1.

Trisomia 21 se caracterizeaza prin:

A. Bolta palatina plata
B. Macroglosie cu aspect scrotal
C. Fata reliefata cu hipertrofia malarelor si hipertrofia maxilarului superior
D. Oblicitatea mongoloida a fantei palpebrale
E. Fata ovala cu etaj mijlociu marit

2. Diastema:
A. Diastema adevarata poate avea ca etiologie: meziodensul, aplazia de incisiv lateral, macroglosia
B. Diastema tranzitorie se poate inchide spontan odata cu eruptia incisivului lateral sau a caninului
C. Poate fi adevarata, tranzitorie sau falsa
D. Este fiziologica in dentatia temporara
E. Diastema falsa poate avea ca etiologie: caninul inclus, migrari dentare postextractionale

3. Rotatia faciala anterioara se caracterizeaza prin:

A. Dimensiunea verticala a etajului inferior este mare
B. Unghiul sfenoidal este mai mic de 135 grade
C. Clivusul este mic
D. Tip brahicefalic dupa Ricketts sau hipodivergent dupa Sassouni
E. Convexitatea preangulara la nivelul marginii bazilare a mandibulei ?

4. * Printre tulburarile functionale intalnite in angrenajul invers intalnim:

A. Anorexia
B. Tulburari parodontale
C. Genetice
D. Tulburari endocrine
E. Tulburari respiratorii

5. Faciesul adenoidian este caracterizat prin:

A. Narine pensate
B. Tegumentele sunt palide cu pometii proeminenti
C. Narine proeminente
D. Menton proeminent si profil concav
E. Este specific insuficientei respiratorii nazale

6. * Clasificarea scolii germane:

A. Are ca factor comun de clasificare un sindrom ce prezinta cel putin un semn comun considerat
patognomonic
B. Tine cont de factorii etiologici care produc anomalia
C. Nu cuprinde anomalii dentare de numar si pozitie
D. Nu este o clasificare pe sindroame
E. Nu cuprinde sindromul progenic

7. In etiopatogenia retrognatiei maxilare superioare sunt incriminati:

A. Rahitismul
B. Cicatrici postoperatorii
C. Pierderea prematura a dintilor temporari
D. Acromegalia
E. Anodontia premolarilor doi superiori

8. La cresterea si dezvoltarea aparatului dento-maxilar contribuie urmatoarele arii de crestere cranio-

faciala:
A. Musculatura aparatului dento-maxilar
B. Baza craniului
C. Mandibula
D. Complexul nazo-maxilar
E. Calota craniului
9. * Diagnosticul diferential al laterodevierii se face cu:
A. Macrodontia
B. Ocluzia adanca
C. Ocluzia deschisa
D. DDM
E. Ocluzia incrucisata

10. Dizarmonia dento-maxilara:

A. Este o anomalie dentara
B. Factorii loco-regionali incriminati in etiologia DDM sunt: factorii neuro-muscular, factorii locali,
iatrogeniile, rahitismul
C. Are ca etiologie: factori generali, factorul filogenetic, factorul embriogenetic, factorul endocrin
D. Factorii iatrogeni incriminati sunt: neglijarea tratarii dintilor temporari, extractii premature fara a
lua masuri de siguranta
E. Factorul filogenetic se refera la originea diferita a osului maxilar si a dintilor

11. Manifestarile faciale in compresia de maxilar cu protruzie si arc frontal ascutit cuprind:
A. Fanta labiala intredeschisa
B. In vorbire se expune mucoasa gingivala
C. Profil convex
D. Treapta buzelor inversata
E. Buza superioara subtire, palida

12. In etiopatogenia laterognatiei mandibulare functionale apar urmatorii factori:

A. Factori endocrini
B. Factorul genetic - Sindrom Down
C. Factori disfunctionali - lipsa de abrazie a dintilor temporari, migrari dentare postextractionale,
malpozitii dentare unilaterale sau asimetrice
D. Deglutitia infantila
E. Rahitismul

13. Diagnosticul diferential intre ocluzia deschisa anatomica si cea functionala se bazeaza pe:
A. Long face si leptoproscopie in ocluzia deschisa anatomica
B. Infradentie sau infra-alveolie in zona frontala in ocluzia deschisa anatomica
C. Open-bite scheletic de maxim 2 mm in ocluzia deschisa anatomica
D. Modificari minime in ocluzia deschisa anatomica
E. Etajul inferior al fetei este normal dimensionat sau usor marit comparativ cu etajul mijlociu in
ocluzia deschisa anatomica

