Proprietățile mecanice ale

inimii
-inotropismul și lusitropismul-

Sef lucr. Dr. Denise Zahiu, Conf dr Adelina Vlad

Inima este o pompa

 Tesutul excitoconductor –
genereaza si conduce PA

 Miocardul de lucru –
capacitate contractila
 Muschi striat
Muschi scheletic Muschi cardiac

https://stevegallik.org/histologyolm_Ch07_P04.html
Organizarea aparatului contractil
-fibrele miocardice de lucru prezinta un aspect microscopic striat
-ultrastructural au multe elemente comune cu fibra musclulara
scheletica, dar si o serie de particularitati

Muschi scheletic Muschi cardiac

Structura fibrei mocardice de lucru

• Fibre ramificate

• discuri intercalare –joncțiuni

gap → miocardul de lucru este
dpdv funcțional un sincițiu
Particularitățile sarcolemei fibrei mocardice de lucru

 invaginații atât radiale,

cât și axiale, numite tubi
T, până în vecinătatea
RS și în vecinatatea
discurilor Z

 distribuție particulară a
canalelor ionice –
existența unor
microdomenii cu
agregarea canalelor
Ca2+ tip L la nivelul
tubilor T
Two-photon imaging of the t-tubule network in
rat ventricular cardiomyocytes.
Ca2+ channels are concentrated at the t-tubule. (a) Variation
of the density of chloride and LTCCs at different positions on
the cell surface. (b) Functional schematic of the sarcomeric
unit showing clustering and co-localization of chloride and
Ca2+ channels on the cell surface.
 Diada - anasamblul format de un
Triada - anasamblul format de un tub T și o cisterna terminal a RS
tub T și 2 cisterne terminale ale RS (muschi cardiac)
(muschi scheletic)

Un alt termen agreat pentru acest ansamblu este

cel de “cuplon” -”LTCCs co-localize with RyRs at a
junctional region termed the couplon (or dyad ) ”
 Tetrada -patru canale
de tip L asezate față-n
față cu câte una din
cele patru subunități
ale RyR2 (canalele de
Ca2+ din membrana
RS)

Schema organizării tubilor T la nivelul cardiomiocitelor ventriculare

adulte. Proteina BIN 1 – importantă pentru organizarea micropliurilor
tubilor T și a microdomeniilor de agregare a Canalelor de Ca2+ tip L
(LTCC)
Structura fibrei mocardice de lucru-sarcomerul
 Proteine contractile: miozina si
actina

 Proteine reglatoare:
 tropomiozina (Tm),
troponina (Tn) C, I, T

 Proteine structurale:
atasate filamentelor groase:
conectina sau titina, myosin
binding protein C, proteina M,
miomesina, creatinfosfokinaza
atasate filamentelor subtiri:
nebulina, tropomodulina
atasate liniilor Z: α-actinina, cap Z
Proteinele contractile
Proteinele reglatoare
Proteinele structurale
Proteinele structurale

Titina

 fixează filamentele groase la linia

Z

 generează o forță elastică ce se

opune întinderii sarcomerului

 asigură forța de revenire în timpul

scurtării
Cuplarea excitatiei cu contractia (EC) în fibra miocardică
PA declansat de depolarizarea propagată prin jonct GAP

Na v

Na+
Cuplarea excitatiei cu contractia (EC) în fibra miocardică
EC în mușchiul scheletic vs miocard
Cuplarea excitatiei cu contractia (EC) în fibra miocardică
Ciclul punților transversale acto-miozinice
Cuplarea excitație- contracție Cuplarea actino-miozinica este urmata de inantarea miozinei
printre filamentele de actina cu scurtarea sarcomerului prin
evenimente care se repeta si care cuprind mai multe etape:
• - etapa 1 - ATP se leagă de capătul globular al filamentului
de miozina cu scăderea afinității pentru actina
• -etapa 2- lanțul ușor enzimatic al capului miozinei permite
scindarea ATP in ADP si Pi. Ca rezultat al desfacerii legăturii
macroergice se eliberează energia necesara flectarii capului
miozinei de la un unghi de 45 gr la un unghi de 90 grade si
înaintarea printre filamentele de actina cu 11 nm.
• -etapa 3 - o data desfăcut ATP-ul in ADP si Pi afinitatea
miozinei se modifica in sensul formarii unei noi punți actino-
miozinice
• -etapa 4 -capătul miozinei cuplat in noua poziție pe actina
eliberează Pi si miozina suferă o noua modificare
conformaționala cu angularea capului la 45 gr fata de tija si
tractionarea filamentului de actina cu 11 nm in direcția
benzilor H (coada miozinei) si scrutarea sarcomerului.
• -etapa 5 -eliberarea ADP de la nivelul capului miozinei cu
menținerea conformației miozinei si afinității acesteia la
situsul actinei.
Relaxarea cardiomiocitului

(1)efluxul Ca2+ catre fluidul

extracelular

(2)recaptarea Ca2+ din

citosol in RS

(3)disocierea Ca2+ legat la

troponina C
Modularea relaxării cardiomiocitului (modularea lusitropismului)
Modelul alosteric de
reglare a activității
SERCA2a prin
fosforilarea
fosfolambanului.
Dinamica Ca2+ în timpul contracției și relaxării

