Fibra musculara Fibra musc are miofibrile,alcatuite din sarcomere (sarcomerele contin filamente contractile de actina si miozina ) Endomisiumul

(format din fibre reticulare),strat de tesut conjunctiv, inveleste fibra musculara. Mai multe fibre formeaza faciculul.Fiecare fascicul este invelit de o teaca conjunctiva, perimisium. Mai multe fascicule formeaza fibra musculara,ele fiind acoperite la exterior de epimisium.(protejeaza muschiul de alte structure osoase sau musculare) Membrana fibrei musculare este sarcolema,ea mentinand un PR ,la fel ca mb neuronala; sarcolema are invaginari ,ce formeaza tubulii transverse (tubulii T), ce permit conducerea PA spre interiorul cel , pentru a activa RS. In interiorul celulei este sarcoplasma (citoplasma specializata, ce are struct subcelulare comune + ap. Golgi ,multe miofibrile,RS ,mioglobina,mitocondrii) .RS form o retea in jurul miofibrilelor , cu rolul inmagazinarii si furnizarii calciului necear contractiei musculare. Miofibrilele ( unitatea contractila a muschiului) sunt alcatuite din dispunerea organizata, longitudinala a miofilamentelor. Miofilamentele sunt : subtiri (actina) si groase(miozina) La m. o., m scheletic apare ca o alternanta de benzi luminoase si intunecate in sectiune longitudinala: banda lum. (I - izotropica ) are filamente subtiri de actina ,iar banda intunecata (A anizotropa) are fil groase de miozina. Banda A este strabatuta median de linia M; Banda I de linia Z;(linia Z este limita lat a sarcomerului) Miofibrilele au sarcomere ,ce sunt delimitate de linia Z In alc sarcomerului intra prot . contractile ,reglatorii , structurale. Miozina ,prot contractila, genereaza forta .Are 3 domenii :un cap globular,(cu situsuri de legare pentru actina si ATP,ce poate genera forta prin hidroliza ATP ).un col, o coada lunga, ce part la polimerizarea fil de miozina =>miofilament gros; Actina este cealalta prot contractila responsabila de producerea fortei;este prot globulara(actina G) ce polimerizeaza in lanturi lungi .2 lanturi spirale form. miofil de actina. Tropomiozina este prot fibrilara ,ce regleaza activitatea mecanica a actinei .Dispusa longitudinal , paralel cu filam de actina , tropomiozina blocheaza in repaus situsurile de legare pt miozina de pe filam de actina.Activitatea tropomiozinei depinde de troponina. Tropomiozina activata,permite cuplarea miozinei cu actina,in urma eliberarii situsului de legare. Troponina ,complex proteic reglator,este la fiecare 40 nm,de a lungul tropomiozinei;prezinta tei componente: T , I , C. Troponina T ancoreaza troponina de tropomiozina;cea I leaga troponina de actina ,iar troponina C are 4 situsuri de legare a Ca In stare relaxata,troponina mentine tropomiozina in pozitie inhibitorie, blocand interactiunea acto-miozinica . In momentul activarii , subunitatea C leaga calciu => Eliberarea situsului actinic prin deplasarea tropmiozinei din starea de repaus. Titina ,prot. gigant, ancoreaza miozina de linia Z , asigura rectitudinea si paralelismul miofilam de actina (usureaza glisarea si interactiunea corecta actina-miozina); fiind elastica ,asigura repartitia uniforma a tensiunii dezvoltate in sarcomerele aceleiasi miofibrile; confera elasticitate muschiului, sporind energia cinetica la initierea miscarii

Nebulina, accesorie actinei, controleaza lungimea filam de actina in cursul dezvoltarii sarcomerului. Mutatiile nebulinei det miopatii autozomal recesive. Costamerul,complex prot subsarcolemal,form din mai multe prot sarcomerice si subsarcoplasmatice, transfera forta dezvoltata la nivelul sarcomerului si miofibrilei , catre proteinele matricei extracel.(colagen IV) Jonctiunea neuromusculara(placa motorie) =transmiterea PA de la motoneuron->fibra musc. Alcatuire : 1) butonii terminali ai motoneuronului alfa spinal ,avand neurotransmitator acetilcolina(ach) ; 2) sarcolema fibrei musculare ,ce form . faldurile jonctionale in care sunt receptori ach Butonii term + falduri = cheie sinaptica I(primara) 3) cel Schwann (izoleaza spatiul sinaptic de mediul intern ),ce are proprietati trofice si reglatorii pentru elementele jonctiunii Transmiterea neuromusc. conduce , in final , la activarea fibrei musculare si la cuplarea excitatiei cu contractia . Activarea motoneuronului spinal propaga PA spre butonii terminali de la nivelul placii motorii .Depolarizarea mb neuronale deschide canale de Ca voltaj dependente ,ce conduc la cresterea concentratiei de Ca in citoplasma terminatiilor axonale, eliberand mediatorul in spatiul joctional; urmeaza difuzia ach in acest spatiu si interactiunea cu receptori colinergici ce sunt de tip nicotinic (nAchR). Receptorii colinergici nicotinici sunt de tip ionotrop(cuplati direct cu canale ionice ).Activarea lor (nAchR) conduce la influx ionic de Na si eflux de K si la aparitia potentialului de placa motorie.(PPM) Cand PPM depaseste nivelul prag apare PA. Ach din faldurile jonctiunii este hidrolizata rapid de acetilcolin-esteraza. Mecanismul contractiei : PA produs la nivelul placii motorii, se raspandeste pe sarcolema si intra in tubulii T.In tubuli , mb cel are canale voltaj dependente de Ca de tip L ( L long lasting ) , numite si receptori di-hidro-piridinici(DHP-R), ce sunt activate de PA.

