Grile 2013 Iasi

Grile 2013 Iasi
1.[M] Indicati afirmatiile adevarate pentru crosetul cervico-alveolar deschis dental:
A este indicat pe molarii mezializati
B este denumit si croset cu umar
C este indicat pe dintii retentivi
D prezinta o bucla in forma de V sau Z
E prezenta si lungimea buclei reduce elasticitatea crosetului
Vezi raspunsul corect

2.
[M] Factorii iatrogeni care favorizeaza aparitia unor afectiuni gingivo-parodontale sunt:
A obturatiile aproximale debordante
B lezarea gingiei in timpul prepararii cavitatilor de colet si aproximale
C actiunea traumatica a matricei si penelor interdentare
D suprafata nefinisata a obturatiilor
E pansamentele arsenicale aplicate pe suprafata ocluzala

3.
[S] Precizati contraindicatia relativa a rezectiei apicale dintre urmatoarele:
A calcificari ale canalului radicular cu reactie periapicala
B vecinatatea unor formatiuni anatomice importante
C perforatii apicale
D denticuli intracanaliculari
E obturatii de canal in exces care nu mai pot fi indepartate

4.
[S] Dintre legile biomecanice care guverneaza realizarea protezei partiale acrilice, legea
enuntata de Chayes demonstreaza ca:
A suprafata seii trebuie sa fie egala cu suprafata de sectiune la colet a dintilor pe care ii inlocuieste
B suprafata seii trebuie sa fie cel putin dubla fata de suprafata de sectiune la colet a dintilor pe care ii
inlocuieste
C suprafata seii trebuie sa fi cel putin tripla fata de suprafata de sectiune la colet a dintilor pe care ii
inlocuieste
D suprafata ocluzala a dintilor artificiali sa fie redusa cu 10% pentru fiecare dinte pe care il inlocuieste
E suprafata ocluzala a dintilor artificiali sa fie redusa la jumatate din suprafata ocluzala a dintilor
naturali

5.
[M] Sialolitiaza (litiaza salivara) are cateva dintre urmatoarele caracteristici epidemiologice:
A apare cel mai frecvent in canalul Stenon
B apara cel mai frecvent in canalul Warthon sau glanda submandibulara
C are caracter unilateral
D este exclusiv unilaterala
E exista cazuri cu afectare bilaterala

6.
[M] Diagnosticul diferential al luxatiei anterioare unilaterale a mandibulei se face cu unele

dintre urmatoarele afectiuni:
A fractura subcondiliana
B contractura spastica a muschilor ridicatori ai mandibulei
C paralizii faciale
D nevralgii trigeminale idiopatice
E trismus

7.
[M] Dintre tendintele de dislocare ale protezelor partial adjuncte, mezializarea este cauzata de:
A creste ascendente spre distal la mandibula si descendente spre distal la maxilar, in edentatiile
teminale
B contacte premature in relatie centrica
C creste descendente spre distal la mandibula si ascendente spre distal la maxilar
D parafunctii (bruxismul)
E deglutitie

8.
[M] Care din urmatorii factori generali pot favoriza aparitia unei necroze pulpare?
A avitaminozele A si C
B intoxicatiile cu plumb
C diabetul
D hepatita B
E hipotiroidismul

9.
[M] Semnele subiective caracteristice gingivitei atrofice senile (gingivostomatita de

menopauza) sunt:
A senzatia de arsura de la nivelul mucoasei orale
B senzatii anormale de gust: acru, sarat
C senzatia de durere la contactul cu alimente sau lichide
D fisuri ale mucoasei gingivale
E anestezia nervului alveolar inferior

10. [S] Punctul Nsa de pe teleradiografie, represinta:
A punctul cel mai anterior al suturii nazo-frontale
B varful spinei nazale anterioare
C punctul cel mai decliv de pe procesul alveolar maxilar
D punctul cel mai proeminent de pe procesul alveolar maxilar
E varful piramidei nazale

11. [M] In cazul prepararii cavitatilor de pe suprafetele proximale ale dintilor laterali conturul
marginal trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
A plasarea marginilor cavitatilor se va face in tesut sanatos
B marginile cavitatii se vor amplasa intotdeauna pe varful pantelor cuspidiene
C punctul de contact cu dintele adiacent va fi mentinut intotdeuna
D delimitarea sa trebuie astfel realizata incat sa permita accesul suficient in cavitate pentru etapele
ulterioare de tratament
E marginile gingivale ale cavitatii se vor extinde apical de punctul de contact pentru curatirea optima a
cavitatii

12. [M] Intermediarul (corpul de punte) igienic sau suspendat:
A nu are contact cu tesutul gingival
B este forma care asigura accesul ideal pentru igienizare
C se indica in regiuni care sunt critice din punct de vedere estetic
D nu se indica in regiuni care sunt critice din punct de vedere estetic
E are contact cu tesutul gingival

13. [S] Insuficienta dezvoltare a mandibulei si incisivii superiori in labioversie sunt semnele clinice
caracteristice urmatorului tip de clasa a II-a:
A tipul A
B tipul B
C tipul C
D tipul D
E tipul E

14. [S] Examinarea dinamica a zonei Ah la pacientului edentat total se face prin:
A eversarea buzei superioare
B pozitionarea varfului limbii in zona cea mai posterioara a palatului dur
C manevra valsalva
D amisia vocalei U
E palparea digitala

15. [M] In gingivitele descuamative intalnim urmatoarele aspecte clinice:
A gingia are o culoare rosie vie si sangereaza usor la atingere
B gingia are o culoare violacee
C culoarea gingiei este roz palida
D gingia este dureroasa la periaj, masticatie
E gingia este nedureroasa

16. [M] Distanta Ao-Bo:
A Este distanta dintre proiectiile ortogonale ale punctelor A si B pe planul Frankfurt
B este distanta dintre proiectiile ortogonale ale punctelor A si B pe planul de ocluzie
C completeaza notiunea de clasa scheletica
D completeaza notiunea de clasa alveolara
E cu cat valorile sunt mai importante, cu atat este mai pesimist prognosticul cazului

17. [M] Urmatoarele modificari teleradiografice sunt intalnite in malocluzia de clasa III :
A unghiul SNA mai mare de 80 de grade
B unghiul SNB mai mare de 78 de grade
C unghiul ANB marit
D distanta Nsa-Nsp micsorata
E unghiul gonion micsorat

18. [M] Diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen clasica (primara, idiopatica) se face cu:
A nevralgia trigeminala din scleroza multipla
B nevralgia de nerv gloso-faringian
C nevralgia nervului facial
D nevralgia scapulara
E nevralgia occipitala

19. [S] Dintele cel mai interesat in anodontie, dupa Ionescu, este:
A incisivul central inferior
B incisivul lateral superior
C premolarul doi superior
D premolarul doi inferior
E molarul de minte

20. [M] Abfractia dentara dupa Brocard citat de N.Forna:
A se prezinta ca o pierdere de tesuturi dentare in zona cervicala vestibulara
B prezinta dentina ramolita
C are forma de leziune cuneiforma
D are margini bine exprimate
E nu prezinta dentina ramolita
21. [M] Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a vizeaza:
A retrudarea mandibulei prognate
B avansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilar
C protruderea mandibulei retrograde
D asocierea retrudarii mandibuei prognate cu avansarea maxilarului retrognat
E asocierea protrudarii mandibulei cu avansarea maxilarului retrognat

22. [M] Concentratia calciului salivar este influientata de:
A cresterea nivelului lipidelor salivare
B ponderea secretiei glandelor salivare (saliva submandibulara si sublinguala este de doua ori mai
bogata in calciu decat cea parotidiana)
C ritmul circadian (valori duble dupa amiaza)
D antagonistii calciului (produc o crestere de pana la 50% a calciului salivar)
E nivelul hormonal, atingand valori minime la femei in perioada ovulatiei

23. [M] Ortopantomograma in propulsie evidentiaza:
A zonele frontale maxilare, calitativ mai clar decat cela mandibulare
B pozitionarea celor doua linii interincisive in plan sagital
C structurile zonelor laterale mandibulare si maxilare cu un grad de suprapunere a imaginii coronare a

dintilor laterali
D simetria deplasarii condilului mandibular
E aspectul macroscopic al corpului mandibular

24. [M] Planul de ocluzie (N.Forna) se situeaza intr-o pozitie bine precizata fata de urmatoarele
planuri de referinta:
A planul de la Frankfurt
B planul lui Fish
C planul lui Camper
D planul lui Rich
E planul bazal mandibular

25. [M] Tartrul subgingival este un depozit organomineral:
A localizat in santul gingival sub marginea gingivala
B localizat pe suprafata ocluzala a dintilor laterali fara antagonisti
C localizat pe suprafata vestibulara a molarilor superiori in dreptul orificiului canalului Warthon
D localizat pe suprafata linguala a incisivilor inferiori in dreptul orificiului canalului Stenon
E de culoare maroniu inchis spre negru si consistenta crescuta

26. [S] Eruptia activa este una din formele de eruptie continua a dintilor (dupa Dumitriu). Ea se
defineste prin:
A nivelul de insertie a epiteliului jonctional se desprinde de coroana si radacina si se deplaseaza

progresiv spre apical
B deplasarea dintelui spre planul ocluzal cu modificarea continua a nivelului epitelial jonctional
C deplasarea dintelui spre planul ocluzal fara modificarea nivelului epitelial jonctional
D deplasarea dintelui se face prin marirea implicita si continua a coroanei clinice a dintelui
E compresarea atritiei si uzurii dentare prin alungirea coroanei clinice a dintelui

27. [M] Hemoragia postextractionala poate fi determinata de urmatorii factori generali:
A persistenta tesutului de granulatie in alveola
B plagi mucoase intinse cu delabrari gingivale
C vasculopatii
D hipertensiune arteriala (HTA)
E tratamente citostatice

28. [M] Modificarile faciale in malocluzia clasa II/2 sunt:
A etaj inferior normal sau micsorat
B sant labio-mentonier accentuat
C incompetenta labiala
D buze groase
E piramida nazala proeminenta