14. In etiologia dizarmoniei dento-maxilare secundare pot fi incriminati urmatorii factori:

A. Pierdere precoce de dinti temporari
B. Dinti supranumerari
C. Retroalveolodentie
D. Endoalveolie
E. Macrodontie

15. * Examenul endooral in ocluzia adanca prabusita releva urmatoarele, cu exceptia:

A. Compromiterea dintilor din zona de sprijin
B. Egresiunea dintilor vecini breselor
C. Supraacoperire frontala
D. Infraocluzia molarilor primi permanenti
E. Egresiunea dintilor antagonisti breselor

16. Examenul ocluziei dinamice in prognatismul mandibular functional releva:

A. Inchiderea cavitatii orale se realizeaza in 2 timpi: timpul 1 (la nivelul contactului prematur si
dezocluzie la restul dintilor) si timpul 2 (propulsia mandibulei pentru a obtine intercuspidarea maxima)
B. Testul de propulsie este negativ
C. Testul de retropulsie poate fi: partial pozitiv sau total pozitiv
D. Testul de retropulsie este negativ
E. Testul de propulsie poate fi: partial negativ sau total negativ

17. Hiposecretia hormonului de crestere instalata dupa varsta de 6 ani determina:

A. Mixedem
B. Prognatism maxilar
C. Prognatism mandibular functional
D. Retrognatie mandibulara anatomica
E. Incongruenta dento-alveolara

18. Etiopatogenia anodontiei cuprinde:

A. Extractii brutale ale dintilor temporari
B. Deficiente nutritionale ale mamei din timpul sarcinii: carente vitaminice, dezechilibru mineral
C. Teoria proliferarii anormale si intarziate a unor resturi epiteliale paradentare care provin din
gubernaculum dentis
D. Teoria evaginarii epiteliului adamantin
E. Teoria proterogenetica sau teoria reductiei terminale (Bolk)

19. Diagnosticul diferential al reincluziei dentare se face cu:

A. Anodontia
B. Heterotopia
C. Inclavarea
D. Oprirea in eruptie a dintelui
E. Incluzia posttraumatica partiala

20. In malcoluzia de clasa 2/1 la examenul endooral se observa:

A. Incisivii centrali superiori pot fi verticali, uneori in palatopozitie marcata
B. Diferite grade de mezializare molara
C. Bolta palatina este adanca sau foarte adanca
D. Diferite grade de distalizare molara
E. Baza apicala mai mare decat baza coronara

21. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare dupa planurile spatiale cuprinde urmatoarele sindroame:
A. Dizarmonii dentare de forma
B. Dizarmonii dentare izolate
C. Sindromul compresiei de maxilar
D. Ocluzie deschisa
E. Sindromul progenic

22. In etiologia prognatismului mandibular functional se incrimineaza urmatorii factori:

A. Macroglosia
B. Cuspizi neabrazati ai dintilor temporari
C. Amigdale hipertrofice
D. Hipersecretia de somatotrop
E. Ereditatea

23. * Anemia pernicioasa ( Glosita Hunter) apare in carenta de vitamina:

A. Nici o afirmatie nu este corecta
B. PP
C. B12
D. A
E. C

24. Anomalia de clasa a 2-a Angle cuprinde urmatoarele anomalii dento-maxilare:

A. Micrognatia cu retrognatie maxilara
B. Anomalia de clasa 2/1
C. Ocluzia deschisa cu relatii neutrale
D. Anomalia de clasa 2/2
E. Prognatismul mandibular

25. Etiopatogenia retrognatiei mandibulare functionale include urmatorii factori, cu exceptia:

A. Prezenta unui maxilar ingust care nu permite avansarea mandibulei
B. Factorul endocrin: hiposecretie de STH, hipotiroidism
C. Hipertonia muschilor retropulsori si/sau hipotonia propulsorilor
D. Parafunctii de aspirare, sugere, interpunere a buzei inferioare
E. Lipsa alimentatiei consistente care determina abrazia fiziologica a dintilor temporari

26. Creearea de spatiu se poate obtine prin urmatoarele metode:

A. Extractii
B. Stripping
C. Protrudarea dintilor frontali
D. Dilatarea arcadei
E. Distalizarea dintilor anteriori

27. * Diagnosticul diferential intre forma adevarata si cea falsa de ocluzie adanca acoperita se bazeaza
pe:
A. Modificari faciale grave cu deepbite scheletic in forma falsa
B. Supraacoperirea se reduce total in fonatie sau repaus in forma adevarata
C. Free-way space mare in forma falsa
D. Supraacoperirea frontala se mentine sau se reduce foarte putin in repaus si vorbire in forma
adevarata
E. Etaj inferior de dimensiuni normale sau usor micsorat in ….

