PERFORMANŢA CARDIACĂ

MECANOCARDIOGRAMELE
Adrian Roşca
UMF “Carol Davila” Bucureşti

PERFORMANŢA CARDIACĂ
Performanța cardiacă
• Reprezinta capacitatea cordului de a genera
un debit cardiac adecvat acoperirii nevoilor
tisulare.
Performanța cardiacă
• Debitul cardiac (DC)
- Definitie

- Calcul: VB x ϑc = 70 x 72 ≈ 5 L/min
(VB = VTD ˗ VTS ≈ 120 - 50 ≈ 70)
→ indice global de estimare a performantei cardiace,
 (conditionat de functia sistolica si diastolica a cordului) -
DCrep ≈ 5 L/min → DCef.fiz.moder. ↑ x 4 → DCef.fiz.max. ↑ x 7 - Index
cardiac <= raportarea la Spf. Corporala
- Metode de masurare

Masurarea DC
• Principiul Fick
Cantitatea de substanta pe care un organ o extrage din
sange, pe minut este egala cu produsul dintre fluxul
sanguin prin acel organ si gradientul de concentratie
arterio-venos al substantei.

Masurarea DC
Masurarea DC
• Principiul Fick
Masurarea DC
• Metoda diluției unui indicator
Masurarea DC
• Metoda termodiluției
Masurarea DC
• Metoda bioimpedanței transtoracice
Masurarea DC
• Metoda eco-Doppler
Performanța cardiacă
 PC = DCactual / DCnecesar

Performanța cardiacă

factori Extrinseci

PC depinde
 factori Intrinseci
Performanța cardiacă
• Determinanții majori ai PC:
- Presarcina
- Postsarcina
- f. Inotropă
- f. Lusitropă
- f. Cronotropă
- f. Dromotropă
 Presarcina
= (Pre)incarcarea cu sange a inimii; sarcina impusa
ventriculului inainte de debutul contractiei.

• Indicele care estimeaza PreS. = VTD (= VTS + Vol. de

sange venit prin intoarcere venoasa)

• PreS. ~ VTD
~ alungirea fibrei miocardice

• Ventriculul “este informat” la finalul fiecarei umpleri

ventriculare (finalul diastolei) asupra sarcinii volumice
pe care trebuie sa o invinga in sistola urmatoare.
 Presarcina
• Variatiile PreS:

- ↑ : Inspir profund, trecerea din orto- in clinostatism, pozitia

Trendellenburg, efort fizic, sarcina, conditii de imersie,
imponderabilitate, Insuf. Ao, sau pulmonara.

Legea Frank-Starling: “Presiunea si Volumul de ejectie (Debitul

sistolic) cresc proportional cu nivelul de incarcare telediast. a
ventriculului (VTD)”; (→ pana la o anumita limita)

↑PreS => ↑Perform. Cardiaca (largeste catre “dr” bucla

“vol-pres”) (↑VB)
- ↓ : Expir profund, trecerea din clino - in ortostatism,
deshidratare, droguri vasodilat. - ex. NTG etc
 Postsarcina
= Sarcina pe care trebuie sa o invinga ventriculul pentru a
produce ejectia sangelui in arborele vascular.

• Indicele uzual care estimeaza PostS. = Pres. Ao (AP)

→ clinic, PAMsist (PAMpulm)

• De fapt, PostS. (pt. VS) = Suma tuturor obstacolelor la ej. in Ao =

Impedanta Ao , care include: 1. rezistenta vasculara periferica;
2. prop. vâsco-elastice si dimens. Ao si vaselor arteriale mari
(centrale); 3. opozitia data de unda de pres. reflectata; 4.
rezistenta inertiala a sangelui, consecutiva curgerii pulsatile. (→
Stresul parietal !)
 Postsarcina
• Ventriculul nu este “informat” mecanic asupra sarcinii pe care
trebuie sa o invinga (incarcarea hemodinamica din arborele
vascular), decat dupa deschiderea vlv. Ao si debutul ejectiei.

• Variatiile PostS:

- ↑ : Hipertensiunea arteriala, hipertensiune pulmonara, stenoza Ao

(AP), coarctatia de aorta, necroza miocardica postinfarct etc.

Conf. legii Frank-Starling, debitul sistolic ventricular poate fi

mentinut constant, chiar daca se mareste postsarcina (→ pana la o
an. limita) ↑↑↑PostS. => ↓Perform. Cardiaca (ingusteaza graficul
“vol-pres”
(↓VB) “în sus”)
si il deplaseaza semnif.
 - ↓ : cresterea compliantei vasc., diuretice, droguri vasodilat. - NTG
→ scaderea TA;

Contractilitatea (Inotropismul)
• reflecta capacitatea ventriculului de a se scurta, independent de
pre- sau postsarcina.

