PERFORMANŢA CARDIACĂ

MECANOGRAMELE
Adrian Roşca
UMF “Carol Davila” Bucureşti
PERFORMANŢA CARDIACĂ
 Performanța cardiacă

• Reprezinta capacitatea cordului de a genera

un debit cardiac adecvat acoperirii nevoilor
tisulare.
 Performanța cardiacă
• Debitul cardiac (DC)
- Definitie
- Calcul: VB x ϑc = 70 x 72 ≈ 5 L/min
(VB = VTD ˗ VTS ≈ 120 - 50 ≈ 70)
→ indice global de estimare a performantei cardiace,
(conditionat de functia sistolica si diastolica a cordului)
- DCrep ≈ 5 L/min → DCef.fiz.moder. ↑ x 4 → DCef.fiz.max. ↑ x 7
- Index cardiac <= raportarea la Spf. Corporala
- Metode de masurare
 Masurarea DC 
• Principiul Fick
Cantitatea de substanta pe care un organ o extrage din
sange, pe minut este egala cu produsul dintre fluxul
sanguin prin acel organ si gradientul de concentratie
arterio-venos al substantei.
Masurarea DC 
 Masurarea DC 
• Principiul Fick
 Masurarea DC 
• Metoda diluției unui indicator
 Masurarea DC 
• Metoda termodiluției
 Masurarea DC 
• Metoda eco-Doppler
Performanța cardiacă

PC = DCactual / DCnecesar
 Performanța cardiacă

factori Extrinseci

PC depinde

factori Intrinseci
 Performanța cardiacă
• Determinanții majori ai PC:
- Presarcina
- Postsarcina
- f. Inotropă
- f. Lusitropă
- f. Cronotropă
- f. Dromotropă
 Presarcina
= (Pre)incarcarea cu sange a inimii; sarcina impusa
ventriculului inainte de debutul contractiei.

• Indicele care estimeaza PreS. = VTD ( = VTS + Vol. de

sange venit prin intoarcere venoasa)

• PreS. ~ VTD (până la o limită)

~ alungirea fibrei miocardice

• Ventriculul “este informat” la finalul fiecarei umpleri

ventriculare (finalul diastolei) asupra sarcinii volumice
pe care trebuie sa o invinga in sistola urmatoare.
 Presarcina
• Variatiile PreS:

- ↑ : Inspir profund, trecerea din orto- in clinostatism, pozitia

Trendellenburg, efort fizic, sarcina, conditii de imersie,
imponderabilitate, Insuf. Ao, sau pulmonara.

Legea Frank-Starling: “Presiunea si Volumul de ejectie (Debitul

sistolic) cresc proportional cu nivelul de incarcare telediast. a
ventriculului (VTD)”; (→ pana la o anumita limita)

↑PreS => ↑Perform. Cardiaca (largeste catre “dr” bucla “vol-pres”)

(↑VB)
- ↓ : Expir profund, trecerea din clino - in ortostatism,
deshidratare, droguri vasodilat. - ex. NTG etc
 Postsarcina
= Sarcina pe care trebuie sa o invinga ventriculul pentru a
produce ejectia sangelui in arborele vascular.

• Indicele uzual care estimeaza PostS. = Pres. Ao (AP)

→ clinic, PAMsist (PAMpulm)

• De fapt, PostS. (pt. VS) = Suma tuturor obstacolelor la ej. in Ao

= Impedanta Ao, care include: 1. rezistenta vasculara periferica;
2. prop. vâsco-elastice si dimens. Ao si vaselor arteriale mari
(centrale); 3. opozitia data de unda de pres. reflectata;
4. rezistenta inertiala a sangelui, consecutiva curgerii pulsatile.

(→ Stresul parietal !)
 Postsarcina
• Ventriculul nu este “informat” mecanic asupra sarcinii pe care
trebuie sa o invinga (incarcarea hemodinamica din arborele
vascular), decat dupa deschiderea vlv. Ao si debutul ejectiei.

• Variatiile PostS:

- ↑ : Hipertensiunea arteriala, hipertensiune pulmonara, stenoza Ao

(AP), coarctatia de aorta, necroza miocardica postinfarct etc.

