Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2
Particularitati ale Cuplului EC in
Miocard
Initierea
In muschiul scheletic se realizeaza prin PA transmis de
motoneuron prin jonctiunea neuro-musculara, mediata de Ach
In miocit PA generat de celule pacemaker este transmis de la
o celula la alta prin jonctiuni gap
> 2.2 mm
2.2 mm
2 mm
1.4 - 2 mm
In fibra miocardica, la 85%
din lungimea optima este
atinsa doar 10-15% din
forta maxima
Modificarile
ultrastructurale nu explica
decat partial panta
ascendenta a relatiei
lungime - tensiune
Se presupune ca
mecanismele responsabile
pt acest fenomen implica
modificari ale afinitatii TnC
pt Ca++ ori ale [Ca++]i
Crestrea fortei de contractie (f, curba rosie) dezvoltata la lungimi
crescute ale sarcomerului (SL, sarcomere length) (2.15 mm vs
1.65 mm) in miocardiocit se datoreaza probabil unei sensibilizari
induse de lungime pentru Ca++; dimensiuni reduse ale
sarcomerului reduc afinitatea TnC pentru Ca++
in cursul sitolei
VS devine globular, 2
dimensiunea
cavitatii reducandu-
se genereaza
presiuni inalte
RIGHT VENTRICULAR PRESSURE AND FLOW LEFT VENTRICULAR PRESSURE AND FLOW
Presiunea Presiunea
sistolica max: sistolica max:
30 mm Hg 130 mm Hg
Presiunea Presiunea
telediastolica: RV telediastolica:
3 mm Hg LV 10 mm Hg
Aparatul Valvular
Valvele cardiace permit
deplasarea sangelui intr-un
singur sens: A V si V
Ao, AP
https://www.youtube.com/watch?v=IS9TD9fHFv0
Ciclul Cardiac Atrial
In cursul diastolei atriile se comporta ca rezervoare de sange; in
timpul sistolei ventriculare si al relaxarii izovolumetrice valvele
AV sunt inchise, sangele se acumuleaza in atrii iar presiunea
intraatriala creste usor, pregatind momentul umplerii ventriculare
Sistola atriala
Contribuie la umplerea ventriculara (25 – 30% din aceasta) si
la debitul cardiac.
Presiuna in AS atinge 7 – 8 mm Hg, iar in AD, 4 – 6 mm Hg
Desi orificiile de varsare ale venelor nu sunt prevazute cu
valve, sangele atrial nu reflueaza in venele mari datorita
fibrelor circulare atriale periorificiale si progresiei contractiei
atriale de sus in jos
CI RI
p – pressure
R – radius
h – wall thickness
Legea lui Laplace exprima
interrelatia T – p in functie de
raza (r) si grosimea peretilor
(h):
T = pr/2h
Frecventa cardiaca
T = pr/ 2h
Normal Dilated
LV LV
Volume Ventriculare
VS – volum sistolic = VTD – VTS = 70 ml
Fractia de ejectie:
• Reprezinta procentul din volumul telediastolic expulzata in cursul
fazei de ejectie ventriculara:
FE = VS/ VTD = VTD – VTS/ VTD
• Caracterizeaza functia ventriculara
• Trebuie sa fie mai mare de 55%
Valori Presionale in Cordul Drept si Stang
Presiuni Presiuni
(mm Hg) (mm Hg)
Media 10 25
Determinarea Volumelor
Ventriculare
Angiografia
Capilare
pulmonare
Artera brahiala
Artera femurala
Ecocardiografia transtoracica (standard)
- Utilizeaza undele ultrasunete, reflectate la limita de separare dintre
structuri biologice cu densitati acustice diferite; permite vizualizarea
cordului si a vaselor mari
- Neinvaziva
Modul M (motion)
- inregistreaza imagini unidimensionale a componentelor cordului
- valorile volumelor ventriculare sunt aproximate grosier
Modul B (brightness)
- bidimensional, inregistreaza sectiuni reale
- Permite masurarea mai precisa a volumelor ventriculare prin
sumarea informatiei obtinute din mai multe sectiuni paralele, sau
din planuri orientate unul fata de altul sub unghiuri
Ecocardiografie Standard
M-mode (Motion)
B-mode (Brightnes)
Gated radionuclide imaging
- Se obtin imagini ale cavitatilor cardiace cu ajutorul unei camere g
dupa injectarea izotopului tehnetiu 99m, care emite unde g
- Imaginile au rezolutie scazuta se masoara valori relative ale
volumului ventricular
- Permite estimarea fractiei de ejectie
Cateter Swan-Ganz
Capilare
pulmonare
Artera brahiala
Artera femurala
Curba Volum - Presiune
A – C: umplerea ventriculara
C – D: contractia izovolumetrica
D – E: ejectia rapida
E – F: ejectia lenta
F – A: relaxarea izovolumetrica
Curbe Volum - Presiune
Reprezinta interrelatia dintre
volumul si presiunea ventriculara
pe parcursul unui ciclu cardiac
LME = P · DV
Aria buclei volum – presiune
este folosita pentru a calcula lucrul mecanic extern
este un parametru de estimare a consumului miocardic de O2
Aria volum – presiune necesita monitorizare invaziva pentru
obtinerea unor valori cat mai exacte ale V si P
LME = PAS x VS x FC
LMEt = P · DV + ½ mv2
Energia cinetica
½ mv2, unde m este masa sangelui ejectat iar v, velocitatea
ejectiei - reprezinta energia necesara accelerarii coloanei de
sange in cursul ciclului cardiac;
acopera mai putin de 1% din lucrul extern total in cordul
sanatos, dar creste abrupt in stenoza aortica (= ingustarea
orificiului valvular aortic)
Lucrul Mecanic Intern
LMI este energia potentiala generata de miocard care nu este
convertita in lucru extern, ci mentine tensiunea activa si se
exteriorizeaza prin energie termica
CET = P · DV + ½ mv2 + k · T · Dt
Principiul Fick
Metoda termodilutiei
Bibliografie
Boron and Boulpaep, Fiziologie Medicala, editia a 3-a, Hipocrate
2017 (pag. 507 – 510, 517- 525, 532)