Grile 2013 Craiova

Grile 2013 Craiova
Intrebari complement simplu:

1.In cronologia eruptiei dintilor temporari, variatiile patologice sunt conditionate, in primul rand, de
factori generali ca:
A greutatea la nastere
B sexul
C nasterile premature
D anomaliile cromozomiale
E nasterile prin cezariana
Vezi raspunsul corect

2.
Printre factorii locali incriminati in producerea anodontiilor, se numara:
A traumatismele intrauterine
B trecerea de la biradiculatie la monoradiculatie
C despicaturile labio-maxilo-palatine
D bolile constitutionale
E factorii teratogeni

3.
Examinarea prin inspectie a zonei Ah se realizeaza:
A prin aprecierea diferentei de culoare intre mucoasa palatului dur si palatului moale
B prin indepartarea bazei limbii cu oglinda
C prin miscari de balansare a limbii spre dreapta si stanga
D prin tractiune usoara
E cu ajutorul fuloarului dinspre anterior spre posterior
4.
Care din urmatoarele afirmatii reprezinta o caracteristica a protezei partiale acrilice de

temporizare:
A amana din considerente biologice protezarea definitiva
B rezolva situatii limita de maxima urgenta-fizionomice, fonatie
C are rolul de a menaja psihic bolnavul
D actioneaza ca un conformator contribuind astfel la procesul vindecarii unor zone ale fibromucoasei
de acoperire
E este indicata in situatiile in care la nivelul arcadelor dentare integre se vor executa extractii in zona
frontala si laterala in mai multe etape

5.
Riscul crescut de recidiva a keratochisturilor (peste 50%) este legat de:
A localizarea multipla
B erodarea corticalei osoase
C practicarea marsupizarii
D aparitia lor in cadrul sindromului nevic bazocelular
E resorbtia radacinilor dintilor adiacenti

6.
Utilizarea ultrasunetelor B-mode (7.5 MHz) este utila pentru depistarea:
A calculilor coraliformi
B calculilor radioopaci
C calculilor radiotransparenti
D calculilor de dimensiuni mici
E calculilor formati recent

7.
Dintre anomaliile de clasa a-II-a Angle, exognatia de caracterizeaza prin:
A hiperdezvoltarea transversala a maxilarului
B ingustarea piramidei nazale
C endoalveolie si endodontie
D profil concav
E incongruenta dento-alveolara

8.
Pentru stabilirea etiologiei sindromului algodisfunctional al ATM, intr-una dintre teoriile

elaborate se sustine ca interferentele ocluzale sunt minimalizate prin dezvoltarea unui model
de evitare propus de catre:
A teoria psihologica
B teoria psihofiziologica
C teoria neuro-musculara
D teoria musculara
E teoria deplasarii mecanice

9.
Delimitarea spatiului sublingual este:
A superior: muschiul milohioidian
B inferior: fascia cervicala superficiala
C posterior: osul hioid
D lateral: pantecele anterior al muschiului digastric
E medial: canalul Warthon

10. indicatia majora a sigilarii cat mai precoce a santurilor si fosetelor molarilor, premolarilor si
incisivilor permanenti este:
A santuri si fosete adanci in forma de C
B santuri si fosete adanci cu buna coalescenta
C sonda nu agata
D dintii sunt erupti suficient pentru a se obtine o suprafata uscata
E dintii nu sunt erupti suficient

11. Necroza de coagulare este produsa de:
A arsenic
B papaina
C antiformina
D pepsina
E tripsina

12. Inaltimea posterioara a fetei este analizata prin:
A unghiul SNA
B unghiul de conicitate N-Pg-M
C unghiul format de axa Y si dreapta N-Ba
D unghiul format de N-Pg cu HF
E unghiul ANB

13. Un avantaj al amprentarii preliminare cu alginat in terapia edentatiei totale este:
A alginatele nu inregistreaza fidel detaliile morfologice ale campului protetic
B alginatele se deterioreaza rapid la temperaturi ridicate
C alginatele sunt supuse fenomenului de sinereza
D alginatele pot afecta duritatea de suprafata a gipsului
E alginatele permit reproducerea cu acuratete a zonelor retentive
14. Teoria bacteriotoxica privind etiologia stomatopatiilor protetice se refera la:
A dezechilibrul intervenit in microbiocenoza bucala la purtatorii de roteze acrilice
B traumele provocate de protezele prelucrate si adaptate necorespunzator
C reactia de hipersensibilitate a organismului fata de componentele acrilatului
D modificarea factorului vascular
E rolul toxic al unor elemente chimice sau substante din materialul acrilic asupra structurilor cavitatii
bucale

15. Asincronismele in eruptia dentara pot cauza:
A carii aproximale
B pierderea prematura a dintilor temporari
C interferente ocluzale cu dereglari in dinamica mandibulara
D anomalii dentare de forma si numar
E anchiloza osoasa sau fibroasa

16. In clasificarea bolilor parodontale, initiata in 1996 de Academia Americana de Parodontologie,
se regaseste:
A atrofia orizontala precoce
B atrofia presenila
C pyorrhea hipertrofica
D abcesul gingival
E abcesul semilunar

17. Sinuzita maxilara acuta are ca semn clinic major obiectiv:
A senzatie de plentitudine sau presiune in regiunea geniana
B cacosmie
C hiposmie
D anosmie
E obstructie nazala

18. Protocolul postoperator dupa efectuarea interventiilor chirurgicale de tip osteotomie Le Fort 1,
Le Fort 1 inalta, Le Fort II, Le Fort III prevede indepartarea gurierei:
A in saptamanile 8-12
B a doua zi postoperator
C in saptamanile 2-7
D in prima zi postoperator
E in saptamana a 16-a

19. In cazul lamboului semilunar folosit pentru rezectia apicala, reprezinta un dezavantaj:
A interesarea festonului gingival
B nu exista un punct de referinta pentru repozitionarea lamboului
C pacientul nu poate mentine o buna igiena orala
D sutura este dificila deoarece lamboul de mucoasa fixa este subtire
E tensiunea asupra lamboului de mucoasa fixa este excesiva

20. Malocluzia de clasa a II-a cuprinde un set de anomalii caracterizate prin:
A raporturi distalizate si inocluzie sagitala
B deplasarea punctului Gn posterior planului Simon
C deplasarea punctului Nsa anterior planului Dreyfuss
D raporturi mezializate si ocluzie inversa frontala
E dezvoltarea in exces a maxilarului superior
21. Precizati leziunea cu potential de malignizare care se poate asocia cu gingivita descuamativa:
A candidoza cronica hiperplazica
B glosita sifilictica
C distrofia sideropenica
D lichenul plan
E fibroza submucoasa orala

22. Dispozitivele mobile mentinatoare de spatiu utilizate dupa extractia dintilor temporari, pot fi:
A inel ortodontic cu dinte din acrilat atasat
B doua inele ortodontice cu element intermediar
C proteze tip Kemeny
D arc facial
E proteze tip Richmond

23. Pe parcursul dezvoltarii ocluziei dentare, prima inaltare de ocluzie este realizata de:
A eruptia molarilor doi deciduali
B eruptia primilor molari deciduali
C eruptia incisivilor centrali deciduali
D decalajul sagital de 3-4 mm dintre crestele alveolare ale nou nascutului
E actul suptului

24. In grupa hiperplaziilor si hipertrofiilor reactive si inflamatorii musculare se incadreaza:
A miozita osifianta
B papilomul
C hiperplazia fibroasa inflamatorie
D rabdomionul
E leiomiomil

25. Inregistrarea relatiei centrice se poate realiza prin urmatoarea metoda antropometrica cu repere
preextractionale:
A masurarea exacta a etajului inferior pe radiografii cefalometrice practicate anterior in perioada

dentara
B medota Leonardo Da Vinci
C metoda Willis
D metoda compasului de aur Appenrodt
E metoda planului de la Frankfurt

26. Elementele de morfologie dentara cu rol de sprijin al ocluziei, sistematizate de catre Abjean si
Korbendeau sunt:
A cuspizii linguali ai premolarilor inferiori
B marginile libere ale caninilor inferiori si cele incizale ale incisivilor inferiori
C cuspizii vestibulari ai premolarilor superiori
D cuspizii vestibulari ai molarilor superiori
E cuspizii linguali ai molarilor inferiori

27. Anomaliile dento-maxilare pot fi insotite de tulburari de ritm ale vorbirii (disritmii) care cuprind:
A tahilalia
B dislalia
C sigmatismul
D lambdacismul
E rotacismul

28. Terapia protetica prin coroane estetice este indicata la:
A discrimii, distrofii, displazii
B in ocluzii adanci traumatizante
C in ocluzii cap la cap (cele ceramice)
D in abrazii avansate
E carii profunde si extinse cu obturatii mari nearmate

29. Fractura Huet din cadrul fracturilor mixte de maxilar asociaza:
A o linie de fractura orizontala Le Fort I/II (unilaterala) cu o fractura verticala mediosagitala
B doua linii oblice unilaterale ce delimiteaza un fragment intermediar
C doua linii verticale paramediene intre incisivul lateral si caninul superior care se unesc si detaseaza
premaxila
D o linie de fractura orizontala Le Fort I cu doua linii verticale, paramediene, delimitand trei fragmente
E o linie de fractura orizontala Le Fort I cu trei linii verticale, una mediosagitala si doua paramediene