28. Clasificarea dupa Scoala Franceza ( Cauhepe) cuprinde urmatoarele anomalii dento-maxilare:
A. Nu ia in considerare factori etiologici
B. Nici o afirmatie nu e corecta
C. Anomalii ale oaselor maxilare
D. Tine cont si de topografia anomaliilor
E. Anomalii ale proceselor alveolare

29. * Rotatia faciala anterioara se caracterizeaza prin:

A. Inaltimea faciala anterioara ( HFA ) mare
B. Unghiul sfenoidal micsorat ( < 115 grade )
C. Clivus mic
D. Inaltimea faciala posterioara ( HFP ) mare
E. Apare o convexitate preangulara a marginii bazilare a mandibulei

30. Urmatoarele afirmatii privind dintii supranumerari sunt adevarate:

A. Pot sa erupa pe arcada, de obicei, spre vestibular - rar sunt aliniati pe arcada, de obicei producand
inghesuiri
B. Pot sa ramana inclusi
C. Dintii supranumerari dismorfici pot fi: conici, tuberculati, policuspidati
D. Daca in dentatia temporara exista dinti supranumerari, in dentatia permanenta pot sau nu pot
exista dinti supranumerari
E. Pot avea o forma identica sau foarte asemanatoare cu dintii din seria normala ( dinti supranumerari
eumorfici): langa un incisiv lateral superior erupe un supranumerar cu forma identica cu dintele din
seria normala

31. Cheile de ocluzie a lui Andrews includ urmatoarele aspecte:

A. 1/3 cervicala a fetelor vestibulare coronare a dintilor este inclinata spre oral fata de 1/3 ocluzala
B. Varful cuspidului caninului superior este in contact usor mezial fata de ambrazura dintre caninul
inferior si primul premolar inferior
C. 1/3 cervicala a axei lungi coronare este inclinata spre mezial fata de 1/3 ocluzala
D. Varful cuspizilor vestibulari ai premolarilor inferiori face contact cu ambrazura cuspizilor vestibulari
ai premolarilor
E. Cuspidul mezio-vestibular al molarului pim superior intra in contact cu foseta centrala a molarului
prim permanent inferior

32. In cadrul evolutiei relatiilor de ocluzie normala se intalnesc urmatoarele aspecte:

A. Odata cu eruptia molarului prim permanent se instaleaza prima inaltare fiziologica a ocluziei
B. Daca mandibula inregistreaza o deficienta de crestere comparativ cu maxilarul sau ramane intr-o
pozitie posterioara, atunci va fi prezenta o supraacoperire frontala mare
C. A doua mezializare fiziologica a mandibulei determina denivelarea planului post-lacteal
D. Molarii primi permanenti pot sa realizeze un raport neutral in care planul post-lacteal este in
treapta distalizata
E. In luna a 9-a I.u se instaleaza un prognatism mandibular fiziologic al fatului

33. * Diagnosticul diferential in malocluzia de clasa 2/2 se face cu:

A. Ocluzia deschisa functionala
B. DDM cu inghesuire
C. Intre diviziunile malocluziei de clasa a 2-a
D. Ocluzia incrucisata
E. Retrognatia maxilara

34. Ocluzia adanca acoperita forma falsa se caracterizeaza prin:

A. In fonatie si repaus supraacoperirea se reduce mult sau complet
B. Supraacoperirea mare a incisivilor este cauzata de supra-alveolia regiunii frontale a arcadei
superioare
C. Supraacoperirea mare a incisivilor este cauzata de infra-alveolia sau infra-gnatia regiunii laterale a
arcadelor
D. Etajul inferior al fetei este aproximativ egal cu etajul mijlociu
E. Free-way-space-ul este mare

35. Anomalia de clasa 1 Angle cuprinde urmatoarele anomalii dentare:

A. Retrognatia mandibulara
B. DDM-ul cu inghesuire
C. Ocluzii adanci
D. Ocluzii deschise
E. Prognatismul mandibular

36. * Examenul endooral in maxilarul ingust fara protruzie cu inghesuire in zona frontala releva:
A. Rapoarte de clasa a 3-a Angle
B. Protruzia grupului frontal
C. Arcada in forma de V
D. Poate prezenta retruzie sau raport normal la nivelul grupului frontal superior
E. Treme fiziologice

37. Aspectul facial in malocluzia de clasa 2/2 se caracterizeaza prin:

A. Facies adenoidian
B. Etaj inferior normal sau frecvent mai mic
C. Sant labio-mentonier accentuat
D. Buza inferioara proeminenta
E. Menton proeminent

