Grile 2014 Craiova

Grile 2014 Craiova
Intrebari complement simplu:

1.Precizati ce dezechilibru dento-alveolar poate genera prezenta unui 12 ( inciziv lateral) in forma de
cui:
A Angrenajul invers
B Diastema
C Modificarea formei arcadei
D Achiloza dento-alveolara
E Supraeruperea dintelui antagonist
Vezi raspunsul corect

2.
Stratul spinos al epiteluiului gingival oral:
A Este mai redus ca grosime fata de stratul granulos
B Are drept caracteristica principala prezenta granulelor de keratohialina
C Contine tonofilamente mai numeroase decat cele din stratul bazal
D Se mai numeste si germinativ sau cu celule germinative
E Este format din celule cuboidale dispuse in palisada

3.
Care dintre afirmatiile urmatoare reprezinta o caracteristica a bontului preparat pentru o

coroana de invelis ceramica:
A Un plan incizal in unghi de 45 de grade in vederea intalnirii fortelor de masticatie in unghi drept
B Toate suprafetele axiale usor divergente spre axul prepararii
C Treimea gingivala a fetei palatinale usor divergenta spre incizal
D Prag gingival circular care formeaza cu peretii axiali un unghi de 60 de grade
E Suprafata vestibulara concava gingivo-incizal si mezio-distal
4.
Intre factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara se numara:
A Chisturile foliculare suprainfectate
B Parodontita apicala acuta a dintilor sinuzali
C Inflamatia cronica sau afectiuni alergice ale mucoasei rino-sinuzale
D Osteita procesului alveolar
E Fumatul si expunerea la mediul cu noxe

5.
Unul dintre factorii generali, care actionand in timpul organogenezei poate conduce la
anodontii, este reprezentat de:
A Osteomielita acuta
B Insuficienta potentialului formativ al teritoriilor prezumtiv odontogene
C Despicaturi labio-maxilo-palatine
D Bolile infecto-contagioase ale mamei
E Epuizarea distala a gradientului de molarizare

6.
Dintre avantajele lamboului in plic se enumera:
A Interesarea festonului gingival este completa
B Se poate modifica inseria gingivala dupa necesitati
C Cu cat radacina dintelui interesat este mai lunga, cu atat lamboul este mai extins
D Tensiunea asupra lamboului poate fi uneori excesiva
E Accesul chirurgical este foarte bun

7.
In granulomul simplu conjunctiv, formarea tesutului de granulatie are loc in:
A Zona de necroza
B Zona exudativa
C Zona de iritatie
D Zona de stimulare
E Atat in zona de necroza cat si in zona exudativa

8.
Imaginea sialografica obtinuta in urma despicarii calculilor radiotransparenti este:
A minge tinuta in mana
B lacuna sialografica
C Sirag de margele
D pom inflorit
E pom uscat

9.
Leziunea initiala, ca stadiu al inflamatiei gingivale:
A Apare la circa o saptamana de la debutul inflamatiei printr-o leziune precoce
B Corespunde clinic unei gingivite subclinice
C Se insoteste de fenomene de meiopragie
D Este caracterizata de fragmentarea laminei bazale
E Se caracterizeaza prin aparitia unui numar foarte crescut de macrofage, limfocite si plastocite la
nivelul corionului epitelial jonctional

10. Tehnica corecta a tratamentului endodontic ultrasonic presupune:
A O etapa premergatoare efectuata manual pana la acul de tip Kerr nr.15
B Utilizarea aparatelor tip Sonic-Air
C Folosirea sistemului Giromatic
D Utilizarea unui laser pulsatoriu de 35 W
E Efectuarea numai de miscari de rotatie

11. Axamenul obiectiv la un pacient cu pulpita acuta seroasa partiala pune in evidenta
urmatoarele:
A Durere vie, loclizata la un anumit dinte
B Dinte de coloratie normala, cu o carie profunda si un depozit bogat de dentina alterata
C Durerea este provocata de excitanti termici
D Camera pulpara deschisa
E Tumefactierea mucoasei vestibulare si a tegumentelor

12. Egresiunea dentara este o situatie clinica des intalnita la:
A Pacientii parodontopati
B Pacienti diabetici
C Pacienti cu creasta alveolara antagonisa edentata terminal de o lunga perioada de timp
D Pacienti cu anomalii dento-maxilare
E Dinti limitrofi edentatiilor vechi

13. In protezarea totala, prin asigurarea sprijinului unei amprente se intelege:
A Scaderea rezistentei amprentei la deplasari orizontale odata cu pierderea inaltimii crestei reziduale
B Atractia moleculelor de saliva intre ele
C Acoperirea maxima de catre amprenta a intregii suprafete a campului protetic
D Prezenta unei pelicule de saliva intre proteza si campul protetic
E Cresterea gradului de mobilitate a mucoasei
14. Functia de sprijin a unui croset al protezei partiale mobilizabile scheletate reprezinta functia
prin care crosetul:
A Se opune deplasarii orizontale a protezei
B Se opune deplasarii verticale ale protezei in directie mucozala
C Trebuie sa cuprinda mai mult de 180 de grade din circumferinta dintelui
D Neutralizarea efectului portiunii flexibile a bratului retentiv
E Impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe campul protetic

15. Din punct de vedere histopatologic, in gingivita din diabet, se produce:
A Subtierea membranei bazale dintre epiteliu si corion
B Usoara mobilitate prin edem inflamator
C Cresterea nutritiei epiteliului gingival prin osmoza, cat si a corionului subiacent
D Reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor
E Un miros caracteristic de acetona

16. Metodele functionale de determinare a dimensiunii verticale la edentatul total se bazeaza pe:
A Determinarea relatiei de postura
B Utilizarea unor masti faciale
C Utilizarea unor fotografii din perioada dentata
D Masurarea exacta a etajului inferior pe radiografii cefalometrice
E Masurarea distantei dintre fanta labiala si unghiul extern al ochiului

17. In cursul manevrelor Lebourg se exercita:
A Presiune latero-sagitala pe creasta alveolara
B Presiune bilaterala transversala pe condili
C Presiune pe menton de jos in sus
D Presiune bilaterala verticala pe unghiurile mandibulare
E Presiune simultana pe creasta alveolara si pe marginea bazilara efectuata bimanual

18. Ectopia dentara se intalneste destul de frecvent in cadrul populatiei tarii nostre, vizand cu
precadere anumiti dinti, in urmatoarea ordine descrescatoare:
A Caninul superior (cel mai frecvent), premolarul II inferior, caninul inferior si premolarul superior
B Caninul superior ( cel mai frecvent), molarul superior (in special de minte), premolarul II superior
C Incisivul lateral, premolarul II superior, molarul de minte ( in special cel superior)
D Caninul inferior, premolarul I inferior si incisivul lateral superior
E Incisivul lateral superior, premolarul II superior, caninul superior

19. Diagnosticul diferential al luxatiei anterioare unilaterale temporo-mandibulare se face cu:
A Fractura ramului ascendent mandibular cu deplasare
B Contractura spastica a muschilor ridicatori ai mandibulei
C Hiperplazia de condil
D Hemiatrofia faciala progresiva
E Hipoplazia mandibulara