30. In terapia edentatiei totale, placuta Fox reprezinta o folie din plastic utilizata pentru:
A stabilirea profilului pacientului
B determinarea relatiei ocluzie
C asigurarea reperelor pentru determinarea relatiei centrice
D verificarea concomitenta in zona anterioara si in zonele laterale a orientarii planului de ocluzie
E determinarea relatiei de postura

31. Care din urmatorii factori reprezinta o cauza a lipsei mentinerii protezei totale acrilice in primele
zile dupa aplicarea acesteia:
A existenta unui corp strain sub proteza
B igiena orala deficitara
C alimentarea deficitara si avitaminozele
D reactiile alergice
E supraextinderea marginilor protezei

32. Imaginea radiologica specifica reincluziei molarului II temporar este urmatoarea:
A supuratia si rotatia cu 90 grade a premolarului 2 inclus
B molarul II temporar cu radacinile mai mult sau mai putin resorbite, dar infundat in os sau
submucoasa si sub el premolarul 2 (dezvoltat corespunzator varstei)
C premolarul 2 situat deasupra molarului II temporar
D premolarul 2 situat paralel cu molarul II temporar
E resorbtii coronare localizate pe suprafata premolarului 2

33. Dupa Pont si Kalvelis, unicul factor etiologic al diastemei primare (adevarate) este reprezentat
de:
A un fren al buzei superioare hiperdezvoltat si jos inserat
B dintii supranumerali
C anodontii
D microdontia absoluta
E suma incisiva (SI) mai mica decat 1/3 din diametrul bizigomatic osos

34. Dintele cel mai interesat in fenomenul transpozitiei dentare este:
A caninul inferior
B incisivul central superior
C premolarul 1 inferior
D molarul 1 superior
E caninul superior

35. Tabloul morfopatologic in parodontita apicala acuta seroasa este dominat de:
A demielinizarea fibrelor nervoase
B modificari vasculare
C modificarea formei si numarului organitelor celulare
D micsorarea spatiilor intertrabeculare datorita presiunii care se exercita pe trabeculele osoase
E precipitarea proteinelor citoplasmatice

36. Eficacitatea clinica a gutierelor in disfunctia craniomandibulara se manifesta in special asupra
simptomatologiei usoare sau moderate si indeosebi asupra durerii prin:
A mentinerea interferentelor ocluzale
B modificarea relatiilor condil-cavitate glenoida
C instabilitate articulara
D scurtarea fibrelor musculare ridicatoare ale mandibulei
E mentinerea relatiilor condil-cavitate glenoida
37. In cadrul analizei modelului de studiu la paralelograf, retentiometrul permite:
A determinarea paralelismului suprafetelor de ghidaj
B identificarea si marcarea linie ecuatorului protetic
C prepararea suprafetelor de ghidaj
D masurarea retentivitatilor dentare si stabilirea locului de amplasare a portiunii terminale, flexibile a

bratului retentiv al crosetului
E indepartarea excesului de ceara

38. Despre administrarea in timpul graviditatii si lactatiei a lidocainei, se poate mentiona ca:
A lidocaina se incadreaza in clasa de toxicitate C
B penetreaza bariera feto-placentara
C se elimina numai prin laptele matern
D produce hipertensiunea de sarcina
E nu are efect teratogen

39. Fortele active care actioneaza asupra unei proteze partiale mobilizabile ascheletate sunt
generate de:
A musculatura activa care imprima mandibulei miscare
B greutatea mandibulei
C parodontiul marginal al dintilor restanti
D osul alveolar edentat
E rezistenta mecanica a elementului gnatoprotetic

40. Verificarea extraorala a portamprentei individuale in cadrul terapiei edentatiei partiale cu
proteza partiala scheletata urmareste:
A corectitudinea realizarii rapoartelor dintre marginile portamprentei si mucoasa pasiv-mobila
B respectarea indicatiilor date in prealabil tehnicianului privind materialul utilizat, plasarea butonilor,
plasarea manerului
C pozitionarea excentrica
D pozitionarea portamprentei individuale pe campul protetic sub presiune digitala
E plastifierea masei termoplastice in scopul introducerii in portamprenta individuala
Grile rezidentiat Medicina Dentara Craiova 2014

Grile rezidentiat Medicina Dentara Craiova 2015
41. In cadrul malocluziei de clasa a II-a, diviziunea 2, dificultatile de tratament si riscul de recidiva
vor fi mai mari daca supraocluzia se asociaza cu:
A decalaj intre muchia incizala a incisivului inferior si centroidul radacinii incisivului superior
B lipsa decalajului sagital intre muchia incizala a incisivului superior si cea a incisivului inferior
C decalaj intre muchia incizala a incisivului superior si centroidul radacinii incisivului inferior
D raport mezializat la nivelul caninilor
E ocluzie inversa frontala

42. Compozitele fluide, utilizate ca baze propriu-zise, sunt indicate in urmatoarele situatii:
A obturatie de baza in cavitati se clasa I
B obturatie de baza in cavitati de clasa a-V-a de dimensiuni mari
C obturatie de baza in cavitatile greu accesibile de clasa a-II-a unde, gratie fluiditatii crescute, patrund
cu usurinta in toate unghiurile
D obturatie de durata in cavitati greu accesibile de clasa a-II-a
E obturatie de baza in cavitati de clasa a-VI-a

43. Precizati care din urmatoarele grupe musculare se spasticizeaza cel mai frecvent ca urmare a
tulbularilor de ocluzie, parodontale si dentare in sindromul de ocluzie deschisa:
A pterigoidianul extern (lateral)
B fascicolul posterior al temporalului
C orbicularul superior
D pterigoidianul intern
E maseterul

44. In formarea lacunelor cuneiforme, se atribuie un rol:
A contactului cu alimentele reci (mai ales) sau calde (mai rar)
B sistemului nervos (stres, distonii neurovegetative)
C stimularii prelungirilor odontoblastice din tubii dentinari
D contactului cu un instrument metalic
E interventiilor chirurgicale in zone invecinate

45. Individualizarea conului de gutaperca presupune ramolirea unui segment de 2-3 mm de la
varful conului prin urmatorul procedeu:
A introducerea in apa rece
B introducerea in cloroform
C introducerea in flacara
D introducerea in alcool etilic
E introducerea in ser fiziologic

46. Se instituie obligatoriu un tratament medicamentos inainte de obturarea canalului radicular in
urmatoarea situatie:
A pulpita acuta seroasa partiala
B hiperemia preinflamatorie
C pulpita cronica
D pulpita acuta seroasa totala
E cand putem opri hemoragia

47. In cursul formarii si dezvoltarii embriologice a structurilor faciale, palatal secundar se va forma
dupa coborarea limbii, adica:
A in saptamana a-12-a
B in saptamana a-5-a
C in saptamana a-8-a
D in saptamana a-7-a
E in saptamana a-9-a

48. Metodele functionale de determinare a dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei la
edentatul total se bazeaza pe:
A reperele relatiei de postura
B masurarea distantei intercomisurale
C reperele fotografice din perioada dentata
D utilizarea profilometrului Sears
E masurarea distantei dintre fanta labiala si unghiul extern al ochiului

49. Termenul de heterotopie defineste situatia in care:
A dintele este orientat cu coroana invers sensului de eruptie
B dintele inclus se suprapune peste radacina incisivului adiacent
C dintele a perforat mucoasa cu o mica parte din coroana sa si s-a oprit in aceasta stare
D dintele inclus este situat la o distanta mai mica de 12 mm de planul de ocluzie
E dintele se formeaza in alta parte decat in locul sau normal

50. La pacientii de varsta a-III-a edentati total, in cadrul etapei de control intraoral al machetelor
protezelor totale, modelajul gingival are urmatoarea caracteristica:
A papilele gingivale acopera coletele dentare
B papilele gingivale se opresc la limita coronara a smaltului
C modelajul gingival ofera coletelor dentare aspect denudat
D modelajul gingival creeaza un volum accentuat al dintilor
E modelajul gingival este in deplin acord cu aspectul scurt, plat si neutru al dintilor artificiali
Complement multiplu:
51. Avantajele terapiei protetice prin onlay sunt:
A retentivitate mai redusa decat a coroanelor de acoperire totala
B pastreaza intacta fata vestibulara a dintelui
C insertia mai usoara la cimentare prin lipsa efectului hidraulic
D prezinta riscul aparitiei cariilor marginale
E posibilitatea testarii vitalitatii dintelui

52. Care din urmatoarele afirmatii privind parametrii ocluzali sunt corecte:
A curba de ocluzie sagitala rezulta din unirea varfurilor cuspizilor vestibulari ai dintilor laterali
B curba de ocluzie transversala rezulta din inclinarea fetelor ocluzale ale premolarilor si molarilor
maxilari spre in sus si inauntru, iar a dintilor mendibulari spre jos si in afara
C curbura frontala rezulta din succesiunea fetelor vestibulare ale dintilor frontali
D ocluzia de intercuspidare maxima cuprinde numarul minim de contacte dento-dentare
E componenta morfologica a ghidajului anterior este reprezentata de panta retroinciziva