29. [S] Tratamentul ortodontic postchirurgical se aplica la 3-4 saptamanani post-operator si are ca
obiectiv principal:
A retrudarea mandibulara
B redresarea malpozitiilor unidentare
C contentia ocluzala a rezultatului operator
D dilatarea maxilara
E expansiunea segmentului maxilar mobilizat

30. [M] Marginea gingivala libera este considerata o zona a gingiei, componenta vizibila a
parodontiului marginal. Ea se caracterizeaza prin:
A grosimea ei variaza intre 0,5-2 mm
B corespunde peretelui extern al santului gingival
C corespunde peretelui intern al santului gingival
D limita dintre marginea gingivala libera si gingia fixa este marcata de santul marginii gingivale libere
E conturul marginal este ascutit, neted, fara neregularitati sau depresiuni

31. [M] Clasificarea Angle se bazeaza pe urmatoarele conceptii:
A molarul de 6 ani are o pozitie fixa la nivelul bazelor maxilare
B relatia molara defineste pozitia celor doua maxilare in plan sagital, unul fata de celalalt
C aceiasi factori etiologici, in aceleasi conditii, denumesc aceleasi forme de anomalii
D anomaliile dento-maxilare sunt considerate tulburari in dinamica osoasa si nu dentara
E in relatia neutrala a molarilor de 6 ani, cele doua maxilare sunt pozitionate corect

32. [M] Indicati semnele generale care se asociaza infectiei in sindromul toxico-septic din
flegmoane:
A apare o colectie supurata limitata
B temperatura mai mare de 38 grade C sau mai mica de 36 grade C
C alura ventriculara mai mare de 90 sau peste de doua ori valoarea normala
D hiperglicemie in absenta diabetului
E tahipnee

33. [M] La controlul intrabucal al machetelor protezelor totale din punct de vedere estetic,
examinarea pacientului din fata cu gura inchisa, trebuie sa evidentieze urmatoarele aspecte:
A versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate convex
B versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat concav
C santurile nazo-labiale si paralabiale trebuie sa fie mai sterse, dar corespunzatoare varstei
pacientului
D buza superioara trebuie sa fie simetrica in ceea ce priveste plentitudinea
E rosul buzelor sa aiba un aspect acceptabil

34. [M] Fractura tuberozitatii maxilare, ca si accident survenit in timpul extractiei unui molar de
minte superior, poate produce:
A lezarea plexului venos perituberozitar cu aparitia unei hemoragii importante
B hematom disecant al planseului oral
C comunicare oro-sinusala
D lezarea nervului nazo-palatin
E lezarea nervului mentonier

35. [M] In parodontita apicala cronica difuza progresiva (Partsch) intalnim urmatoarea
simtomatologie subiectiva si obiectiva:
A in stadiu mai avansat leziunea se poate exterioriza sub forma unui nodul care deformeaza suprafata
mucoasei
B exteriorizarea prin fistula se poate realiza la distanta de dintele cauzator
C prezenta tesutului de granulatie la nivelul orificiului fistulos
D percutia in ax nedureroasa
E prezenta adenopatiei regionale

36. [M] Nevralgia trigeminala clasica (primara, idiopatica) se caracterizeaza prin:
A crize dureroase de intensitate redusa si difuza
B crize dureroase deosebit de intense pe ramura maxilara si/sau mandibulara a trigemenului
C crize dureroase deosebit de intense ce mai frecvent pe ramura oftalmica a trigemenului
D este tipic bilaterala
E este tipic unilaterala dar poate fi si bilaterala la 4% din pacienti

37. [M] Secventele avantajoase de eruptie dentara la maxilar sunt:
A C, 12, P1, P2
B P1, C, P2
C P1, P2,C
D P1, M2, C in cazul aplaziei P2
E C, P2, M2 in cazul aplaziei P1

38. [M] Dintre formele clinice ale stomatopatiilor protetice la edentatul total, eroziunile pot aparea
in orice zona de la marginea protezei, dar mai frecvent au urmatoarele localizari:
A linia oblica interna, mai ales in zona ei posterioara
B in dreptul frenurilor si bridelor nedegajate
C in dreptul crestei zigomato-alveolare
D corespunzator rugilor palatine
E la zona Ah, datorita gravarii exagerate

39. [M] Absenta atritiei dentare in intervalul de varsta 3-6 ani este un semn de alarma pentru:
A ocluzia distalizata
B progenia anatomica
C angrenajul invers
D aplazia dentara
E incluzia dentara
40. [M] Marginea inferioara a conectorului principal acrilic lingual (placii linguale) are urmatoarele
caracteristici:
A patrunde in zona functionala vestibulara anterioara
B este subtiata pentru a nu determina proeminarea buzei inferioare
C patrunde in zona functionala linguala centrala
D este ingrosata pentru a nu jena functionalitatea muschiului genioglos
E este plasata supracingular la nivelul dintilor restanti

41. [S] In tratamentul bruxismului prin gutiere se utilizeaza:
A gutiera tip Michigan
B gutiera tip Minessota
C gutiera tip Miami
D gutiera tip Manchester
E gutiera tip Memphis

42. [M] Necroza de coagulare se caracterizeaza prin:
A este produsa prin actiune enzimatica
B este produsa prin fenomene de coagulare a protoplasmei
C pulpa dentara are aspectul unei mase semilichide
D consistenta pulpara redusa
E pulpa necrozata este uscata de culoare galben brun

43. [S] Eritroplazia (boala Bowen, eritroplazia Queirat) este definita clinic astfel (dupa Bucur):
A pata rosie cu aspect catifelat
B pata rosie lucioasa si dehiscenta
C nu este asociata niciodata cu leucoplazia
D este intotdeauna izolata, singulara
E este extrem de hemoragica si alterneaza cu zone de necroza epidermica

44. [S] Care dintre urmatoarele caracteristici histologice structurale este proprie si specifica
epiteliului jonctional?
A se afla pe versantul extern al santului gingival
B prezinta doua lamine bazale
C interfata epiteliu-corion este ondulata marind aderenta la stratul bazal
D este intens keratinizata
E este o structura specifica dintilor permanenti

45 [M] Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival (epulis granulomatos) se face cu:
A fibromul osifiat periferic (epulis fibros)
B fibroza musculara cicatriciala posttraumatica
C granulomul periferic cu celule gigante (epulis cu celule gigante)
D tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare
E adenita submentoniera

46. [M] Mecanismele prin care respiratia orala intervine asupra dezvoltarii aparatului dentomaxilar
sunt:
A impactul direct al aerului inspirat pe gura cu bolta palatina
B cresterea presiunii din sinusurile maxilare, cu producerea unui efect de tiraj asupra aerului din
cavitatea nazala
C incapacitatea buzei superioare de a neutraliza fortele laterale de ingustare a arcadei superioare
D hipertonicitatea buzei superioare
E aplicarea presiunii limbii pe peretele anterior al boltii palatine

47. [S] Diagnosticul prenatal al despicaturilor de buza si/sau palat se poate stabili printr-un examen
ecografic care se practica si devine relevant incepand de la varsta de:
A 10 saptamani
B 20 de saptamani de viata fetala
C 25 de saptamani de viata fetala
D 30 de saptamani de viata fetala
E examenul ecografic nu este relevant pentru diagnosticul prenatal al despicaturilor

48. [S] Dupa Bratu si colaboratorii citati de Luca, printre calitatile unui material de sigilare se afla:
A densitate redusa
B structura chimica asemanatoare structurilor dure dentare
C biocompatibilitatea
D biodegradabilitatea
E transluciditatea

49. [M] factorii etiologici ai malocluziei clasa II/2 sunt:
A respiratia orala
B deglutitia atipica
C factorii genetici
D modificarile compensatorii ale sistemului dentar
E ticul de muscare a buzei superioare
50. [M] Precizati care din urmatoarele gingivite hiperplazice apar ca efect secundar al administrarii
unor medicamente:
A gingivita hiperplazica prin administrarea de hidantoina
B gingivita hiperplazica cauzata de calciu
C gingivita hiperplazica aparuta prin utilizarea medicatiei contraceptive
D gingivita hiperplazica datorita ciclosporinelor
E gingivita hiperplazica prin administrarea de vitamina C

51. [M] Cimentul ionomer de sticla prezinta urmatoarele proprietati:
A pH acid initial care tinde sa se neutralizeze o data cu priza
B aderenta redusa la dentina
C activitate antibacteriana prin eliberare de fluor
D este radiotrasnparent
E are cea mai mare rezistenta la compresiune dintre toate bazele intermediare

52. [S] Raporturile crestelor alveolare la nou-nascuti sunt incadrate in doua tipuri constitutionale.
Tiparul constitutional in capac de cutie este expresia:
A ocluziei adanci in acoperis
B ocluziei adanci acoperite
C infraalveoliei superioare
D infraalveoliei inferioare
E endoalveoliei inferioare

53. [M] Diferentele semnificative dintre parodontita marginala cronica si parodontita agresiva sunt
date de:
A starea generala de sanatate, care este buna in cazul parodontitelor agresive si modificata prin boli
sistemice in cazul parodontitelor marginale cronice
B dispozitia pe arcadele dentare a distructiilor parodontale, care sunt localizate in zonele aproximale
ale incisivilor si primilor molari in cazul parodontitei agresive si generalizate in cazul parodontitelor
marginale cronice
C ritmul de evolutie care este mai lent in parodontitele agresive si rapid, distructiv in cazul
parodontitelor marginale cronice
D varsta: parodontitele marginale cronice apar de obicei dupa 30-40 ani, iar parodontitele agresive
apar frecvent pana la 30 de ani
E biofilmul placii bacteriene care este mai redus in parodontitele agresive localizate comparativ cu
parodontitele marginale cronice