20. Inregistrarea relatiei centrice se poate realiza prin urmatoarele metode antropometrice fara
repere preextractionale
A Metoda Wright
B Metoda Silvermann
C Metoda Willis
D Metoda Swenson
E Metoda ce utilizeaza profilometrul Sears
21. Diagnosticul diferential al reincluziei totale trebuie realizat cu:
A Intruziile posttraumatice partiale
B Extractia dentara
C Trenspozitia dentara
D Meziopozitia generalizata
E Ectopia dentara

22. Printre caracteristicile chistului dermoid remarcam:
A Are continut lichidian cenusiu galbui
B Este aderent pe planurile profunde
C Lasa godeu la presiune
D Creste rapid in dimensiuni
E La formele localizate in planseul bucal da aspect de limba dubla

23. In perioada de stare, formele ulcero-distructive ale tumorilor maligne orale au printre
caracteristici:
A Aspect conopidiform
B Suprafata brazdata de santuri mai mult sau mai putin adanci
C Marginile tumorale crateriforme
D Prezinta muguri carnosi, unii dintre ei cu aspect hemoragic
E Marginile au forma unui burelet

24. Studiul teleradiografiei in malocluzia de clasa a II 1 endognatia sau sindromul de compresiunie
maxilara cu protruzie si spatiere dentara, evidentiaza:
A Marirea unghiului SNA si reducerea unghiului SNB
B Marirea unghiului SNB si reducerea unghiului SNA
C Dispunerea in evantai japonez a grupului incisivo-canin
D Pozitia prognata a mandibulei
E Scadera unghiului Pr.A-F

25. Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se manifesta prin:
A Cresterea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
B Tamponarea alcalinitatii bucale prin sistemele tampon salivare si substante alcaline
C Inhibarea metabolismului bacterian uneori chiar prin efect bactericid
D Crestera adeziunii microbiene
E Saturarea placii bacteriene cu substante demineralizante

26. Exercitiile terapeutice pasive in tratamentul sindromului disfunctional cranio-mandibular sunt:
A Exercitii de mobilizare articulare efectuata de catre operator
B Exercitii de coordonare a miscarilor mandibulei
C Exercitiile izotonice de diversificare a miscarilor
D Exercitii izometrice pentru tonifiere musculara
E Exercitii izometrice pentru relaxare musculara

27. Elementul comun al malocluziei de clasa a II 2-a (endognatia sau sindromul de compresiune
maxilara cu inghesuire dentara) cu clasa a II 1-a (endognatia sau sindromul de compresiune
maxilara cu protruzie si spatiere dentara) este:
A Etiopatogenia
B Prevalenta
C Relatia molara antero-posterioara
D Tipul de raport interlabial
E Relatia interincisiva in cele trei planuri ocluzale

28. Printre aspectele care caracterizeaza abcesul ca forma anatomo-patologica, se numara:
A Este o supuratie difuza, cu caracter extensiv
B Prezenta crepitatiilor gazoase
C Tegumentele acoperitoare sunt destinse, cianotice sau livide
D Este o colectie supurata, limitata
E Este expresia clinica a unei inflamatii seroase

29. Incidenta Donovan este indicata in:
A Incluzia molarului de minte superior pentru evaluarea rapoartelor in sens transversal
B Incluzia caninului
C Incluzia molarului de minte inferior
D Situatia in care molarul de minte inferior erupt are distructie coronara mare
E Extractia dintilor temporari
30. Crosetul din sarma cervico-ocluzala deschis dental al unei proteze partiale acrilice este
indicata:
A In edentatiile terminale, cand intre dintele stalp si vecin exista o trema
B Pe dintii cu retentivitatie moderate
C In zonele retentive vestibulare si orale ale crestei alveolare
D Pe molarii mezializati
E In zona frontala, ancorat pe o matrice situata pe o microproteza cimentata pe dintele limitrof spatiul
edentat

31. Controlul fizionomiei si fonatiei in cadrul sedintei de aplicare a protezei totale pe campul
protetic urmareste:
A Degajarea frenurilor laterale prin modelarea marginilor protezei cu freze cilindro-conice
B Verificarea absentei adeziunii prin aparitia xerostomiei
C Verificarea inchiderii distale prin presiuni oro-vestibulare
D Scurtarea marginilor protezei la nivelul zonelor Eisenring
E Verificarea respectarii criteriilor estetice si incadrarii in armonia faciala a pacientului

32. In necroza pulpara, primele elemente care au de suferit sunt:
A Celulele
B Fibrele nervoase
C Vasele de sange
D Dentina
E Cementul

33. Dintre factorii dismetabolici implicati in geneza ocluziei deschise, cel mai important este:
A Obliterarea tardiva a sistemului sutural coronarian
B Rahitismul
C Suptul degetului
D Interpunerea limbii intre arcadele dentare
E Interpunerea obrajilor intre arcadele dentare

34. Parodontitele agresive:
A Apar mai frecvent la femeile la menopauza
B Apar ca urmare a tratamentului cu antagonisti de calciu
C Pot debuta circumpubertar
D Se insotesc de stare generala de sanatate alterata
E Au un ritm de evolutie mai lent decat parodontitele cronice

35. Printre factorii generali care determina tulburari in mecanismul hemostazei plagii
postextractionale se numara:
A Nerespectarea de catre pacient a instructiunilor privind ingrijirile postextractionale
B Persistenta tesutului de granulatie in alveola
C Perioada menstruatiei
D Lezarea unor vase
E Vasodilatatia secundara in cazul anesteziilor plexale in care se foloseste vasoconstrictor

36. La examinarea radiologica, prezenta unui keratochist odontogen primordial poate fi sugerata
de:
A Absenta dintelui intralezional
B Existenta dintelui neerupt
C Leziunea osoasa radiotransparenta ce circumscrie un dinte inclus
D Resorbtia radacinilor dintilor adiacenti unui molar de minte inclus profund
E Leziunea uniloculara sau multiloculara localizata in special la molarul trei

37. Semnul lui Quintero semn patognomonic al incluziei se traduce prin:
A Pozitia vestibularizata a coroanei incisivului lateral superior si rotatia sa mezio- vestibulara
B Pozitia mezializata a caninului
C Pozitia vestibularizata a coroanei caninului
D Rotatia mezio-palatinala a incisivului lateral
E Rotatia mezio- palatinala a caninului

38. Dezavantajele utilizarii lacurilor dentare ( varnish-urilor) sunt:
A Aderenta de natura fizica la tesuturile dure dentare
B Aderenta de natura chimica la tesuturile dure dentare
C Rezistenta mecanica crescuta la solicitarile masticatorii din cauza grosimii reduse
D Izolarea termica corespunzatoare
E Faciliteaza umectarea corespunzatoare a dentinei de catre rasini, unghiul de contac al lacului lichid
cu plaga dentinara fiind de 53-106 grade

39. In tratamentul retractiilor gingivale, ca atitudini si practici conservatoare, se recomanda:
A Insusirea de catre pacient a unei tehnici de periaj orizontal
B Ca fiind obligatoriu periajul dentar dupa mesele din timpul zilei si evitarea periajului de seara
C Clatirea cu ape de gura cu efecte astringente
D Frecarea gingiilor cu coaja de lamaie
E Insusirea de catre pacient a unei tehnici de periaj vertical
40. In cadrul malocluziei de clasa a III-a (decalajul intermaxilar invers sau sindromul progenic)
modificarile in sens sagital ale maxilarului superior se traduc la examenul facial prin:
A Deplasarea punctului NSA inapoia planului Dreyfuss
B Profil convex
C Deplasarea punctului Gn inapoia planului Simon
D Ocluzie distalizata
E Cresterea unghiului SNA
Grile rezidentiat Medicina Dentara Craiova 2013

