibio-tarsiana prin inversiunea (supinatie + adductie) piciorului, semnele clinice predomina:
*E) pe fata externa a gleznei,
742. In entorsa tibio-tarsiana prin eversiune (pronatie + abductie) a piciorului, semnele clinice predomina:
*D) pe fata interna a gleznei,
43. In entorsele medio tarsiene semnele clinice predomina: *C) pe fata dorsala a piciorului,
44. In entorsele subastragaliene semnele clinice predomina: *A) inferior, submaleolar,
45. Entorsele membrului superior: *C) intereseaza mai frecvent articulatia radio-carpiana,

1. Decalajul: deplasare in rotatie inverse a celor 2 fragmente;
2. Procedeul Papineau: in osteomielita;
3. Osteosinteza in fracturile de clavicula: fr cu fragment ascutit cu amenintarea vaselor si tegumentelor;
4. Avantajele osteosintezei centromedulare: focar inchis;
5. Tratamentul fractura col femural Gordon 3-4 la tanar: proteza bipolara necimentata;
6. Care este cea mai frecventa origine a metastazelor osoase? tumora de glanda mamara;
7. Formatiunile care alcatuiesc segmental de miscare: corp, disc, a. zigapofizare, system ligamentar;
8. Constatarea rectoragiei dupa un traumatism: fractura interna deschisa a bazinului;
9. Semn de instabilitate verticala intr-o fractura de bazin: smulgerea spinei ischiadice;
10. Primul ajutor intr-o hemoragie membru inferior: compresiune directa cu pansament;
11. Pozitie vicioasa, extensia coapsei, adductie, rotatie interna: luxatie de cap femural post inalta;
12. La lovirea din spate a unui automobile hiperextensia se produce din cauza: lipsei tetierei;
13. Etiologia osteomielitei: cel mai frecvent germen stafilococul auriu;
14. Aspectul osteomielitei la adult: periostita si sechestre osoase;
15. Localizarea skip metastazelor: inafara zonei reactive;
16. Tumora cea mai frecventa la adult de peste 40 de ani: metastaza osoasa;
17. Aspect sarcom Ewing: Bulb de ceapa;
18. T0 inseamna : tumora in situ ce nu depaseste capsula si compartimentul;
19. Abces osifluent: periostita albuminoasa Ollier;
20. Mielom multiplu: proportii egale femei-barbati 40-70 de ani;
21. Tratamentul osteomielitei: procedeu Papineau;
22. Pentru o tumora maligna, tratamentul este: marginal, prin tesut sanatos;
23. Tratamentul entorsei medii de: glezna 10-14 zile, genunchi 21-30 de zile;
24. Diseminarea in TBC osteoarticular: hemoragic, limfatic, contiguitate (eroziunea ggl. paravertebrali);
25. Ruperea lig. Post. Int. X: translatarea post. a tibiei, sub condil cu genunchiul flectat;
26. Ruptura de lig. X ant.: cu genunchiul in hiperextensie;
27. Pacient 25 de ani politraumatizat cu fractura de col femural: extensia continua, trat. chir. suruburi;
28. Faza de inceput a coxartozei se vede pe Rx : prin pensarea spatiului articular;
29. Stadiul II al cosolidarii fracturii: 6-17 zile, calus moale, fibrocondroid;
30. Diferenta intre stadiu III si IV Garden: integritatea repliului pectineo-foveal;
31. Osteosinteza olecranului: prin hobanaj;
32. Fractura Galeazii: diafiza radiala 1/3 distal cu luxatia in jos si inapoi a capului cubital prin ruperea lig.
triunghiular;
33. Sindrom de compartiment anterior: subacut/cronic dupa eforturi fizice excesive;
34. Pacient in decubit dorsal cu mana in abductie: semn de instabilitate ant. a umarului;
3
35. Fractura col chir. humerus cu angrenare in: fracturi prin adductie/abductie;
36. Fracturi pertrohanteriene, trat.: chir., DHS, cui Dama, lama placa;
37. Fractura de varf de rotula, trat.: varful este incastrat intr-o ancosa pe care o facem in frag. Mare;
38. Diastazisul tibio-peronier: se datoreaza lig. tibio-peronier distal;
39. O fractura de ram IIP si disjunctie pubiana ne obliga sa cautam: luxatie sau fractura de col femural opus;
40. Fractura, glob vezical uretroragie: ruptura de uretra membranoasa;
41. Cifoza T3-T12: - 30 grade;
42. O fractura cu angulatie la pacient in varsta se datoreaza: - osteoporozei
43. Tasare mai mica de 1/3 la varstnici: - repaus la pat, mers de gravida;
44. Fractura prin decelare: - hiperflexie;
45. Tasare mai mare de 1/3 col. Vertebr, exceptie: - femeie cu osteoporoza;
46. Tratamentul cu osteosinteza cu focar inchis are cel mai important avantaj: - risc scazut de infectie;
47. tuberculostaticele de releu: - etambutolul si pirazinamida;