54. [S] Care din urmatoarele afirmatii este corecte?
A gingivita indusa de placa bacteriana se insoteste intotdeauna de manifestari radiologice
B hiperplazia hidantoinica se prezinta frecvent sub forma unor noduli papilari de consistenta ferma
localizati preferential la nivelul dintilor laterali
C parodontitele agresive, forma localizata, debuteaza mai frecvent la varsta pubertatii
D diagnosticul de parodontita marginala cronica se pune pe baza existentei unor leziuni distructive ce
afecteaza numai parodontiul de invelis
E testul BANA evidentiaza prezenta a trei germeni patogeni: streptococcus mutans, lactobacillus,
staphylococcus aureus

55. [m] Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale cronice fibroase se realizeaza pe baza
urmatoarelor elemente:
A percutia verticala intens pozitiva
B teste de vitalitate negative
C prezenta unei fistule
D radiologic, largirea spatiului periapical sub forma unei calote
E radiologic, obturatie de canal incompleta

56. [M] In cavitatea bucala dibetul determina urmatoarele manifestari clinice:
A scaderea fluxului salivar
B gingivita cu fenomene hiperplazice
C aparitia de chisturi ale oaselor maxilare
D claudicatia intermitenta
E hipersalivatie

57. [M] Care din urmatoarele enunturi caracterizeaza utilizarea ultrasunetelor in endodontie?
A se folosesc seturi de ace Kerr numerele 10,15,20,25
B se folosesc ace diamantate numerele 10,15,20
C se folosesc ace diamantate numerele 25, 35, 45
D in asociere cu hipocloritul de sodiu se obtine un efect antiseptic considerabil
E in asociere cu hipocloritul de sodiu scade efectul antiseptic al acestuia

58. [M] Gutiera Shore (N. Forna), utilizata in managementul pacientului cu bruxism se
caracterizeaza prin:
A acopera suprafetele vestibulare ale dintilor
B are un design asemanator cu gutuierele plane
C se extinde in zona palatinala
D este mai putin vizibila
E se poate purta pe timpul zilei

59. Amplitudinea spatiului protetic potential este micsorata in:
A migrari sau versiuni ale dintilor limitrofi edentatiei catre dintii vecini sau alte spatii edentate
B modificari de volum ale substructurilor odontale prin preparare sau distructie coronara
C versiuni ale dintilor limitrofi spre bresa edentata
D migrari corporale ale dintilor limitrofi spre bresa edentata
E modificari de volum ale dintilor limitrofi prin obturatii debordante sau tratamente protetice
necorespunzator realizate

60. [M] Tehnica de condensare termodinamica a gurapercii se carecterizeaza prin urmatoarele:
A a fost introdusa de McSpaden
B este indicata exclusiv pentru obturarea canalelor foarte inguste si curbe
C utilizeaza compactorul la o piesa conventionala la o turatie de 8000-10000 ture/minut
D utilizeaza compactorul la o piesa conventionala la o turatie de 100000 ture/minut
E compactorul original seamana cu un ac Hedstom cu conurile suprapuse dispuse invers

61. [M] In compozitia placii bacteriene intra urmatoarele microorganisme:
A streptococcus muntans
B streptococcus sanguis
C staphylococcus
D lactobacillus
E bacilul piocianic

62. [M] Criteriile de baza carora se stabileste imediat postextractional diagnosticul comunicarii orosinusale accidentale sunt:
A sangerare mai abundenta din alveola, uneori cu aspect aerat
B in antecedente pacientul reclama refluarea lichidelor in fosa nazala
C proba Valsalva pozitiva
D explorarea blanda a alveolei cu un stilet butonat evidentiaza o senzatie de cadere in gol
E parestezia nervului bucal

63. [M] Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul malocluziei clasa II/2:
A relatia de postura a mandibulei este anterioara (pseudo-clasa II)
B tipul masticator este tocator
C muschii ridicatori ai mandibulei au o activitate puternica
D arcadele dentare sunt normal dezvoltate in sens transversal
E curba Spee este accentuata

64. [M] Care dintre urmatoarele afirmatii legate de hiperplazia inflamatorie (hiperplazia de proteza,
epulis fisuratum) este adevarata?
A este produsa prin traumatizarea cronica a fundului de sac prin intermediul unei lucrari protetice
incorect adaptate marginal
B poate fi produsa prin traumatismul cronic provocat de o lucrare protetica cand atrofia suportului osos
nu este compensata
C in fazele initiale ale hiperplaziei atitudinea terapeutica este conservatoare
D obligatoriu, dupa interventia chirurgicala se aplica proteza vehce fara modificarea prealabila a
marginilor ei
E in cazul leziunilor cu durata lunga de evolutie, examenul histopatologic nu este obligatoriu

65. [M] Factorii locali implicati in etiopatologia anomaliilor dento-maxilare sunt:
A meziodensul erupt pe arcada
B hipodontia partiala
C oligodontia intinsa
D incisivii laterali in forma de carlig
E molarii trei nanici

66. [M] Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
A sugerea policelui cu fata palmara in jos are efect de parghie mai redus asupra arcadei superioare
B sugerea policelui cu fata palmara in sus determina prodentia incisivilor superiori
C sugerea policelui cu fata palmara in jos determina suprapozitia incisivilor inferiori
D sugerea policelui este o parafunctie heterotropa
E sugerea policelui este un reflex neconditionat

67. [M] Sindromul compresiei de maxilar cu protruzie si spatiere dentara se insoteste de
urmatoarele manifesteri generale:
A pusee repetate de faringo-amigdalita
B rinita acuta
C anemie
D nivel scazut de oxigenare a sangerarii
E hiperactivitate

68. [M] In cadrul semnelor comune ale fracturilor de mandibula, semnele clinice de intrerupere a
continuitatii osoase sunt:
A tulburari motorii pe traiectul nervului facial
B escoriatii sau plagi perimandibulare
C deformari osoase ale etajului inferior al fetei
D mobilitatea anormala a fragmentelor osoase
E crepitatii osoase
69. [M] Care dintre afirmatiile urmatoare corespund descrierii keratoacantomului?
A este o leziune benigna, lipsita total de caractere maligne
B apare mai frecvent la barbati
C se caracterizeaza printr-o crestere rapida ajungand la 1-2 cm in cateva saptamani
D in timp, centrul formatiunii se infunda si se acopera cu cruste
E evolutia poate fi spre remisie spontana

70. [M] Analiza Rickets:
A utilizeaza doua planuri de referinta
B analizeaza adancimea fetei
C evalueaza pozitia buzelor fata de linia estetica cu acelasi nume
D apreciaza gradul rotatiei maxilare
E pune diagnosticul anomaliei in toate cele trei planurii spatiale

71. [M] Coroana fizionomica acrilica este indicata:
A la tineri
B ca si coroana provizorie
C cand sunt conditii tehnico-materiale deficitare
D la molarii de minte
E pe dintii din zona posterioara datorita rezistentei crescute la abraziune

72. [M] Care din urmatoarele afirmatii caracterizeaza un granulom chistic (M. Gafar)?
A radiologic nu exista nici un fel de modificare
B prezinta un perete conjunctivo-epitelial bine constituit
C prezinta cristale de colesterol in cavitatea chistica
D la palpare in dreptul apexului, in formele avansate se constata o consistenta redusa, cu osul

depresibil
E radiologic conventional se considera ca dimensiunea sau nu depaseste 0,5 cm

73. [M] Reincluzia dentara este definita ca o anomalie dentara izolata de catre:
A scoala germana
B scoala franceza
C scoala romaneasca
D scoala americana
E scoala britanica

74. [S] Un pacient prezinta urmatoarea simtomatologie: dureri spontane, intense, iradiante, cu
caracter pulsatil care se exacerbeaza la schimbarea pozitiei capului si la cea mai mica atingere
a dintelui 1.3. Obiectiv exista o tumefactie a mucoasei in dreptul lui 1.3, edem al buzei
superioare si fanta palpebrala inchisa. Testele de vitalitate la 1.3 sunt negative. Diagnosticul
pozitiv este:
A pulpita acuta purulenta totala
B parodontita apicala acuta hiperemica
C parodontita apicala acuta purulenta
D parodontita apicala acuta seroasa
E pulpita acuta purulenta partiala

75. [S] Onlay-ul este indicat:
A ca retentor pentru punti de intindere mare
B ca element de ancorare pentru proteze scheletate (onlay cu culise)
C pe dintii mici, scurti, subtiri, ingusti
D pe dintii cu distrofii, displazii, discromii
E pe dintii depulpati

76. [M] Factorii iatrogeni implicati in etiologia sindromului de inocluzie verticala frontala sunt:
A frenectomiile si frenoplastiile
B operatiile plastice de modelare a spinei nazale anterioare
C tratamentele ortodontice care produc egresiuni exagerate ale dintilor laterali
D aparatele ortodontice care limiteaza spatiul pentru limba
E interventiile chirurgiale care determina o rotatie anterioara a mandibulei

77. [M] Indicatiile crosetului inelar din sistemul Ney sunt urmatoarele:
A premolari si canini
B molarul 2 ce delimiteaza distal edentatia
C cand linia ghid este coborata pe una din fetele laterale si inalta pe cealalata
D pe dintii in versiune sau rotatie
E pe dintii tronconici cu baza mare spre ocluzal

78. [M] Coroanele fizionomice acrilice prezinta urmatoarele dezavantaje:
A se pot realiza si subtiri
B se pot aplica si pe preparatii fara prag
C au un grad de porozitate
D sufera modificari cromatice in timp
E se dilata termic ducand la fisurari sau descimentari
79. [M] Diagnosticul diferential al adenitei acute parotidiene se face cu:
A submaxilita acuta litiazica
B parotidita acuta
C flegmonul planseului oral
D tumorile de parotida
E supuratiile articulatiei temporo-mandibulare

80. [S] Tratamentul medicamentos el nevralgiei de trigemen utilizeaza:
A medicatia antispastica
B medicatia antipiretica
C medicatia anticonvulsivanta
D medicatia topica
E nu se utilizeaza tratament medicamentos in nevralgia de trigemen

81. [M] Diagnosticul diferential al gingivostomatitei micotice se face cu:
A leziunile ulcerative ale mucoasei produse prin iritatie mecanica data de proteze
B leucoplazia
C lichenul plan
D manifestarile gingivale din psoriazis
E gingivita hidantoinica