53. Din plexul cervical superficial se desprind la nivelul marginii posterioare a muschiului
sternocleidomastoidian urmatoarele ramuri:
A nervul optic mic
B nervul trohlear
C nervul auricular mare
D nervul transvers al gatului
E ramul supraclavicular

54. Factorii favorizanti ai aparitiei supuratiilor difuze pot fi:
A boli casectizante
B diabet
C virulenta crescuta a florei microbiene
D antibioterapia incorect condusa
E insuficienta cardiaca NYHA III

55. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta seroasa (difuza) se pune pe urmatoarele
semne clinice:
A durere la percutia in ax a dintelui
B tumefierea mucoasei si a tegumentului
C prezenta semnelor de vitalitate dentara
D stare generala afectata
E mobilitate dentara
56. Avantajele terapiei protetice prin fatetare sunt:
A putin invaziva datorita prepararii reduse a structurii dentare
B nu modifica ghidajul anterior
C reabilitare fizionomica intr-un timp de lucru redus
D permite vizibilitatea jonctiunii dento-protetice
E cer o buna manualitate pentru modelare si imbinarea culorilor

57. Osteotomia ramului mandibular in L inversat (Datillo) este indicata cand:
A grosimea ramurilor ascendente ale mandibulei este suficienta pentru a permite osteotomia
B variantele anatomice ale ramului mandibular predispun la despicari necontrolabile in urma

esteotomiei sagitale a ramului
E exista risc de lezare a papilei canalului Stenon aflata prea aproape de marginea anterioara a ramului
ascendent
D exista risc de lezare a papilei canalului Stenon aflata prea aproape de marginea anterioara a ramului
ascendent
E este posibila osteosinteza cu placute miniaturizate in L

58. Factorii locali sau generali preexistenti care favorizeaza dezvoltarea microorganismelor ce
produc candidoza orala sunt:
A iritatiile cronice, exercitate de marginile neregulate ale unor proteze vechi
B igiena orala deficitara
C tulbularile endocrine
D dispersarea nerationala a fortelor pe campul protetic
E deficientele imunologice dobandite

59. Lichidul santului gingival:
A in mod normal provine din arteriolele corionului gingival
B creste in volum seara
C creste in volum dimineata
D contine fractiuni protetice ale complementului C3 si C4
E contine glucide de 3-4 ori mai putin ca in serul sanguin

60. Protocolul standard de antibioprofilaxie a endocarditei bacteriene (protocol AHA 2007) se
aplica pentru pacientii cu:
A risc major: purtatori de proteze valvulare
B risc crescut: infarct miocardic cronic
C risc mediu: valvulopatii necorectate
D risc scazut: malformatii cardiace corectate
E risc neglijabil

61. Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2 ( endognatia sau sindromul de compresiune maxilara cu
inghesuire dentara) este un sindrom caracterizat prin:
A reducerea diametrelor premolare si molare
B protruzia procesului dento-alveolar
C retrodentia cu supraacoperirea grupului incisiv
D inocluzia sagitala
E gradul minim de acoperire in zona frontala

62. Procedeele chirurgicale din cadrul tratamentului nevralgiei de trigemen vizeaza:
A blocajul fizic trigeminal
B procedurile neurolitice percutanate
C procedeul Janetta
D ganglioliza prin radiofrecventa
E blocajul chimic anestezic

63. Modificarile bazei alveolare fata de baza coronara a arcadei din cadrul sindromului de
compresiune de maxilar sunt:
A baza apicala mai mica
B inserarea apexurilor pe un spatiu redus, formand o zona cu delimitare neta, creand impresia de
strangulare a arcadei
C baza coronara ingusta
D inclinarea divergenta a apexurilor
E baza coronara larga prin inclinarea compensatorie a dintilor

64. Responsabil de leziunile tisulare din gangrena este si tesutul pulpar propriu-zis, prin
elaborarea unor elemente cu actiune distructiva locala:
A histamina
B heparina
C pepsina
D indolul
E amoniacul

65. Care din urmatorii factori pot genera deformari sau lipsa unor detalii la nivelul amprentei luate
cu hidrocoloizi reversibili:
A indepartarea ferma si rapida a amprentei de pe campul protetic
B dezinsertia amprentei inainte ca gelul sa fi atins temperatura de 37 de grade celsius
C exercitarea unor presiuni in cursul gelificarii
D turnarea rapida a modelului
E apa de racire prea rece determina o gelificare prea rapida a agar-agarului

66. Mandibulokineziografia este o metoda de examinare paraclinica tridimensionala a dinamicii
mandibulare care se realizeaza prin:
A examen gnatosonic
B analiza ocluzala computerizata
C teste de miscare mandibulara: deschidere, inchidere, lateralitate dreapta-stanga, propulsie
D inregistrarea diagramei Posselt
E inregistrarea miscarilor functionale: masticatia si deglutitia

67. In alegerea substantelor medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei pulpare, ne vom
orienta dupa urmatoarele criterii:
A forma anatomo-clinica a gangrenei
B prezenta complicatiilor parodontiului apical
C absenta complicatiilor parodontiului marginal
D tipul de reactivitate a pacientului
E usurinta patrunderii pe canale

68. Metoda homotropismului linguo-mandibular ca metoda simpla de determinare a relatiei
centrice in terapia prin proteza totala presupune:
A mandibula urmeaza limba in periplul sau static sau dinamic
B plasarea unei bobite de ceara cat mai posterior pe linia mediana a boltii palatine
C dirijarea mandibulei in pozitia sa centrica prin compresiunea postero-superioara a mentonului
D compresiunea realizata de parile moi prevertebrale asupra mandibulei
E tractiunea catre posterior exercitata de muschii subhioidieni

69. Metoda structurala a lui Bjork, de predictie a rotatiilor mandibulare, propune analiza anumitor
caracteristici morfologice. Astfel de caracteristici structurale sunt:
A inclinarea capului condilului mandibular
B forma marginii inferioare a ramului orizontal al mandibulei
C unghiul SNA
D unghiul gonadic
E forma si inclinarea simfizei

70. In protezarea totala, lingura standard trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici:
A sa fie prevazuta cu maner, stopuri si puncte de reper necesare unei centrari corecte
B sa fie clasica
C sa poata fi modificata usor in functie de particularitatile campului protetic
D nu necesita compatibilitate cu materialul de amprenta si cu mediul bucal
E sa asigure o grosime cat mai uniforma a materialului de amprenta

71. In cazul frenului lingual sunt folosite in mod curent urmatoarele tehnici de corectare:
A frenoplastia in Z
B frenotomia
C frenectomia
D frenoplastia in Y
E frenoplastia cu vestibuloplastie

72. Contraindicatiile terapiei de reconstituire coronara prin inlay sunt:
A retentori pe stalpii terminali sau intermediari in edentatiile intercalate intinse
B retentori pentru punti de intindere mica
C procese carioase prea extinse sau profunde
D sprijin pentru protezele scheletate
E imobilizarea dintilor parodontotici

73. Flegmonul difuz hemifacial intersecteaza in evolutia sa urmatoarele spatii:
A spatiul sublingual
B spatiul submandibular
C spatiul infratemporal
D spatiul maseterin
E spatiul vestibular

74. Biopsia incizionala efectuata in scopul diagnosticului de certitudine al unei tumori de parti moi
este contraindicata in:
A leziuni tumorale la care se urmareste reconversia
B tumori parotidiene
C leziuni osoase radiotransparente
D leziuni acute cu caracter inflamatori
E leziuni tumorale extinse

75. Endoscopia tripla este o metoda de diagnostic utila pentru:
A decalarea tumorii primare in cazul unei adenopatii cervicale prezumtiv metastazice
B descoperirea tumorilor inoperabile care beneficiaza de tratament radio-chimioterapeutic
C evidentierea tumorilor extinse la nivelul limbii, mandibulei si planseului oral
D depistarea adenopatiilor metastazice cervicale
E decelareaunei tumori secunde in campul de cancerizare

76. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta purulenta totala se pune pe urmatoarele semne clinice:
A caracterul pulsatil al durerii
B calmarea temporara prin lichide calde
C teste de vitalitate reduse
D sensibilitate la percutia transversala
E aparitia picaturii de puroi

77. Finger spreaderele imaginate de Luks prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere:
A confera operatorului o mare sensibilitate tactila
B permit rotirea cu usurinta a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele sensuri
C au partea activa in forma de spirala
D permit indepartarea cu usurinta din canal fara dislocarea gutapercii
E permit compactarea verticala a conurilor accesorii

78. Caracterul dureii este orientativ in diagnosticarea unei tumori maligne a oaselor maxilare.
Precizati care dintre corespondentele de mai jos intre tipul tumorii si felul durerii este corecta:
A metastaze osoase- durere extrem de violenta aparuta spontan
B osteosarcom cea mai violenta durere, in special nocturna
C limfosarcom dureri variabile ca intensitate
D condrosarcom durere intensa, progresiva
E fibrosarcom durere continua si progresiva
79. In cadrul malocluziei de Clasa a-II-a diviziunea 1 (endognatia sau sindromul de compresiune
maxilara cu protruzie si spatiere dentara), explorarea grupelor musculare pune in evidenta:
A hipotonia muschiului orbicular al buzei superioare
B hipertrofia buzei inferioare
C hipotonia muschiului mentalis
D hipertonia muschiului mentalis
E hipotonia orbicularului inferior