38. * Precizati care din urmatoarele afirmatii este adevarata in cazul respiratiei orale:
A. Este o parafunctie
B. Apare doar la adult
C. Nu are efecte asupra ADM
D. Determina dezvoltarea transversala excesiva a palatului
E. Se manifesta doar pe parcursul noptii
39. In etiologia ocluziei adanci acoperite pot fi incriminati urmatorii factori:
A. Obiceiuri vicioase de interpozitie in zona laterala
B. Edentatii biterminale
C. Compromiterea dintilor din zona de sprijin
D. Ereditatea
E. Deglutitia atipica cu interpozitia limbii in zona laterala

40. Diagnosticul ortodontic complex cuprinde:

A. Diagnosticul clinico-chirurgical
B. Diagnosticul morfologic
C. Diagnosticul de etapa
D. Diagnosticul functional
E. Diagnosticul etiologic

41. Urmatoarele afirmatii despre unghiul sfenoidal sunt adevarate:

A. Se formeaza intre planum si basion
B. Are valoare medie de 125 +/- 5 grade
C. Un unghi mai mare al bazei craniene este mai degraba asociat cu un tipar scheletal de clasa 3
D. Se formeaza intre planum si clivus
E. In functie de variatiile acestui unghi apar diferente in cresterea inaltimii faciale anterioare - HFA si a
inaltimii faciale posterioare - HFP

42. * La cresterea si dezvoltarea complexului nazo-maxilar in plan vertical contribuie urmatoarele

suturi:
A. Sutura incisivo-canina
B. Sutura intermaxilara
C. Sutura palato-maxilara
D. Sutura fronto-nazo-maxilara
E. Sutura sfeno-occipitala

43. * Din arcul 2 brahial ( arcul hioidian ) se formeaza urmatoarele structuri:

A. Muschii mobilizatori ai mandibulei
B. Apofiza stiloida
C. Parte a osului hioid ( coarnele mari si corpul hioidului)
D. Jumatatea superioara a pavilionului urechii
E. Ciocanul si nicovala

44. In ocluzia incrucisata se intalnesc urmatoarele aspecte:

A. Semnul patognomonic consta in prezenta unor rapoarte inversate de ocluzie in plan transversal in
zona laterala
B. Este o tulburare de crestere dimensionala caracterizata prin asimetria mandibulei
C. La aspectul facial este pezenta o asimetrie faciala
D. Aspectul facial arata discreta deviere a mentonului spre stanga sau dreapta
E. Aspect facial - nemodificat

45. * In retrognatia mandibulara anatomica:

A. Etajul inferior este marit
B. Profil facial concav
C. Testul de retropulsie este pozitiv
D. Testul de propulsie negativ, propulsia este sever limitata
E. La nivelul molarilor sunt prezente rapoarte de mezializare

46. * Hiposecretia tiroidiana in primii ani de viata determina:

A. Mixedemul
B. Prognatism mandibular anatomic
C. Maxilar superior excesiv dezvoltat in plan transversal
D. Ocluzie deschisa functionala
E. Cresterea oaselor late

47. Diagnosticul diferential al maxilarului ingust cu protruzie si arc frontal ascutit se face cu:
A. Malocluzia de clasa 2/2
B. Meziopozitia
C. Macrodontia
D. Maxilar ingust fara protruzie cu inghesuire
E. DDM primar

48. Angrenajul invers:

A. Poate interesa maxim 2 dinti
B. Daca intereseaza mai mult de 2 dinti se numeste ocluzie inversa frontala
C. Consta in circumscrierea fetelor vestibulare ale dintilor frontali superior de catre fetele linguale ale
dintilor frontali inferiori
D. Daca intereseaza toti dintii arcadelor se numeste oncluzie inversa frontala
E. Daca intereseaza mai mult de 3 dinti frontali se numeste ocluzie inversa frontala

49. * Alimentatia artificiala a nou-nascutului:

A. Este ideala pentru dezvoltarea morfofunctionala si psihica a acestuia
B. Nu favorizeaza aparitia unei ocluzii distalizate
C. Favorizeaza prima mezializare fiziologica a mandibulei
D. Nici o afirmatie nu este adevarata
E. Nu stimuleaza propulsia ritmica a mandibulei

50. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu factorii etiopatogenici loco-regionali:

A. Nicio afirmatie nu este corecta
B. Actiunea lor depinde de intensitatea cu care se exprima
C. Actiunea lor depinde de momentul evolutiei ontogenetice in care se manifesta acesta
D. Nu au efect in cazul ocluziei adanci acoperite
E. Actiunea lor depinde de durata de exprimare