82. [M] Care sunt zonele de maxima rezistenta in plan orizontal in cazul traumatismelor etajului
mijlociu al fetei?
A creasta zigomatico-alveolara care reprezinta stalpul lateral
B traversa inferioara (palatina) constituita de palatul dur
C stalpul posterior ( pterigoidian )
D traversa superioara ( supraorbitala ) constituita din rebordul orbital superior
E traversa mijlocie ( infraorbitala)

83. [M] Care din urmatoarele semne subiective si obiective sunt intalnite in pulpita cronica inchisa
propriu-zisa:
A excitatiile termice provoaca o durere intensa
B excitatiile chimice nu provoaca sensibilitate
C inteparea pulpei cu sonda nu provoaca sangerare
D inteparea pulpei cu sonda provoaca sangerare abundenta
E deschiderea camerei pulpare se realizeaza cu dificultate datorita sensibilitatii pulpare

84. [M] Care din urmatoarele semne obiective sunt intalnite in parodontita apicala acuta seroasa?
A congestia mucoasei in dreptul radacinii dintelui cauzator
B tumefierea regiunii in care este situat dintele
C durere la percutia in ax
D prezenta unei fistule pe mucoasa
E mobilitatea dentara crescuta a dintelui cauzator

85. [M] Indicatiile utilizarii hidroxidului de calciu in tratamentele endodontice sunt:
A gangrena pulpara simpla pentru 1-4 luni
B parodontita apicala cronica
C fractura radiculara orizontala inchisa unde s-a pastrat vitalitatea fragmentului apical si se obtureaza
fragmentul coronar
D resorbtie radiculara interna
E fracturi radiculare verticale inchise

86. Coroana de substitutie este indicata:
A la dintii cu infectii cronice periapicale
B in leziuni carioase extinse in suprafata si profunzime
C in cazul fracturilor coronare in treimea mijlocie sau cervicala
D in displazii, distrofii
E in cazul dintilor depulpati (devitalizati) cu discromie si obturatii mari nearmate

87. [M] Ortopantomograma permite aprecierea:
A axelor de eruptie ale dintilor definitivi
B carioactivitatii pacientului
C directiei de crestere condiliene
D conturului osos supraorbitar
E rotatiei mandibulare

88. [M] Longevitatea restaurarilor protetice fixe trebuie sa tina cont de urmatorii factori:
A proteza partiala fixa cu mai multi stalpi are un prognostic mai bun decat una cu doi stalpi
B cu cat intermediarii sunt mai multi cu atat durata de functionalitate a restaurarii este mai scurta
C factorii de risc la madibula sunt ceva mai crescuti fata de maxilar
D cu cat pacientul este mai in varsta cu atat longevitatea restaurarii fixe este mai mare
E factorii care tin de placaj pot influenta longevitatea restaurarii
89. [M] Modificarile dentare in malocluzia clasa II/1 sunt:
A normodentia incisivilor superiori
B retrodentia incisivilor inferiori
C meziopozitia dintilor laterali superiori
D meziopozitia dintilor laterali inferiori
E meziopozitia dintilor laterali

90. [M] Reperarea orificiilor canalelor radiculare se face cu ajutorul:
A sondei rigide
B sondei parodontale
C sondei endodontice
D acului Hedstrom
E acului Kerr

91. [M] La examenul clinic al pacientilor edentati partial si total, palparea muschilor mobilizatori ai
mandibulei are in vedere:
A muschiul temporal
B muschiul maseter
C muschiul pterigoidian extern
D muschiul orbicular
E muschiul buccinator

92. [M] Metodele care utilizeaza scheletul protezei partiale mobilizabile pentru inregistrarea
relatiilor intermaxilare au urmatoarele particularitati:
A se monteaza borduri la nivelul seilor scheletului
B necesita de regula doua inregistrari
C prima inregistrare se face inaintea realizarii scheletului
D a doua inregistrare se realizeaza dupa constructia sceheletului in vederea montarii dintilor artificiali
E aceasta tehnica nu da rezultate bune

93. [M] Care sunt factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara?
A fumatul si expunerea la mediu cu noxe
B inflamatia cronica sau afectiuni alergice ale mucoasei rino-sinusale
C chisturi foliculare suprainfectate ale molarului de minte inferior
D obstructia ostiumului din meatul nazal mijlociu prin mecanism inflamator sau mecanic
E scaderea motilitatii ciliare, simultan cu cresterea secretiei de mucus

94. [M] Granulomul simplu conjunctiv se caracterizeaza prin urmatoarea simtomatologie subiectiva
si obiectiva:
A jena usoara la atingerea dintelui
B durere intensa la atingerea dintelui
C prezenta unei fistule in dreptul dintelui cauzator
D coroana dintelui poate sa nu prezinte nici o leziune
E teste de vitalitate pozitive

95. [S] Un pacient se prezinta la cabinet acuzand sangerare la masticatie, durere localizata la 1.5 si
miros neplacut. La examenul obiectiv se constata prezenta unei cavitati carioase profunde care
a deschis camera pulpara, permitand observarea pulpei de culoare rosu-brun. Palparea cu
sonda in profunzimea pulpei este dureroasa. Diagnosticul pozitiv este:
A pulpita cronica cu camera pulpara deschisa ulceroasa
B pulpita cronica cu camera pulpara deschisa polipoasa
C gangrena pulpara
D parodontita apicala cronica
E pulpita acuta seroasa partiala

96. [M] In examinarea clinica din edentatia partiala redusa, spatiul protetic potential are ca limite:
A mezial si distal fetele orale ale dintilor restanti
B mezial si distal fetele proximale ale dintilor restanti
C superior muchia crestei alveolare edentate
D inferior muchia crestei alveolare edentate
E ocluzal, planul de ocluzie sau suprafata ocluzala a arcadei antagoniste

97. [M] Tipul A de obturatie preventiva cu rasina (dupa Simonsen) se aplica atunci cand:
A leziunea de carie in smalt si fosete este minima, cantonata numai in smalt
B cand exista dubii in privinta existentei cariei
C leziunea de carie in sant si fosete este minima, cantonata numai in dentina
D leziunea are o extindere minima in smalt si maxima in dentina
E leziunea este localizata la mai mult de trei dinti

98. [M] Obiectivele urmarite in prepararea cavitatilor pantru inlay se obtin prin:
A excizia intregii dentine afectate
B realizarea cavitatii retentive in axul de insertie
C realizarea unui planseu al cavitatii plan, orizontal si perpendicular pe axul de insertie
D realizarea peretilor verticali foarte putin convergenti spre ocluzal
E scurtarea peretilor prea subtiri si refacerea lor prin inlay pentru protectie

99. [M] Care este atitudinea terapeutica corecta fata de inflamatia papilei interdentare datorita unui
proces carios aflat in vecinatate?
A exereza dentinei alterate si obturatia provizorie a cavitatii
B obturatia definitiva a cavitatii inainte de reducerea inflamatiei de vecinatate
C aplicarea unui tratament antimicrobian gingival
D papilele hiperplazice se excizeaza chirurgical
E papilele hiperplazice se excizeaza prin electrocauterizare

100 [S] Obiectivul terapeutic al ectopiei dentare in cazul in care exista spatiu pe arcada, dar persista
obstacolul, este:
A expansiunea transversala a arcadei dentare
B expansiunea sagitala a arcadei dentare
C combinarea expansiunii transversale cu cea sagitala a arcadei dentare
D indepartarea obstacolului si alinierea dintelui ectopic
E corectarea abraziei patologice

101.
[S] In cazul unui pacient de 7 ani si jumatate cu diagnosticul de hiperemie pulpara la
3.6, in timpul axerezei dentinei ramolite s-a deschis larg camera pulpara. Tratamentul care
trebuie efectuat este:
A coafaj direct
B coafajul indirect
C amputatie vitala (pulpotomie)
D amputatie devitala (pulpotomie)
E extirpare vitala
102.
[ S] Radiologic, in bruxism, in cadrul mobilitatii dentare (N. Forna), poate apare ca
modificare la nivelul spatiului parodontal:
A leziuni periapicale, uneori chiar la dintii vitali, care nu pot fi puse pe seama complicatiilor cariei
dentare sau a unor iatrogenii
B condensarea osoasa periapicala tradusa printr-o zona de hiperopacitate periapicala
C subtierea laminei dura ce apare in a doua etapa a bruxismului
D ingustarea spatiului parodontal ce apare in etapa a treia a bruxismului
E resorbtia limbusului alveolar ce apare prematur inainte sa se supraadauge infectia

103.
[S] Zona linguala centrala, zona cheie la pacientul edentat total, este dominata de:
A actiunea muschiului milohioidian
B contractia muschiului orbicular
C constrictorul superior al faringelui
D insertia muschiului genioglos
E pterigoidianul extern

104.
[M] Toate ameliorarile conectorului acrilic principal (placii palatinale) se realizeaza in
raport cu:
A intinderea edentatiei
B extractiile ulterioare care duc la transformarea protezei
C interventiile chirurgicale de amploare care necesita timp indelungat de vindecare inainte de

protezarea ulterioara
D calitatea suportului muco-osos si dento-parodontal
E retentivitatea crestelor edentate

105.
[M] In cazul sistemelor adezive in trei etape distincte, succesul priming-ului depinde de:
A eliminarea completa a apei reziduale din dentina demineralizata
B evaporarea excesului de solvent dupa priming printr-o uscare scurta, moderata
C aplicarea prin frecare a primerului pe plaga dentinara cu periute sau bureti de unica folosinta
D fotopolimerizarea primerului timp de 20 secunde
E aplicarea pentru minim 15 secunde a primerului pentru a permite patrunderea monomerului in

profunzimea dentinei demineralizate

106.
[S] In contextul tratamentului parodontitelor marginale, parodontita prepubertara
beneficiaza de:
A regenerare tisulara ghidata
B tratament antimicrobian
C tratament antiviral
D operatie cu lambou deplasat coronar
E papilectomie