80. In parodontopatiile marginale cronice, pulpa dentara prezinta frecvent urmatoarele modificari:
A vacuolizari si atrofii ale odontoblastilor
B degenerescenta vacuolara si fibroasa
C subtierea peretelui vascular
D depuneri de dentina secundara in zona tavanului camerei pulpare
E hiperemie

81. Diagnosticul diferential al gingivitei si gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu:
A gingivostomatita herpetica
B gingivostomatita micotica
C gingivostomatita aftoasa
D pericoronaritele
E gingivitele alergice

82. Tratamentul local al gingivitelor descuamative consta in:
A igiena locala cu perii moi, netraumatizante
B atingeri locale cu anestezice de contact
C aplicatii locale cu coluturii complexe cu antibiotice si corticosteroizi
D aplicatii locale cu antihistaminice
E atingeri locale cu perhidrol 3 % diluat in apa calduta de 2-3 ori pe zi

83. Captusirea indirecta a protezei totale acrilice are urmatoarele avantaje:
A dupa captusire materialul este omogen
B nu exista risc de iritatie pentru mucoasa bucala
C dureaza mai mult prin solicitarea laboratorului de tehnica dentara
D oacientul ramane disfunctionatizat cat dureaza fazele de laborator
E faza clinica (amprenta) se poate repeta in caz de nereusita

84. Tratamentul recomandat in luxatia anterioara recidivanta cronica temporo-mandibulara consta
in:
A rezectia modelanta a tuberculului articular
B rezectia modelanta a condilului mandibular
C injectarea intraarticulara a unei solutii sclerozanta
D artrocenteza
E capsulorafia

85. Deplasarea vestibulo-orala a unei proteze partiale scheletate se caracterizeaza prin:
A are loc la pacientii cu creste atrofiate
B necesita aplicarea de presiuni la nivelul arcadelor dentare
C consta in infundarea protezelor in functie de intensitatea presiunii
D este neutralizata prin folosirea elementelor de stabilitare, precum culise, pinteni, brate elastice ale
crosetelor
E este franata prin montarea dintilor artificiali cu o curba de ocluzie sagitala inversa

86. Diastema secundara sau falsa poate fi cauzata de:
A modificarile fibromucoasei interincisive
B anodontia incisivului lateral
C meziodens
D un sept fribroelastic interincisiv
E un fren lat cu insertie inalta

87. Simptomatologia clinica din sindromul de inocluzie verticala cu hiperleptoprosopie include
utmatoarele modificari fizionomice:
A etaj inferior al fetei micsorat
B fata alungita
C sant labio-mentonier sters fara ca profilul pacientului sa fie modificat
D sant labio-mentonier accentuat si profil concav
E fata inexpresiva prin hernierea limbii in spatiul de inocluzie

88. Tulburarile fizionomice din malocluzia de Clasa a-III-a, forma cu etaj inferior micsorat, sunt:
A profilul convex, cu stergerea santului labio-mentonier
B profilul concav
C ocluzia mezializata
D treapta buzelor inversata
E aspectul infundat al pometilor obrajilor

89. Nevralgia trigeminala simptomatica poate fi produsa de urmatoarele afectiuni:
A anevrism
B meningiom
C neurinom de acustic
D colesteatom
E chondom

90. In tehnica de cimentare a unui con unic, calibrat la apex, imposibilitatea propulsarii conului pe
toata lungimea de lucru a canalului se datoreaza:
A fracturarii unui instrument pe canal
B formarii unui prag
C formarii unei cai false
D utilizatorii instrumentului endodontic de largit de acelasi calibru cu conul, pe toata lungimea de lucru
a canalului
E cresterii calibrului instrumentarului actionat manual de tipul acelor Kerr, prin deformare in cursul unor
miscari de rotatie exagerate

91. Obiectivele terapiei educationale si comportamentale in disfunctiile craniomandibulare
miogene sunt:
A relaxarea sistemului masticator prin limitarea voluntara a miscarilor mandibulei
B constientizarea fizioterapeutic la domiciliu
C program fizioterapeutic la domiciliu
D medicatia antiinflamatorie nesteroidica
E terapia paleativa pentru reastabilirea confortului psihic
92. Materialele fizionomice de obturatie care in mod traditional intra in categoria materialelor ce
contraindica bizotarea sunt:
A amalgamul de argint
B portelanul
C silicatul
D rasina acrilica
E rasina compozita

93. In inflamatia tesuturilor parodontale, stadiul de leziune avansata se manifesta histochimic prin
nivel si activitate crescuta a:
A arylpeptidazei
B acidul acetilmuranic
C fosfatazei alcaline si acide
D citocromoxidazei
E betaglucuronidazei

94. In gingivita din trombocitopenii:
A semnul patognomonic pe mucoasa este ulceratia
B gingia este tumefiata
C gingia are consistenta moale
D hemoragiile gingivale sunt frecvente
E petesiile si veziculele hemoragice apar in special pe mucoasa linguala

95. In diagnosticul imbolnavirilor gingivo-parodontale se iau in considerare si fenomenele
degenerative. Acestea sunt caracterizate prin:
A atrofia osoasa orizontala
B rezorbtia verticala
C retractia gingivala
D hipoplazia cementului
E reducerea spatiului periodontal

96. Extractia de dirijare a eruptiei dintilor permanenti dupa Kiellgren, Houston si Tulley presupune:
A extractia la 7 ani a incisivului lateral temporar pentru a permite alinierea incisivului central permanent
B extractia in jurul varstei de 8 ani a celor 4 canini temporari pentru a crea conditii favorabile alinierii
incisivilor
C extractia in jurul varstei de 9 ani a molarului 1 temporar pentru a grabi eruptia premoralului 1
D extractia la 10-11 ani in momentul apropierii eruptiei caninilor permanenti a premolarului 1
E extractia la 11 ani a premolarului 2

97. Cu referire la chistul globulo-maxilar s-a demonstrat ca acesta este expresia clinica radiologica
a unui:
A chist nazo-palatin
B chist nazo-labial
C chist parodontal lateral
D chist radicular
E keratochist odontogen

98. Controlul arcadelor dentare artificiale realizat in cadrul etapei de verificare a machetelor
protezelor totale urmareste ca:
A linia mediana interinciziva sa corespunda cu cea de pe model
B montarea dintilor laterali sa fie realizata pe tuberozitate si tuberculul piriform
C directia curburii sagitale sa fie paralela cu muchia crestei mandibulare
D inaltimea frontalilor sa se incadreze intre planul de ocluzie si linia surasului
E curbura vestibulara realizata de cei sase frontali sa fie simetrica

99. In relatie centrica, intercuspidarea maxima se caracterizeaza prin urmatorii parametri ocluzali:
A liniile mediene ale arcadelor sunt situate in acelasi plan
B absenta unitatilor masticatorii
C positionarea distalizata a dintilor arcadei superioare in raport cu cei ai arcadei inferioare
D fetele distale ale ultimilor molari se afla in acelasi plam
E circumscrierea cuspizilor vestibulari superiori de catre cei inferiori

100.
Adaptarea si individualizarea machetelor de ocluzie in cadrul determinarii rapoartelor
intermaxilare la pacientul edentat partial tratat prin protezascheletata are in vedere:
A adaptarea marginala a portamprentei individuale
B determinarea nivelului si orientarii planului de ocluzie
C determinarea relatiei de postura
D asigurarea reperelor pentru determinarea relatiei centrice
E modelarea marginala a materialului de amprenta

101.
In ortodontie, analiza spatiului total imparte arcada inferioara in urmatoarele zone:
A zona anterioara cuprinde incisivii centrali si incisivii laterali
B zona anterioara cuprinde incisivii centrali, incisivii laterali si caninii
C zona media cuprinde premolarul 1, premolarul 2 si molarul 1
D zona medie cuprinde coninul, cei doi premorali si molarul 1
E zona posterioara cuprinde molarul 2 si molarul 3
102.
Intermediarul unei punti dentare conceput corect in zona laterala trebuie sa prezinte
urmatoarele caracteristici:
A toate suprafetele trebuie sa fie convexe, netede si finisate corespunzator
B lungimea suprafetei vestibulare trebuie sa fie mai mare decat ce a dintilor stalpi adiacenti sau a
intermediarilor
C tabla ocluzala trebuie sa fie in armonie cu ocluzia tuturor dintilor
D contactul cu versantul vestibular al crestei trebuie sa die minim (punctiform)
E mecanismele bucal si lingual de alunecare a particulelor alimentare trebuie sa fie similare cu cele ale
dintilor adiacenti

103.
Avantajele terapiei protetice prin coroane ceramice (Jacket) sunt:
A pot reda nuantele dorite de culoare, care sunt stabile in timp
B nu sunt placofile
C sunt bine tolerate de parodontiu marginal
D tehnologie de realizare complicata
E necesita mari sacrificii amelo-dentinare

104.
Semnele clinice comune orale ale fracturilor de maxilar pot fi:
A leziunile dentare
B echimozele fibromucoasei orale
C intreruperea conturului osos la nivelul crestei zigomato-alveolare
D dificultati in masticatie
E dificultati in deglutitie