Grile rezidentiat Medicina Dentara Craiova 2015
41. Care dintre urmatoarele sindroame morfologice poate fi atasat etiopatogeniei unei anomalii
dentomaxilare corelate unei tulburari a deglutiei dupa Cauhepe:
A Imaturitatea neuromusculara
B Inclinarea vestibulara a incisivilor superiori produsa de propulsia limbii
C Producerea unei endalveolii superioare simetrice datorita faptului ca partile laterale ale limbii nu mai
apasa asupra arcadelor dentare
D Producerea unei ocluzii adanci prin interpunerea limbii in zonele laterale sau anterioare ale
arcadelor
E Laterodeviatia mandibulara

42. Rasina bis-GMA, numita si rasina Bowen, este un monomer metacrilic resultat in urma reactiei
dintre:
A Bis fenol A si glicidil metacrilat
B Bis fenol A si dimetacrilat
C Metil metacrilat si monomer uretanic
D Dimetacrilat si monomer uretanic
E Fluor si cianoacrilat

43. Controlul extraoral al bazelor din ceara ale machetelor protezelor totale are in vedere:
A Verificarea stabilitatii machetei superioare prin apasari alternative stanga-dreapta pe fetele ocluzale
ale premolarilor si molarilor
B Verificarea aspectului facial al pacientului din fata si profil
C Verificarea simetriei buzei superioare
D Verificarea mentinerii machetei superioare
E Verificarea modelarii convexe a papilelor interdentare

44. Gingia fixa:
A Are o inaltime mai mare la maxilar decat la mandibula
B Are o inaltime mai mare la mandibula decat la maxilar
C Este mai redusa ca inaltime pe fata linguala a primului molar mandibular
D Corespunde peretelui extern al santului gingival
E Prezinta pe fata vestibulara un sant linear vertical mai evident la copii

45. In protezarea mobilizabila scheletata, forta activa se manifesta:
A Asupra dintilor artificiali
B La nivelul dintilor naturali
C La nivelul suportului osos
D La nivelul marginilor protezei
E Asupra dintilor suport suplimentari
46. Metoda homotropismului linguo-mandibular de determinare a relatiei centrice in protezarea

mobilizabila scheletizata se caracterizeaza prin:
A Reflexul conform caruia mandibula urmeaza limba in periplul sau static si dinamic
B Dirijarea mandibulei in pozitia centrica prin compresiune postero-superioara a mentonului
C Compresiunea bilaterala a maseterului
D Executarea de catre pacient a unor miscari test de propulsie si lateralitate dreapta-stanga
E Redesteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare

47. Ocluzia adanca cu inocluzie sagitala este semnul cert al unei evolutii catre:
A Malocluzia blocata
B Ocluzia distalizata in dentitia permanenta
C Ocluzia mezializata in dentitia permanenta
D Ocluzia inrucisata in ambele dentitii
E Ocluzia cap la cap in dentitia permanenta

48. Port-amprentele individuale cu contact marginal, folosite in protezarea mobilizabila scheletata,
se caracterizeaza prin:
A Se utilizeaza cand urmeaza a fi folosite materiale vascose
B Se utilizeaza in amprentele decompresive
C Se utilizeaza in amprentele cu compresiune selectiva
D Pastreaza contactul cu campul protetic pe o distanta de 3 mm de la periferia acestuia
E Prezinta butoni de distalizare pe fata mucozala in dreptul incisivilor laterali si ai molarilor de 6 ani

49. In relatia centrica, intercuspidarea maxima se caracterezeaza prin urmatorii parametrii ocluzali:
A Liniile mediene ale arcadelor nu sunt situate in acelasi plan
B Pozitionarea mezializata a dintilor arcadei superioare in raport cu cei ai arcadei inferioare
C Circumscrierea cuspizilor vestibulari superiori de catre cei inferiori
D Lipsa unitatilor masticatorii
E Cheia de ocluzie a lui Angle

50. In cadrul examenului cervico-facial al pacientului edentat partial si total, simetria faciala se
analizeaza:
A Prin corelare cu tipul constitutional
B Prin inspectie din profil
C Prin palpare, percutie si chiar auscultatie
D In raport cu axul vertical al fetei
E In functie de proportia etajelor fetei
Intrebari tip complement multiplu:

51. Factorii de risc in producerea fracturii radiculare a dintelui de extras pot fi:
A Radacini curbe, cudate, in baioneta
B Radacini divergente
C Distructia coronara
D Radacini subtiri, efilate
E Radacini groase, scurte

52. In clasificarea realizata de Academia Americana de Parodontologie sunt incluse in cadrul
afectiunilor gingivale de origine bacteriana specifica, urmatoarele leziuni:
A Leziuni asociate cu Treponema pallidum
B Leziuni asociate cu specii de Candida
C Leziuni asociate cu virusul herpetic
D Leziuni produse prin deficienta acidului ascorbic
E Leziuni asociate speciilor streptococice

53. In absenta spatiului, M3 poate dezechilibra relatiile dento-alveolare si olcuzia prin:
A Aparitia distocluziei
B Agravarea formelor extinse de incongruenta dento-alveolara
C Riscul de deschidere a ocluziei in cazurile cu ocluzie incisiva cap la cap
D Compromiterea unor rezultate obtinute in tratamentul ortopedic
E Supraevaluarea unor rezultate obtinute in tratamentul ortodontic
Supreeruptia grupului incisiv superior

54. Care din urmatoarele afirmatii privind deplasarea protezei partiale scheletate sub actiunea unei
forte ce actioneaza la nivelul seii terminale, sunt corecte:
A Deplasarea protezei este o miscare de rotatie
B Miscarea de rotatie a protezei se poate descompune in cele trei planuri
C Deplasarea protezei se datoreaza egalitatii rezilientei substructurilor odont-parodontale cu a

tesuturilor moi ce acopera crestele alveolare
D Chiar daca miscarea protezei pare a fi minima, efectul nociv asupra dintilor suport poate fi major
E Efectul nociv al deplasarii protezelor asupra dintilor suport apare, mai ales, atunci cand proteza nu
este reconditionata o lunga perioada de timp

55. Printre cauzele diastemei false sau secundare se numara:
A Compresia de maxilar forma cu prodentie si spatiere
B Microdontia absoluta sau relativa
C Anodontia unu sau bilaterala a incisivului lateral superior
D Prezenta unui supranumerar pe zona mediana
E Prezenta unor canini in pozitie relativ orizontala

56. Tehnica de frenoplastie cu vestibuloplastie:
A Se indica in cazul frenurilor labiale cu insertia larga la nivelul mucoasei crestei alveolare
B Este similara in prima parte cu tehnica de excizie simpla a frenului
C Se indica in cazul bridelor laterale localizate la nivelul fundurilor de sac vestibular maxilar
D Presupune fixarea in noua pozitie a lamboului prin sutura la periost
E La pacientii edentati obliga la aplicarea imediata a protezei rebazate