Conf. legii Frank-Starling, debitul sistolic ventricular poate fi mentinut

constant, chiar daca se mareste postsarcina (→ pana la o an. limita)
↑↑↑PostS. => ↓Perform. Cardiaca (ingusteaza graficul “vol-pres”
(↓VB) Mec?si il deplaseaza semnif. “în sus”)
- ↓ : cresterea compliantei vasc., diuretice, droguri vasodilat. - NTG
→ scaderea TA;
 Contractilitatea (Inotropismul)
• reflecta capacitatea ventriculului de a se scurta, independent de
pre- sau postsarcina.

• Pe bucla „volum-presiune” se estimeaza prin panta pe care o

face abscisa cu dreapta care uneste originea axelor cu punctul
reprezentand momentul inchiderii valvei Ao.

- ↑Contr. => ↑Perform. Cardiaca (↑VB)

(largeste graficul catre “stg”)
 Lusitropismul
• = capacitatea ventriculului de a se relaxa, in vederea umplerii
ventriculare.

- ↑Viteza relaxarii izovolumetrice => ↑Perform. Cardiaca (↑VB)

- ↑Complianta ventriculara => ↑Umplerea ventriculara

=> ↑Perform. Cardiaca (↑VB)
 Cronotropismul
• Indica frecventa de contractie, care depinde de frecventa cu care
se descarca PA din sistemul nodal.

• Stimularea functiei cronotrope poate conduce printr-un dublu

mecanism la imbunatatirea PC.

(DC = VB x ϑc )

- ↑ϑc (de sine statator)

↑DC =>↑Performanta
- ↑ϑc => ↑Contractilitatea Cardiaca
(efect “Bowditch”) => ↑VB
 Dromotropismul
• Este un determinant important al PC, prin influenta pe care o
exercita asupra functiei inotrope si lusitrope.

- Viteza mari in tesutul excito-conductor al Ventriculilor =>

Uniformizarea contractiei in masa Ventric. => Forta de contr.
optima, la un anumit moment;

- “Intarzierea fiziologica” A-V => asigura “secventa de activare”

a Atriilor si Ventriculilor
(! relaxarea protodiast. si izovolum. → Umplerea pasiva ventric.)
 Performanța cardiacă

functia Sistolica

Indici ai PC

functia Diastolica
 Indici ai Performanței cardiace
A. Indici ai functiei Sistolice

a. care evalueaza functia de pompa

(dependenti de: Contractilitate, PreSarcina, PostSarcina,
integritatea anatomica si functionala a aparatului valv.,
sacului pericardic etc)

b. care evalueaza Contractilitatea (Inotropismul)

(desi pot fi influentati de variatia Pre- si/sau PostSarcinii)
 Indici ai Performanței cardiace
A. Indici ai functiei Sistolice
a. care evalueaza functia de pompă
- Debitul cardiac (Indexul cardiac) = Indice global al functiei
sistolice si al PC
/ Volumul bataie (Indexul sistolic)

- Lucrul mecanic sistolic (Indexul lucrului bataie al VS)

- Stresul parietal - reflecta PostS.

b. care evalueaza contractilitatea (inotropismul)

1. corespunzator Contr. izovolumetrice ventric.
2. corespunzator Ejectiei ventric.
Indici ai Performanței cardiace
Indici ai Performanței cardiace
Indici ai Performanței cardiace
 Indici ai Performanței cardiace
A. Indici ai functiei Sistolice
b. care evalueaza Contractilitatea
1. corespunzator Contr. izovolumetrice
- Viteza maxima instantanee de crestere a presiunii ventric.
(dP/dt)max

- determ. la sfarsitul CIV, chiar inainte de desch. vlv.Ao

=> nu depinde de PostS.
- variaza d. prop. cu Raza => depinde (relativ) de PreS.
- depinde si de rigiditatea (stiffness-ul) per. ventricular
- se mas. invaziv (cateterism) si neinvaziv (eco-Doppler)
 Indici ai Performanței cardiace
A. Indici ai functiei Sistolice
b. care evalueaza Contractilitatea
2. corespunzator Ejectiei vtric.