105.
Teoria mecanica explica fenomenul de reincluzie a molarului II temporar prin:
A fuziunea de tip anchilotic dintre osul alveolar si cementul radicular al molarului II temporar
B abolirea potentialului eruptiv al molarului I permanent
C infrapozitia discreta a molarului II temporar
D tendinta de mezializare accentuata a molarului de 6 ani
E influenta componentelor orizontale ale fortelor de masticatie

106.
Terapia protetica prin coroane mixte este indicata in urmatoarele situatii:
A pe dinti scurti cu retentie scazuta
B pe dinti in oropozitie pentru alinierea lor estetica
C la tineri sub 20 de ani
D ca element de agregare pentru punti (retentori) chiar si pe dintii integri
E in ocluzii adanci unde coroanele fizionomice nu rezista

107.
Care din urmatoarele afirmatii privind caracteristicile generale ale maselor ceramice
sunt corecte:
A rezistenta mecanica este superioara celei a aliajelor dentare
B datorita tolerantei biologice sunt folosite si sub forma implantelor osoase
C separarea masei ceramice de suportul metalic se face cu usurinta
D stabilirea coloristica este ideala datorita prezentei coloratiilor minerali
E permit realizarea unor punti ceramice de mare amplitudine

108.
Care din urmatoarele afirmatii privind punga Eisering sunt corecte:
A se evidentiaza prin eversare usoara a bucei inferioare
B aprecierea inaltimii corecte a pungii se face prin bascularea mandibulei spre zona examinata
C aprecierea latimii corecte a pungii se face prin bascularea mandibulei pe partea opusa examinarii
D se examineaza folosind manevra Valsalva
E este necesara aprecierea latimii acestei zone din considerente fizionomice

109.
Pierderea prematura a dintilor temporari, in special in zona de sprijin, determina
tulburari grave tridimensionale in arcada dentara si ocluzie, producandu-se:
A supreeruptii ale dintilor antagonisti
B ingustari de arcada
C angrenaje inverse
D contacte si interferente ocluzale
E resorbtii radiculare

110.In terapia edentatiei totale, amprenta preliminara trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:
A sa inregistreze intreaga zona de sprijin a protezei
B marginile amprentei sa fie cat mai scurte
C sa rezolve partial problema sprijinului corect
D retentivitatile anatomice sa fie redate integral
E amprenta preliminara solutioneaza aspectele privind fizionomia si fonatia

111. Dupa pozitia mandibulei in timpul amprentarii, amprentele functionale realizate in cadrul
terapiei prin proteze partiale scheletate se clasifica in:
A amprente compresive
B amprente cu gura deschisa
C amprente cu gura inchisa
D amprente combinate intre amprentele cu gura denschisa si cele cu gura inchisa
E amprentele decompresive

112.Indicatiile terapiei protetice prin inlay sunt:
A retentorii pentru punti de intindere mica
B dinti cu distrofii, displazii, discromii
C ocluzii adanci, ocluzii inverse
D pe dinti triunghiulari sau globulosi
E pe dinti lingi, cu margine incizala lata, cu fata vestibulara relativ dreptunghiulara

113.Semnele timpurii ale unei incongruente dento-alveolare severe de mai tarziu sunt:
A malpozitia incisivilor laterali catre distopozitie, cu convergenta rediculara
B microdontia
C proalveolodontia superioara
D deglutitia infantila
E absenta diastemei

114.Chiuretele universale:
A au suprafata faciala in unghi de 70 de grade fata de axul longitudinal al partii pasive vecine
B sunt indicate pentru detartrajul supragingival
C sunt indicate pentru detartrajul in santul gingival in prezenta retractiilor gingivale
D sunt indicate pentru detartrajul in santul gingival fara furcatii descoperite
E au actiune concomitenta a ambelor muchii

115.Verificarea extraorala a protezelor totale inainte de sosirea pacientului urmareste:
A daca fata externa a protezei este lustruita uniform, fara imperfectiuni
B daca pacientul acusa zone dureroase la nivelul campului protetic
C daca arcadele artificiale sunt dispuse in culoarul neutral, de echilibru muscular
D daca marginile protezei sunt rotunjite, fara muchii ascutite
E daca limita posterioara a protezei maxilare se termina pierdut in grosime

116.Care dintre urmatorii factori determina aparitia sechelelor dupa tratamentul despicaturilor
labio-maxilo-palatine:
A varsta la care s-a intervenit
B copil normosom, normotrop
C structuri anatomice bine dezvoltate
D tratamentul logopedic
E severitatea malformatiei

117.Clasificarea scolii germane include sindroamele:
A compresia de maxilar
B ocluzia incrucisata
C ocluzia adanca in acoperis
D proalveolita cu retrodentie
E ocluzia adanca acoperita

118.Conectorul principal acrilic palatinal al unei proteze partiale acrilice are urmatoarele
caracteristici:
A marginea sa inferioara patrunde in zona functionala linguala centrala
B are grosime de 2 mm
C este dispus pe versantul vestibular al crestei alveolare dentare frontale
D fata mucozala este nelustruita
E fata externa se realizeaza pe principiul replicii anatomice

119.A Ce caracteristici prezinta rezultanta a doua forte paralele si de acelasi sens care actioneaza
asupra unei proteze partiale scheletate:
A va fi paralela si de acelasi sens cu fortele componente
B va fi paralela si de sens opus cu fortele componente
C reprezinta rezultanta cuplului de forte componente
D are punctul de aplicare pe segmentul de dreapta care uneste punctele de aplicare ale celor doua
forte componente
E imparte segmentul obtinut prin unirea punctelor de aplicare ale fortelor componente in parti invers
proportionale cu marginile acestor forte

120.
in:
Examenele paraclinice complementare in sinuzita maxilara de cauza dentara constau
A rinoscopie posterioara
B diafanoscopie
C radiografii standard SAF
D examen CT
E endoscopie sinusala

121.
Despre diastemele fiziologice putem afirma ca apar:
A in dentitia permanenta
B in dentitia temporara
C odata cu eruptia incisivilor centrali superiori
D incepand cu varsta de 4-5 ani
E dupa extractia unor dinti permanenti situati relativ aproape de zona incisiva

122.
In care din urmatoarele situatii se impune corectarea inaltimii etajului inferior al fetei:
A brese edentate reduse, cu mentinerea stopurilor ocluzale
B mentinerea distantei initiale subnazale-gnation
C uzura accentuata a dintilor restanti necompensata eficient prin egresii dentare
D spatiu de inocluzie fiziologica mai mare de 4 mm
E disfunctia articulatiei temporo-mandibulare

123.
Clasificarea incluziei dentare din punct de vedere chirurgical, dupa criteriul morfologic
cuprinde:
A dinti cu afectare parodontala
B incluzii dentare intraosoase
C incluzii dentare submucoase
D anchiloze dentare ale dintilor neerupti
E dinti inclusi cu anomalii de forma ale coroanei si radacinii

124.
Tratamentul in gingivita cronica simpla consta in :
A clatiri abundente cu permangnat de potasiu 1/5000-1/1000
B debridare gingivala
C detartraj
D radioterapie
E infiltratii plexale sclerozante

125.
Criteriile secundare de diagnostic in parodontitele agresive sunt:
A disjunctia gingivo-dentara si distructia osoasa se realizeaza rapid
B disjunctia rapida a epiteliului jonctional si distructia osului alveolar se pot opri spontan
C titrul de anticorpi este redus in parodontitele agresive localizate si mai crescut in forma generalizata
D in cursul bolii se remarca anomalii de structura si comportament ale fagocitelor
E evolutia este, in general, lent progresiva

126.
In retrognatismul maxilar, examenul cervico-facial in norma frontala evidentiaza:
A distanta bizigomatica marita
B latimea alara scazuta
C vizibilitatea rosului de buza normala sau scazuta
D vizibilitatea incisivilor in repaus normala sau scazuta
E aspectul convex al regiunii pranazale

127.
Timpii analizei modelului de studiu la paralelograf sunt:
A stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinserie a protezei
B indepartarea retentivitatilor nedorite de pe modelul de studiu
C trasarea ecuatorului protetic
D stabilirea locului in care se plaseaza varful portiunii flexibile a bratului retentiv al crosetului
E fixarea pozitiei modelului fata deparalelograf

128.
Alveoloplastia crestelor alveolare edentate are ca dezavantaje:
A reducerea marcata a inaltimii crestei alveolare
B reducerea marcata a latimii crestei alveolare
C reducerea corticalei osoase
D modificarea insertiilor musculare
E reducerea zonei de mucuoasa pasiv-mobila

129.
Sigilantii fotopolimerizabili au o serie de avantaje fata de cei autopolimerizabili,
avantajele sintetizate de Hiks astfel:
A materialul isi pastreaza aceeasi vascozitate pe toata perioada patrunderii lui in porii smaltului
demineralizat
B priza materialului survine dupa fotoactivare
C nu se mai incorporeaza bule de aer, deoarece materialul nu se pregateste prin amestecare
D materialul se intareste in 40-50 secunde
E vascozitatea materialului creste pe masura ce patrunde in porii smaltului demineralizat