1. Fracturile de 1/3 lat. de clavicula tratate cu brosa Kirschner sunt: fractura deschisa, fragmente ascutite sub
tegument;
2. Un pacient cu fractura dezangrenata de col femoral cu ciroza hepatica si cu timp de protrombina 50%, tratament:
imobilizare cu aparat gipsat pelvi-podal si imobilizare precoce;
3. Tratament modern osteosarcom: rezectie + chimio- + radio- + imunoterapie;
4. Hiperextensia e caracterizata de: - lovitura din spate a masinii;
5. Aparat gipsat pentru o fractura-luxatie la nivelul C5-C6 cu transectie mielica se recomanda dupa: - reducere si
tractiune transcraniana;
6. Pentru o fractura T12 cu HTA secundara si insuficienta cardiaca: - imobilizare la pat 10-14 zile, apoi imobilizare
apoi adopta mers de gravida;
7. Semnul morarului: - entorsa genunchiului, test Appley in compresiune si distractie;
8. Osteomielita ce se preteaza la drenaj inspiratie-aspir: - nu se umple pentru ca favorizeaza infectia;
9. Tumorile prin lichide maligne din totalul afectiunilor osoase: - reprezinta 8-10%
10. Arhitect cade in cot si face fractra Nasson III: - reducere sangeranda, extragerea fragmentului si gips;
11. Membrul inferior in adductie, extensie si rotatie interna: -luxatie femurala posterioara inalta iliaca;
12. Copil cu aparat gipsat brahiopalmar prezinta durere, parestezii si scaderea fortei musculare: - sindrom de
compartiment;
13. Pacient perfuzat cu solutie cristaloida se monitorizeaza: - diureza;
14. Cel mai mare dezavantaj al placii de osteosinteza: - distruge circulatia periostala si endostala;
15. Trombamicina face parte din familia: - aminoglicozidelor
16. Fractura bimaleolara si ruptura posterioara de pilon tibial: - imobilizare in cizma peste genunchi 3 saptamani
apoi sub genunchi 3 luni, mobilizare 6 saptamani;
- + subluxatie scoaterea cizmei, gips, flexie dorsala;
17. Diastazis tibio-peronier inferior se vede mai bine: - Rx de fata, se indeparteaza fata interna a maleolei fibulare;
18. Lavajul plagii deschise: - ser fizologic si solutie Ringer;
19. Sangereaza cel mai frecvent la nivelul bazinului: - os spongios;
20. Incidenta oblic-alara se vede cel mai bine: - marginea anterioara a cotilului si coloana posterioara;
tumora osoasa la un pacient de peste 45 de ani poate fi: - metastaza viscerala;
21. In luxatia prin inversiunea piciorului primul care se lezeaza: - ligamentul fibulo-tibial anterior;
22. Conform Gustilo-Anderson, plaga de tip II: - energie medie mai mare de 2 cm cominutiva;
23. Citotipia si histotipia sunt caracteristice: - tumorilor benigne;
24. In tasarea vertebrelor e interesat: - corpul vertebral;
25. Pacient cu politraumatism si obstructie cai respiratorii: - se rezolva dezobstructia cailor respiratorii;
26. Leziuni cu decolare tegumentara si sangerare masiva: - tratament cu pansament compresiv steril;

27. Sarcom Ewing: - ratie periostala in bulb de ceapa;
28. Skip metastaze: - insule de celule tumorale aflate la distanta de zona reactiva, dau recidiva locala;
29. Proliferare de tesut osos matur: - osteom;
30. Embolia grasoasa apare datorita: - unor modificari ale lipoproteinelor circulante;
31. Fractura in 1/3 medie a claviculei: - bandaj tip Dessault;
32. Segment motor: - structuri articulare si vasculonervoase;
4
33. Osteotomia se face cu scop: - decompresie vasculara si modificarea regimului circulator;
34. Clinic diagnosticul de entorsa: - miscari anormale;
35. Conditie pentru formarea calusului: - fixare ferma;
36. Fractura deschisa tip III: - tratament cu fixator extern;
37. Copil cu fractura de clavicula se imobilizeaza dupa metoda: - Ombredane;
38. Lucatia coxofemurala anterioara joasa: - pozitia piciorului: flexie, abductie, rotatie externa;
39. Compresia axiala: - determina fractura prin casare;
40. Tumora beningna agresiva: - G1 T1-2 M0;
41. Metastaza osoasa in stadiul de prefractura: - tratament chirurgical si radio- chimio- imunoterapie;
42. Lezarea partiala de menisci: - septomie partiala;
43. Modificarea celulelor tumorale: - modificari ADN;
44. Tuberculostatice majore: - HIN, streptomicina si rifampicina;
45. Este semnul Ludloff: - face flexia in clinstatism darn u face flexie in pozitie sezanda;
46. Fractura- luxatie Montegia- Stanciulescu: - este fractura de 1/3 proximala ulna si luxatia anterioara a capului
radiusului;
47. Cauza frecventa de uzare a protezelor: - interfata proteza-os si particulele de uzura;
48. Tratament fracturi cominutive de humerus: - aparat gipsat toracobrahial, Caldwell brahiopalmar, osteosinteza;
49. Sportiv face miscarea brusca de rotatie cu membrul fixat pe sol: - fractura spiroida;
50. Neuropraxie: - intreruperea temporara a functiei;
51. Luxatie coxofemurala netratata la timp: - are risc de necroza cap femural;
52. Un pacient cu artroza de genunchi are dureri nocturne. Cauza: - staza venoasa;
53. Tratamentul triadei nefaste: - chirurgical, operatia Dont, sectomia interna, (reinsertia lig. X anterior, Lig. Col.
Int.) + aparat gipsat;
54. Indicatiile tijei K: ?????




