Muschii membrelor superioare

Muschii membrelor superioare se impart din punctele de vedere topografic si functional in doua grupe
mari:

muschii care leaga membrul superior de trunchi;

muschii proprii membrului superior.

Muschii care leaga membru superior de trunchi sunt: trapezul, muschiul romboid, ridicatorul scapulei,
dintatul anterior, pectoralul mic etc.).

Muschii proprii membrului superior, dupa asezarea lor topografica (regionala), se impart in:

muschii umarului;

muschii bratului;

muschii antebratului;

muschii mainii.

Muschii umarului

Muschii umarului sunt: supraspinosul, infraspinosul, sub-scapularul, rotundul mare, rotundul

mic si deltoidul.

Muschiul supraspinos iti are originea in cele doua treimi mediale ale fosei supraspinoase a scapulei
si pe fascia care il acopera. Se insereaza pe fata superioara a tuberculului mare al humerusului. El
este abductor si in mica masura rotator lateral al bratului.

Muschiul infraspinos isi are originea in fosa infraspinoasa a scapulei si pe fascia care-l acopera. Se
insereaza pe tuberculul mare al humerusului, inferior de supraspinos. Prin actiunea lui este rotator
lateral si adductor al bratului.

Muschiul subscapular este un muschi profund al umarului care desparte scapula de peretele toracic.
Isi are originea pe fata costala a scapulei si se insereaza pe tuberculul mic al humerusului.

Muschiul rotund mare isi are originea pe fata dorsala a scapulei si se insereaza in santul
intratubercular si pe creasca tuberculului mic al humerusului. El face adductia, rotatia mediala si
extensia bratului.
Muschiul rotundul mic isi are originea pe fata dorsala a scapulei si se insereaza pe tuberculul mare
al humerusului, sub infraspinos.

Muschiul deltoid este muschiul care formeaza in partea laterala relieful umarului. Are o forma
triunghiulara si este format din trei parti: claviculara, acromiala si spinala.

Muschii bratului

Muschii bratului sunt impartiti in doua grupe: muschii anteriori si muschii posteriori ai bratului. 

Muschii anteriori ai bratului

Muschiul biceps brahial isi are originea pe scapula, prin doua capete (unul scurt si unul lung) si se
insereaza pe tuberozitatea radiala printr-un tendon unic. Acest tendon da o expansiune aponevrotica
care se prinde pe fascia bratului, in partea ei mediala. Capatul lung al bicepsului contribuie la miscarile
de abductie, adductie si de flexie a bratului

Muschiul coracobrahial isi are originea pe varful apofizei coracoide a scapulei si se insereaza pe fata
mediala a humerusului; prin actiunea sa este un flexor al bratsului.

Muschiul brahial isi are originea pe fetele anterioare ale humerusului si se insereaza pe tuberozitatea
ulnei; este un puternic flexor al antebratului pe brat.

Muschii posteriori ai bratului

Muschiul triceps brahial are trei capete de origine: unul pe scapula si doua pe humerus. Contribuie
la extensia si adductia bratului.

Muschii antebratului

Dupa asezarea lor topografica se impart in trei grupe:

muschii anteriori;

muschii posteriori;

muschii laterali ai antebratului.

Muschii anteriori ai antebratului se impart in muschii superficiali si muschii profunzi.

Muschii superficiali

Muschiul rotund pronator are doua capete de origine si se insereaza pe fata laterala a radiusului.

Muschiul flexor radial al carpului isi are originea pe epicondilul medial al humerusului si se

insereaza pe fata anterioara a bazei metacarpianului al II-lea. Tendonul sau delimiteaza impreuna cu
muschiul brahioradial santul pulsului.

Muschiul palmar lung isi are originea pe epicondilul medial al humerusului, iar tendonul sau isi
desface fibrele in evantai pe fata palmara a mainii, unde formeaza aponevroza palmara.

Muschiul flexor ulnar al carpului isi are originea pe epicondilul medial al humerusului cu un capat si
cu celalalt capat pe olecran si se insereaza pe osul pisiform.

Muschiul flexor superficial al degetelor este un muschi puternic si lat. Cele doua ramuri de
bifurcatie se insereaza pe falanga mijlocie a degetelor II si V. El produce flexia falangei mijlocii, flexia
falangei proximale si flexia mainii pe antebrat.

Muschii profunzi

Muschiul flexor profund al degetelor isi are originea pe fata anterioara a ulnei si se insereaza pe
falanga distala a ultimelor patru degete. Produce flexia falangei distale.

Muschiul flexor lung al policelui isi are originea pe epicondilul medial al humerusului. Se insereaza
printr-un tendon lung care trece prin canalul carpului, alaturi de flexorii degetelor si se prinde pe baza
ultimei falange a policelui.

Muschiul patrat pronator isi are originea si insertia pe fata anterioara a lui radius si ulna, in
portiunea distala.

Muschii posteriori ai antebratului se impart in muschi superficiali si muschi profunzi.