130.
Imobilizarea cu siteme fixe realizeaza un acoraj rigid si continuu al dintilor, avand drept
consecinte urmatoarele:
A neutralizarea fortelor paraaxiale, nocive
B reparticarea echilibrata a solicitarii pe intreg grupul dentar imobilizat
C exclude deplasarile fortate reduse in sens axial ale grupului de dinti imobilizat
D integrare biologica superioara
E au avntajul unei bune intretineri igienice

131.
Disney si colaboratorii recomanda pentru pregatirea smaltului pentru gravere acida in
vederea sigilarii santurilor si fosetelor cu rasini compozite urmatoarele:
A pozitionarea capului pacientului astfel incat suprafetele ocluzale sa fie paralele cu podeaua
B uscarea constiincioasa cu aer comprimat a suprafetei orale curatate anterior
C aplicarea acidului prin miscari usoare de atingere
D frecarea cu acid a suprafetei ocluzale
E capul pacientului sa fie usor inclinat in asa fel incat lichidul oral sa se acumuleze de partea
contralaterala

132.
Avantajele periilor cu peri naturali sunt:
A se incarca bine si retin pasta de dinti
B gama larga privind consistenta si flexibilitatea
C degradare mecanica intr-un timp mai lung
D uniformitatea dimensiunilor in lungime si diametru
E nu produc traumatisme gingivale

133.
Intre sechelele multiple ale partilor moi survenite postoperator dupa despicaturi labiomaxilo-palatine, pot fi amintite:
A rosul bucei supradimensionat
B deviatia septului
C aripa nazala aplatizata
D comunicarea oro-nazala
E discontinuitati la jonctiunea cutaneo-mucoasa

134.
Obiectivele terapeutice in transpozitia completa canin-incisiv lateral vizeaza:
A dirijarea terapeutica a dintilor spre ordinea normala
B extractia incisivului lateral
C slefuirea modelanta a cuspidului ceninului
D ameloplastia modelanta a incisivului lateral
E cosmetizarea prin aditie a incisivului lateral
135.
Zonele de maxima rezistenta in plan vertical ale masivului facial sunt:
A stalpul canin
B stalpul maxilo-malar
C traversa infraorbitala
D traversa supraorbitala
E peretii ososi sinusali

136.
Manifestarile neurologice secundare malformatiilor vasculare lepto-meningeale
ipsilaterale din sindromul Sturge-Weber (angiomatoza encefalo-trigeminala) sunt:
A retard mintal
B tromboza sinusului cavernos
C hemiplegie ipsilaterala
D convulsii
E hemiplegie de parte opusa

137.
Complementul din lichidul gingival:
A este activat de endotoxinele bacteriene
B este activat de bacterii opsonizate
C este activat de trombocite extravazate in santul gingival
D poate contribui la distructiile celulare prin componentele sale C3a si C5a
E cand este activat intervine in fagocitarea bacteriana

138.
Care din urmatoarele afirmatii privind stabilirea reperelor pentru alegerea si montarea
dintilor artificiali in protezarea edentatiei totale sunt corecte:
A linia mediana reprezinta planul medio-sagital al fetei
B linia mediana si linia caninului reprezinta latimea celor patru dinti frontali superiori
C linia caninilor materializeaza fata distala a caninilor
D linia surasului reprezinta limita de minima vizibilitate a grupului frontal superior
E linia surasului reprezinta nivelul la care se plaseaza linia coletelor dentare

139.
In pulpita acuta purulenta partiala, puroiul este format de:
A limfocite
B germenii microbieni
C detritus organic
D plasma saraca in colesterol
E acizi grasi

140.
Carenta in vitamina A poate produce urmatoarele perturbari in formarea matricei
organice a smaltului:
A atrofierea organului smaltului
B sistarea formarii de smalt
C ingustarea zonei de predentina
D mineralizarea integrala a dentinei primului molar permanent
E microhemoragii in organul smaltului

141.
Care din urmatoarele afirmatii privind functia de reciprocitate a crosetelor unei proteze
partiale scheletate sunt corecte:
A este functia prin care crosetul se opune deplasarilor verticale in directie mucozala
B este functia prin care se neutralizeaza efectul portiunii flexibile a bratului retentiv al unui croset
C este functia prin care crosetul se opune deplasarilor orizontale ale protezei
D in cazul aplicarii pe dintii stalpi a unor microproteze, peretii orali ai acestora sunt paraleli cu axa de
inserie a protezei
E in cazul renuntarii la bratul opozant al crosetului, rolul de contracroset revine unui pinten intern

142.
Fortele de tractiune indirecta ce actioneaza asupra unei proteze partiale scheletate au
urmatoarele caracteristici:
A se mai numesc si forte de basculare
B apar de obicei prin nerespectarea montarii dintilor pe creasta edentata
C imprima protezelor o miscare de basculare avand ca ax de rotatie linia crosetelor asezate incorect
D se neutralizeaza in parodontiu si in stalpii de rezistenta ai maxilarelor
E actioneaza la nivelul muco-periostului si al osului subiacent prin intermediul dintilor artificiali sustinuti
de sei

143.
Concentratia fosfatilor salivari, caractericata prin mari variatii, depinde de:
A ritmul secretiei salivare
B pH-ul salivar
C ritmul circadian
D prezenta placii bacteriene
E sursa salivara

144.
Tratamentul gingivitei de sarcina presupune:
A indepartarea placii bacteriene si a tartrului in stadii cat mai precoce ale sarcinii
B educarea gravidelor pentru o igiena bucala corecta si cotidiana
C sedinte scurte cu schimbarea pozitiei din clinostatism in sezand pentru a evita presiunea uterina
asupra venei cave inferioare
D tratarea conservativa a leziunilor gingivale incipiente
E excizia chirugicala in timpul sarcinii a hiperplaziilor mici si mijlocii

145.
Asimetriile faciale depistate in cadrul examenului cervico-facial al pacientului edentat
partial sau total pot fi localizate:
A la nivel articular
B la nivel osos
C la nivelul partilor moi labio-geniene
D la nivelul spatiului de inocluzie
E la nivelul mucoasei linguale

146.
Pozitia de postura a mandibulei poate fi influentata de urmatorii factori loco-regionali:
A pozitia limbii si tonicitatea musculaturii linguo-orofaciala
B pozitia capului si gatului
C afectiunile ATM
D hipocalcemia, toxemia
E intoxicatiile medicamentoase

147.
Fragmentele de fibronectina produse prin actiunea unor proteaze ale bacteriilor
parodontal patologice au o actiune de:
A crestere a proliferarii celulare
B inducere a apoptozei celulare in desmodentiu
C crestere a activitatii metaloproteinazelor matricei
D reducere a proliferarii celulare
E crestere a activitatii citokinelor
148.
Diagnosticul de litiaza a glandelor salivare accesorii se bazeaza pe urmatoarele
aspecte:
A aspect radiologic de lacuna sialografica
B scaderea ratei de aliminare a trasorului radioactiv Technetiu 99 la scintigrafia functionala
C tumefierea labiala sau jugala circumscrisa de un halou inflamator
D calculul poate fi eliminat spontan sau lapresiune pe glanda accesorie
E durerea cu caracter colicativ la nivelul obrazului sau buzei

149.
Indicatiile de tratament in pulpita acuta seroasa partiala sunt:
A coafaj direct intr-un timp
B coafaj direct in dublu timp
C amputatia vitala
D extirparea vitala
E extirparea devitala

150.
Preparatele pe baza de formol utilizate in tratamentul hipersensibilitatii si hiperesteziei
dentinare pot provoca necroza pulpei datorita:
A capacitatii mari de difuzare a formolului de-a lungul canaliculelor dentinare
B efectului sau coagulant asupra proteinelor
C modificarii brutale pH-ului
D paralizie peretilor vasculari
E blocari respiratiei celulare

151.
Diagnosticul de anodontie este sustinut de :
A absenta dintilor permanenti la o varsta la care ar trebui sa erupa
B fistulele cronice
C persistenta dintilor temporari mult spre termenul de permutare dentara
D torsionarile si modificarile dintilor vecini
E dismorfozele dintilor permanenti existenti

152.
In gingivitele induse de placa bacteriana se observa urmatoarele aspecte
histopatologice utilizate ca elemente principale de diagnostic:
A bogat infiltrat limfocitar
B fibre de colagen dispuse perivascular in numar crescut
C prostaglandine si leucotriene in numar crescut
D titru de anticorpi serici scazut
E eroziuni si microulceratii ale epiteliului sulcular

153.
Keratinizarea:
A caracterizeaza celulele corionului gingival
B se realizeaza prin pierderea capacitatii de sinteza proteica
C se realizeaza prin ortokeratoza
D se realizeaza prin cresterea inmultirii celulare
E nu este un proces normal

154.
Conform conceptiei americane, conectorul principal placuta palatina al unei proteze
partiale scheletate are urmatoarele caracteristici:
A poate fi utilizat si in edentatia subtotala, acoperind in intregime bolta palatina
B poate fi utilizat si in edentatia totala, cu indicatie la bolnavii epileptici
C se plaseaza la nivelul boltii palatine in limitele stabilite de dintii limitrofi spatiului edentat
D se plaseaza intre limba, dinti si parodontiu
E este situat in santul vestibular frontal