57. In cursul odontectomiei molarului de minte superior se pot produce urmatoarele accidente:
A Impingerea dintelui in spatiul pterigomandibular
B Lezarea nervului lingual
C Fractura tuberozitatii maxilare
D Fractura radacinilor molarului de minte
E Luxarea sau fracturarea molarului de 12 ani

58. Pentru examinarea paraclinica a relatiilor mandibulo-craniene la pacientii edentati partial si
total se utilizeaza:
A Camera de scintilatie
B Articulatoare neprogramabile, semiadaptabile sau individuale
C Chei de ocluzie
D Arcuri faciale
E Sistemul DIAGNODENT
59. Evolutia relatiei ocluzale a Molarului 1 pe toata perioada dezvoltarii este dependenta de:
A Cresterea scheletala
B Spatiul de deriva Nance
C Tendinta de mezializare a arcadei inferioare
D Raporturile crestelor alveolare
E Secventa eruptiei dentare

60. In parodontita marginala cronica superficiala, examenele de histochimie si histoenzimologie,
evidentiaza:
A Cresterea fosfatazei alcaline, ceea ce indica activarea metabolismului glucidic
B Scaderea succindehidrogenazei in zonele epiteliale cu ulceratii, ceea ce indica dificultatile de

epitelizare
C Tendinta de aglomerare a ribozomilor inceputa in stratul bazal cu prezentarea lor sub forma de
grunjl In straturile superficiale
D Alterari ale mitocondriilor, care apar marite de volum, vacuolizate
E Sangerari frecvente ale gingiei la atingeri usoare si la suctiunea gingiei

61. Tipul E de modificare scheletala din cadrul clasei a II-a se caracterizeaza prin:
A Inaltimea posterioara a fetei mare
B Protruzie medio-faciala
C Mandibula insuficient dezvoltata
D Plan ocluzal drept
E Posibilitatea aparitiei unei discrepante verticale

62. Precizati care sunt modificarile morfologice caracteristice sindromului de endalveolie cu
inghesuire ( clasa a II-2-a) pe baza caror se face diagnosticul diferential cu sindromul de
compresiune de maxilar cu protruzie si spatiere detara ( clasa A II/1-a):
A Retroinclinarea dintilor frontali
B Mezializarea dintilor laterali
C Baza apicala mare comparativ cu baza coronara
D Infraocluzia dintilor frontali
E Vestibulopozitia incisivilor centrali

63. Fortele de tractiune directa ce actioneaza asupra unei proteze mobilizabile scheletate se
caracterizeaza prin:
A Apar, de obicei, prin nerespectarea montarii dintilor pe creasta edentata
B Se manifesta in sens vertical tinzand sa disloce proteza de pe camp
C Se manifesta atat static cat si dinamic in timpul exercitarii functiilor aparatului dento-maxilar
D Sunt generate de alimentele lipicioase, actiunea muschilor obrajilor, buzelor si limbii
E Sunt generate prin asezarea incorecta a liniei crosetelor

64. Complicatiile postoperatorii imediate ale rezectiei apicale sunt:
A Mobilitatea excesiva a dintelui din cauza compromiterii implantarii
B Fractura radacinii
C Suprainfectarea
D Hematom
E Necroza osului prin frazaj intempestiv

65. In diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen pot fi cuprinse si afectiunile de mai jos:
A Nevralgia nazociliara
B Nevralgia occipitala
C Nevralgia vidiana (Vail)
D Nevralgia sfenopalatina
E Sindromul Eagle

66. Examenul radiologic in contextul stabilirii indicatiei extractiei dentare este necesar pentru a
evidentia:
A Septul interradicular
B Septul nazal
C Spatiul periradicular
D Spatiul articular temporo-mandibular
E Densitatea osoasa

67. Nevralgia trigeminala clasica ( primara, idiopatica)
A Este bilaterala in majoritatea cazurilot
B Durerea poate declansa spasmul muschilor faciali tic dureros
C Nu este asociata afectiunea senzitiva sau motorie in teritoriul trigemenului
D Are caracter lancinant, de soc electric
E Apare inaintea varstei de 40 de ani

68. Care din elementele unui croset asigura mentinerea indirecta a unei proteze partiale
mobilizabile scheletate?
A Portiunea terminala flexibila ale bratelor retentive ale crosetelor circulare orientate catre edentatie
B Jumatatea distala, subecuatoriala, orientata catre edentatie a portiunii orizontale a crosetului divizat
in T
C Conectorul principal de tipul barei linguale
D Bratele opozante, mai ales cele plasate pe microproteze prevazute cu prag supragingival
E Seile protetice metalo-acrilice

69. Printre consecintele reincluziei se numara:
A Denivelarea planului de ocluzie datorita infrapozitiei dintelui reinclus
B Incluzia succesorului permanent ( cel mai frecvent) sau ectopia acestuia ( mai rar )
C Distalizarea dintilor situati posterior fata de dintele reinclus
D Parodontopatia merginala cronica prin denudarea dintilor vecini
E Caiile de colet si radiculare ale dintilor vecini prin erodarea de zone retentive subgingivale

70. Indicatiile amprentei monofunctionale globale cu hidrocoloizi ireversibili ( alginate ) cu linguri
standard sunt:
A Amprentarea arcadei antagoniste
B Coroane si punti ( doar alginat clasa A)
C Inregistrarea ocluziei
D Modele de studiu si documentare
E Modele de lucru pentru incrustatii

71. Care dintre urmatoarele particularitati antropologice privind orientarea planului de ocluzie in
zonele laterale le edentatul total sunt corecte:
A Profilul drept reprezinta prototipul normal si va avea paralelism perfect intre planul de ocluzie si
planul Camper
B Profilul convex cu mentonul retras, la bolnavii care au avut ocluzie clasa a III-a Angle vor avea
planul de ocluzie divergent fata de planul Camper
C Profilul concav la bolnavii ce au fost posesorii unor ocluzii de clasa a III-a Angle vor avea planul de
ocluzie convergent fata de planul Camper

72. O serie de semne clinice articulare sunt specifice artritei reumatoide:
A Inocluzia verticala progresiva
B Durere intermitenta matinala
C Ocluzie deschisa unilateral
D Depresiune pretragiana
E Limitarea progresiva a functiilor articulare, in special la miscarea de deschidere a gurii si de

propulsie mandibulara

73. Eruptia pe arcada a dintilor supra numerari poate determina urmatoarele tipuri de modificari:
A Fizionomice ( meziodensul)
B Dezechilibrarea relatiilor dento-alveolare
C Angularea ramului orizontal al mandibulei
D Dinamica mandibulara
E Marirea gradului de supraacoperire frontala

74. Intre dezavantajele cimenturilor glass ionomere conventionale, cu reactie de priza chimica, se
pot enumera:
A Sensibilitatea in mediul umed
B Finisarea slaba datorita rugozitatii superficiale
C Rezistenta scazuta in zonele supuse direct solicitarilor misticatorii
D Timp de priza redus
E Vascozitatea materialului creste pe masura ce patrunde in porii smaltului demineralizat

75. Extractia dirijata sau de pilotaj (Hotz) presupune:
A In jurul varstei de 7 ani extractia incisivului lateral temporar pentru a asigura spatiul necesar alinierii
incisivului central pemanent
B In jurul varstei de 8 ani extractia caninului temporar pentru a permite alinierea spontana a incisivului
lateral permanent
C Extractia molarului 1 permanent in jurul varstei de 9 ani pentru crearea spatiului in zona de sprijin
D In jurul varstei de 9 ani extractia molarului 1 temporar pentru a grabi evolutia premolarului 1
E Extractia premolarului in jurul vartei de 10-11 ani pentru a da posibilitatea caninului permanent sa
erupa in spatiul rezultat