107.
[M] Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la transpozitie sunt adevarate (dupa
Ionescu):
A se regasesc in proportie mai mare la sexul masculin
B implica mai frecvent caninul si premolarul unui superior
C la mandibula, caninul isi schimba invariabil locul cu premolarul unu
D este unilaterala si partiala in marea majoritate a cazurilor
E localizarea transpozitiei unilaterale este predominant pe partea dreapta

108.
[S] Indicati zonele campului protetic unde se accepta lipsa versantului vestibular al seii
protetice la proteza partiala mobilizabila acrilica:
A zona frontala, atunci cand creasta edentata este resorbita
B zona tuberozitatii maxilare, atunci cand acesta este slab reprezentata
C zona frontala atunci cand creasta edentata este proeminenta
D zona laterala atunci cand creasta edentata este proeminenta
E orice zona cand musculatura orofaciala are tonicitate mare

109.
[M] Ca etapa a terapiei prin punti dentare, la inregistrarea relatiilor mandibulo-craniene,
se foloseste ca metoda simpla de determinare a relatiei centrice:
A metoda homotropismului linguo-mandibular
B metoda relaxarii pe menton
C metoda deglutitiei
D metoda flexiei fortate a capului
E metoda extensiei fortate

110.[S] Indicati afirmatiile corecte referitoare la torusul mandibular:
A este intotdeauna localizat unilateral pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular
B este localizat pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular
C este situat vestibular uni-sau bilateral in zona molarului 1 inferior al procesului alveolar mandibular
D este situat in zona canin-premolar, uni- sau bilateral, pe versantul lingual al procesului alveolar
mandibular
E este situat pe versantul lingual mandibular pe linia mediana

111. [S] Conectorul principal metalic sub forma de bara al protezei partiale scheletate are
urmatoarele caracteristici:
A restrange designul protezei scheletate la o suprfata redusa
B are o grosime redusa, ceea ceo face confortabila
C are intotdeauna o sectiune ovalara
D are contact exclusiv dento-mucozal cu suprafata de sprijin
E are o latine mai mare de 10 mm

112.[M] In contextul radioterapiei preoperatorii, tehnica de iradiere in doza mica se caracterizeaza
prin:
A se deruleaza pe o perioada lunga de timp, minim 6 luni
B nu face mai dificila interventia chirurgicala
C nu induce o regresiune tumorala care sa usureze interventia chirurgicala
D induce o reducere semnificativa a ratei de recidiva locala
E creste semnificativ rata de supravietuire

113.[M] Principiul ergonomic de tratament al edentatiei partiale prin punti dentare:
A urmareste ca activitatea sa se desfasoare in sedinte de tratament cat mai dese
B urmareste ca activitatea sa se desfasoare in sedinte de tratament riguros etapizate
C presupune amprentarea globala intr-o sedinta
D presupune amprentarea separata in mai multe sedinte
E presupune realizarea pe aceleasi modele functionale atat a aparatelor protetice conjuncte cat si
adjuncte

114.[S] Adenomul pleomorf al glandelor salivare accesorii se localizeaza cel mai frecvent:
A la buza inferioara
B in limba
C la nivelul fibromucoasei platului dur
D la nivelul mucoasei jugale
E adenomul pleomorf nu se localizeaza niciodata in glandele salivare mici

115.[M] Dupa Dumitriu, durerea din hiperplazia dentinara apare la:
A contactul cu peria de dinti
B cantactul cu alimente reci
C percutia axiala a dintelui
D percutia transversala a dintelui
E contactul cu un instrument metalic din cursul sondarii parodontale

116.[S] Ca etapa a terapiei prin punti dentare, executarea unei amprente, ridica de la inceput
urmatoarea conditie:
A campul protetic care se amprenteaza trebuie sa aiba o consistenta cat mai ferma
B pentru ca inregistrarea sa aiba loc, obiectivul de amprentat trebuie sa isi schimbe forma in cursul
amprentarii
C materialul de amprenta trebuie sa fie elastic in cursul operatiunii de amprentare
D materialul de amprenta trebuie sa nu isi modifice forma sub actiunea obiectivului
E materialul de amprenta trebuie sa revina la forma initiala dupa indepartarea de pe obiectul de

amprenta

117.[S] Dentina afectata:
A este o zona de dentina hipercalcifiata ce impiedica penetrarea microorganismelor
B este intotdeauna indepartata in prepararea cavitatii carioase
C este o zona de dentina ramolita
D este evidentiata pe peretii laterali ai cavitatii
E este mentinuta putand fi remineralizata
118.[M] Ligamentele articulare care limiteaza alaturi de musculatura miscarile extreme (limita)
posibile in articulatie la miscari functionale sunt:
A ligamentul medial
B ligamentul distal
C ligamentul sfenomandibular
D ligamentul stilomandibular
E ligamentul temporomandibular

119.[S] Ameloblastomul extraosos este o tumora benigna a maxilarelor caracterizata prin:
A este o formatiune gingivala sesila sau pediculara
B este o formatiune foarte dureroasa spontan
C apare exclusiv la maxilarul superior, in treimea distala a palatului
D are o imagine radiologica patognomonica de radiotransparenta uniloculara adiacenta canalului

mandibular
E este o forma de debut a ameloblastomului intraosos multichistic

120.
[M] La inregirtrarea relatiilor mandibulo-craniene, ca etapa a terapiei prin punti dentare,
o relatie de postura corect indusa este apreciata prin verificarea reperului:
A articular
B muscular
C osos
D nazal
E dentar

121.
[M] Bascularea in plan transversal a protezei scheletate, constand in rotatia in jurul
axului longitudinal al crestei alveolare edentate, recunoaste drept cauze:
A sei supraextinse ce depasesc limitele periferiei fiziologice ale campului protetic
B folosirea unor dinti artificiali cu latime mai mare decat latimea crestelor
C montarea dintilor in afara mijlocului crestelor alveolare
D rigiditatea conectorilor principali si secundari
E rigiditatea frenului buzei inferioare

122.
[S] Care tip de transmigratie este caracterizat prin canin, cu axul lung situat pe linia
mediana, vertical, indiferent de stadiul de eruptie (dupa Ionescu):
A tipul 1
B tipul 2
C tipul 3
D tipul 4
E tipul 5

123.
[M] In cadrul conceptului ocluzal neuromuscular (N. Forna) medicina dentara
neuromusculara apeleaza la urmatoarele mijloace specifice:
A ultrasonografia
B posturometria
C electromiografia BioEMG
D electroencefalografia
E coronarografia

124.
[S] Referitor la sprijin, ca functie a crosetelor turnate, se poate afirma ca:
A este functia prin care crosetul impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe campul protetic
B este functia prin care crosetul se opune deplasarilor orizontale
C este functia prin care crosetul se opune deplasarilor verticale in directie mucozala
D este functia prin care crosetul neutralizeaza efectul portiunii flexibile a bratului retentiv
E se asigura prin portiunile terminale flexibile ale bratelor retentive

125.
[M] Leucemia acuta mieloblastica prezinta urmatoarea simptomatologie:
A debutul poate fi discret, depistarea bolii fiind facuta printr-o hemograma de rutina
B debutul poate fi brusc si agresiv prin sindrom hemoragipar manifestat cu epistaxis, petesii pe
tegumente si ulceratii sangerande, dureroase, in cavitatea bucala
C hiperplazii gingivale ce apar rar si sunt localizate la un singur dinte
D gingivoragii datorate trombocitopeniei leucemice
E trismus

126.
[M] Care din urmatoarele semne obiective sunt intalnite intr-o pulpita cronica deschisa
granulomatoasa:
A durere la presiunea alimentelor
B cavitate carioasa care a deschis camera pulpara
C prezenta in cavitatea carioasa a unui polip pupar cu baza de insertie in camera pulpara
D prezenta in cavitatea carioasa a unui polip pulpar cu baza de insertie in epiteliul gingival
E percutia in ax a dintelui este negativa

127.
[M] Care sunt afirmatiile valabile pentru pintenii crosetelor dentare turnate?
A este elementul principal care se opune deplasarii orizontale a protezei scheletate
B este elementul principal care asigura sprijinul parodontal al protezei partiale scheletate
C trebuie intariti cu un conector secundar
D pintenii externi se plaseaza pe dinti acoperiti cu microproteze
E pentru plasarea pintenilor externi pe dinti neacoperiti trebuie create prin frezare lacase de mici
dimensiuni

128.
[S] Un pacient se prezinta cu o durere vie, localizata la 1.4, provocata la ingestia de
alimente reci, care dureaza de la cateva minute pana la cateva ore si cedeaza la antialgice.
Obiectiv, se constata prezenta unui proces carios profund, nedureros. Diagnosticul afectiunii
este:
A hiperemie pulpara
B carie simpla profunda
C pulpita acuta purulenta partiala
D pulpita acuta seroasa partiala
E pulpita acuta seroasa totala

129.
[M] Avantajele utilizarii arcului facial pentru inregistrarea tridimensionala a miscarilor
mandibulare fundamentale constau in:
A posibilitatea montarii arcului facial la ocluzor
B trasferul pozitiei corecte a modelului maxilar in simulator
C plasarea corecta a modelului maxilar fata de planul orizontal
D sporirea efectului estetic prin vizualizarea arcadei maxilare asa cum apare ea in cavitatea orala a
pacientului
E posibilitatea de a confectiona corect sabloanele de ocluzie

130.
[M] Complicatiile postoperatorii dupa odontectomia molarului de minte inferior pot fi:
A durerea, edemul si trismusul postoperator
B hemoragia postextractionala
C complicatii infectioase
D fractura radacinilor molarului de minte
E dehiscenta plagii, vindecarea intarziata si fractura de unghi mandibular