diverse

1. Care din urmatoarele fracturi de bazin corespund tipului A ( fracturi stabile) dupa clasificarea Tile:
a. Fractura izolata a aripii iliace.
b. Fractura simpla verticala la nivelul gaurii obturate.
c. Fractura dubla verticala la nivelul gaurii obturate si gaurilor sacrate.
d. Disjunctia pubiana.
e. Disjunctia pubiana cu fractura verticala a osului iliac.

2. Care din urmatoarele semne sunt foarte sugestive pentru o fractura dubla verticala a inelului pelvin:
a. Scurtarea aparenta a unui membru pelvin.
b. Durerea abdominala.
c. Posibilitatea apropierii sau departarii crestelor iliace una fata de cealalta.
d. Palparea unui gol mare la nivelul simfizei pubiene.
e. Impotenta functionala.

3. O fractura dubla verticala a inelului pelvin, cu deplasare, se poate trata prin:
a. Repaos la pat pentru 6 saptamani.
b. Imobilizare n aparat gipsat pelvicrural pentru 6 saptamni.
c. Tractiune continua supracondiliana omolaterala timp de 6saptamni.
d. Mobilizare precoce (tratament functional).
e. Reducere extemporanee si osteosinteza cu fixator extern.

4. Care din urmatoarele entitati patologice reprezinta complicatii ale unei fracturi de inel pelvin cu deplasare:
a. Ruptura de uretra.
b. Ruptura de vezica urinara.
c. Hematomul retro sau subperitoneal.
5
d. Coxartroza secundara.
e. Ileusul paralitic.

5. ntr-o fractura de perete posterior de cavitate cotiloida cu luxatie posterioara a capului femural, tratamentul este:
a. Montarea unei tractiuni supracondiliene pentru reducere progresiva.
b. Aplicarea unui aparat gipsat pelvipodal pentru 6 saptamni.
c. Tratament chirurgical peste 2-3 zile cnd se vor rezolva si luxatia si fractura.
d. Reducerea luxatiei la prezentare si montarea unei tractiuni supracondiliene.
e. Fractura trebuie redusa chirurgical si fixata cu suruburi sau placa modelata.
6. ntr-o fractura cominutiva de fund de cotil cu luxatia intrapelvina a capului femural, la o persoana n vrsta,
tratamentul de preferat este:
a. Tratament functional.
b. Imobilizare n aparat gipsat pelvipodal pentru 6 saptamni.
c. Tractiune continua bipolara supracondiliana si transtrohanteriana 6 saptamni.
d. Tractiune continua pe directia colului femural prin intermediul unui surub transcervicocefalic timp de 6 saptamni.
e. Reducerea chirurgicala a luxatiei si a fracturii n aceeasi sedinta operatorie.

7. Entorsa grava (gradul III) se caracterizeaza prin:
a. Elongatie ligamentara
b. Revarsat sanguin n articulatie.
c. Ruptura completa, izolata, a unui ligament extraarticular.
d. Ruptura completa a unuia sau mai multor ligamente si a capsulei articulare.
e. Instabilitate articulara.

8. Triada nefasta (O Donogue) n entorsele de genunchi se caracterizeaza prin urmatoarele leziuni:
a. LIAE, LIPI, lig. colateral medial.
b. LIAE, LIPI, lig. colateral lateral.
c. LIAE, LIPI, meniscul medial.
d. LIAE, lig. colateral medial, meniscul medial.
e. Lig.colateral medial, meniscul medial, capsula posterioara.

9. Semnul lui Lachman, aplicat n laxitatile cronice de genunchi, este patognomonic pentru urmatoarele leziuni:
a. Lig. colateral medial.
b. Lig. colateral lateral.
c. LIAE.
d. LIPI.
e. Capsula posterioara.