- Fractia de ejectie

- FE = (VTD - VTS) / VTD = 55-70%

- indice clinic utilizat de rutina
- depinde de Pre- si PostS, cand acestea variaza excesiv
- se mas. prin tehnici neinvazive (eco-2D!, ventriculografie
izotopica, TC, RMN), sau invazive (cateterism)
 Indici ai Performanței cardiace
A. Indici ai functiei Sistolice
b. care evalueaza Contractilitatea
2. corespunzator Ejectiei vtric.

- Fractia de scurtare

- Fsc = (DTD - DTS) / DTD = 25-45%

- exprima functia radiala si circumferentiala
- la fel ca si FE, poate fi influentata de Pre- si PostS.
- se mas. de rutina prin eco-M
 Indici ai Performanței cardiace
A. Indici ai functiei Sistolice
b. care evalueaza Contractilitatea
2. corespunzator Ejectiei vtric.

- Viteza maxima de scurtare circumferentiala (ѵcf max)

- ѵcf max = Fsc / timpul de ejectie

- are o sensibilitate > decat FE in estimarea contractilitatii

- este influentata de PostS. si mai putin de PreS.
- se mas. de asemenea prin eco-M
 ↑Contractilitatea

• PreS. dată => ↓Viteza scurtare când ↑PostS.  
• PostS. dată => ↑Viteza scurtare când ↑PreS.  
• Viteza scurtare dată => poate↑PostS. când ↑PreS.  
• ↑Contractilitatea => deplaseaza graficul la dr. si în sus:  
        ‐ poate ↑Viteza scurtare, menținând aceeaşi PostS. 
             ‐ poate ↑PostS, menținând aceeaşi Viteza de scurtare  
 Indici ai Performanței cardiace
A. Indici ai functiei Sistolice

→ Indici determinati prin metoda Poligrafiei indirecte

(evalueaza functia de pompa si contractilitatea)

- PPE (perioada de preejectie)

- PEVS (perioada de ejectie a VS)
- PPE/PEVS (raportul Weissler)
 Indici ai Performanței cardiace
B. Indici ai functiei Diastolice

1. Indici globali ai Lusitropismului

2. Indici care evalueaza faza activă a diastolei

(coresp. relax. protodiastolice si debutului RIV)

activitate „ATP-azica”
=> ↓[Ca2+]citosolic

3. Indici care evalueaza faza pasivă a diastolei

(restul diastolei)
 Indici ai Performanței cardiace
B. Indici ai functiei Diastolice
1. Indici globali ai Lusitropismului
- VTD (volumul telediastolic) = 120-130 ml
(indice al PreS. si adesea utilizat pt.
“normalizarea” altor indici!)

- PTD (presiunea telediastolica) = 6-10 mmHg

(nu este corect sa fie utilizat ca indice care
estimeaza PreS. → ex. un ventricul cu rigidit.↑↑
si cu un VTD mic poate prezenta o PTD mare)

- Lucrul mecanic diastolic

Indici ai Performanței cardiace
 Indici ai Performanței cardiace
B. Indici ai functiei Diastolice
2. indici care evalueaza faza “activă” a diastolei

- Viteza maxima instantanee de scadere a pres. ventric.

(-dP/dt )max
(mai sensibil decat (dP/dt)max ; se modifica inaintea
tuturor celorlalti indici diastolici, atunci cand apare
suferinta miocardica; se mas. invaziv - cateterism
si neinvaziv - eco-Doppler)
 Indici ai Performanței cardiace
B. Indici ai functiei Diastolice
3. indici care evalueaza faza “pasivă” a diastolei

- Complianta ventriculara
- arata capacit. de destindere a per. ventric. pe per. umplerii v.
- C = ∆V/∆P; dV/dp; sau uzual, VTD / PTD
- atat o C↓, cat si o C ↑↑ conduc la ↓PC

- Rigiditatea ventriculara (Stiffness-ul ventricular)

- inversul Compl; reprezinta rezistenta pasiva pe care o
opune ventric. la destindere
- “panta” (curba “volum-pres”, abscisă) pe parc. umplerii ventr.
- se determina cel mai bine in timpul diastazei
 Indici ai Performanței cardiace
B. Indici ai functiei Diastolice