76. Conectorul principal acrilic maxilar de tip lingura (spoon) are urmatoarele caracteristici:
A Se poate utiliza in edentatia frontala
B Are forma unei benzi centrale ce se dilata posterior spre centrul boltii palatine
C Are aspect de fluture
D Are forma de U deschis posterior
E Lezeaza parodontiul marginal al dintilor restanti

77. In parodontita apicala acuta seroasa (difuza) regiunea deformata se prezinta sub forma unei
tumefieri fara contur, cu tegumentele:
A Destinse
B Lucioase
C Rosii-violacei
D Albicioase
E Reci

78. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta caracteristici ale seilor protezei partiale mobilizabile
acrilice
A Stabilirea reliefului ocluzal
B Au rol de suport al dintilor artificiali
C Se opun fortelor de deplasare verticale si orizontale a protezelor
D Transmit fortele de solicitare conectorului principal
E Au rol in conservarea rapoartelor mandibulo-craniene

79. Laturile triunghiului lui Tweed sunt:
A Planul spinelor
B Planul de la Frankfurt
C Axa incisivului superior
D Planul mandibular
E Axa incisivului inferior

80. Care din urmatoarele afirmatii constituie caracteristici ale ocluziei centrice:
A Datorita dimensiunii reduse a incisivilor mandibulari in raport cu cei maxilari, dintii maxilari se afla
intr-o pozitie mezializata fata de cei mandibulari
B Arcada mandibulara circumscrie arcada maxilara atat in zona frontala cat si in zona laterala
C Cuspidul mezio-vestibular al primului molar maxilar se angreneaza intre cuspidul mezio-vestibular si

medio-vestibular al primului molar mandibular
D Liniile mediene ale celor doua arcade dentare se afla in acelasi plan
E Fetele meziale ale ultimilor molari mandibulari si maxilari se gasesc in acelasi plan frontal

81. Semnele subiective descrise in abcesul parodontal marginal sunt:
A Jena dureroasa la masticatie
B Mai rar, dureri violente ce iradiaza in zone invecinate
C Tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara
D Consistenta moale in cazul abcesului localizat vestibular si lingual
E Consistenta moale in cazul abcesului localizat palatinal

82. Printre factorii de risc pentru vindecarea intarziata a plagilor, se numera:
A Diabetul zaharat
B Sutura plagii in tensiune
C Infarctul miocardic in antecedente
D Imunosupresia
E Chimioterapia in antecedente

83. Factorii care concura la producerea transpozitiei dentare sunt:
A Pozitia intraosoasa a germenilor dentari
B Pierderea precoce a caninului de lapte
C Configuratia anatomica a caninului permanent
D Cronologia dentara
E O forta de eruptie excesiva ca intensitate a caninului

84. Care din urmatoarele criterii privind iluziile optice permit imbunatatirea aspectului estetic al
arcadelor dentare in terapia protetica prin coroane fizionomice:
A Dintele pare mai voluminos cand fata labiala este concava
B Dintele pare mai lung daca micsoram ambrazarile incizale, daca realizam santuri orizontale pe fata
vestibulara
C Centralii trebuie neaparat sa fie egali si simetrici
D La incisivii laterali asimetria discreta nu deranjeaza
E Microrugozitatile lustruite sunt placofile si produc discromii
85. Printre avantajele certe ale anesteziei intraligamentare se numara:
A Durata scurta de instalare a anesteziei
B Posibilitatea utilizarii oricarui tip de seringa
C Posibilitatea localizarii anesteziei la un singur dinte
D Teritoriul anesteziat intereseaza si partile moi
E Lipsa anestezicului la nivelul partilor moi

86. Sindromul Madelung ( lipomatoza cervico-faciala) este caracterizata de urmatoarele aspecte:
A Rareori depaseste 3 cm in dimensiuni
B Pentru localizarile jugale este vorba in general de hernierea bulei Bichat
C Se datoreaza continuarii proliferarii lipoblastelor de la nivelul siturilor cu grasime fetala
D Consta in dezvoltarea unor mase lipomatoase difuze, importante
E Este intotdeauna unilateral

87. Membrana piogena, din pulpa purulenta, reprezinta o aglomerare de:
A Plasmocite
B Limfocite
C Acizi aminati
D Depozite de fibrina
E Fibre conjunctive

88. Factorii generali incriminati in etiopatogenia incluziei dentare sunt:
A Rahitismul
B Despicaturile labio-maxilo-palatine
C Malnutritia
D Sindroamele genetice
E Conformatia anatomica particulara ( angulatii coronare, radiculare, coronoradiculare, coroana

globuloasa, deformari coronare si/sau radiculare)

89. Dispozitivul de transfer propriu-zis al arcului facial SAM este alcatuit din:
A Sistem de fixare la arcul facial
B Sistem de fixare in plan vertical a piesei orale cu surub de strangere
C Dispozitivul NT sistem de fixare la articulator cu surub de strangere
D Oliva auriculara
E Tija transversala a piesei nazale

90. Intre semnele obiective asociate care constituie motiv de prezentare la medic pentru pacientul
cu tumora maligna oro-maxilo-facial, se pot aminti:
A Trismus pentru localizarile posterioare
B Sialoree reflexa persistenta
C Algii persistente
D Odinofagie
E Halena fetida persistenta

91. Diseminarea metastazica a tumorii primare este influientata de o serie de factori precum:
A Prezenta sau absenta edentatiei clinice cervicale
B Profunzimea invaziei
C Forma histopatologica a tumorii primare
D Topografia ganglionilor cervicali in context oncologic
E Dimensiunea tumorii primare

92. Subiectiv, semnele clinice care insotesc parodontita marginala cronica profunda lent
progresiva sunt:
A Tulburari de fonatie, in special legate de articularea fonetica a consoanelor dentale M, N, dar si B, L
B Tulburari fizionomice consecutive migralilor dentare patologice
C Migrari patologice
D Tulburari de masticatie, urmare a mobilitatii dentare patologice
E Mobilitate patologica de gradul 2 sau 3

93. Clasificarea anamaliilor dento-maxilare dupa scoala germana se caracteriseaza prin:
A Porneste de la conceptia ca anomaliile dento-maxilare sunt tulburair in armonia proceselor de

dezvoltare ale componentelor aparatului dento-maxilar
B Porneste de la conceptia ca aceiasi factori etiologici in aceleasi conditii dau aceleasi forme de
anomalii
C Imparte anomaliile in 6 sindroame
D Imparte malocluziile in 3 clase
E Nu include anomaliile monocauzale urmare a pierderii precoce a dintilor temporari din zona de
sprijin Korkhaus

94. Modificarile faciale din anodontiile subtotale si totale sunt:
A Dintii existenti sunt de cele mai multe ori simetrici, redusi de volum si atipici ca forma
B Etajul inferior micsorat
C Profilul concav cu deplasarea punctului gnation anterior de planul Simon
D Crestele alveolare sunt foarte reduse vestibulo-oral
E Santul labio-mentonier accentuat