Influx de Ca2+ din spațiul extracelular

prin canalele de Ca2+ tip L
Eliberare Ca2+ din RS prin RyR2 –
fenomenul Ca2+ cheamă Ca2+

Reintroducerea in RS –pompa
SERCA2a
Eflux de Ca2+ prin schimbătorul
Na+/Ca2+ și pompa Ca2+ sarcolemală
 Modularea forței contractile în cardiomiocit
• In muschiul scheletic, forta de 10kg 20kg 40kg
contractie este controlata prin 50kg (forta)

sumarea temporala si spatiala a

impulsurilor motorii

• In cardiomiocit sumarea (tetanus, recrutare) nu este posibila ; forta de

contractie a miocardului este controlata prin ajustarea fortei contractile a
fiecarei fibre

• Inotropismul cardiomiocitului poate fi reglat prin:

1. modularea nivelurilor [Ca2+] i
2. modificarea afinitatii proteinelor reglatoare pentru Ca2+
Efectele mediatorilor chimici asupra
contractilității (inotropismului)
Efectele stimularii simpatice asupra
contractiei si relaxarii
Efectele acetilcolinei asupra inotropismului
Efectele glicozizilor cardiaci (tonicardiace)
Agoniști și antagoniști ai canalelor de calciu
Agenți/factori inotropi
Relația lungime-tensiune
Cresterea fortei de contractie (f, curba
rosie) dezvoltata la lungimi crescute ale
sarcomerului (SL, sarcomere length) (2.15
mm vs 1.65 mm) in miocardiocit se
datoreaza probabil unei sensibilizari
induse de lungime pentru Ca++;
dimensiuni reduse ale sarcomerului reduc
afinitatea TnC pentru Ca++

Nivelurile [Ca++]i (c, curba verde) nu sunt

influentate semnificativ de lungimea
sarcomerului
 Fibră miocardică Fibră musculară scheletică

Formă Ramificată Cilindrică

Placă motorie NU DA

Mod de funcționare Ca un sincițiu Activarea de unități motorii

Inițierea contracției PA de la centrii de automatism, Joncțiune neuromusculară,

transmis direct sau prin fibrele inervație prin motoneuroni alfa
miocardice de lucru învecinate

Senzor de Ca2+ Troponina C Troponina C

Influxul de Ca2+ prin canalele de Important pentru deschiderea Canalele RyR se activează în
tip L canalelor RyR2 de la nivelul principal prin modificarea
cisternelor reticulului conformațională a canalelor de
sarcoplasmic Ca2+ de tip L
 Fibră miocardică Fibră musculară scheletică

Reticul sarcoplasmic Moderat dezvoltat, Ca2+ Bine dezvoltat, unica sursă de

neceasar contracției calciu pentru inițierea și
provenind din RS dar și din menținerea contracției
mediu extracelular

Capacitatea de a tetaniza NU DA
Relaxare musculară Recaptarea Ca2+ în RS, dar și Clivarea Ach sub acțiunea
expulzarea acestuia din acetilcolinesterazei;
citoplasmă către mediul recaptarea Ca2+ în RS
extracelular

Reglarea forței Modularea [Ca2+]i Sumație temporală (tetanus

Sensibilitatea proteinelor incomplet și complet)
contractile la Ca2+ Sumație spațială (recrutare de
Dimensiunea precontractilă a unități motorii)
sarcomerului
Caracteristicile metabolismului miocardic
Tulburarile metabolice in miocardul ischemic

• Cand aportul de oxigen este insuficient scade productia de ATP si citrat →

glicoliza accelerata → cresc nivelurile lactatului, scade pH-ul

• Concentratia mare de lactat si H+ inhiba enzimele caii glicolitice → depletie

energetica severa → moarte celulara

• In concluzie, in cordul ischemic glicoliza poate genera energie doar cata

vreme fluxul sangvin este suficient pentru a preveni acumularea de lactat si
protoni = limita dintre hipoperfuzie moderata si severa
Contractia miocardului ventricular
Contractia miocardului ventricular
-geometria contractiei VD-
Contractia miocardului ventricular
-geometria contractiei VS-
Aparatul valvular
Gradiente de
presiune
Ciclul cardiac
Ciclul cardiac atrial
Ciclul cardiac ventricular
Contractia izovolumetrica (0.05 s)
Faza de ejectie – dupa deschiderea valvelor AV
Relaxarea izovolumetrica
Umplerea ventriculara
Variatii de volum si presiune in cursul ciclului cardiac al inimii stangi (diagrama Wiggers)
Principiul conservarii masei
Discret asincronism intre VS si VD
Tensiunea parietala si stresul parietal
Volume ventriculare
Valori presionale cardiace
Determinarea volumelor ventriculare
Cateterismul cardiac
Masurarea presiunilor cardiace
Se realizeaza prin cateterism
cardiac drept sau stang
Curba volum-presiune
Lucrul mecanic ventricular
-lucrul mecanic extern-
Lucrul mecanic ventricular
-lucrul mecanic intern-
Consumul energetic total
Randamentul mecanic al cordului
Bibliografie:

1. Boron and Boulpaep, Fiziologie Medicala, editia a 3-a, Hipocrate

2017 (pag. 507 – 510, 517- 525, 532)
2. Dan Dobreanu ‘Fiziologia Inimii’, Targu-Mures University Press, 2007
(pag. 61 – 81)