10. Sertarul anterior la 90 de grade in rotatie externa, pozitiv, la examinarea genunchiului, este caracteristic pentru
urmatoarele leziuni:
a. LIAE, capsula posteroexterna.
b. LIAE, capsula posterointerna.
c. LIAE, LIPI.
d. LIAE, tendon rotulian.
e. LIAE, menisc medial.
11. Entorsa de genunchi, cu leziunea completa, izolata, a ligamentului colateral medial, se trateaza cu cele mai bune
rezultate, prin:
a. Sutura sau reinsertia chirurgicala.
b. Ligamentoplastie cu fascia lata.
c. Atela gipsata femuropodala pentru 3 saptamni.
d. Aparat gipsat femuropodal pentru 6 saptamni.
e. Tratament functional.
12. ntr-o entorsa de glezna produsa prin mecanism de supinatie si adductie, cel mai frecvent este lezat:
a. Lig. astragalocalcanean.
b. Lig. peroneoastragalian
6
c. Lig. peroneocalcanean.
d. Lig. tibioperoniere distale.
e. Capsula posterioara.
13. Luxatia acromioclaviculara completa este posibila numai dupa lezarea:
a. Capsulei artic. acromioclaviculare.
b. Lig. acromioclaviculare.
c. Fractura extremitatii laterale a claviculei.
d. Lig. coracoclaviculare.
e. Lig. coracoacromial.
14. Tehnica Weaver-Dunn de reducere si fixare a unei luxatii acromioclaviculare vechi, presupune urmatoarele:
a. Rezectia extremitatii laterale a claviculei.
b. Transplantarea vrfului coracoidei pe clavicula.
c. Fixarea claviculei la coracoida cu un surub.
d. Transpozitia ligamentului coracoacromial de pe acromion pe clavicula.
e. Fixarea claviculei la acromion cu brose K.
15. ntr-o luxatie anterioara de umar, bratul se gaseste n pozitie de:
a. Abductie.
b. Adductie.
c. Rotatie interna.
d. Rotatie externa.
e. Abductie de peste 90 de grade.
16. Care este principala complicatie a procedeului Kocher de reducere a unei luxatii scapulohumerale:
a. Ruperea capsulei articulare.
b. Fractura de trohiter.
c. Lezarea nervului axilar.
d. Fractura spiroida a diafizei femurale.
e. Fractura supracondiliana de humerus.
17. Leziunea Bankart n luxatiile de umar consta n:
a. Ruperea capsulei articulare.
b. Ruperea muschiului subscapular.
c. Ruperea lig. glenohumerale anterioare.
d. Dezinsertia labrum-ului glenoidal de pe marginea anterioara a glenei.
e. Tesirea marginii anterioare, osoase, a glenei.
18. Leziunea nervului ulnar, ntr-o luxatie de cot, duce la imposibilitatea:
a. Flexiei degetelor.
b. Flexiei minii pe antebrat.
c. Abductiei degetelor.
d. nclinatiei radiale a minii.
e. Extensiei minii pe antebrat.
19. ntr-o luxatie traumatica de sold, cu membrul pelvin in atitudine de scurtare, rotatie interna si adductie, avem de a
face cu forma anatomoclinica:
a. Iliaca.
b. Ischiatica.
c. Obturatorie.
d. Pubiana.
e. Orice forma.
20. Principala complicatie tardiva a unei luxatii traumatice de sold este:
a. Luxatia recidivanta.
b. Necroza avasculara a capului femural.
c. Redoarea de sold.
d. Condromatoza de sold.
e. Instabilitatea cronica de sold.