. Receeptorii DHP sunt in contact cu canale eliberatoare de Ca (receptori ryanodinici , RyR), situate pe mb RS . Activarea receptorilor DHP induce stimularea receptorilor ryanodinici , ce vor elibera Ca din RS in citoplasma.

Mecanismul seamana cu cel din fibra cardiaca (poza) , numit si calciu cheama calciu ,diferenta majora constand in faptul ca in fibra cardiaca receptorii DHP permit intrarea Ca din tubulii T in vitoplasma ,acest calciu activand receptorul ryanodinic. La fibra scheletica, receptorul DHP activeaza direct(fara ajutorul Ca 2+) receptorul ryanodinic. In absenta ca din tubulii T sau mediul extracelular, fibra scheletica se poate contracta , dar cea cardiaca nu poate.Mecanismul calciu cheama calciu este present si in fibra schelatica , dar fibra se poate contracta si fara influx extracellular de calciu. Cresterea concentratiei citoplasmatice de Ca2+ determina difuziunea lui pana l anivelul sarcomerului. Legarea Ca2+ la troponina C induce o modificare alosterica in complexul troponinic, subunitatea T (a troponinei ) permite deplasarea tropomiozinei,eliberand situsul de legare. Acum cele doua filamente contractile pot interactiona, iar prezenta ATP permite realizarea contractiei. 1) Cuplarea miozinei cu actina : capul miozinei , angulat la 90 grade fata de partea fibrilara a proteinelor contractile, se leaga strans de monomerul de actina . In situsul catalitic este o molecula de ADP si alta de Pi (fosfat anorganic),ce cresc afinitatea capatuui miozinic pentru situsul actinic. 2) Eliberarea Pi : Disocierea restului fosfat Pi) de pe capul miozinic determina o modificare conformationala a capului ,ce se anguleaza cu 45 grade fata de pozitia initiala si tractioneaza filamentul de actina cca. 11 nm catre coada filamentului de miozina.Aceasta modificare este responsbila de producerea fortei motrice a miofilamnetelor. 3) Eliberarea ADP: Disociertea moleculei ADP de pe capul mizinic lasa cuplul actomiozinic intr o stare rigida , cu capul angulat la 45 grade. 4) Legarea ATP : Cuplarea unei noi molecule de ATP in situsul catalitic al capului mioozinic reduce afinitatea miozinei pentru actina,determinand parasirea moleculei de actina de catre capul miozinic.daca toate capetele miozinice ale unui muschi ar fi concomitant in acest stadiu, muschiul ar fi complet relaxat. 5) Hidroliza ATP: Scindarea ATP in ADP si Pi se face la nivelul capului miozinic. In urma hidrolizei , capul miozinic pivoteaza la nivelul coluuli si se anguleaza la 90 grade , fata de partea fibrilara a miofilamentelor , rotatie ce permite repozitionarea capului miozinic cu cca. 11 nm fata de filamentul de actina , cu doi monomeri mai departe de cel legat anterior . Odata cu hidroliza ATP , ciclul se reia. Acest ciclu conduce la scurtarea sarcomerului si a benzii I din apropierea benzilor Z una de cealalta.Ciclul se reia atata timp cat exista ATP la dispozita capului miozinic.Daca ar lipsi ATP , cuplul actomiozinic ar ramane blocat in stadiul 3 (rigor mortis ) , ceea ce caracterizeaza starea muschiului dupa deces. Contractia este oprita in mod fiziologic de scaderea concentratiei plasmatice a Ca2+ determinate de introducerea sa in RS prin intermediul pompei de Ca 2 + -SERCA ( Sarco / endoplasmatic reticulum calcium ATPase ) Pompa SERCA este pe mb RS , find responsabila de transferul Ca 2+ din citoplasma in reticul . Este inhibata de fosfolamban ,ce ete modulat de stimularea beta adrenergica . In stare fosforialta