• Pe bucla „volum-presiune” se estimeaza prin panta pe care o

face abscisa cu dreapta care uneste originea axelor cu punctul
reprezentand momentul inchiderii valvei Ao.

- ↑Contractil. => ↑Perform. Cardiaca (↑VB)

(largeste graficul catre “stg”)

Lusitropismul
• = capacitatea ventriculului de a se relaxa, in vederea umplerii
ventriculare.

- ↑Viteza relaxarii izovolumetrice => ↑Perform. Cardiaca (↑VB)

- ↑Complianta ventriculara => ↑Umplerea ventriculara =>

↑Perform. Cardiaca (↑VB)
Cronotropismul
• Indica frecventa de contractie, care depinde de frecventa cu care
se descarca PA din sistemul nodal.

• Stimularea functiei cronotrope poate conduce printr-un dublu

mecanism la imbunatatirea PC.

(DC = VB x ϑc )
 - ↑ϑc (de sine statator)
(efect “Bowditch”) => ↑VB
- ↑ϑc => ↑Contractilitatea ↑DC =>↑Performanta Cardiaca
Dromotropismul
• Este un determinant important al PC, prin influenta pe care o
exercita asupra functiei inotrope si lusitrope.

- Viteze mari in tesutul excito-conductor al Ventriculilor =>

Uniformizarea contractiei in masa Ventric. => Forta de contr.
optima, la un anumit moment;

- “Intarzierea fiziologica” A-V => asigura “secventa de

activare” a Atriilor si Ventriculilor
(! relaxarea protodiast. si izovolum. → Umplerea pasiva ventric.)

Performanța cardiacă

functia Sistolica

Indici ai PC

functia Diastolica
Indici ai Performanței cardiace
 A. Indici ai functiei Sistolice

a. care evalueaza functia de pompa

(dependenti de: Contractilitate, PreSarcina, PostSarcina,
integritatea anatomica si functionala a aparatului valv.,
sacului pericardic etc)

b. care evalueaza Contractilitatea (Inotropismul) (desi

pot fi influentati de variatia Pre- si/sau PostSarcinii)

Indici ai Performanței cardiace

A. Indici ai functiei Sistolice
a. care evalueaza functia de pompă
- Debitul cardiac (Indexul cardiac) = Indice global al functiei
sistolice si al PC
/ Volumul bataie (Indexul sistolic)

- Lucrul mecanic sistolic (Indexul lucrului bataie al VS)

- Stresul parietal - reflecta PostS.

b. care evalueaza contractilitatea

(inotropismul) 1. corespunzator Contr.
izovolumetrice ventric. 2. corespunzator Ejectiei
ventric.
Indici ai Performanței

cardiace
Indici ai Performanței
cardiace
Indici ai Performanței cardiace
A. Indici ai functiei Sistolice
b. care evalueaza Contractilitatea
1. corespunzator Contr. izovolumetrice
- Viteza maxima instantanee de crestere a presiunii ventric.
(dP/dt)max

- determ. la sfarsitul CIV, chiar inainte de desch. vlv.Ao

=> nu depinde de PostS.
- var. invers prop. cu Raza => depinde (relativ) de PreS.
- depinde si de rigiditatea (stiffness-ul) per. ventricular
- se mas. invaziv (cateterism) si neinvaziv (eco-Doppler)

Indici ai Performanței cardiace

A. Indici ai functiei Sistolice
b. care evalueaza Contractilitatea
2. corespunzator Ejectiei vtric.

- Fractia de ejectie

- FE = (VTD - VTS) / VTD = 55-70%

- indice utilizat de rutina in evaluarea contractilitatii mioc.
- depinde de Pre- si PostS, cand acestea variaza excesiv -
se mas. prin tehnici neinvazive (eco-2D!, ventriculografie
izotopica, TC, RMN), sau invazive (cateterism cardiac)

Indici ai Performanței
cardiace
Indici ai Performanței cardiace
A. Indici ai functiei Sistolice
b. care evalueaza Contractilitatea
2. corespunzator Ejectiei vtric.

- Fractia de scurtare

- Fsc = (DTD - DTS) / DTD = 25-45%

- exprima functia radiala si circumferentiala
- la fel ca si FE, poate fi influentata de Pre- si PostS.
- se mas. de rutina prin eco-M

Indici ai Performanței cardiace

A. Indici ai functiei Sistolice
b. care evalueaza Contractilitatea
2. corespunzator Ejectiei vtric.

- Viteza maxima de scurtare circumferentiala (ѵcf

max) - ѵcf max = Fsc / timpul de ejectie

- are o sensibilitate > decat FE in estimarea contractilitatii
- este influentata de PostS. si mai putin de PreS.