51. Factorii loco-regionali in laterognatia mandibulara sunt:

A. Artrite, artroze ale ATM
B. Rahitism
C. Aspirarea buzei inferioare
D. Respiratie orala
E. Fracturi mandibulare consolidate vicios

52. Progenia falsa:

A. Poate fi determinata de pierderea precoce de dinti temporari
B. Etajul inferior este marit
C. Reprezinta numai decalajul transversal cauzat de insuficienta dezvoltare a maxilarului
D. Etajul mijlociu este infundat si micsorat
E. Reprezinta decalajul sagital cauzat de insuficienta dezvoltare a maxilarului

53. Clasificarea dizarmoniilor dento-maxilare dupa criteriul etiopatogenic cuprinde:

A. DDM tranzitoriu
B. DDM cu spatiere
C. DDM cu inghesuire
D. DDM primar
E. DDM grav

54. Hiposecretia glandelor suprarenale poate produce:

A. Anorexie
B. Hipotelorism
C. Pigmentarea pielii si a mucoaselor
D. Boala Addison
E. Respiratie orala

55. * In plan sagital, daca s-a produs prima mezializare fiziologica a mandibulei atunci:
A. Odata cu eruptia molarului prim temporar (12-18 luni ), crestele edentate se distanteaza
B. Incisivii temporari inferiori si superiori vor stabili intre ei relatii de circumscriere
C. Linia interincisiva inferioara este in acelasi plan cu linia interincisiva superioara
D. La nivelul incisivilor va fi prezent un over-jet (inocluzie sagitala)
E. Arcada maxilara circumscrie arcada mandibulara

56. * O estimare clinica si cefalometrica a rotatiei de crestere mandibulara se poate realiza cu

urmatorii parametri cefalometrici si clinici:
A. Inclinarea axei faciale, din analiza Tweed
B. Valoarea unghiului interincisiv
C. Inclinarea axei Y din analiza Ricketts
D. Examinarea marginii bazilare a mandibulei in regiunea distala unghiului mandibular (Go)
E. Valoarea indicelui postero-anterior

57. * Prognosticul unei anomalii dentomaxilare:

A. Nu foloseste aprecierea stadiului eruptiei dentare
B. Nu ia in considerare prezenta unei parodontopatii marginale
C. Nici un raspuns nu e corect
D. Ia in considerare varsta pacientului
E. Nu ia in considerare varsta pacientului

58. * Factorii locali incriminati in etiologia ocluziei deschise sunt urmatorii, cu exceptia:
A. Traumatisme dentare
B. Cicatrici posttraumatice
C. Rahitism
D. Distrofii dentare
E. Inghesuiri dentare

59. Diagnosticul diferential in dizarmonia dento-maxilara se realizeaza cu:

A. Retrognatism mandibular functional
B. Prognatism mandibular anatomic
C. Protruzii in proalveolodentii cu treme
D. Sindromul compresiei de maxilar
E. Ocluzia adanca acoperita

60. Extractia dentara simetrica:

A. Este indicata in cazul unui deficit mare de spatiu pe arcada
B. In DDM-ul primar nu se urmareste procesul de inlocuire dentara
C. In DDM-ul primar se fac extractii dirijate prin extractia la momentul oportun a dintilor temporari si,
in final, a premolarilor 1
D. In DDM-ul secundar se extrag dintii situati mai aproape de focarul de inghesuire
E. In DDM-ul secundar se extrag dintii situati la distanta de focarul de inghesuire

61. Expansiunea arcadei dentare:

A. Este indicata in cazul unui DDM secundar unei endoalveolii cu protruzie
B. Este indicata in cazul unei endoalveolii asociata cu retruzie frontala
C. Presupune marirea diametrului transversal al arcadei dentare
D. Presupune marirea radiara a arcadei dentare
E. Presupune marirea unui hemimaxilar ingustat

62. Procese intense de resorbtie si apozitie la nivelul mandibulei….. au loc dupa cum urmeaza:
A. Apozitie pe fata externa a corpului mandibulei
B. Apozitie pe marginea anterioara a ramurii ascendente a mandibulei
C. Resorbtie pe fata interna a corpului mandibulei
D. Resorbtii pe fata externa a corpului mandibulei
E. Apozitie pe marginea posterioara a ramurii ascendente a mandibulei