(activata), fosfolambanul reduce activitatea SERCA si scade introducerea Ca2+ in reticule . O alta proteina , calsechestrina leaga Ca 2+ in reticule pentru a reduce concentratia Ca 2 + liber in reticule si pentru a ajuta pompa sa pompeze contra unui gradient de concentratie mai mic. Concentratia ca 2 + este mult superioara celei citolasmatice. Scadereaa citoplasmatica a Ca2+ determima difuziunea sa de pe componenta c\ a complexului troponinic ,situatie ce va induce modificarea conformationala a troponinei si aducerea tropomiozinei la situatia de blocare a situsului miozinic de pe filamentul de actina, astfel incat va fi impiedicata interactiunea dintre actina si miozina , sarcomerul si implicit muschiul , relaxandu-se. Tipuri de fibre musculare: Firele musculare se clasifica dupa tipul moleculelor de miozina continut (cu activitatea catalitica rapida sau lenta ) sau dupa procentul proceselor de fosforilare oxidative din fibra musculara , in : tipul I (rosii , lente ); tipul II (albe; rapide ). MAjoritea muschilor au o mixtura a celor trei tipuri (I, II a si II b),variind procentul , exercitiile fizice influentand modificarea fibrelor in muschiul scheletic. Fibra rosie (I )- oxidativa lenta; are cellule mici , multe mitocondrii, multa mioglobina , este bogat vascularizata , are rata aeroba crescuta, rata glicolitica scazuta , sistem tampon scazut, rezerve putine de glicogen , are ATPaza miozinica lenta , realizand contractie lenta (tubulii T si RS sunt slab dezvoltati). Realizeaza efort usor spre moderat , pe perioade prelungite de timp .Obosesc greu. Fibre intermediare (II a)- oxidative rapide Rezista la efort 30 secunde -> 2 minute ; Fibre albe (II b)- glicolitice rapide ; Rezista mai putin de 30 secunde; au celule mari , putine mitocodrii si capilare,putina mioglobina, rata aeroba scazuta, rata glicolitica, rezerva de glicogen si sistem tampon crescute,au ATPaza miozinica rapida; obosesc usor ; sunt adaptate contractiilor rapide,scurte.. Au tubuli T si RS mai bine dezvoltat decat cele rosii ,intrucat raspund cu rapiditate la excitatii. Unitatea motorie: Este reprezentata de un singur neuron alfa spinal impreuna cu toate fibrele musculare pe care le inerveaza. In muschii de mari dimensiuni, au pana la 2000de fibre musculare ,iar muschii de mici dimensiuni (ex :ocularii) pot avea doa 10 fibre in unitatea motorize . Unitatea motorie este unitatea functionala prin care cortexul motor controleaza dezvoltarea fortei musculare. In timpul contractiei unui muschi , untatile motorii sunt stimulate succesiv: cand este necesara o forta redusa de contractie, sunt stimulate unitatile motorii ce au in componenta fibre de tip I .Ele sunt utilizate in exercitii de anduranta, mai ales.Cand este nevoie dezvoltarea unei forte considerabile , unitaile motorii de tip II a vor fi stimulate pentru a asista fibrele de tip I. In efortul maximal , sunt utilizate fibre de tip II b , ele fiind mereu activate ultimele .