4. indici ecocardiografici care descriu umplerea pasivă

si activă a ventriculului

- Velocitatea max. a umplerii diast. precoce (unda „E”)

- Velocitatea max. a umplerii diast. tardive prin contractie
atriala (unda „A”)
- Raportul „E/A”
(Toti cei trei se masoara prin evaluarea eco-Doppler a fluxului
diastolic transmitral. Pun in evidenta alterarea relaxarii
ventriculare si modificarile presiunilor de umplere ventric.)
Normal Tulburări de relaxare ventriculară
 Indici ai Performanței cardiace
B. Indici ai functiei Diastolice

→ Indici determinati prin metoda Poligrafiei indirecte

- Timpul de relaxare izovolumetrica (TRIV)
(se masoara pe “ apexocardiograma” intre inchiderea
vlv. aortice si desch. vlv. mitrale; totusi, de rutina se
evalueaza prin eco-Doppler)
 Reglarea intrinsecă a activității
cardiace

RI. heterometrică

In functie de implicarea
lungimii fibrei miocardice

RI. homeometrică
 Autoreglarea heterometrică
• Starling, 1914 → preparatul “cord-pulmon” de caine =>

Energia mecanica sistolica ~ Gradul de alungire

a fibrei miocardice

=> “Legea Inimii”: Presiunea si Vol. Ejectiei ~ VTD

• Franck, 1895 → cordul izolat de broasca =>

Amplitudinea Contractiilor ↑|| cu alungirea fibr.musc, sau

tensiunea initiala (diastolica) a miocardului.

Bowditch, 1871 → legea “tot sau nimic”

Autoreglarea heterometrică
 Autoreglarea heterometrică
• Explic. inițială: Tens. musc. ~ gradul de alungire a sarcomerului
 Autoreglarea heterometrică
• Cercetari moderne

- ↑DS (VB) s-ar putea realiza prin:

- destinderea canalelor de Ca2+ mecanosensibile
(↑elib. Ca2+ de la nivelul RS, cu ↑ consecutiva a [Ca2+]citos)
- ↑sensibilit. miofilamentelor, troponinei C pentru Ca2+
- revenirea elastica a microfilamentelor de titina elongate
(rol in echilibrul dinamic al sarcomerului)

• ↑DC s-ar datora → ↑DS (mecanismele de mai sus)

→ ↑ϑc (stimularii mecanoreceptorilor atriali, ce
conduc la amplif. ratei de descarcare a
impulsurilor de la nivelul NSA)
 Autoreglarea heterometrică
• Mecanisme care ar putea explica diferentele intre graficul
“lungime-tensiune” la nivel miocardic versus m. striat

- ↑↑ tensionarii canalelor de Ca2+ mecanosensibile

miocardice, cand sarcomerul > 1.8 μ

- ↑↑ sensibilit. miofilamentelor, troponinei C pentru Ca2+

cand sarcomerul > 1.8 μ

- distensibilitate ↓↓ a microfilamentelor de titina, la alungiri ↑

ale sarcomerului miocardic (2.6 μ!)
 Autoreglarea heterometrică
• “Legea Inimii” = mecanism de autoreglare intrinseca
heterometrica a activitatii cardiace

1. ↑PreS. (VTD) => ↑DS (VB); ↑DC (↑Performanta cardiacă)

- Inima expulzeaza in circulatia sistemica, atat sange cat

primeste prin intoarcere venoasa (pana la un punct)

- Adaptarea debitului cardiac la bradicardie!

→ Totusi, mecanismul F-S este limitat de ↓Contractilitatii miocard.

→ Familia curbelor Starling
 Autoreglarea heterometrică
• “Legea Inimii” = mecanism de autoreglare intrinseca
heterometrica a activitatii cardiace

2. ↑PostS => mentinerea DS (pana la un punct ) la valori const.