63. * Clasificarea anomaliilor aparatului dento-maxilar dupa planurile spatiale contine urmatoarele
sindroame, cu exceptia:
A. Dizarmonii dentare izolate
B. Sindromul compresiei de maxilar ( maxilar ingust)
C. Ocluzia incrucisata
D. Sindromul ocluziei adanci
E. Progenia falsa (retrognatia maxilara)

64. Diagnosticul diferential in ocluzia incrucisata se face cu:

A. Compresia de maxilar
B. Retrognatia mandibulara
C. Laterognatia
D. Retrognatia maxilara
E. Laterodevierea

65. Manifestarile clinice ale diastemei false includ urmatoarele aspecte:

A. Axele incisivilor centrali pot fi doar paralele sau convergente
B. Axele incisivilor centrali sunt intotdeauna divergente
C. Dimensiunea este de 2-3 mm
D. Apare de obicei secundara altor anomalii
E. In functie de raportul cu linia mediana poate fi simetrica sau asimetrica

66. Ocluzia adanca acoperita:

A. Dupa scoala germana se numeste dack-biss
B. In functie de gradul de acoperire incisiva, se clasifica in forma adevarata si forma falsa
C. Obiectivele terapeutice cuprind: desfasurarea arcului frontal superior, alinierea incisivilor laterali,
corectarea rapoartelor de distalizare, nivelarea planului de ocluzie, corectia altor anomalii asociate
D. Este favorizata de prezenta la nastere a unei ocluzii in “capac de cutie” sau treapta inclinata
E. In functie de marimea spatiului de inocluzie fiziologica si de gradul de supraacoperire frontala in
repaus, se clasifica in forma adevarata si forma falsa

67. * La examenul endooral in retrognatia mandibulara anatomica apare:

A. Arcada inferioara marita in toate planurile
B. Etajul inferior marit
C. Supraacoperire redusa
D. La nivel molar rapoarte de mezializare, frecvent ocluzie lingualizata
E. La nivel molar rapoarte de distalizare, frecvent ocluzie lingualizata

68. Etiopatogenia dintilor supranumerari include urmatoarele teorii:

A. Teoria mugurilor adamantini multipli
B. Teoria hiperactivitatii lamei dentare
C. Teoria insuficientei potentialului formativ
D. Teoria evaginarii mezenchimale
E. Teoria proterogenetica

69. * Diagnosticul diferential in retrognatia mandibulara anatomica se face cu:

A. Ocluzia deschisa
B. Anomalii de clasa a 2-a
C. Laterodevierea
D. Constrictia sau anchiloza de ATM
E. DDM

70. Etiopatogenia incluziei dentare include urmatorii factori:

A. Ereditate
B. Meziopozitie generalizata ca urmare a lipsei tratamentului si/sau extractiilor precoce efectuate in
zona de sprijin
C. Avitaminoze ( carenta de vitamina D )
D. Disostoza cleido-craniana
E. Macrodontie absoluta sau relativa

71. * Aspectul facial in malocluzia de clasa 2/2 presupune una din urmatoarele caracteristici:
A. Ocluzie labiala ferma cu stomionul plasat in pozitie inalta pe coroana incisivilor superiori
B. Etaj inferior marit
C. Sant labio-mentonier sters
D. Arcadele pot avea forma de V
E. Buze groase, eversate

72. * Diagnosticul ortodontic morfologic:

A. Niciun raspuns nu este corect
B. Determina afectarea functiei de autointretinere
C. Determina care functii ale ADM sunt afectate
D. Precizeaza etiologia anomaliei dentomaxilare
E. Stabileste prezenta sau absenta unor abateri de la dezvoltarea normala a ADM

73. * In cadrul cheilor de ocluzie elaborate de catre L.Andrews, relatia la nivel molar, premolar,
canin….prevede urmatoarele aspecte:
A. Varful cuspidului superior este in contact usor distal fata de ambrazura dintre caninul inferior si
primul premolar inferior
B. Cuspizii palatinali ai premolarilor superiori stabilesc un contact cuspid-foseta cu premolarii inferiori
C. Fata palatina a cuspidului disto-vestibular al molarului prim superior vine in contact cu cuspidul
mezio-vestibular al molarului doi inferior
D. Cuspidul disto-palatinal al molarului prim superior intra in contact cu foseta centrala a molarului
prim permanent inferior
E. Varful cuspizilor palatinali ai premolarilor superiori face contact cu ambrazura cuspizilor vestibulari
ai premolarilor inferiori

74. * Anomaliile de clasa 2-a Angle contin urmatoarele sindroame:

A. Prognatism mandibular anatomic
B. Anomalia de clasa a 3-a
C. Niciun raspuns nu este corect
D. Anomalia de clasa 2/1 - tip respirator oral
E. Anomalia de clasa 2/1 - tip respirator nazal