131.
[M] Prevalenta si incidenta crescuta a cariei ocluzale se datoresc interactiunii mai
multor factori:
A concentratiei mai mici a fluorului in smaltul ocluzal decat in cel proximal
B lipsei punctelor de contact interdentare la dintii tineri, in eruptie
C prezentei suprafetelor de contact interdentar la dintii temporari lipsiti de retentivitati anatomice
D capacitatii de retentie a microorganismelor si alimentelor in fosete si santurile adanci ca intr-o nisa

retentiva
E dimensiunii mai mici a prismelor de smalt pe suprafata ocluzala

132.
[M] Avantajele obturatiei endodontice prin tehnica de condensare termomecanica a
gutapercii sunt:
A foarte rapida
B confera obturatiei densitate si omogenitate crescuta
C necesita putin exersare pentru invatare
D impiedica aparitia depasirilor periapiale chiar daca nu avem stop dentinar periapical
E ofera o mai buna etanseizare apicala decat condensarea laterala la rece

133.
[M] Care din urmatoarele enunturi caracterizeaza tehnica de condensare laterala la rece
a gutapercii?
A conul principal trebuie sa patrunda in canal pe toata lungimea de lucru a canalului radicular
B conul principal trebuie sa patrunda in canal pana la o distanta de 0,5-1 mm de constrictia apicala
C dupa introducerea spreaderu-ului de-a lungul conului principal acesta trebuie mentinut in pozitia
finala 15-30 secunde
D indepartarea spreader-ului din canal se face prin miscari reciproce de rotatie
E conurile auxiliare trebuie sa fie intotdeauna de culoare rosie sau galbena

134.
[M] Rotatia anterioara a mandibulei se caracterizeaza prin:
A inclinarea anterioara a capului condilului
B accentuarea curburii canalului mandibular
C ramura ascendenta subtire
D unghi gonion obtuz
E ramura orizontala scurta si groasa

135.
[M] Principalele contraindicatii ale administrarii antibioticelor pe cale generala la
bolnavii parodontopati sunt:
A utilizarea tetraciclinei in timpul sarcinii si la copiii sub 7 ani
B administrarea de metronidazol in sarcina
C penicilina la pacientii alergici la acest antibiotic
D clindamicina la pacientii care prezinta fenomene de colita ulcero-hemoragica
E augmentinul in cazul pacientilor hemolifici

136.
in:
[M] Dupa natura chimica coroanele ceramice (sistemele integral ceramice) se clasifica
A ceramica feldspadica
B vitroceramica
C ceramica aluminoasa
D ceramica cuproasa
E meteriale ceramice noi

137.
[M] Inlay-urile din aliaje metalice au urmatoarele avantaje:
A sunt rezistente
B sunt fiabile
C sunt exigente privind executia clinica si tehnica
D refac corect morfologia ocluzala
E refac corect morfologia radiculara

138.
[M] Pentru respectarea principiului profilactic de tratament al edentatiei partiele prin
punti dentare, protetica contemporana are ca posibilitate de protezare tranzitorie:
A metoda Scutan
B utiluizarea de conformatoare termoformate in vid
C utilizarea de aparate cu miniconector
D utilizarea de aparate cu conector complet
E metoda Kennedy

139.
[M] Sina (atela) de imobilizare din materiale compozite auto si fotopolimerizabile se
caracterizeaza prin:
A este o metoda de imobilizare temporara de lunga durata (6-12 luni)
B este indicata la nivelul dintilor frontali inferiori
C este indicata la nivelul dintilor laterali superiori
D materialul compozit va forma o sina de circa 1 mm latime
E materialul compozit va forma o sina de circa 4 mm latime

140.
[M] La controlul extraoral al protezelor se iau in considerare urmatoarele aspecte:
A dintii sa fie pozitionati corect si bine retentionati in baza protezei
B fata externa a protezei sa fie corect si uniform lustruita
C fata interna sa nu prezinte urme de gips, plumb sau asperitati
D marginile protezei sa fie rotunjite
E limita posterioara a protezei maxilare sa se termine net

141.
[M] In cazul efectuarii unei anestezii in tesuturi inflamate efectele cresterii aciditatii
locale sunt:
A instalarea rapida a unei enstezii de calitate
B intarzie instalarea anesteziei si posibil sa afecteze profunzimea anesteziei
C anestezicul este de lunga durata prin absorbtia lenta a anestezicului
D exudatul inflamator creste conductibilitatea nervoasa prin scaderea pragului de raspuns nervos si
poate duce la neinstalarea anesteziei
E prin absorbtia mai rapida a anestezicului este posibil ca anestezicul introdus local sa prezinte nivele
sangvine mai inalte decat in conditii normale

142.
[S] Coroanele de invelis nemetalice (coroane estetice) sunt contraindicate in:
A nanism dentar sau alte dismorfii
B fracturi dentare in 1/3 incizala
C carii clasa a IV-a Black
D discromii, distrofii, displazii
E abrazii avansate

143.
[S] Pentru reoptimizarea protezelor mobile, captusirea protezelor partiale acrilice cu
materiale rigide are drept contraindicatie:
A migrari ale dintilor stalpi catre spatiile edentate cu pierderea punctelor de contact
B atrofie avansata a zonei de sprijin osteo-mucoase produsa intr-un timp indelungat
C lipsa mentinerii la o proteza subextinsa
D instabilitate pe un torus proeminent
E in cazul protezarilor imediate urmate de resorbtii rapide ale proceselor alveolare

144.
[M] Conceptia americana referitoare la axa de insertie a protezei partiale mobilizabile
scheletate recomanda ca:
A axa de inserie sa fie intotdeauna verticala
B planul ocluzal al modelului sa se orienteze cu o inclinare antero-posterioara de 30 de grade fata de

orizontala
C axa de insertie sa fie aleasa in functie de zonele retentive ale modelului si de posibilitatile de
realizare practica a protezei
D modelul sa fie inclinat in orice directie care sa favorizeze raportul retentie-sprijin, in conformitate cu
priceperea specialistului
E tija inscriitoare a paralelografului sa ramana verticala

145.
[M] Sindromul compresiei de maxilar cu protruzie si spatiere dentara prezinta
urmatoarele aspecte faciale:
A tegumente palide
B pometi accentuati
C fanta labiala deschisa cu incisivii superiori vizibili
D buza superioara groasa, cu prag narinar sters
E barbie dubla

146.
[M] Fenomenele musculare care acompaniaza respiratia orala in producerea
compresiei de maxilar cu protruzie sunt:
A hipotonia muschiului orbicular al buzei superioare
B hipertonia muschiului orbicular al buzei inferioare
C hipertonia muschilor buccinatori
D hipertonia muschiului mentalis
E hipertonia muschilor propulsori

147.
[M] In protetica fixa amprentele sunt utilizate in diferite scopuri pentru:
A confectionarea modelelor de lucru
B obtinerea unor modele de studiu
C obtinerea modelelor document
D realizarea modelelor duplicat
E obtinerea modelelor incrucisate

148.
[M] Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare simple se realizeaza pe baza urmatoarelor
elemente:
A carie profunda cu camera pulpara deschisa
B fetiditate
C teste de vitalitate pozitive
D imagine radiologica fara modificari ale aspectului parodontiului apical
E percutia in ax pozitiva

149.
[M] Indicatiile redresarii chirurgical ortodontice a caninului inclus sunt:
A incluzia este profunda
B la pacientii tineri
C cand exista spatiu suficient pe arcada sau poate fi creat prin metode ortodentice
D dintele se gaseste in dreptul spatiului sau normal de eruptie si nu prezinta anomalii de forma sau
volum
E incluzia nu este profunda

150.
[M] Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se realizeaza prin:
A inhibarea adeziunii microbiene
B tamponarea aciditatii bucale prin sistemele tampon salivare
C remineralizarea cariilor incipiente prin fosfati de calciu, proces potentat de fluor
D scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
E cresterea timpului de clearance salivar al microorganismelor cariogene

151.
[S] Varsta medie la debutul nevralgiei tregeminale idiopatice este de:
A 25-35 ani
B 36-35 ani
C 46-50 ani
D 52-58 ani
E 59-75 ani

152.
[M] Semne obiective ale sindromului algodisfunctional al articulatiei temporomandibulare sunt considerate (dupa Bucur):
A oboseala musculara
B limitarea miscarilor mandibulei
C glosoptoza
D deviatiile mendibulei
E senzatia de obctructie auriculara

153.
[M] Chistul botrioid se caracterizeaza prin:
A este o varietate polichistica a chistului folicular
B este o varietate polichistica a chistului parodontal lateral
C este expresia unor multiple focare chistice parodontale laterale de mici dimensiuni
D este o varietate a botriomicomului labial inferior
E are o imagine radiologica de radiotransparenta multiloculara cu aspect de ciorchine de struguri

154.
[M] Obstacolele cel mai frecvent intalnite in calea eruptiei ectopice a dintilor
parmanenti sunt:
A anodontia dintelui respectiv
B persistenta dintelui temporar fara rizaliza sau cu un tipar de rizaliza atipic
C prezenta unui capac osos dens sau fibromucoasa dura, ca urmare a extractiei precoce e
predecesorului temporar
D procese inflamatorii cronice periapicale ale predecesorului temporar
E formatiuni dentare supranumerare, erupte sau incluse, care obliga dintele sa erupa ectopic

155.
[M] In conformitate cu clasificarea Academiei Americane de Parodontologie din 1996 in
cadrul gingivitelor de origine virala sunt incluse urmatoarele afectiuni:
A gingivostomatita herpetica primara
B herpesul oral recidivant
C candidoza gingivala generalizata
D fibromatoza gingivala ereditara
E histoplasmoza

156.
[M] Diagnosticul pozitiv in gingivostomatita aftoasa recidivanta se stabileste pe baza
urmatoarelor caracteristici:
A leziunea initiala este o vezicula localizata pe mucoasa bucala care prin spargere lasa in urma o
ulceratie superficiala
B dureri intense in masticatie si deglutitie
C adenopatie loco-regionala
D albirea ulceratiilor aftoase in contact cu solutia de nitrat de argint 30%
E albirea ulceratiilor aftoase in contact cu solutia de permanganat de potasiu 10 %