Controlul fortei musculare: Cortexul motor utilizeaza : 1)recrutarea (unitaitle motorii ce alc un muschi sunt recrutate in concordanta cu principiul dimensiunii); unitatile motorii mici (cu fibre mai putine) au un neuron motor de mici dimensiuni si un prag scazut de activare ;aceste unitati sunt activate primele; cand este necesara mai multa forta , se recruteaza progresiv unitati motorii mai mari; 2) codificarea prin frecventa; o unitate motorize poate fi stimulata de trennuri de PA cu frecvente diferite ; untatile motorii mici sunt stimulate de trenuri de PA cu frecventa mai joasa decat unitatile motorii mari si mai rapide .Aceeasi unitate motorize poate dezvolta o forta de contractie mai mare la o frecventa mai mare a PA neuronale. In afara controlului nervos al unitatii motorii, forta dezvoltata de muschi depinde si de proprietatile intrinseci ale acestuia, aspect ilustrat prin curba lungime tensiune , ce cuprinde doua componente: tensiunea activa si tensiunea pasiva. Tensiunea activa rezulta din interactiunea dintre filamentele de actina si miozina ,fiind d. p. cu numarul de punti acto-miozinice formate in timpul ciclui contractile.Numarul puntilor acto-miozinice depinde de lungimea fibrei musculare ; scurtarea mushiului si implicit a sarcomerului (intre 1 , 2 -1 , 6 microni) conduce la incalecarea filamentelor de actina si de miozina si la scaderea situsurilor de legare.Alungirea muschiului si sarcomerului (intre 2,3-2,6 microni) determina departarea filamentelor de actina de cele de miozina, a. i. scade numarul situsurilor de legare dintre proteinle contractile.Numarul optim de punti de legare este disponibl atunci cand fibra musculara are o lungime intermediara(cu dimensiuni ale sarcomerului intre 2,1-2,2 microni). Tensiunea pasiva (numita si vasco-elastica)este generata de componenta conjuctiva a muschiului .Un muschi elongat peste lungimea sa de repaus dezvolta tensiune.Aceasta este pasiva, intrucat se exercita indifereent de starea de activitate a muschiului.Pe langa elasticitate, muschiul striat este caracterizat si prin vascozitate. Vascozitatea opune rezistenta la elongarea fibrei musc. , d.p. cu viteza si gradul elongarii muschiului.Astfel , cu cat muschiul se alungeste mai mult , cu atat tensiunea pasiva va frana mai mult acest proces. Tipuri de contractie : Secusa: o stimulare unica a unui nerv motor va determian aparitia unui sg PA in fibrele musc deservite de acesta, iar contractie unica se va produce la aproximativ 5 ms de la initierea procesului.Aceasta secventa unica stimulare contractie relaxare se numeste secusa .secusele au durate variabile , in functie de tipul fibrei musculare (I sau II) Secusa are trei faze: de latenta, contractie si relaxare.Faza de latenta incepe odata cu stimularea (2 ms), in timpul fazei de latenta , PA depolarizand sarcolema si RS , a . i. creste concentratia de calciu.Faza de contractie duce la crestea tensiunii din muschi.Ea este caracterizata de cuplarea excitatiei cu contractia si are loc in medie la 15 ms dupa stimulare . Faza de relaxare urmeaza dupa aproximativ 25 ms, in aceasta faza , concentratia Ca citoplasmatic si numarul puntilor acto-miozinice scade. O stimulare unica produce o secusa unica , insa pentru muschiul scheletic acestea nu au o importanta functionala. Toate actiunile motorii implica contractie motorize sustinuta.

Contractie tetanica:cresterea frecventei de stimulare nu va permite fibrei musc sa se relaxeze complet , iar forta dezvoltata de muschi va creste progresiv d. p. cu frecventa de stimulare. Un muschi ce produce tensiune d cntractie maximala in cicluri rapide de contractierelaxare este in tetanus incomplet. Tetanusul complet este atins cand frecventa e suficient de mare pentru a nu permite observarea relaxarii fibrei musculare. Aproape toate fibrele musc scheletice au o contractie de tip tetanus complet. Contractia izotonica detrmina scurtarea muschiului prin cresterea tensiunii in acesta. Ridicarea unui obiect, mersul implica contractii izotonice.Contractia izotonica este de doua feluri : contractie concentrica si excentrica. Contractia concentrica dezvolta o tensiune mai mare decat sarcina ce trebuie deplasata , iar muschiul se scurteaza. Contractia excentrica permite deplasarea unei sarcini in conditiile in care tensiunea maxima produsa de muschi nu poate depasi rezistenta opusa de sarcina.Muschiul impicat nu participa efectiv la actionarea articulatiei ,ci la decelerarea miscarii articulare catre finalul ei , pentru a controla repozitionarea sarcinii deplasate. Ex de contractii excentrice: coborarea scarilor sau cand ne asezam pe scaun. In contractile concentrice ,sarcomerul se scurteaza , prin apropierea liniilor Z una de cealalta.In cele excentrice , dimpotriva , liniile Z se departeaza , iar filamentele contractile aluneca in directie