- se mas. de asemenea prin eco-M

↑Contractilitatea• PreS. dată => ↓Viteza scurtare când ↑PostS.
• PostS. dată => ↑Viteza scurtare când ↑PreS.
• Viteza scurtare dată => poate↑PostS. când ↑PreS.
• ↑Contractilitatea => deplaseaza graficul la dr. si în sus:
- poate ↑Viteza scurtare, menținând aceeaşi PostS.
 - poate ↑PostS, menținând aceeaşi Viteza de scurtare

Indici ai Performanței cardiace

A. Indici ai functiei Sistolice

→ Indici determinati prin metoda Poligrafiei indirecte

(evalueaza functia de pompa si contractilitatea)

- PPE (perioada de preejectie)

- PEVS (perioada de ejectie a VS)
- PPE/PEVS (raportul Weissler)

Indici ai Performanței
cardiace B. Indici ai functiei Diastolice
1. Indici globali ai Lusitropismului

2. Indici care evalueaza faza activă a diastolei

(coresp. relax. protodiastolice si debutului
RIV)

activitate „ATP-azica”
=> ↓[Ca2+]citosolic

3. Indici care evalueaza faza pasivă a

diastolei (restul diastolei)

Indici ai Performanței cardiace

B. Indici ai functiei Diastolice
1. Indici globali ai Lusitropismului
- VTD (volumul telediastolic) = 120-130 ml
(indice al PreS, se masoara neinvaziv (Eco) sau invaziv si
este adesea utilizat pt. “normalizarea” altor indici!)

- PTD (presiunea telediastolica) = 6-10 mmHg

(se determina invaziv si se poate estima neinvaziv (Eco);
nu este corect sa fie utilizat ca indice care estimeaza PreS.
→ ex. un ventricul cu rigidit.↑↑ si cu un VTD mic poate
prezenta o PTD mare)

- Lucrul mecanic diastolic

Indici ai Performanței

cardiace
Indici ai Performanței cardiace
 B. Indici ai functiei Diastolice
2. indici care evalueaza faza “activă” a diastolei

- Viteza maxima instantanee de scadere a pres.

ventric. (-dP/dt)max
(mai sensibil decat (dP/dt)max ; se modifica inaintea
tuturor celorlalti indici diastolici, atunci cand apare
suferinta miocardica; se mas. invaziv - cateterism
si neinvaziv - eco-Doppler)

Indici ai Performanței cardiace

B. Indici ai functiei Diastolice
3. indici care evalueaza faza “pasivă” a diastolei

- Complianta ventriculara
 - arata capacit. de destindere a per. ventric. pe per. umplerii
v. - C = ∆V/∆P; dV/dp; sau uzual VTD/ PTD
- atat o C↓, cat si o C ↑↑ conduc la ↓PC

- Rigiditatea ventriculara (Stiffness-ul ventricular)

- inversul Compl; reprezinta rezistenta pasiva pe care o
opune ventric. la destindere
- “panta” (curba “volum-pres”, abscisă) pe parc. umplerii
ventr. - se determina cel mai bine in timpul diastazei

Indici ai Performanței
cardiace B. Indici ai functiei Diastolice
4. indici ecocardiografici care descriu umplerea
pasivă si activă a ventriculului
- Velocitatea max. a umplerii diast. precoce (unda „E”) -
Velocitatea max. a umplerii diast. tardive prin contractie
atriala (unda „A”)
- Raportul „E/A”
(Toti cei trei se masoara prin evaluarea eco-Doppler a fluxului
diastolic transmitral. Pun in evidenta alterarea relaxarii
ventriculare si modificarile presiunilor de umplere ventric.)
 Normal Tulburări de relaxare ventriculară

Indici ai Performanței cardiace

B. Indici ai functiei Diastolice

→ Indici determinati prin metoda Poligrafiei indirecte

- Timpul de relaxare izovolumetrica (TRIV)
(se masoara pe “ apexocardiograma” intre inchiderea
vlv. aortice si desch. vlv. mitrale; totusi, de rutina se
evalueaza prin eco-Doppler)

Reglarea intrinsecă a activității

cardiace
 RI. heterometrică

In functie de modificarea
lungimii fibrei miocardice
(variatia VTD !)

RI. homeometrică
Autoreglarea heterometrică
• Starling, 1914 → preparatul “cord-pulmon” de caine =>
 Energia mecanica sistolica ~ Gradul de alungire
diast. a fibrei
miocardice
=> “Legea Inimii”: Presiunea si Vol. Ejectiei

~ VTD • Frank, 1895 →

cordul izolat de broasca =>

Amplitudinea Contractiilor ↑|| cu alungirea fibr.musc, sau

tensiunea initiala (diastolica) a miocardului.

Bowditch, 1871 → legea “tot sau nimic”