157.
[S] Inocluzia verticala frontala cu determinism genetic apare in unul dintre urmatoarele
sindroame:
A Sindromul Down
B Sindromul Franceschetti
C Sindromul Treacher-Collins
D Sindromul Pierre-Robin
E Disostoza cleidocraniana

158.
[S] In malocluzia de clasa a III-a, ca urmare a ocluziei mezializate, grupurile musculare
devin spastice. Cel mai frecvent se spasticizeaza:
A muschiul pterigoidian intern
B muschiul maseter
C muschiul orbicular al buzei inferioare
D muschiul pterigoidian extern (lateral)
E fasciculul anterior al muschiului temporal

159.
[S] Un pacient caruia i s-a realizat un tratament endodontic la 2.6 in urma cu 24 de ore
se prezinta la cabinet cu urmatoarea simtomatologie: dureri spontane, localizate la 2.6,
continue, care se reduc din intensitate cat timp tine dintii inclestati si cu senzatie de egresiune
a dintelui. Diagnosticul afectiunii este:
A pulpita acuta seroasa totala
B parodontita apicala acuta seroasa
C parodontita apicala acuta hiperemica
D parodontita apicala acuta purulenta
E gangrena pulpara simpla

160.
[M] Proteza partiala fixa are ca functie:
A intreruperea continuitatii arcadei dentare
B refacerea planului de ocluzie denivelat
C impiedicarea aparitiei migrarilor dentare
D impiedicarea aparitiei bascularii dentare
E protectia crestei edentate si a parodontiului dintilor stalpi de impactul alimentar

161.
[M] Conform conceptiei americane, conectorul principal sub forma de placuta
palatinala are urmatoarele proprietati:
A se plaseaza in limitele edentatiei stabilite de dintii limitrofi spatiului edentat
B are un caracter profilactic
C este foarte confortabil
D se reduce prin metoda decolarii
E trece peste torus

162.
[M] Tehnica step back de preparare a canalelor radiculare se caracterizeaza prin:
A conicizarea canalului radicular dupa ce acesta a fost largit apical pana la dimensiunea dorita in
functie de diametrul sau initial
B prepararea initiala a regiunii coronare a canalului radicular, apoi a celei medii si apoi a celei apicale
C acul Kerr cu un numar superior celui cu care s-a preparat regiunea apicala lucreaza la o lungime de
lucru mai scurta cu un milimetru decat lungimea de lucru reala
D scurtarea lungimii de lucru initiale care se continua pana cand aceasta devine mai scurta cu 4-5 mm
decat cea initiala
E dupa folosirea unui ac Kerr superior se revine cu acul cu care s-a efectuat tratamentul regiunii
apicale

163.
[S] Coroanele metalo-acrilice au avantajul ca sunt:
A cu legatura metal-acrilat numai mecanica
B cu retentie redusa prin conicizarea bontului, in caz de preparare fara prag
C greu de realizat tehnic
D mult mai ieftine
E cu cerinte de preparari mai extinse

164.
[M] Coroanele ceramice au urmatoarele dezavantaje:
A ceramica dentara este rau conducatoare de caldura
B nu rezista la flexiune
C nu rezista la tractiune
D materialul ceramic este foarte dur
E daca sunt bine glazurate nu sunt placofile

165.
[S] Un pacient se prezinta la cabinet cu dureri spontane, puternice, nocturne, situate la
nivelul hemiarcadei drepte superioare si inferioare, cu caracter pulsatil, care cresc in
intensitate cand pacientul se gaseste in pozitie orizontala dar se reduc la ingestia de lichide
reci. Obiectiv se constata prezenta unui proces carios profund la 1.7 in care exereza dentinei
ramolite se realizeaza cu usurinta. Dintele nu prezinta sensibilitate la percutie axiala.
Diagnosticul pozitiv al afectiunii este:
A pulpita acuta seroasa partiala
B pulpita acuta seroasa totala
C pulpita acuta purulenta partiala
D pulpita acuta purulenta totala
E parodontita apicala acuta purulenta

166.
[M] Diagnosticul pozitiv al pulpitei cronice inchise hiperplazice se pune pe baza
urmatoarelor elemente:
A durere care apare la excitanti termici
B examenul diafanoscopic revela micsorarea conturului camerei pulpare
C examenul radiologic arata o dilatare neregulata a canalului radicular
D prezenta unei fistule in localizarile radiculare
E colorarea in roz a coroanei dentare

167.
[M] Amprenta finala cu portamprenta decupata dentar (tehnica Hindel) presupune:
A utilizarea a doua portamprente
B decuparea portamprentei functionale in dreptul dintilor
C decuparea portamprentei functionale la nivelul crestei
D aplicarea unor butoni de presiune pe portamprenta functionala la nivelul crestei edentate
E utilizarea unei portamprente standard prevazute cu orificii in dreptul butonilor de presiune ai

portamprentei functionale

168.
[M] Mentionati avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal pentru rezectia apicala:
A este indicat pentru abordul mai multor dinti sau pentru leziuni importante
B sutura interdentara este mai dificila
C este indicat atat pentru radacini lungi cat si pentru cele scurte
D sunt facilitate chiuretajul parodontal si alveoloplastia, daca acestea sunt necesare
E repozitionarea lamboului nu prezinta probleme
169.
[M] In etiopatogenia despicaturilor labio-maxilo-palatine factorii genetici sunt
considerati:
A importanti
B nu sunt importanti
C determinanti
D nu sunt determinanti
E sunt singurii factori determinanti

170.
[S] Alegerea mijloacelor secundare de indepartare a placii bacteriene se face in functie
de cele trei grade de ocupare ale ambraziunii gingivale de catre papila interdentara. Astfel
pentru gradul I singurul mijloc efectiv de igienizare este:
A scobitoarea din lemn
B peria interdentara cu o singura tufa de filamente de plastic
C peria interdentara de forma conica
D stimulatorul gingival
E firul de matase

171.
[M] Care din urmatoarele afirmatii caracterizeaza evolutia unei gangrene pulpare
simple:
A poate determina aparitia unei parodontite apicale
B se poate vindeca spontan
C se poate trata prin administrare de antibiotice si antiinflamatoare
D poate determina aparitia unei glomerulonefrite
E poate determina aparitia unei endocardite

172.
[M] Despicaturile totale (dupa clasificarea Valerian Popescu) cheilo-gnato-schizis,
rezulta din asocierea despicaturilor anterioare si posterioare si intereseaza:
A buza inferioara
B buza superioara
C pragul narinar
D pilierul amigdalian
E valul palatin

173.
[M] Detartrajul cu ultrasunete este indicat:
A in gingivita ulcero-necrotica pentru indepartarea grosiera a depozitelor mari de tartru
B pentru indepartarea tartrului supragingival
C pentru indepartarea tartrului subgingival, in cursul interventiilor chirurgicale
D in cazul pacientilor cu hiperestezie dentinara accentuata
E pentru indepartarea petelor colorate depuse pe suprafata smaltului

174.
[M] In edentatia pariala, spatiul protetic potential este reprezentat de:
A dimensiunea verticala de ocluzie
B portiunea edentata delimitata mezial si distal de dintii restanti
C spatiul retrozigomatic
D spatiul edentat nelimitat distal de dinti
E spatiul edentat nelimitat mezial de dinti

175.
[M] Cresterea progresiva a chisturilor maxilare se explica prin unele dintre urmatoarele
mecanisme:
A hipoxia celulelor epiteliale situate spre cavitatea chistica
B hipotonia continutului chistic
C transudatul indus prin liza structurilor celulare
D cresterea presiunii hidrostatice in chist
E resorbtia osoasa prin presiune

176.
[M] Interpozitia buzei inferioare intre arcadele dentare determina:
A retrodentie inferioara
B prodentie inferioara
C prodentie superioara
D atenuarea santului labio-mentonier
E ingustarea arcadei inferioare

177.
[S] Tratamentul plagii dentinare intr-o cavitate carioasa profunda cu dentina dura si
mici zone de dentina alterata pe baza cavitatii se realizeaza:
A prin coafaj direct
B prin coafaj indirect prin aplicarea eugenatului de zinc
C prin coafaj indirect prin aplicarea unui liner de hidroxid de calciu si a eugenetului de zinc
D prin coafaj indirect prin aplicarea unui liner de hidroxid de calciu si ciment fosfat de zinc
E prin amputatie vitala

178.
[M] Principalele semne clinice de afectare gingivala ce apar in gingivita de sarcina sunt:
A cresterea mobilitatii dentare (mobilitatea patologica este frecvent de gradele 1 si 2)
B hiperplazia gingivala
C sangerarea gingivala ce se produce la cele mai mici atingeri
D culoarea gingiei variaza de la rosu viu pana la rosu violaceu
E culoarea gingiei este roz palid

179.
[S] Inaltimea spatiului protetic potential este marita in:
A abraziunea sau distructia coronara a dintilor limitrofi bresei edentate
B subocluzia dintilor limitrofi bresei edentate
C egresiunea dintilor antagonisti
D extruzia dintilor antagonisti
E atrofii accentuate ale crestei alveolare

180.
[M] Mijloacele de combatere ale distalizarii protezei partiale mobilizabile scheletate
sunt reprezentate de:
A dintii restanti laterali
B conectorii principali dento-mucozali aplicati pe dintii laterali
C crosetul continuu
D bratele opozante ale crosetelor aplicate pe dintii laterali
E conectorii secundari interdentari

181.
[M] Diastema falsa are urmatoarele cauza:
A lipsa de pe arcada a incisivilor permanenti
B anodontia incisivilor laterali
C meziodensul
D anodontia incisivilor centrali
E anodontia caninilor
182.
[M] Care dintre urmatoarele date clinice si de evolutie caracterizeaza artrita
temporomandibulara sifilictica?
A este rara
B in perioada secundara nu este niciodata dureroasa
C in perioada tertiara apar artralgii persistente nocturne
D nu evolueaza niciodata spre anchiloza
E boala evolueaza rapid spre constrictie sau anchiloza