95. In explicarea rezistentei fata de fortele ocluzale sau absorbtiei socurilor, teoria tensiunii
ligamentare:
A Antribuie rol principal modificarilor de vascozitate ale desmodontiului
B Atribuie rol principal fluidului desmodontal
C Atribuie rol principal fibrelor de colagen
D Se refera la impingerea lichidului extracelular in spatiile osului medular ceea ce duce la intinderea
fibrelor ligamentului parodontal
E Se refera la transmiterea tensiunii sub forma de tractiune asupra osului alveolar

96. Care din urmatoarele afirmatii privind zona linguala retromolara Ney si Bowann sunt corecte:
A Zona se examineaza indicand pacientului miscari de ridicare si balansare a limbii spre dreapta si
stanga
B Zona se examineaza prin inspectie si palpare, indepartand baza limbii cu oglinda
C Gradul de retentivitate al zonei se apreciaza in functie de inclinarea ramului ascendent al mandibulei
D Zona se evidentiaza prin punerea in tensiune a valului platin
E Zona se evidentiaza prin eversarea usoara a buzei inferioare

97. Metodele antropometrice fara repere preextractionale de determinare a dimensiunii etajului
inferior al fetei la edetatul total se bazeaza pe:
A Compararea dimensiunii etalon masurata intre Nasion-Subnazale cu dimensiunea modificata

Subnazale-Gnation
B Masurarea distantei intre punctul plasat la intersectia liniei mediene cu linia cutaneomucoasa a
rosului buzei si Gnation
C Tatuarea in peroada dentala la nivelul unor repere fixe ( intre incisivul lateral si canin pe mucoasa
fixa)
D Urmarirea egalitatii perfecte intre segmentul superior masurat din vertex la planul Frankfurt si
segmentul inferior masurat de la planul Frankfurt la planul bazal mandibular
E Utilizarea unor teste fonetice ce contin fonema esse

98. Fusobacterium nucleatum:
A Se prezinta sub forma de coci gram-negativ ce formeaza colonii mici, rotunde, pigmentate in negru
B Se prezinta sub forma de bacili gram-negativi in forma de fus
C Este implicat in fromele progresive de boala parodontala
D Isi datoreaza patogenitatea lipopolizaharidului din structura peretelui gram-negativ
E Prezentandu-se sub forma de coci gram-pozitivi, se cultiva pe medii aerobe

99. Situarea calcului salivar pe canalul Wharton determina wharonita, periwhartonita si abces de
loja sublinguala care au drept manifestari clinice:
A Hernia salivara
B Tumora salivara fantoma
C Tumefactia in creasta de cocos a hemiplanseului bucal afectat
D Sialoree reflexa
E Prin ostiumul canalului Wharton se elimina puroi

100.
Gingivita alergica se insoteste de:
A Culoare rosie intensa a gingiei
B Consistenta redusa a gingiei
C Sangerari la atingere si masticatie
D Dureri la contactul cu alimente condimentate si inhalare de aer
E Atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive

101.
Prevotella intermedia:
A Este un lactobacil gram-pozitiv spiralat
B Isi datoreaza patogenitatea lipopolizaharidului din structura peretelui bacterian
C Are capacitatea de a dobandi rezistenta la antibioticele beta-lactamice
D Are o importanta deosebita datorita prezentei structurilor adezinice de mare varietate fiind
considerata bacteria de legatura
E Prezinta un cil polar care o face foarte mobila

102.
Cauzele posibile ce pot determina decimentarea inlay-urilor sunt:
A Pereti verticali prea convergenti
B Adancime prea mica
C Planseu concav al cavitatilor de clasa I
D Pereti pulpari si gingivali inclinati inafara la cavitatile de clasa a II-a
E Planseu plan al cavitatilor de clasa I

103.
Dupa Bjork, modelul de rotatie posterioara mandibulara se caracterizeaza prin:
A Ramul vertical alungit
B Condil subtire si cu crestere in sus si inapoi
C Unghi mandibular deschis
D Volum dentar important cu coroane putin inalte
E Ancosa preangulara stearsa

104.
Elementele de morfologie dentara cu rol de sprijin al ocluziei sunt sistematizate de
catre Abjean si Korbendeau in urmatoarele clase:
A Cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor inferiori
B Marginile libere ale caninilor inferiori si cele incizale ale incisivilor inferiori
C Cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor superiori
D Cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor superiori
E Cuspizii linguali ai premolarilor si molarilor inferiori

105.
Tulbularile senzitive care pot sa apara in cazul eruptiei dificile a molarului de minte
inferior sunt:
A Otalgii
B Nevralgii dentare
C Paralizii faciale
D Asialia
E Trismus

106.
Deficitul de spatiu responsabil de producerea incluziei dentare, este determinat de:
A Dezvoltarea insuficienta a maxilarelor cu precadere in plan transversal
B Migrarea meziala in grup a dintilor din zonele laterale cunoscuta ca meziopozitie generalizata
C Macrodontia relativa sau absoluta
D Existenta unor formatiuni tumorale de tipul chistului pericoronar
E Prezenta odontoamelor

107.
In tehnica de condensare laterela la cald a gutapercii, spreaderul se poate incalzi:
A In flacara
B In cloroform
C Prin curent electric (acumulator)
D In apa calda
E In sterilizator cu perie de sticla

108.
Modificarile parodontale, in malocluzia de clasa a III-a determinata de sechelele
postoperatorii ale despicaturilor labio-maxilo-palatine, sunt:
A Coborarea insertiei epiteliale cu largirea spatiului parodontal
B Amputarea limbusului alveolar
C Atrofia osoasa orizontala
D Pungi parodontale verticale in zona posterioara
E Ingustarea spatiului parodontal

109.
Pentru stabilirea diagnosticului de fractura de os malar se recomanda urmatoarele
investigatii imagistice:
A Radiografia de craniu in incidenta antero-posterioara (Caldwell)
B Incidenta semiaxiala Hirtz
C Ortopantomografia
D CT, mai ales Ct cu reconstructie tridimensionala
E Radiografia in incidenta Parma

110 Care din urmatoarele afirmatii reprezinta contraindicatii in captusirea protezelor partiale acrilice cu
materiale rigide:
A Instabilitate cu basculare pe un torus proeminent
B DVO ( dimensiunea verticala de ocluzie) supraevaluata
C Dintii laterali montati in afara crestei
D Inflamatia parodontala avenasata cu mobilitatea dintilor restanti
E Dezechilibru ocluzal care nu poate fi corectat
111. La controlul intraoral, macheta superioara a protezei totale trebuie:
A Sa aiba o lungime si o grosime concordante cu cele ale fundurilor de sac
B Sa prezinte o miscare de basculare la presiuni alternative exercitate la nivelul premolarilor inferiori
C Sa aiba o mentinere minima: sa stea pe campul protetic atunci cand pacientul deschide gura
D Sa aiba versantul lingual modelat concav
E Sa se extinda posterior, cuprinzand intreaga zona de inchidere palatinala posterioara

112.Ce caracteristici prezinta amprentele functionale mucostatice in terapia prin protezare
mobilizabila scheletata:
A Utilizeaza portamprente individuale, functionalizate prin teste
B Utilizeaza portamprente individuale cu margini scurte pentru a nu influenta periferia capului protetic
C Marginile amprentei sunt subtiri si inalte si impun retusarea ulterioara a marginilor protezei
D Marginile amprentei sunt bine delimitate, ocoleste formatiunile mobile, periferice
E Asigura o buna mentinere a protezei printr-o succiune de efect