75. La examenul static al ocluziei in laterognatia mandibulara putem observa:

A. Ocluzie incrucisata unilateral
B. Devierea liniei interincisive de partea bolnava in hipodezvoltare
C. Ocluzie deschisa lateral
D. Ocluzie incrucisata bilateral
E. Corespondenta liniei interincisive

76. Manifestarile clinice in retrognatia mandibulara functionala sunt:

A. Supraacoperire redusa
B. Sant mentonier adanc
C. Profil concav
D. Etajul inferior usor micsorat
E. Profil convex

77. * Manifestarile clinice ale ectopiei de canin includ urmatoarele aspecte:

A. Apare blocajul miscarilor mandibulei
B. Se asociaza cel mai adesea cu persistenta caninului temporar
C. In functie de pozitia dintelui ectopia poate sa fie maxilara, mandibulara, bimaxilara
D. Apar ulceratii traumatice ale mucoasei vestibulare
E. Apar tulburari la nivelul ATM

78. * Diagnosticul diferential in retrognatia mandibulara functionala se face cu:

A. Malocluzia de clasa 2/1
B. DDM cu inghesuiri
C. Laterodevierea
D. Anomalii de clasa a 3-a
E. Retrognatia maxilara

79. *Arcul hioidian ( arcul 2 brahial) da mastere urmatoarelor structuri:

A. Muschii mobilizatori ai mandibulei (masticatori)
B. Muschii mimicii
C. Mucoasa bucala
D. Coarnele mari ale hioidului
E. Ciocanul, nicovala, apofiza stiloida

80. *Coalescenta mugurilor faciali se produce:

A. Prin procese de ectodermizare
B. In prima luna i.u
C. Intre S7 - S11 I.u
D. In prima luna postnatal
E. La inceputul perioadei de organogeneza

81. *Clasificarea E. Angle a anomaliilor dentomaxilare:

A. Are ca si criteriu de clasificare cheia de ocluzie a caninului
B. Are ca si criteriu de clasificare cheia de ocluzie a molarului de 6 ani
C. Este o clasificare ce are la baza planurile spatiale
D. Are ca si criteriu de clasificare anomalii in plan vertical
E. Are ca si criteriu de clasificare anomalii in plan transversal

82. * Deglutitie atipica se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

A. Varful limbii este interpus intre arcadele dentare
B. Lipsa deglutitiei de tip adult
C. Deglutitia presupune presiunea limbii pe palat
D. Prezenta contactului intre limba si buza inferioara
E. Tratamentul nu presupune o etapa de constientizare a pacientului in legatura cu deprinderea
corecta a deglutitiei

83. * Diagnosticul diferential in malocluzia de 2/1 se face cu:

A. Malocluzia de clasa 2/2
B. Ocluzia deschisa
C. Prognatismul mandibular anatomic
D. Retrognatia mandibulara functionala
E. Ocluzia adanca

84. * Dintii supranumerari:

A. Pot aparea in ambele dentatii, mai ales in cea temporara
B. Apar mai frecvent la mandibula
C. Pot avea forma asemanatoare sau diferita cu dintii din seria normala
D. Frecvent, au o mineralizare mai tardiva fata de dintii din seria normala
E. Rar produc inghesuiri dentare

85. Urmatoarele afirmatii legate de etapa de modelare a ontogenezei sunt adevarate:

A. Incepe postnatal si are loc pe tot parcursul vietii
B. Cuprinde procese de apozitie si resorbtie cu adaptare la conditiile varstei biologice
C. Cuprinde formarea si dezvoltarea organelor
D. Cuprinde procese de involutie
E. Se incheie cand ajunge la stadiul de maturitate

86. La cresterea sagitala a mandibulei isi aduc aportul:

A. Cartilajul condilian
B. Sutura mentoniera
C. Limba
D. Osul temporal, prin intermediul ATM
E. Osul alveolar

87. Rotatia faciala posterioara se caracterizeaza prin:

A. Unghiul sfenoidal este mai mic de 135 grade
B. Dimensiunea verticala a etajului inferior este mai mare
C. Clivusul este mic
D. Concavitate preangulara la nivelul marginii bazilare a mandibulei
E. Tip brahicefalic dupa Ricketts sau hipodivergent dupa Sassouni

88. Clasificarea scolii franceze Cauhepe:

A. Are ca si criteriu de clasificare anomalii ale oaselor maxilare
B. Cuprinde anomalii dentare de numar, forma, volum, pozitie
C. Nu cuprinde anomaliile proceselor alveolare
D. Tine seama de planurile spatiale in care se produc anomaliile
E. Cuprinde sindromul ocluziei adanci