183.
[M] Complicatii imediate ale plagilor glandelor salivare si canalelor de secretie ale
acesteia sunt considerate:
A hemoragiile importante
B pareza nervului facial
C pareza nervului auriculo-temporal
D disfagia
E scurgerea de saliva din plaga (fistule salivare)

184.
[S] Tratamentul pulpitei acute purulente totale consta in :
A pulpotomie vitala
B pulpotomie devitala
C extirparea vitala cu tratamnet medicamentos
D extirpare devitala
E rezectia apicala

185.
[M] Semnele clinice obiective intalnite in gingivita cronica sunt:
A sangerare gingivala
B tumefactia papilelor gingivale cu aparitia pungilor adevarate
C culoarea rosie deschisa a gingiei
D suprafata gingiei este neteda, lucioasa
E suprafata gingiei variaza: este mai redusa in formele inflamatorii si mai ferma in formele proliferative

186.
[M] Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la mucocel (chistul mucoid) sunt
adevarate?
A este o formatiune cu aspect chistic care se datoreaza perforarii canalului de excretie al unei glande
salivare accesorii si patrunderii secretiei salivare in tesuturile adiacente
B este o leziune datorata dilatatiei chistice a canalului de excretie a unei glande salivare accesorii
C nu este un chist in adevaratul sens al cuvantului neprezentand membrana
D mucoasa acoperitoare lasa sa transpara continutul salivar, fapt pentru care culoarea lui este
adeseori albastruie
E este o formatiune aparuta prin persistenta tesutului glandular tiroidian aberant

187.
[M] In cadrul elementelor speciale de mentinere, sprijin si tabilizare, pentru realizarea
telescoparii coronare totale, capa metalica trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
A sa fie modelata morfologic si functional
B sa fie subtire si sa acopere strans substructura organica (dintele)
C sa nu aiba morfologie coronara
D raportul dintre diametrul vertical si orizontal al substructurii preparate (dintele slefuit) sa fie minim 1/1
E sa realizeze un raport strans cu coroana care telescopeaza

188.
[M] Conform clasificarii OMS (1992) a tumorilor benigne odontogene, in grupa tumorilor
ectomezenchimului odontogen, cu sau fara epiteliu odontogen inclus, se gasesc:
A ameloblastomul
B tumora odontogena epiteliala calcificata
C fibromul odontogen (central, periferic, cu celule gigante)
D mixomul odontogen
E cementoblastomul

189.
[M] La pacientul edentat total, determinarea nivelului planului de ocluzie in zona
frontala se realizeaza mai sus fata de reperul uzual (situat la 1,5-2 mm sub marginea buzei
superioare) in urmatoarele situatii clinice:
A pacientii cu hipotonie generalizata
B pacienti la care trebuie redata morfologia secundara dentara pe care acestia o prezentau anterior
protezarii
C bolnavii cu pareze si paralizii
D pacientii cu boala Parkinson
E pacientii cu leptoprosopie

190.
[M] Modificarile radiologice care apar in malocluzia II/1 sunt:
A aspectul in evantai japonez al regiunii incisivo-canine pe ortopantomograma
B unghiul SNA marit pe teleradiografie
C unghiul SNB micsorat pe teleradiografie
D unghiul ANB micsorat pe teleradiografie
E unghiul planului ocluzal micsorat pe teleradiografie

191.
[S] In parodontitele marginale, severitatea bolii parodontale este apreciata in functie de
numarul de milimentri masurati prin sondare exploratorie intre jonctiunea smalt-cement si
nivelul cel mai decliv al pungilor parodontale. In acest sens consideram ca severitatea
imbolnavirii este mare cand pungile au adancimi:
A mai mici de 3 mm
B cuprinse intre 3 si 5 mm
C de 5 mm
D cuprinse intre 4 si 6 mm
E de 6 mm si peste aceasta valoare

192.
[M] Conceptul de stabilitate ocluzala in cadrul relatiilor dento-dentare interarcadice
implica intricarea urmatorilor factori:
A determinantul anterior (dentar)
B determinantul mediu (radicular)
C determinantul posterior (articular tomporo-mandibular)
D determinantul mezial (kinetic)
E determinantul distal (prognat)

193.
[S] Care dintre urmatoarele tumori maligne ale glandelor salivare este considerata cu
cel mai inalt grad de malignitate (conform clasificarii AFIP)?
A carcinomul cu celule acinoase
B carcinomul mucoepidermoid bine diferentiat
C carcinomul cu celule mici (carcinomul nediferentiat)
D adenocarcinomul cu celule bazale
E adenocarcinomul polimorf bine diferentiat

194.
[M] Complicatiile locale ale parodontitelor marginale cronice sunt:
A abcesul parodontal marginal
B hiperplazia dentinara
C hiperemia preinflamatorie
D lacunele cuneiforme
E cariile ocluzale

195.
[M] Tratamentul gingivitei din cursul ciclului menstrual se face prin:
A indepartarea si prevenirea acumularii de placa bacteriana si tartru
B aplicatii locale de substante antiseptice: clorhexidina solutie sau gel, extracte vegetale cu actiune
antibacteriana si antiinflamatorie
C debridarea gingivala cu regenerare tisulara ghidata
D excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale
E gingivectomie gingivo-plastica

196.
[M] In tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare severe, in prezent sunt
utilizate urmatoarelor tehnici chirurgicale de osteotomie a mandibulei:
A osteotomia sagiala a ramului mandibular ( Obwegeser-DalPont modificata de Epker) cu retrudare
B osteotomia verticala a ramului mandibular (Caldwel Letterman) cu protrudare
C osteotomia in L inversat a ramului mandibular (Datillo), cu retrudare
D osteotomia de tip Le Fort I
E osteotomia cu ostectomia corpului mandibular (Blair modificata)

197.
[M] Teritoriul in care se obtine anestezia dupa infiltratia anestezica a nervului lingual in
planseul bucal este:
A buza inferioara
B versantul lingual al crestei alveolare de la ultimul molar la linia mediana
C mucoasa hemiplanseului bucal
D spatiul retrotuberozitar maxilar
E regiunea presulcala a hemilimbii de partea anesteziata
198.
[S] Care este substanta antiseptica cea mai folosita in spalaturile endodontice?
A apa oxigenata
B clorhexidina
C hipocloritul de sodiu
D cloramina
E solutia Walkhoff

199.
prin:
[S] La pacientul edentat total, aprecierea prin inspectie a latimii pungii Eisering se face
A bascularea mandibulei spre zona examinata
B bascularea mandibulei de partea opusa examinarii
C propulsia maxima a mandibulei
D retropulsia mandibulei
E protractia limbii

200.
[M] Latimea spatiului protetic potential este micsorata in:
A rotatii in ax a dintilor limitrofi
B preparari ale dintilor limitrofi
C atrofia crestei alveolare
D creste exostotice
E inclinari vestibulo-orale ale dintilor limitrofi

Grile 2013 Iasi

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile 2013 Iasi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile 2013 Iasi

1.[M] Indicati afirmatiile adevarate pentru crosetul cervico-alveolar deschis dental:

A este indicat pe molarii mezializati

B este denumit si croset cu umar

C este indicat pe dintii retentivi

D prezinta o bucla in forma de V sau Z

E prezenta si lungimea buclei reduce elasticitatea crosetului

Vezi raspunsul corect

A obturatiile aproximale debordante

B lezarea gingiei in timpul prepararii cavitatilor de colet si aproximale

C actiunea traumatica a matricei si penelor interdentare

D suprafata nefinisata a obturatiilor

E pansamentele arsenicale aplicate pe suprafata ocluzala

Vezi raspunsul corect

[S] Precizati contraindicatia relativa a rezectiei apicale dintre urmatoarele:

A calcificari ale canalului radicular cu reactie periapicala

B vecinatatea unor formatiuni anatomice importante

E obturatii de canal in exces care nu mai pot fi indepartate

Vezi raspunsul corect

Vezi raspunsul corect

A apare cel mai frecvent in canalul Stenon

B apara cel mai frecvent in canalul Warthon sau glanda submandibulara

C are caracter unilateral

D este exclusiv unilaterala

E exista cazuri cu afectare bilaterala

Vezi raspunsul corect

[M] Diagnosticul diferential al luxatiei anterioare unilaterale a mandibulei se face cu unele

B contractura spastica a muschilor ridicatori ai mandibulei

D nevralgii trigeminale idiopatice

Vezi raspunsul corect

B contacte premature in relatie centrica

C creste descendente spre distal la mandibula si ascendente spre distal la maxilar

Vezi raspunsul corect

Vezi raspunsul corect

[M] Semnele subiective caracteristice gingivitei atrofice senile (gingivostomatita de

A senzatia de arsura de la nivelul mucoasei orale

B senzatii anormale de gust: acru, sarat

C senzatia de durere la contactul cu alimente sau lichide

D fisuri ale mucoasei gingivale

E anestezia nervului alveolar inferior

Vezi raspunsul corect

A punctul cel mai anterior al suturii nazo-frontale

B varful spinei nazale anterioare

C punctul cel mai decliv de pe procesul alveolar maxilar

D punctul cel mai proeminent de pe procesul alveolar maxilar

E varful piramidei nazale

Vezi raspunsul corect

A plasarea marginilor cavitatilor se va face in tesut sanatos

B marginile cavitatii se vor amplasa intotdeauna pe varful pantelor cuspidiene

C punctul de contact cu dintele adiacent va fi mentinut intotdeuna

Vezi raspunsul corect

A nu are contact cu tesutul gingival

B este forma care asigura accesul ideal pentru igienizare

C se indica in regiuni care sunt critice din punct de vedere estetic

D nu se indica in regiuni care sunt critice din punct de vedere estetic

E are contact cu tesutul gingival

Vezi raspunsul corect

Vezi raspunsul corect

A eversarea buzei superioare

B pozitionarea varfului limbii in zona cea mai posterioara a palatului dur

Vezi raspunsul corect

A gingia are o culoare rosie vie si sangereaza usor la atingere

B gingia are o culoare violacee

C culoarea gingiei este roz palida