113.Diagnosticul diferential al granulomului piogen cu alte localizari orale decat cea gingivala
( botriomicom) cuprinde:
A Fibromul mucoasei orale
B Granulomul periferic cu celule gigante (epulis cu celule gigante)
C Granulomul congenital
D Papilomul mucoasei orale
E Fibromul osifiant periferic ( epulis fibros)

114.Contraindicatiile relative ale terapiei de reconstituire coronara prin incrustatie (inlay) sunt
urmatoarele:
A In cazul proceselor carioase prea extinse sau profunde
B Utilizarea ca retentori pentru punti de intindere mica
C Utilizarea ca retentori pe stalpi terminali sau intermediari in edentatii intercalate intinse
D Utilizarea ca element de sprijin pentru protezele scheletate
E In cazul ocluziei nefavorabile

115.Deformatiile complexe ale regiunii nazale aparute ca o complicatie postchirurgicala dupa
terapia despicaturilor labio-maxilo-palatine cuprind:
A Nas coroiat
B Columela prabusita
C Deviatia septului nazal
D Nas ascutit
E Domul nazal aplatizat si deplasat

116.Regurile obligatorii pentru efectuarea unei obturatii corecte a canalelor prin tehnica de
injectare a gutapercii ramolite prin incalzire sunt:
A Largirea corespunzatoare a canalului
B Plasarea corecta a spreaderului
C Injectarea gutapercii la temperatura indicata in prospect
D Asigurarea unui debit neuniform al gutapercii in canal
E Injectarea gutapercii la consistenta adecvata

117.Deficitul maxilar in plan vertical este caracterizat de urmatoarele aspecte:
A Marirea semnificativa a spatiului de inocluzie fiziologica (freeway space)
B Unghiul naso-labial este ascutit
C Etajul inferior al fetei este marit
D Buza superioara pare scurtata
E Linia incisivilor superiori este situata cu cativa milimetri mai jos de linia buzei superioare

118.Periile dentare aspre favorizeaza:
A Suprainfectarea gingivala
B Uzura cementului radicular cu formarea unor margini ascutie ale smaltului supraiacent
C Retractia gingivala
D Decimentarea inelelor aparatelor ortodontice fixe si a lucrarilor protetice conjuncte
E Aparitia unor zone de eroziune a smaltului

119.Din punct de vedere biomecanic axul de insertie ideal al unei restaurari protetice fixe
indeplineste urmatoarele conditii:
A Coincide cu directia fortelor de masticatie orizontale
B Coincide cu axul dintilor stalpi
C Coincide cu directia fortelor de masticatie verticale
D Necesita preparari minime
E Asigura retentia restaurarii fixe

120.
In cadrul malocluziei de clasa a II/2-a ( andognatia sau sindromul de compresiune
maxilara cu inghesuire dentara) analiza dezvotarii arcadelor dento-alveolare evidentiaza:
A Reducerea diametrelor premolare sau molare
B Baza apicala mai lunga decat baza coronara
C Accentuarea curbei Spee
D Cresterea perimetrelor arcadei superioare si inferioare
E Cresterea inocluziei sagitale

121.
La maxilarul superior, leziunile de decubit determinate de proteza totala apar in
urmatoarele zone:
A Tubercului piriform
B Zona de inchidere marginala posterioara
C Torusul mandibular
D Vestibular, la nivelul tuberozitatilor maxilare
E La nivelul frenului buzei superioare

122.
Factorii fizici ce determina aparitia hiperemiei preinflamatorii sunt:
A Traumatismele din cursul pregatirii cavitatilor
B Traumatismele din cursul slefuirii bonturilor
C Excitatiile termice transmise prin obturatii metalice neizolate
D Exotoxinele bacteriilor aflate in procesul carios
E Substante medicamentoase intrebuintate in terapia cariei simple

123.
Care din urmatoarele afirmatii privind bizotarea marginilor cavitatii in terapia protetica
prin inlay sunt corecte:
A La inlay-ul metalic ocluzal, bizotarea se face cu o inclinare de 45 de grade fata de axul de insertie
B La inlay-ul metalic ocluzal, bizotarea se face pe 1/3-1/2 din grosimea smaltului
C La inlay-urile fizionomice, fixate prin tehnici adezive se recomanda o bizotare concava a smaltului
( cu exceptia zonei cervicale)
D Bizotarea ocluzala si gradul ei de inclinare nu depinde de directia prismelor de smalt cu dispozitie

perpendiculara pe suprafata dintelui
E La cavitatile ocluzale mici, bizotarea pentru inlay nu se face pe toata inaltimea smaltului
124.
Dupa Quinet, etapele plauzibile in disparitia unui dinte sunt:
A Trecerea de la biradiculatie la monoradiculatie
B Labilitatea volumetrica, morfologica si variabilitatea de pozitie
C Variabilitatea de sctructura si mineralizare
D Incorporarea partiala a dintelui in cauza de catre un dinte vecin
E Gradientul de caninizare foarte redus in detrimentul celui de incisivare

125.
Complicatiile infectiilor oro-maxilo-faciale sunt:
A Diabetul zaharat
B Mediastinita
C Meningita
D Pneumonia
E Flegmonul hemifacial

126.
Precizati care din urmatoarele planuri de referinta sunt utilizate in interpretarea
teleradiografiei de profil:
A Planum (Se-N)
B Clivus (Se-Ba)
C Axa Y delimitata de punctele S-Gn
D Planul Camper
E Ar-T2

127.
Care din urmatoarele afirmatii reprezinta caracteristici ale scheletului metalic al
coroanelor metalo-caremice:
A Este obligatorie realizarea de macroretentie
B Trecerea de la metal la materialul ceramic se face prin unghiuri ferme
C Capa metalica sa fie rigida
D Capa metalica sa fie cat mai subtire (maximum 0,3 mm)
E Trecerea de la metal la materialul ceramic se face prin unghiuri rotunjite

128.
Parodontita apicala hiperemica iritativ-mecanica este produsa de:
A Ace rupte
B Conuri hartie
C Solutii de hipoclorit de sodiu 5%
D Obturatii de canal cu depasire
E Resturi de mese de vata

129.
Premizele obligatorii in efectuarea obturatiei de canal prin tehnica condensarii termomecanice a gutapercii (Mc Spadden) sunt:
A Largirea canalului prin telescopare regresiva
B Largirea canalului prin telescopare progresiva
C Crearea unui stop apical corect executat in dentina
D Largirea canalului prin tehnica conventionala
E Largirea canalului de asemenea maniera incat sa asigura trecerea uniforma intre treimea apicala si
treimea medie a canalului

130.
Pentru a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor parodontotici,
trebuie luate in considerare urmatoarele cricumstante:
A Localizarea proceselor carioase
B Starea organului pulpar
C Angulatia mare a canalelor radiculare
D Gradul de imbolnavire parodontala a dintilor
E Sistemul de imobilizare preconizat a se utiliza

131.
Printre contraindicatiile absolute ale rezectiei apicale se numara:
A Imposibilitatea de abord din cauze diverse (microstomie, bride cicatriciale, sclerodermie) mai ales in
cazul dintilor laterali
B Raportul nefavorabil coroana-radacina
C Fractura radiculara verticala
D Situatiile in care leziunile periapicale depasesc treimea apicala a dintelui
E Pacienti cu imunosupresie