155.
Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale ar putea fi :
A persistenta tesutului de granulatie in alveola
B vasculopatii
C fractura procesului alveolar
D utilizarea intempestiva a instrumentarului rotativ
E nerespectarea de catre pacient a instructiunilor privind ingrijirile postextractionale

156.
Miscarile nefunctionala din timpul fazei de amprentare preliminara realizata in cadrul
terapiei prin proteze partiale scheletizate se caracterizeaza prin:
A sunt efectuate de catre medic
B sunt miscari recomandate de medic bolnavului, sub forma de teste
C sunt miscari materializate prin fonatie, mimica, masticatie, deglutitie
D mobilizarea nodului comisural
E executarea de masaje prin intermediul obrajilor pe toata periferia vestibulara a amprentei

157.
Caracteristicile versantului oral al seii unei proteze partiale mobilizabile acrilice sunt:
A se continua cu conectorul principal
B se modeleaza astfel incat sa puna in valoare tonicitatea musculaturii fasciale
C poate lipsi din saua frontala atunci cand creasta edentata este proemineta
D la contactul cu dintele limitrof bresei nu trebui sa patrunda in zonele retentive de sub ecuatorul
protetic
E trebuie sa protejeze papila interdentara si parodontiul marginal

158.
Precizati care dintre urmatoarele afiramtii despre anodontia de incisiv lateral sunt
corecte:
A predecesorul temporar poate persista pana la varste inaintate (45-50 de ani)
B in forma asimetrica, omologul poate di normal sau nanic
C poate sta la baza unor modificari faciale de tipul treptei labiale inversat ri proeminentei mentonului
D poate genera o bresa mare similara celei din edentatie
E poate reprezenta un factor favorizant in terapia incongruentelor posterioare

159.
Tulbularile de pronuntie cuprind:
A dislalia
B balbaiala
C bradilalia
D tahilalia
E tumultus sermonis combinat cu dislatia si rinolalia

160.
Carcinomul mucoepidermioid este caracterizat din punct de vedere microscopic de
prezenta urmatoarelor aspecte:
A celule bazoidale intermediare
B celule granulare eozinofile
C celule secretoare de mucus, de dimensiuni mari
D celule epidermoide sub forma de cordoane
E celule epiteliale bazoidale care delimiteaza spatii pseudochistice

161.
Avantajele acorarii transtisulare a unui dinte inclus sunt:
A ancorarea este singura
B componentele orizontale ale deplasarii se realizeaza in conditii bune
C respecta integritatea morfologica a dintelui
E nu implica riscul fracturarii marginale incizale

162.
In ectopia dentara, reducerea sau absenta spatiului necesar eruptiei si alinierii dentare,
se poate datora:
A macrodontiei absolute
B endoalveoliei
C persistentei dintelui temporar fara rizaliza
D meziopozitiei generalizate
E prezentei unor formatiuni dentare supranumerare

163.
La controlul bazelor din ceara ale machetelor protezelor totale se urmareste:
A papilele interdentare sa fie modelate concav
B versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat concav
C versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate convex
D sa nu acopere tuberculul piriform
E sa nu cuprinda santurile pterigomaxilare si restul zonei de inchidere palatinala posterioara

164.
Prelungirea timpului de clearance, factor cariogen favorizant, poate di cauzata de:
A vascozitatea scazuta a salivei
B ritmul crescut al secretiei salivare
C carii
D obturatii coronare anfractuoase
E lucrari protetice

165.
Elementele de aparare ale epiteliului jonctional sunt reprezentate de:
A neutrofile
B polimorfonucleare
C celule Langerhans
D trombocite
E celule Bizzozzero

166.
In malocluzia de clasa a III-a, examenul teleradiografic evidentiaza:
A un unghi SNA mai mic de 80 de grade
B micsorarea distantei Nsa-Nsp
C o diferenta intre unghiurile SNA si SNB cu valoare pozitiva
D reducerea diagonalei maxilarului superior S-Nsa
E reducerea valorii unghiului IF sub 107 grade

167.
In care din urmatoarele situatii, latimea satiului protetic potential poate fi marita:
A inclinari vestibulo-orale ale dintilor limitrofi
B creste exostotice
C rotatii in ax ale dintilor limitrofi
D preparari ale dintilor limitrofi
E atrofia crestei alveolare
168.
In clasificarea incluziei molarului de minte sunt folosite urmatoarele repere:
A morfologia corono-radiculara
B relatia cu molarul de 12 ani
C relatia cu ramul mandibular
D angularea
E densitatea tesutului acoperitor

169.
Conform clasificarii scolii franceze:
A anomaliile dento-maxilare sunt considerate tulburari in armonia proceselor de dezvoltare ale

componentelor aparatului dento-maxilar
B aceiasi factori etiologici in acelasi conditii dau aceleasi forme de anomalii
C foloseste drept criteriu principal de clasificare relatiile mandibulo-maxilare in plan sagital
D definirea modificarilor dento-maxilare se face adaugand un prefix, care indica sensul modificarilor
dento-maxilare in cele trei planuri ale spatiului, la o baza care defineste sediul modificarilor dentomaxilare
E principalele calificative folosite pentru definirea modificarilor dento-maxilare sunt cheilie, gnation,
alveolie, genie

170.
Din punct de vedere ortodontic, caracteristicile particulare ale unui dinte, care pot
determina ramanerea lui in incluzie sunt:
A formarea mugurelui dentar mult prea profund
B angulatia corono-radiculara
C chistul folicular
D potentialul sau eruptiv
E meziopozitia generalizata
171.
Pentru ca sistemul de imobilizare a dintilor parodontotici sa permita o buna intretinere
prin autocuratire si igiena arficiala, trebuie ca:
A imobilizarea sa nu ofere zone de retentie extracoronare pentru detritusurile fermentabile
B limita dintre sistemul de imobilizare si substanta dentara sa fie plasata la nivelul punctelor de contact
C prin imobilizarea sa fie respectata ambrazura gingivala
D sistemul de imobilizare sa se comporte ca un corp de punte suspendat, la distanta de papila

interdentara
E imobilizarea sa nu genereze traume ocluzale

172.
Heteromorfia reprezinta unul din principiile biomecanice ale realizarii aecadelor
arfificiale ale unei proteze partiale acrilice mobilizabile si se refera la
A reducerea numarului de dinti in arcada artificiala
B modificarea morfologiei dintilor artificiali fata de cea a dintilor naturali
C schimbarea ordinii dintilor artificiali
D reducerea fortelor parazitare de suprasolicitare prin interventie asupra cuspidarii suprafetelor

ocluzale
E inversarea pozitiei intre molarul 1 si premolarul 2

173.
In functie de situatia clinica, sigilarea apicala in cadrul rezectiei apicale poate fi
realizata:
A preoperator, cu minim 48 de ore inainte
B intraoperator, prin sectionarea si indepartarea apexului, la un dinte la care a fost efectuat un

tratament endodontic corect
C preoperator, cu cel mult 24 de ore inainte
D intraoperator la un dinte la care tratamentul endodontic nu a fost efectuat in prealabil
E postoperator
174.
Urmatorii dinti prezinta frecvent anomalii de canale radiculare:
A molarul prim superior
B incisivii superiori
C premolarul 2 inferior
D premolarul 2 superior
E caninul superior

175.
Aspectul in coaja de portocala al suprafetei gingivale in zona fixa:
A se datoreaza unor benzi de colagen cu directie perpendiculara pe suprafata osului alveolar
B este mai evident pana la varsta de 5 ani
C diminueaza la adult
D se remarca mai mult la dintii frontali
E este mai clar evidentiat pe versantii vestibulari

176.
Complicatii postoperatorii tardive in cazul rezectiei apicale sunt:
A suprainfectarea
B hematomul
C fractura radacinii
D tulbularile de sensibilitate
E anchiloza dentara

177.
Factorii iatrogeni implicati in producerea sindromului de inocluzie verticala sunt:
A tratamentele odontale finalizate cu obturatii incorecte, neadaptate functional
B tratamentele ortodontice in care se produc egresiuni exagerete in regiunea laterala
C cicatricile cheloide, retractile
D persistenta unei deglutitii de tip infantil
E limitarea spatiului pentru limba pe care il creaza aparatura ortodontica in special mobila

178.
Crosetele simple acrilice dento-alveolare ale unei proteze partiale mobilizabile acrilice
se caracterizeaza prin:
A au forma de inel sectionat
B sunt prelungiri ale seilor ce utilizeaza zonele retentive ale crestei alveolare
C se sprijina partial pe dinte, partial pe procesul alveolar
D pot fi sub forma de pelote sau digitatii
E pot fi confectionate din folie metalica sau din sarma

179.
In terapia sindromului algo-disfunctional, utilizarea imobilizarii intermaxilare prin blocaj
rigid este contraindicata din cauza urmatoarelor dezavantaje:
A provoaca artrite iatrogene
B determina spasme musculare
C genereaza hipertrofie maseterina
D provoaca oboseala musculara rapida
E produce modificari degenerative ale suprafetelor articulare

180.
Diagnosticul diferential al adenitelor cronice cervico-faciale se face cu:
A sarcoidoza
B abcesul spatiului maseterin
C adenopatia metastatica cervicala
D limfomul non-hodkinian
E mononucleoza infectioasa