coloana:
1)Sediul de electie al fracturilor tasare ale coloanei vertebrale se afla :
7
a) la nivelul zidului posterior
b) la nivelul arcului posterior
c) la nivelul complexului capsulo-ligamentar posterior
d) la nivelul corpului vertebral
e) la nivelul pediculilor
2)Segmentul motor dintre piesele vertebrale este alcatuit din :
a) discurile intervertebrale + pediculi + ligamente galbene+lame vertebrale+ lig. Interspinoase
b) discurile intervertebrale + articulatiile intervertebrale + ligamentele intervertebrale
c) discurile intervertebrale + pediculi + lame vertebrale+ lig. Interspinoase
d) discurile intervertebrale + pediculi + ligamentele intervertebrale
e) discurile intervertebrale + ligamente galbene + lame vertebrale
3) Curburile fiziologice ale coloanei vertebrale sunt :
a) cifoza cervicala , lordoza dorsala , cifoza lombara
b) cifoza cervicala , lordoza dorsala , lordoza lombara
c) lordoza cervicala , lordoza dorsala , cifoza lombara
d) lordoza cervicala , cifoza dorsala , lordoza lombara
e) cifoza cervicala , cifoza dorsala , lordoza lombara
4)Care afirmatie este corecta privind mecanismul de hiperextensie al coloanei cervicale :
a) este un mecanism direct
b) este ntlnita la un pasager aflat n autovehicolul ce este tamponat brusc din spate
c) este ntlnita la fractura cu separare a maselor laterale ale atlasului
d) este ntlnita la un pasager aflat n autovehicolul ce se loveste frontal n decor
e) este ntlnita la fractura tasare a corpului vetebral al coloanei toraco-lombare
5) Care din urmatoarele afirmatii este corecta , privitor la fracturile stabile de coloana :
a) nu se mai deplaseaza secundar
b) au evolutie complicata cu riscuri neurologice
c) sunt produse prin mecanism de hiperextensie- rotatie
d) sunt produse prin mecanism de hiperflexie- rotatie
e) sunt fracturi de tip C
6) Mecanismul de producere al fracturilor vertebrale ce implica tasarea cuneiforma anterioara este de :
a) hiperflexie
b) hiperextensie
c) torsiune
d) cupluri de forta nociva
e) direct
7) Care afirmatie nu este corecta privind fracturile instabile de coloana :
a) se deplaseaza secundar
b) au evolutie complicata cu riscuri neurologice
c) se trateaza cu tratament functional
d) sunt produse prin mecanism de hiperflexie- rotatie
e) sunt fracturi de tip C
8) Fracturile dorso-lombare stabile cu tasare sub 1/3 din naltimea corpului vertebral la vrstnici , tarati se trateaza cu
predilectie :
a) chirurgical , reducere si osteosinteza cu placi si suruburi, sau tije
b) ortopedic , prin reducere a deplasarii prin aparat gipsat BOHLER n rectitudine
c) functional , prin repaus la pat tare 10-14 zile si apoi recuperare 2 luni mers cu translarea centrului de greutate pe
arcul posterior intact (ca o gravida)
d) repaus la pat 1 luna si apoi imobilizare n corset ortopedic n rectitudine 2-3 luni
e) chirurgical prin artrodeza vertebrala posterioara
9) Centri traumatici , locul de electie al leziunilor traumatice ale coloanei toraco-lombare sunt :
a) T5-T6
b) T11-L2
c) T1-T3
d) T9-T10
e) L4-L5
8
10) Centri traumatici , locul de electie al leziunilor traumatice ale coloanei cervicale sunt :
a) baza craniului si C1
b) C1-C2 si C5-C6
c) C2-C3 si C4-C5
d) C4-C5 si C6-C7
e) C2-C3 si C6-C7
11) Care afirmatie este corecta privind mecanismul de forfecare al coloanei cervicale :
a) este un mecanism direct
b) apare n tamponarile auto fiind o succesiune de deceleratie-acceleratie
c) apare n tamponarile auto fiind o succesiune de acceleratie-deceleratie
d) nu este o combinatie de mecanisme cuplu de forta nociva
e) implica fractura ambelor platouri vertebrale
12) Care afirmatie este corecta privind fracturile mielice cu tetraplegie :
a) nu afecteaza nevraxul cervical
b) initial sunt spastice , apoi sunt flasce
c) se trateaza prin imobilizare n corset gipsat
d) n evolutia lor 1/3 se vindeca , 1/3 mor si 1/3 ramn sechelari
e) n evolutia lor doar 2 % se vindeca
13)Care afirmatie nu este corecta privind luxatia rotatorie atlanto-axoidiana
a) se mai numeste fractura spnzuratilor
b) este frecvent ntlnita la copilul sub 5 ani
c) examenul radiologic este relevant
d) radiografia de fata cu gura deschisa arata inegalitatea spatiului dintre apofiza odontoida si masele laterale ale
atlasului , precum si ntre masele laterale ale atlasului si articularele axisului
e) se imobilizeaza n guler Schantz
14) Care afirmatie este corecta privind fracturile vertebrale cervicale :
a) sunt leziuni ntotdeauna mielice
b) leziunile deasupra lui C7 nu necesita niciodata imobilizare
c) actualmente se opereaza aproape toate fracturile cervicale cu deplasare , recente sau vechi , pentru siguranta
stabilizarii si evitarea complicatiilor
d) actualmente se opereaza fracturile apofizelor transverse
e) actualmente se opereaza fracturile apofizelor spinoase
15) Care afirmatie nu este corecta privind fracturile vertebrale cervicale :
a) adeseori se nsotesc de leziuni mielice
b) leziunile deasupra lui C7 nu necesita niciodata imobilizare
c) actualmente se opereaza aproape toate fracturile cervicale cu deplasare , recente sau vechi , pentru siguranta
stabilizarii si evitarea complicatiilor
d) actualmente se trateaza ortopedic fracturile apofizelor transverse
e) actualmente se trateaza ortopedic fracturile apofizelor spinoase
16) Imobilizarea gipsata n fractura luxatie mielica C5-C6 cu transsectiune mielica este :
a) efectuata dupa reducere chirurgicala , decompresiune si artrodeza intersomatica
b) efectuata dupa reducere lenta si tractiune craniana 10-20 zile
c) contraindicata datorita riscului de aparitie a escarelor
d) facuta n corset tip MINERVA mic
e) facuta n corset tip MINERVA mare cu viziera ridicata
17) O fractura cu tasarea corpului vertebral T 12 , de peste 1/3 din naltimea corpului vertebral cu fracturarea zidului
posterior , la un bolnav n vrsta de 25 ani schior, se :
a) imobilizeaza la pat 10 14 zile , apoi se imobilizeaza n corset gipsat n rectitudine timp de 2-3 luni
b) imobilizeaza la pat 1 luna , apoi se imobilizeaza n corset gipsat n rectitudine timp de 2-3 luni
c) se reduce prin metoda BOHLER prin reclinatie imobilizandu- se in corset gipsat 2 luni
d) imobilizeaza la pat 10 14 zile , apoi adopta un mers de gravida , transladu-si centrul de greutate posterior timp de
2 luni
e) imobilizeaza n corset tip MINERVA mic
18) O fractura cu tasarea corpului vertebral T 12 , sub 1/3 din naltimea corpului vertebral , la un bolnav in vrsta de
75 ani , cu insuficienta cardiaca si HTA stadiul II se :
9
a) imobilizeaza la pat 10 14 zile , apoi se imobilizeaza n corset gipsat n rectitudine timp de 2-3 luni
b) imobilizeaza la pat 1 luna , apoi se imobilizeaza n corset gipsat n rectitudine timp de 2-3 luni
c) se reduce prin metoda BOHLER prin reclinatie imobilizandu- se n corset gipsat 2 luni
d) imobilizeaza la pat tare 10 14 zile , apoi adopta un mers de gravida , transladu-si centrul de greutate posterior
timp de 2 luni
e) imobilizeaza n corset tip MINERVA mic
19) O fractura cominutiva , cu tasarea corpului vertebral T12 , cu interesarea zidului posterior al corpului vertebral ,
evidentiat la ex. CT , la un bolnav n vrsta de 25 ani schior, se :
a) imobilizeaza la pat 10 14 zile , apoi se imobilizeaza n corset gipsat n rectitudine timp de 2-3 luni
b) actualmente se opereaza , reducere osteosinteza transpediculara pentru siguranta stabilizarii si evitarea
complicatiilor
c) se reduce prin metoda BOHLER prin reclinatie imobilizndu- se n corset gipsat 2 luni
d) imobilizeaza la pat tare 10 14 zile , apoi adopta un mers de gravida , transldu-si centrul de greutate posterior
timp de 2 luni
e) imobilizeaza n corset tip MINERVA mic
20)O fractura a apofizei odontoide cu luxatia anterioara a atlasului , la un bolnav n vrsta de 25 ani schior, se :
a) intervine chirurgical de urgenta , reducere si artrodeza posterioara C1C2 sau occipito-atlanto- axoidiana apoi
imobilizare n corset MINERVA mare 5-6 luni
b) imobilizare n corset gipsat n reclinatie 2-3 luni
c) intervine chirurgical de urgenta , reducere si artrodeza posterioara C1C2 sau occipito-atlanto- axoidiana si apoi
imobilizare n corset MINERVA mic 5-6 luni
d) imobilizeaza la pat 1 luna , apoi se imobilizeaza n corset gipsat n rectitudine timp de 2-3 luni
e) imobilizeaza la pat 10 14 zile , apoi se imobilizeaza n corset gipsat n rectitudine timp de 2-3 luni