89. In cadrul sindroamelor genetice cu manifestari la nivel dento-facial avem:

A. Sindromul Franceschetti cu transmitere autosomal dominanta caracterizat prin profil de pasare
B. Acrocefalo-sindactilia ( Apert Crouzon) caracterizata prin aplazia claviculelor
C. Sindromul Turner caracterizat prin testul Barr negative 46-XO
D. Sindromul Pierre - Robin caracterizat printr-un deficit grav de crestere mandibulara cu tulburari
grave respiratorii
E. Sindromul Marfan caracterizat prin sindactilie si membre scurte

90. Urmatoarele afirmatii sunt corecte in legatura cu desfasurarea normala a functiilor aparatului
dentomaxilar:
A. Deglutitia adulta se desfasoara cu implicarea cercului de inchidere posterior reprezentata de
presiunea limbii
B. Respiratia orala este fiziologica doar in cadrul unui efort fizic sustinut
C. Autointretinerea este o parafunctie
D. Fonatia se desfasoara cu ajutorul limbii
E. Masticatia corecta presupune existenta unui ghidaj anterior

91. Diagnosticul diferential in prognatismul mandibular functional se face cu:

A. Progenia falsa
B. Progenia adevarata
C. Malocluzia de clasa 2/1
D. Ocluzia adanca
E. Ocluzia incrucisata

92. In progenia adevarata semnele faciale sunt reprezentate de:

A. Sant mentonier sters sau atenuat
B. Profil concav
C. Treapta buzelor negativa
D. Etaj inferior micsorat
E. Etaj inferior supradimensionat sau usor subdimensionat

93. In progenia adevarata semnele faciale sunt reprezentate de:

A. Sant mentonier sters sau atenuat
B. Profil concav
C. Treapta buzelor negativa
D. Etaj inferior micsorat
E. Etaj inferior supradimensionat sau usor subdimensionat

94. In ocluzia adanca acoperita:

A. Santul labio-mentonier este accentuat
B. Etajul inferior este micsorat
C. Arcada superioara este alungita
D. Buza inferioara eversata
E. Narine pensate

95. Printre cauzele compresiei de maxilar se regasesc urmatoarele:

A. Obiceiurile vicioase
B. Rahitismul
C. Respiratia orala
D. Cicatrici posttraumatice
E. Interpunerea unor obiecte

96. Anodontia:
A. Poate afecta ambele dentatii
B. Determina o dimensiune verticala de ocluzie redusa
C. Se manifesta prin aspect facial batranicios, menton proeminent, buza inferioara eversata, sant
labio-mentonier atenuat
D. Determina o dimensiune verticala de ocluzie marita
E. Se manifesta prin aspect facial batranicios, menton retras, buza inferioara eversata, sant labio-
mentonier accentuat

97. Distopia dentara:

A. Poate fi entopie/ectopie dentara
B. Intereseaza primii dinti permanenti care erup intr-o anumita regiune a arcadei
C. Poate fi inalta,medie sau joasa
D. Se datoreaza pozitiei intramaxilare vicioase a mugurelui, persistentei de dinti temporari cu
tulburari de rizaliza, dintilor supranumerari
E. Cel mai frecvent se asociaza cu DDM cu spatiere

98. Dizarmonia dento maxilara:

A. In functie de etiopatogenie poate fi primar, secundar sau tranzitoriu
B. In functie de gravitate poate fi usor, mediu sau grav
C. In functie de topografie poate fi cu spatiere sau cu inghesuire
D. DDM secundar poate fi corectat spontan
E. Un semn precoce de DDM primar este reprezentat de rizaliza M2 temporar odata cu eruptia M1
permanent

99. Sindromul ocluziei incrucisate:

A. Are 2 forme: ocluzia incrucisata consecutiva maxilarului ingust si laterognatia mandibulara
B. Ocluzia incrucisata consecutiva maxilarului ingust are ca semn patognomonic raportul inversat de
ocluzie in plan transversal in zona laterala cu corespondenta liniilor interincisive si a liniei frenurilor
C. Aspectul facial in ocluzia incrucisata consecutiva a maxilarului ingust este modificat
D. Aspectul facial in ocluzia incrucisata consecutiva maxilarului ingust este nemodificat, dar se poate
modifica datorita anomaliilor asociate
E. Arcada superioara in ocluzia incrucisata consecutiva maxilarului ingust poate avea forma de V,
omega