opusa. Contractia izometrica Lungimea muschiului nu se modifica .Formarea puntilor acto miozinice duce la cresterea tensiunii musculare fara a depasi , insa , rezistenta opusa de sarcina , a. i. muschiul nu se poate scurta , pastrandu-si lungimea. Metabolismul muscular: In repaus, meschiul scheletic consuma 13 kcal/kh in fiecare zi .Este al treilea consummator energetic (18%) , dupa ficat(27%) si creier(19 %). In muschi,se produce energie sub forma de ATP: in mitocondrie(prin fosforilare oxidative) sau in citoplasma (prin glicoliza,metabolism anaerob).Prin FOSFORILARE OXIDATIVA se produc 95% dintre moleculele ATP necesare nevoii energetice de repaus a muschiului .Mitocondriile preiau din citoplasma inconjuratoare : oxygen, ADP, ioni fosfat si substrat organic. Substratul este introdus in ciclul acizilor tricarboxilici(Krebs)Pentru fiecare molecula organica intrata in ciclu se produc 17 molecule de ATP ,iar pentru o molecula de glucoza=> 34 molecule de ATP. GLICOLIZA: In conditiile unui aport insuficient de oxigen pe cale sangvina raportat la nevoie energetica, fibra musculara trb sa produca mol de ATP prin metabolism anaerob,prin glicoliza( se furnizeaza doar 2 mol de ATP pt o mol de glocoza), fiind mult mai rapida decat fosforilarea oxidative. Pt a creste durata glicolizei, piruvatul este redus prin fermentarea acidului lactic. Concentratia acidului lactic creste la un moment dat, conducand la instalarea oboselii musculare. OBOSEALA MUSCULARA

Oboseala musculara se poate datora unor cauze intrinseci( asociate cu cresterea cant de acid lactic rezultat din glicoliza, in citoplasma) sau extrinseci fibrei musculare .O alta cauza a oboselii este scaderea PHului,ipoteze recente propun, insa ,ca principal agent al instalarii oboselii musculare fosfatul anorganic (Pi) ,Concentratia lui creste in citoplasma , in efort, mai ales, ca urmare a scindarii creatin-fosfatului .Fosfatul anorganic liber in citoplasma interfera direct cu canale sarcoplasmatice de Ca , crescand posibilitatea acestora de a ramana dechise , facilitand eliberearea de calciu indusa de Ca(mechanism calciu cheama calciu) si de a genera un current titanic precoce de calciu.Suplimentar , fosfatul anorganic interfera cu intoducerea Ca in reticule ,prin inhibitia pompei sarcoplasmatice de calciu(SERCA).Aceste doua mecanisme duc, in timp, la acmularea ionilor de calciu in diferite organe celulare , inclusive la difuziunea acestuia in afara celulei,ceea ce conduce la scaderea concentratiei utile de calciu si a curentilor de calciu.fosfatul anorganic in exces poate difuza si in interiorul RS ,unde leaga calciu,determinand precipitarea complezului Ca Pi .Acest process impiedica iesirea calciului din reticule, conducand la scaderea concentratiei utile de calciu. Cauzele extrinseci ale instalarii oboselii privesc centrii cortcali responsabili de initierea si mentinerea activitaii fizice si caile nervoase responsabile de conducerea si transmiterea PA.Cea mai frecventa cauza a oboselii musc este cea corticala, strans corelata cu motivatia psiholohica asociata activitatii fizice.Oboseala musc datorata conducerii periferice a impulsului nervos este asociata cu epuizarea resurselor energetice neuronale si incapaciatea propagarii PA , fie cu modificari sinaptice ,precum epuizarea neurotransmitatorului ,sau incapacitatea receptorilor postsinaptici. Activitatea reflexa spinala; Actul reflex este principalul process ce sta la baza fuctiei nervoase.Subsrtatul morfolgic necesar desfasurarii actului este arcul reflex.Arcul reflex are componentele: -receptorul: transfera stimuli proventiti din mediul extern in semnal; -calea aferenta:conduce semnalul nervos furnizat de receptor spre centrul reflex. -centrul reflex:structura nervoasa la nivelul careia se integreaza semnalul venit pe cale aferenta si se produce un raspuns eferent adaptat proprietatilor semnalului afferent; -calea eferenta :conduce semnalul eferent, in periferie, catre efector ; -efectorul:celule musculare sau endocrine . In caul reflexelor somatice, efectorul este reprezentat de celula musculara striata , iar in reflexele autonome(viscerale) ,efectorul poate fi reprezentat de cel glandulare sau de muschiul nted sau cardiac Reflexul osteotendinos(miotatic) Reflexele osteotendinoase sunt refelexe monosinaptice , ce au doi neuroni: unul aferent , altul eferent.Reflexul incepe prin elongarea brusca a muschiului ,la nivelul caruia sunt receptorii fusurile neuromusculare.PA este transmis spre centrii reflecsi medulari, de unde prin cale eferenta , muschiul este stimulat sa se contracte. Rolul acestui reflex este adaptarea posturala la variatii bruste ale mediului inconjurator. In clinica, investigarea reflexelor osteotendinoase : patelar, ahilean , bicipital este utila pt explorarea reactivitatii SN la mai multe niveluri.