FRACTURILE COLOANEI VERTEBRALE i BAZINULUI.

1. Fracturile vertebrale cuneiforme anterioare (tasare) se produc mai ales prin mecanism de:
a. hiperflexie
b. hiperextensie
c. compresiune vertical
d. torsiune

2. n fracturile instabile de coloan lombar care prezint tulburri neurologice se recomand:
a. tratament funcional
b. imobilizare n corsert gipsat
c. reducere sngernd i artrodez vertebral

3. Complicaiile viscerale imediate cele mai frecvente n fracturile inelului pelvin sunt cele:
a. uretrovezicale
b. vasculare
c. intestinale
d. genitale

4. Traciune continu bipolar (supracondilian i transtrohanterian) la un unghi de 90 de grade ntre direciile de
traciune are indicaie de elecie n:
a. luxaia de old
b. fracturile de cavitate cotiloid fr deplasare
c. fractura cominutiv de cavitate cotiloid cu luxaie intrapelvin a capului femural

5. Suspensia n hamac a bazinului se folosete n:
a. fractura de cavitate cotiloid
b. fractura izolat a aripii iliace
c. disjuncia pubian
10










ENTORSE i LUXA|II

1. Testul Lachman (sertar anterior al genunchiului n poziie de uoar flexie) este sugestiv pentru:
a. fracturile de platou tibial cu deplasare
b. lexiunea complet a ligamentului ncruciat anteroextern
c. leziunea complet a ligamentului ncruciat posterointern
d. leziunea ligamentului colateral medial

2. Semnul clapei de pian se ntlnete n:
a. fracturile n treimea medie a claviculei
b. luxaia acromioclavicular propriu-zis
c. entorsa acromioclacicular
d. fracturile de acromion

3. n luxaia scapulohumeral anterioar braul se gsete n poziie de:
a. rotaie intern i abducie
b. rotaie intern i adducie
c. rotaie extern i abducie
d. rotaie extern i adducie

4. Entorsa de gradul I de glezn se trateaz prin:
a. imobilizare cu benzi adezive
b. aparat gipsat (cizm gipsat) pentru 14 zile
c. intervenie chirurgical imediat cu sutura ligamentelor rupte

5. Complicaia tardiv cea mai redutabil dup o luxaie de old redus este:
a. scurtarea membrului respectiv
b. paralizia nervului sciatic
c. necroza posttraumatic a capului femural

Intrebari examen studenti

FRACTURILE COLOANEI VERTEBRALE }i BAZINULUI.