(nealterarea perform. cardiace)

- ↑acute, limitate ale PostS, fiziologice => nealterarea PC

- ↑cronice ale PostS. => ↓PC, care apoi poate fi imbunatatita in timp
prin dezvoltarea HVS, sau HVD
 Reglarea intrinsecă a
activității cardiace

RI. heterometrică

In functie de implicarea
lungimii fibrei miocardice

RI. homeometrică
 Autoreglarea homeometrică
a. ↑Contractilității consecutiv ↑bruşte a PostS.

b. ↑Contractilității consecutiv ↑Frecvenței cardiace

(↓Contractilității consecutiv ↑↑↑Frecv. cardiace)
 Autoreglarea homeometrică
a. ↑Contractilității consecutiv ↑bruşte a PostS.
(= Efectul Anrep)

→ are loc chiar in lipsa variatiei VTD

→ posibile mecanisme:
- eliberarea brusca de catecolamine suplimentare
de la nivel suprarenalian;
- ↑presiunii de perfuzie coronariene, ca urmare a ↑
bruste a presiunii din aorta, cu o mai buna oxigenare
a teritoriilor subendocardice, supuse unui grad de
ischemie prin ↑ presiunii intracamerale;
- stimularea mecanoreceptorilor miocardici ca urmare
a ↑tensiunii parietale.
 Autoreglarea homeometrică
a. ↑Contractilității consecutiv ↑bruşte a PostS.
(= Efectul Anrep)

→ altă posibile explicatie = garden hose phenomenon

- utilizat pentru a expl. si efectul Gregg (↑Pres. coronariene
de perfuzie => ↑Cons. mioc. O2)

- cercetarile ulterioare: ↑Pres. coronariene => Distensia

patului coronarian si a vaselor microcirculatiei =>
tracționarea f. miocardice de vecinatate => ef. F-Starling
individuale, microscopice (!) => ef.inotrop (+) => ↑PC
- are loc si fenomenul “idioventricular kick” (f. miocardice
destinse de vase tracț. la randul lor de alte f. mioc. vecine)
 Autoreglarea homeometrică
b. ↑Contractilității consecutiv ↑Frecvenței cardiace

= Fenom. “scării pozitive” (efectul Bowditch; treppe)

 Autoreglarea homeometrică
b. ↑Contractilității consecutiv ↑Frecvenței cardiace

= Fenom. “scării pozitive” (efectul Bowditch; treppe)

- mecanism: dezechilibru in dinamica celulara a Ca2+

- țesut ventricular uman: Amplit. max. a Fctr se atinge la o
ϑc = 150-180 bpm
- inima in situ: ϑc = ? (VTD !)
- Insuf. cardiacă: fenomenul „scării pozitive” nu mai este
functional pentru imbunatatirea f. inotrope
 Autoreglarea homeometrică
b. ↑Contractilității consecutiv ↑Frecvenței cardiace

- Fenom. “potențării postextrasistolice”

 Autoreglarea homeometrică
b. ↓Contractilității consecutiv ↑↑↑Frecv. cardiace

= Fenom. “scării negative” (Woodworth)

- fenomen invers ef. Bowditch; se poate succeda acestuia

- mecanism: dezechilibru major in dinamica celulara a Ca2+
- rarirea frecventei stimulilor amelioreaza functia inotropă
MECANOGRAMELE
SFIGMOGRAMA
JUGULOGRAMA
APEXOCARDIOGRAMA
FONOCARDIOGRAMA
S1=MîTîPdAd S2=AîPîTdMd
 Bibliografie
• Walter F. Boron, Emile L. Boulpaep, Leon G. Zagrean (coordonatorul
editiei in limba romana), “Fiziologie Medicala”, Ed. Hipocrate 2017, Ed. a 3-a:

 Cap. 22. Inima ca pompa (pag. 507):

- Suprapunerea filamentelor subtiri si groase nu poate explica forma
neobisnuita a diagramei cardiace lungime-tensiune;
- Legea Starling afirma ca o lungime mai mare a fibrei (un volum ventricular
mai mare) determina inima sa genereze mai multa energie mecanica;
- Cresterea frecventei cardiace creste tensiunea miocardica;
- Contractilitatea este o masura intrinseca a performantei cardiace;
- Efectul modificarii contractilitatii;
- Efectul modificarii presarcinii (lungimii initiale a sarcomerului);
- Efectul modificarii postsarcinii;
- Efectul ciclului cardiac ( din Undele de presiune din vene nu isi au originea
din undele arteriale).