181.
Dupa parotidectomia cu conservarea nervului facial se pot semnala urmatoarele
situatii:
A defect volumetric submandibular
B hipoacuzie de partea operata
C sindromul Frey
D pareza tranzitorie in teritoriul nervului facial
E hipoestezia labio-mentoniera

182.
Bratul retentiv al crosetului in C se caracterizeaza prin:
A porneste din sa printr-un conector secundar
B trece peste festonul gingival
C ia contact cu dintele la mijlocul fetei aterale vestibulare
D se termina sub linia ghid prin doua brate, unul in zona disto-vestibulara, celalalt in zona vecina seii

183.
Chistul odontogen calcificat se poate asocia uneori cu alte forme tumorale sau chistice
precum:
A ameloblastomul
B fibromul osifiant
C odontomul
D tumora odontogena adenomatoida
E chistul botrioid

184.
Imaginea radiologica descrisa in cazul chistului odontogen calcificat este de:
A soare-rasare
B sare si piper
C ciorchine de struguri
D gafure de miere
E valatuci

185.
Activitatea lipozaharidului eliberat prin fagocitarea bacteriilor gram negative determina:
A trombocitoza
B leucopenie
C siteza de interleukina 1
D sinteza de PGE2
E activarea complementului prin calca alternativa

186.
Ce modificari se impun in conceperea aparatului conjunct atunci cand nu se poate
satisface relatia Fr>Fa:
A cresterea inaltimii pantelor cuspidiena
B realizarea liniara a cospului de punte
C cresterea inclinarii pantelor cuspidiene
D realizarea unui corp de punte ingustat
E realizarea de dinti antagonisti montati pe o proteza partial mobilizabila

187.
Cele mai frecvente anomalii dentare de forma intalnite la tipul dentar 1 2 sunt:
A microdontia lu 1 2
B 1 2 in forma de cui care poate fi insotit de un dezechilibru dento-alveolar
C 1 2 in forma de carlig care poate perturba grav dinamica mandibulara
D macrodontia lui 1 2
E 1 2 in forma de tarus

188.
Imobilizarea provizorie de urgenta in cazul fracturilor orizontale de maxilar se
realizeaza cu:
A tractiune prin intermediul unor sarme
B bandaj mento-cefalic
C capelina cu fronda mentoniera
D atela monomaxilara
E dispozitiv in zabala

189.
Tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara presupune:
A indepartarea factorului cauzal
B asigurarea drenajului sinusal
C diafanoscopia
D tratamentul medicamentos
E cura radicala Caldwell-Luc

190.
Reperele anatomice ale campului protetic edentat total maxialr sunt:
A zona palatina distala (zona Ah)
B ligamentul pterigo-maxilar situat distal de tuberozitate
C tuberculul piriform
D muschiul milohioidian
E spatiul retromilohioidian

191.
Proteazele eliberate de Porphyromonass gingivalis sunt:
A lactoproteze
B cianopeptidaze
C cistein proteaze
D glicopeptidaze
E colageneaze

192.
Examenul radiologic initial in parodontitele apicale cronice furnizeaza relatii asupra:
A fromei dimensiunii si structurii leziunii periapicale
B numarul, localizarii si dimensiunii radacinilor
C prezentei pulpolitilor
D profunzimii la care au ajuns acele in canal
E prezentei unor instrumente de canal rupte pe traiectul canalelor

193.
Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival se face cu:
A fibromul mucoasei orale
B granulomul periferic cu celule gigante
C papilomul mucoasei orale
D fibromul osifiant periferic
E granulomul congenital

194.
In finisarea peretilor si marginilor de smalt si cavitatilor se iau in considerare
urmatoarele:
A localizarea marginilor
B gradul de netezire dorit
C directia prismelor de smalt
D tipul de material de obturatie de baza ce va fi aplicat in cavitate
E suportul prismelor de smalt de la nivelul jonctiunii smalt-dentina

195.
Folosirea in tratamentul parodontitelor marginale cronice, Tetraciclina:
A se administreaza local sub forma de solutie prin irigatii subgingivale
B poate fi folosita pa perioade indelungate pentru ca nu antreneaza risul aparitiei de specii rezistente
C este un tratament de electie pentru ca nu are ca efect secundar aparitia de candidoze
D se concentreaza in lichidul santului gingival in cantitate dubla sau tripla celei din ser
E se foloseste in special in forme agresive generalizate

196.
In activitatea clinico-terapeutica se poate considera ca o deglutitie se desfasoara
normal atunci cand:
A buzele raman in repaus sau prezinta o contractie foarte usoara
B dintii posteriori sunt in contact sau aproape in contact
C limba ramane in interiorul limitelor cavitatii orale
D limba se interpune usor intre marginile incizale
E buzele raman intredeschise

197.
Care din urmatoarele afirmatii constituie caracteristici ale pozitiei de intercuspidare
maxima:
A se realizeaza un numar maxim de contacte dento-dentare punctiforme
B reprezinta o pozitie diagnostica
C asigura stabilitatea mandibulei fata de maxilar
D orienteaza fortele ocluzale in axul lung al dintilor
E amplifica actiunea fortelor orizontale

198.
In raport de conceptia ce sta la baza amprentarii portamprentelor individuale utilizare in
terapia prin proteza scheletata, se clasifica astfel:
A port-amprente standard
B port-amprente in contact complet
C port-amprente complet distantate
D port-amprente cu contact marginal
E port-amprente distantate parcelar

199.
Care din urmatoarele afirmatii privind contactele dento-dentare in cazul unei ocluzii
ideale sunt corecte:
A sa fie punctiforme
B sa fie de tip cuspid-cuspid
C sa se realizeze intre suprafete rugoase si concave
D sa fie uniform si armonios distribuite
E sa fie de tip cuspid-ambrazura

200.
Manifestarile clinice ale alergiei din cadrul accidentelor anesteziei sunt:
A rash
B angioedem
C bradicardie
D hipertensiune arteriala
E colaps

Grile 2013 Craiova

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile 2013 Craiova

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile 2013 Craiova

Intrebari complement simplu:

E nasterile prin cezariana

Vezi raspunsul corect

Printre factorii locali incriminati in producerea anodontiilor, se numara:

B trecerea de la biradiculatie la monoradiculatie

Vezi raspunsul corect

Examinarea prin inspectie a zonei Ah se realizeaza:

B prin indepartarea bazei limbii cu oglinda

C prin miscari de balansare a limbii spre dreapta si stanga

D prin tractiune usoara

E cu ajutorul fuloarului dinspre anterior spre posterior

Vezi raspunsul corect

Care din urmatoarele afirmatii reprezinta o caracteristica a protezei partiale acrilice de

A amana din considerente biologice protezarea definitiva

B rezolva situatii limita de maxima urgenta-fizionomice, fonatie

C are rolul de a menaja psihic bolnavul

Vezi raspunsul corect

Riscul crescut de recidiva a keratochisturilor (peste 50%) este legat de:

B erodarea corticalei osoase

D aparitia lor in cadrul sindromului nevic bazocelular

E resorbtia radacinilor dintilor adiacenti

Vezi raspunsul corect

Utilizarea ultrasunetelor B-mode (7.5 MHz) este utila pentru depistarea:

D calculilor de dimensiuni mici

E calculilor formati recent

Vezi raspunsul corect

Dintre anomaliile de clasa a-II-a Angle, exognatia de caracterizeaza prin:

A hiperdezvoltarea transversala a maxilarului

B ingustarea piramidei nazale

Vezi raspunsul corect

Pentru stabilirea etiologiei sindromului algodisfunctional al ATM, intr-una dintre teoriile

E teoria deplasarii mecanice

Vezi raspunsul corect

Delimitarea spatiului sublingual este:

A superior: muschiul milohioidian

B inferior: fascia cervicala superficiala

C posterior: osul hioid

D lateral: pantecele anterior al muschiului digastric

E medial: canalul Warthon

Vezi raspunsul corect

A santuri si fosete adanci in forma de C

B santuri si fosete adanci cu buna coalescenta

D dintii sunt erupti suficient pentru a se obtine o suprafata uscata

E dintii nu sunt erupti suficient

Vezi raspunsul corect

Vezi raspunsul corect

B unghiul de conicitate N-Pg-M

C unghiul format de axa Y si dreapta N-Ba

D unghiul format de N-Pg cu HF

Vezi raspunsul corect

A alginatele nu inregistreaza fidel detaliile morfologice ale campului protetic

B alginatele se deterioreaza rapid la temperaturi ridicate

C alginatele sunt supuse fenomenului de sinereza

D alginatele pot afecta duritatea de suprafata a gipsului

E alginatele permit reproducerea cu acuratete a zonelor retentive

Vezi raspunsul corect

14. Teoria bacteriotoxica privind etiologia stomatopatiilor protetice se refera la:

A dezechilibrul intervenit in microbiocenoza bucala la purtatorii de roteze acrilice

B traumele provocate de protezele prelucrate si adaptate necorespunzator

C reactia de hipersensibilitate a organismului fata de componentele acrilatului

D modificarea factorului vascular

Vezi raspunsul corect

B pierderea prematura a dintilor temporari