6. Fracturile vertebrale cuneiforme anterioare (tasare) se produc mai ales prin mecanism de:
e. hiperflexie
f. hiperextensie
g. compresiune vertical`
h. torsiune

7. Fractura arcului posterior al axisului (fractura sp@nzura\ilor) cu deplasarea anterioar` a corpului vertebral se
produce prin:
a. hiperflexie
b. hiperextensie violent`
c. [nclinare lateral` for\at`
11

8. La pacien\ii tineri, activi, care prezint` o fractur` stabil` a corpului vertebral lombar cu tasare de peste o treime din
[n`l\imea corpului vertebral se indic`:
a. tratament func\ional
b. reducerea fracturii prin reclina\ie verical` pe dou` planuri diferite (Bohler)
c. trac\iune continu` halopelvic`

9. {n fracturile instabile de coloan` lombar` care prezint` tulbur`ri neurologice se recomand`:
d. tratament func\ional
e. imobilizare [n corsert gipsat
f. reducere s@nger@nd` ]i artrodez` vertebral`

10. Zonele slabe ale inelului pelvin la nivelul c`rora se produc cel mai frecvent fracturile verticale sunt:
a. gaura obturat`
b. g`urile sacrate
c. cavitatea cotiloidian`
d. tuberozitatea ischiatic`

11. Manevra Verneuil (de apropiere manual` a crestelor iliace) esye pozitiv` [n:
a. fractura de spin` iliac` anterosuperioar`
b. fractura simpl` vertical` a g`urii obturate
c. fractura dubl` vertical` a inelului pelvin

12. Complica\iile viscerale immediate cele mai frecvente [n fracturile inelului pelvin sunt cele:
e. uretrovezicale
f. vasculare
g. intestinale
h. genitale
13. Complica\ia tardiv` cea mai redutabil` a fracturii de cavitate cotiloidian` cu deplasare este:
a. scurtarea membrului pelvin respectiv
b. coxartroza posttraumatic`
c. scolioza lombar` posttraumatic`

14. Trac\iune continu` bipolar` (supracondilian` ]i transtrohanterian`) la un unghi de 90 de grade [ntre direc\iile de
trac\iune are indica\ie de elec\ie [n:
d. luxa\ia de ]old
e. fracturile de cavitate cotiloid` f`r` deplasare
f. fractura cominutiv` de cavitate cotiloid` cu luxa\ie intrapelvin` a capului femural

15. Suspensia [n hamac a bazinului se folose]te [n:
d. fractura de cavitate cotiloid`
e. fractura izolat` a aripii iliace
f. disjunc\ia pubian`












12



















ENTORSE }i LUXA|II

6. Testul Lachman (sertar anterior al genunchiului [n pozi\ie de extensie) este sugestiv pentru:
e. fracturile de platou tibial cu deplasare
f. lexiunea complet` a ligamentului [ncruci]at anteroextern
g. leziunea complet` a ligamentului [ncruci]at posterointern
h. leziunea ligamentului colateral medial

7. {n entorsele grave de genunchi triada nefast` (ODonoghue) const` din asocierea urm`toarelor leziuni:
a. ligamentul [ncruci]at anteroextern, meniscul medial, ligamentul colateral medial
b. ligamentul [ncruci]at anteroextern, meniscul medial, ligamentul colateral lateral
c. ligamentul [ncruci]at posterointern, meniscul medial, ligamentul colateral medial

8. }ocul rotulian prezent la examinarea genunchiului sugereaz`:
a. bursit` prerotulian`
b. hidartroz`
c. hemartroz`

9. Semnul clapei de pian se [nt@lne]te [n:
e. fracturile [n treimea medie a claviculei
f. luxa\ia acromioclavicular` propriu-zis`
g. entorsa acromioclacicular`
h. fracturile de acromion

10. {n luxa\ia scapulohumeral` anterioar` bra\ul se g`se]te [n pozi\ie de:
e. rota\ie intern` ]i abduc\ie
f. rota\ie intern` ]i adduc\ie
g. rota\ie extern` ]i abduc\ie
h. rota\ie extern` ]i adduc\ie

11. Complica\ia nervoas` cea mai frecvent` a luxa\iei scapulohumerale este pareza sau paralizia nervului:
a. median
b. radial
c. axilar (circumflex)
d. ulnar

13
12. Opera\ia Bankart (reinser\ia labrumului glenoidal la nivelul marginii anteroare a cavit`\ii glenoide scapulare) este
indicat` [n:
a. fracturile de cap humeral
b. luxa\iile recidivante de um`r
c. fracturile de cavitate glenoid`

13. Entorsa de gradul II de glezn` se trateaz` prin:
d. imobilizare cu benzi adezive
e. aparat gipsat (cizm` gipsat`) pentru 14 zile
f. interven\ie chirurgical` imediat` cu sutura ligamentelor rupte

14. {n luxa\ia de ]old, dac` membrul pelvin luxat se g`se]te [n pozi\ie de extensie, adduc\ie ]i rota\ie intern` [nseamn` c`
luxa\ia respectiv` este:
a. iliac`
b. ischiatic`
c. obturatorie
d. pubian`

15. Complica\ia tardiv` cea mai redutabil` dup` o luxa\ie de ]old tratat` este:
d. scurtarea membrului respectiv
e. paralizia nervului sciatic
f. necroza posttraumatic` a capului femural


Care este tratamentul de electie al unei fracturi de col femural Garden IV la un pacient de 68 ani, fara
tare medicale semnificative, care se deplasa in comunitate inainte de accident?
Reducere si fixare cu brose
Hemiartroplastie cu proteza Moore
Artroplastie cu PTC
Imobilizare ap. gipsat pelvi-podal 3 luni
Reducere si fixare cu tije Ender