Muschii superficiali

Muschiul anconeu este un muschi mic, situat in partea posterioara a cotului care se insereaza pe
marginea posterioara a ulnei.

Muschiul extensor al degetelor contribuie la extensia degetelor si a mainii pe antebrat.

Muschiul extensor al degetului mic isi are originea pe epicondilul lateral al humerusului si se

insereaza impreuna cu tendonul extensorului degetelor pentru degetul mic pe falangele a II-a si a III-
a, formand aponevroza dorsala a degetului mic.

Muschiul extensor ulnar al carpului isi are originea pe epicondilul lateral al humerusului si se
insereaza pe baza celui de-al V-lea metacarpian.
Muschii profunzi

Muschiul spinator isi are originea prin doua capete, humeral si ulnar, si se insereaza pe fata laterala
a radiusului.

Muschiul lung abductor al policelui isi are originea pe fata dorsala a radiusului si se insereaza pe
baza primului metacarpian.

Muschiul scurtul extensor al policelui isi are originea pe fata posterioara a radiusului si se

insereaza pe baza primei falange a polcelui.

Muschiul lung extensor al policelui isi are originea pe fata posterioara a ulnei si se insereaza pe
ultima falanga a policelui.

Muschiul extensor al indexului isi are originea pe fata posterioara a ulnei. Se insereaza, impreuna
cu tendonul extensorului degetelor, pe falangele a II-a si a III-a, formand aponevroza dorsala a
indexului.

Muschii laterali ai antebratului formeaza relieful muscular din partea laterala a antebratului si sunt
in numar de trei asezati de la suprafata in profunzime, dupa cum urmeaza: muschiul brahioradial,
muschiul lung extensor radial al carpului si muschiul scurt extensor al carpului.

Muschiul bahioradial isi are originea pe marginea laterala a epicondilului lateral al humerusului si se

insereaza pe radius, la baza apofizei stiloide. Produce flexia antebratului pe brat si contribuia la
miscarea de supinatie.

Muschiul lung extensor radial al carpului isi are originea pe marginea laterala si pe epicondilul
lateral al humerusului si se insereaza pe fata posterioara a bazei celui de-al II-lea metacarpian.

Muschiul scurt extensor radial al carpului isi are originea pe epicondilul lateral al humerusului si
se insereaza pe baza celui de-al III-lea metacarpian.

Muschii mainii

Muschii mainii se pot imparti in doua grupe: muschii intrinseci (muschii proprii ai mainii) si muschii
extrinseci (capetele tendoanelor muschilor lungi care functional deservesc mana).

Muschii intrinseci sunt muschi scurti si se impart in trei grupe:

muschi ai policelui;

muschi ai degetului mic;

muschi ai regiunii palmare mijlocii.

Muschii policelui

Muschiul scurt abductor al policelui isi are originea pe ligamentul transvers al carpului si pe

tuberculul scafoidului. Se insereaza pe fata laterala a falangei proximale a policelui. El participa la
miscarea de abductie a policelui.

Muschiul scurt flexor al policelui isi are originea pe ligamentul transvers al carpului si pe oasele
trapez, trapezoid, osul mare si baza primului metacarpian. Se insereaza pe fata laterala a primei
falange a policelui.

Muschiul opozant al policelui isi are originea pe ligamentul transvers al carpului si se insereaza pe

fata laterala a primului metacarpian. Prin contractie, face flexia si rotatia mediala a primului
metacarpian, miscari prin care policele se poate opune celorlalte degete.

Muschiul adductor al policelui se insereaza printr-un tendon comun pe fata mediala a falangei
proximale a policelui, impreuna cu primul muschi interosos palmar.

Muschii degetului mic

Muschii degetului mic formeaza un alt relief muscular in regiunea palmara mediala, denumit si
eminenta hipotenara.

Muschiul palmar scurt se insereaza pe pielea marginii mediale a mainii. Prin actiunea sa increteste
pielea regiunii hipotenare.

Muschiul abductor al degetului mic se insereaza pe falanga proximala a degetului mic.

Muschiul scurt flexor al degetului mic se insereaza pe fata anterioara a bazei falangiene
proximale. Este flexor al degetului mic.

Muschiul opozant al degetului mic se insereaza pe marginea mediala a metacarpianul al V-lea.

Muschii regiunii palmare mijlocii

Muschii lombricali – sunt patru muschi dintre care doi laterali si doi mediali. Lombricalii se insereaza
pe aponevroza dorsala a degetelor II-V si produc flexia falangei proximale si extensia ultimelor doua
(mijlocie si distala).

Muschii interososi sunt in numar de trei si se insereaza printr-un tendon subtire pe aponevroza

dorsala a degetului corespunzator metacarpianului pe care isi au originea.

Muschii interososi dorsali sunt in numar de patru si se insereaza pe aponevroza dorsala a

degetelor.

Toti interososii palmari si dorsali fac flexia primei falange si extensia ultimelor doua.