Fusurile neuromusculare sunt receptorii responsabili de initierea refelxelor miotatice ,fusurile gasindu se in grosimea tuturor muschilor scheletici(exceptand muschii extrinseci ai globului ocular) Fusul are structura fusiforma, lungimea = 4-7 nm si diametrul=80-200 microni.Este paralel cu fibrele musculare extrafusale.La exterior are un invelis din tesut conjunctiv, iar la interior este alcatuit din 3-12 fibre musculare intrafusale, ce se impart in trei categorii: -fibre dinamice cu sac nuclear , dispuse in mijlocul fusului , nuclei sunt aglomerati central in saci; -fibre statice cu sac nuclear ,similare cu cele dinamice dar de dimensiuni mai mari; -fibre cu lant nuclear(nuclei sunt aliniati sub forma de lant) Fusul prezinta atat inervatie motorie , cat si senzitiva ,componenta senzitiva , fiind reprezentata de terminatiile dendritice mielinizate, cu originea in ganglionul spinal ,acestea fiind: -fibre senzitive primare de tip I a : predomina la nivelul fibrelor dinamice cu sac nuclear , in jurul carora se dispun spiral si in mai mica masura in jurul fibrelor cu lant nuclear; Au viteza mare de conducere de 80-120m/sec,asigura raspunsul de tip dinamic ,descarcand impusuri cu o frecventa d. p. cu gradul de elongatie a portiunii centrale in unitatea de timp. -fibre senzitive secundare de tip II : se dispun in buchet la nivelul fibrelor cu lant nuclear si fibrelor statice cu sac nuclear ,conduc PA cu viteza mai mica,de 30-70m /sec ,sunt responsabile de rspunsul static conduc info legata de lungimea instantanee a fibrei musculare ,aceasta indicand pozitia membrului odata ce a incetat miscarea,rata de descarcare fiind independenta de gradul de elongare. Activarea fibrelor senzitive se face prin canale ionice sensibile la intindere (stretchreceptori) Fibrele motorii sunt reprezentate de axonii motoneuronilor spinali de tip gama ,ce determina contractia portiunilor aflate la cele 2 capete ale fusului si creste sensibilitatea fibrelor sensitive la intinderea portiunii centrale . ->fibrele motorii gama dinamice se distribuie doar la nivelul fibrelor cu sac nuclear ,asigura componenta dinamica(fazica ) a reflexului osteotendinos.Motoneuronii gama din coarnele anterioare ale maduvei sunt sub controlul centrilor nv motori superiori ->fibre motorii gama statice se distibuie pe ambele tipuri de fibre intrafusale, asigura componenta statica(tonica)a reflexului osteotendinos.Motoneuronii acestor fibre sunt sub control strict medular. Stimularea motoneuronilor gama elibereaza ach (acetilcolina),determinand contractia fibrelor intrafusale si elongarea portiunii centrale,necontractile a fusului.Astfel se deschid canalele ionice ale stretch receptorilor si se produce influx de sodiu,PR al terminaitilor dendritice se electopozitiveaza,crescand excitabilitatea fibrelor sensitive.Stimularea motoneuronilr gama mentine constant un PR optim(o rata de descarcare de repaus constanta) lal nivelul fusului, pentru a determina un reflex de intindere eficient la nevoie.Nivelul activarii motoneuronilr gama este adaptat in functie de nivelul elongarii fibrelor extrafusale ,fiind d. p. cu gradul stimularii motoneuronior alfa . Eficienta motoneuronilor gama este controlata prin intermediul regiunii facilitatoare bulboreticulare din trunchiul cerebral si secundar prin aferente ce vin la acest nivel de la cerebel, ganglioni bazali si cortex cerebral.