Care este tratamentul de electie al unei fracturi de col femural Garden IV la un pacient de 68 ani, fara
tare medicale semnificative, care se deplasa in comunitate inainte de accident?
Reducere si fixare cu brose
Hemiartroplastie cu proteza Moore
C. Artroplastie cu PTC
Imobilizare ap. gipsat pelvi-podal 3 luni
Reducere si fixare cu tije Ender

Ce tratament chirurgical se poate aplica unei fracturi pertrohanteriene simple ?
Reducere si fixare cu tije Ender
Reducere si fixare cu DHS
Hemiartroplastie cu proteza Moore
Reducere si fixare cu tija Kuntscher zavorata proximal
Reducere si fixare cu lama-placa
14

Ce tratament chirurgical se poate aplica unei fracturi pertrohanteriene simple ?
A. Reducere si fixare cu tije Ender
B. Reducere si fixare cu DHS
Hemiartroplastie cu proteza Moore
Reducere si fixare cu tija Kuntscher zavorata proximal
E. Reducere si fixare cu lama-placa

Care sunt complicatiile immediate caracteristice fracturilor diafizei femurale ?
Fractura deschisa
Sindromul de compartiment
C. Socul hemoragic
Flictenele
E. Embolia grasoasa

Care sunt complicatiile immediate caracteristice fracturilor diafizei femurale ?
Fractura deschisa
Sindromul de compartiment
C. Socul hemoragic
Flictenele
E. Embolia grasoasa

Care este tratamentul de electie al unei fracturi inchise in 1/3 medie a diafizei femurale cu fragment
intermediar (tip B in clasif. AO) ?
Reducere si fixare cu tije Ender
Reducere si fixare cu tija Kuntscher simpla
Reducere si fixare cu tija Kuntscher zavorata static
Imobilizare in aparat gipsat pelvi-gambier 3-4 luni
Reducere si fixare cu placa si suruburi la copil

Care este tratamentul de electie al unei fracturi inchise in 1/3 medie a diafizei femurale cu fragment
intermediar (tip B in clasif. AO) ?
Reducere si fixare cu tije Ender
Reducere si fixare cu tija Kuntscher simpla
C. Reducere si fixare cu tija Kuntscher zavorata static
Imobilizare in aparat gipsat pelvi-gambier 3-4 luni
E. Reducere si fixare cu placa si suruburi la copil

Un pacient in varsta de 40 ani este adus la Camera de Garda cu o fractura oblica scurta in 1/3 medie a
15
femurului, cu deplasare, deschisa tip I GA si un TCC care impiedica interventia chirurgicala imediata.
Care este atitudinea corecta in aceasta situatie ?
A.T.P.A.
Repaus al membrului in pozitie procliva, pe o perna, pana la operatie
Debridarea plagii si AB-terapie cu sp. larg
Imobilizare prin extensie continua transscheletica de asteptare
Imobilizare in aparat gipsat pelvi-podal

Un pacient in varsta de 40 ani este adus la Camera de Garda cu o fractura oblica scurta in 1/3 medie a
femurului, cu deplasare, deschisa tip I GA si un TCC care impiedica interventia chirurgicala imediata.
Care este atitudinea corecta in aceasta situatie ?
A. A.T.P.A.
Repaus al membrului in pozitie procliva, pe o perna, pana la operatie
C. Debridarea plagii si AB-terapie cu sp. larg
D. Imobilizare prin extensie continua transscheletica de asteptare
E. Imobilizare in aparat gipsat pelvi-podal

La acest pacient, in momentul in care interventia chirurgicala va fi permisa, indicatia de electie pt.
tratamentul fracturii este :
Reducere si fixare cu tija Kuntscher
Reducere si fixare cu placa si suruburi
Fixare externa
Continuarea tractiunii transscheletice pana la consolidare
Fixarea secventiala (fixator ext. tija centromedulara)

La acest pacient, in momentul in care interventia chirurgicala va fi permisa, indicatia de electie pt.
tratamentul fracturii este :
A. Reducere si fixare cu tija Kuntscher
Reducere si fixare cu placa si suruburi
Fixare externa
Continuarea tractiunii transscheletice pana la consolidare
Fixarea secventiala (fixator ext. tija centromedulara)

Fixarea cu tija centromedulara cu focar inchis este superioara fixarii cu placa si suruburi in fracturile
din 1/3 medie a diafizei femurale ?
A. DA, pentru ca are un risc mai mic de infectie
B. DA, pentru ca nu devascularizeaza fragmentele
NU, pentru ca nu permite mobilizarea precoce
NU, pentru ca nu asigura o reducere anatomica a fragmentelor
NU exista deosebiri majore intre cele doua tehnici
16

Fixarea cu tija centromedulara cu focar inchis este superioara fixarii cu placa si suruburi in fracturile
din 1/3 medie a diafizei femurale ?
A. DA, pentru ca are un risc mai mic de infectie
B. DA, pentru ca nu devascularizeaza fragmentele
NU, pentru ca nu permite mobilizarea precoce
NU, pentru ca nu asigura o reducere anatomica a fragmentelor
NU exista deosebiri majore intre cele doua tehnici