132.
Dintre factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara fac parte:
A Chisturi foliculare suprainfectate ale dintilor sinuzali
B Inflamatia cronica sau afectiuni alergice ale mucoasei rino-sinuzale
C Fumatul si expunerea la mediul cu noxe
D Diminuarea rezistentei generale a organismului fata de infectii
E Parodontopatii marginale cronice profunde cu pungi parodontale adanci la nivelul premolarilor si

molarilor superiori

133.
Mortificarea pulpara poate evolua spre:
A Restituio ad integrum
B Poate ramane o perioada in acest stadiu
C Cronicizare
D Fractura dentara
E Infectarea pulpei necrozate cu germeni bacterieni

134.
Manifestarile clinice caracteristice malocluziei de clasa a III-a sunt:
A Fata aplatizata cu obraji infundati
B Profil concav prin deplasarea punctului Nsa inapoia planului Dreyfuss
C Profil concav prin deplasarea punctului Gn inaitea planului Simon
D Profil convex
E Unghiul gonion micsorat

135.
In raspunsul imun celular al pacientilor cu boala parodontala:
A Sunt implicate limfocitele T care se transforma blastic sub actiunea mitogena a antigenului
B Sunt implicate limfocitele B care se transforma blastic sub actiunea mitogena a antigenului
C Se formeaza celule T citotoxice specifice si limfokine
D Se formeaza celule plasmocitare ce vor sintetiza anticorpii
E Sunt implicate limfocitele B de memorie

136.
Anodontia molarului trei poate fi considerata un factor agravant atunci cand:
A Devine lipsa stimului tardiv de crestere sau mezializare
B Cand pierderea molarului de 12 ani stigmatizeaza pacientul in edentat terminal
C In terapia incongruentelor laterale
D In intarzierile de dezvoltare verticala a fetei
E Cand produce a 3-a inaltare de ocluzie

137.
Tratamentul diastemei presupune:
A Construirea aparatelor pe principiul actiunii reciproce a fortelor
B Deplasarea corporeala a dintilor pana la inchiderea diastemei
C Inceperea tardiva a tratamentului
D O perioada de contentie mai lunga la adult, sau uneori contentie artificiala permanenta
E Fortele cu care se opereaza trebuie sa fie de intensitate mare si aplicate imediat dupa indepartarea
obstacolului pentru a beneficia de osul maleabilizat din zona interincisiva

138.
Caracteristicile gutierei Gelb sunt:
A Se realizeaza pentru arcada maxilara
B Acopera premolarii si molarii superiori
C Foloseste dentitia naturala a pacientului drept ghidaj anterior
D Se realizeaza pentru arcada mandibulara
E Acopera premolarii si molarii inferiori

139.
Principalii factori care influienteaza consolidarea fracturilor de mandibula sunt:
A Tipul tratamentului aplicat
B Timpul scurs de la producerea traumatismului pana la aplicarea tratamentului
C Varsta pacientului
D Medicatie psihotropa
E Corectitudinea tratamentului aplicat

140.
In evolutie, starea de echilibru a ocluziei dentare este dependenta de:
A Timpul, secventa si componenta meziala de eruptie a fiecarui tip dentar
B Tiparul de crestere facaiala
C Inaltarile fiziologice de ocluzie
D Atritie
E Activitatea echilibrata a matricilor functionale

141.
Factorii ce predispun la infectie sau impiedica sterilizarea canalelor radiculare si
procesele de vindecare periapicala sunt:
A Resturile tisulare necrozate
B Secretia din canale
C Microtraumatismele ocluzale
D Corpii straini din canale
E Medicatia endodontica

142.
Care din urmatoarele afirmatii privind axa de inserie a unei proteze partiale scheletate
sunt corecte?
A Axa de insertie trebuie aleasa astfel incat designul protezei sa asigure un unghi ascutit intre planul
ocluzie si acesta
B Axa de insertie trebuie aleasa astfel incat design-ul protezei sa asigure un unghi otuz intre planul de
ocluzie si acesta
C Dupa Ackermann, axa de inserie este reprezentata de bisectoarea unghiului format de axele dintilor
limitrofi edentatiei
D Dupa Scoala Franceza, axa de insertie este intotdeauna verticala, in timp ce planul ocluzal se
orienteaza cu o inclinare antero-posterioara de 30 de grade fata de orizontala
E Dupa conceptia americana, poate fi aleasa in functie de zonele de retentie ale modelului

143.
Cimentul de eugenolat de zinc are urmatoarele contraindicatii:
A Obturariile cu compozite
B Obturatiile cu amalgam
C Obturatiile cu CIS fotopolimerizabile
D Obturatiile cu rasini acrilice
E Cavitati mici, neexpuse solicitarilor masticatorii

144.
Urmatoarele afirmatii referitoare la creasta balanta sunt adevarate:
A Are aspect inflamator
B Este localizata de obicei in zonele laterale edentate, atat la maxilar cat si la madibula
C Este rezultatul unei presiuni continue si indelungate asupra osului, datorata unei proteze incorect
adaptate
D Corectarea acestei leziuni creste inaltimea santului vestibular
E Purtarea protezei rebazate nu mai este obligatorie dupa corectarea acestei leziuni

145.
Ce caracteristici prezinta stomatopatiile tardive traumatice:
A Se datoreaza utilizarii cronice a adezivilor in vederea ameliorarii mentinerii protezei
B Au caracter alergic
C Se datoreaza dipersarii nefunctionale a fortelor pe campul protetic
D Sunt rezultatul reactional fata de iritatiile cronice, exercitate de marginile neregulate ale protezei
E Echilibrarea ocluzala, realizarea coincidentei dintre intercuspidarea maxima si relatia centrica faca
sa dispara lezunile

146.
Ce caracteristici prezinta crosetul denumit pensa mezio-distala compusa:
A Este utilizat cand pe arcada raman doi dinti restanti
B In zona supracingulara se divide in doua prelungiri in forma de T
C Prezinta un conector secundar situat interdentar
D Bratul retentiv poate fi sub forma de Y
E Porneste din sa si trece peste mucoasa gingivala a procesului alveolar la nivelul fetei laterale a
dintelui

147.
Tratamentul curativ al pericoronaritelor consta in:
A Chimioterapie
B Spalaturi antiseptice abundente si dense
C Instilatii de colutorii cu antibiotice
D Administrarea pe cale generala de antibiotice in starile febrile si subfebrile
E Vitaminoterapie

148.
Reactia polimerazei in lant:
A Se foloseste pentru detectarea simultana a mai multor specii bacteriene prezente intr-un proces
produs biologic
B Se foloseste pentru a identifica aspartat-aminotrasferaza bacteriana
C Ofera posibiliatea ca dintr-un amestec de ADN sa fie decelata o singura molecula de ADN prin
multiplicarea acesteia in afara celulei vii
D Sta la baza tesutului BANA
E Este recomandat a fi utilizata in involutiile gingivo-parodontale

149.
Aspectul radiologic in gangrena pulpara simpla evidentiaza:
A Radiotransparenta periapicala difuza
B Radiotransparenta crescuta la nivelul canalului radicular
C Stramtorarea lumenului canalului radicular prin depozite de dentina
D Radiotransparenta laterala radiculara difuza
E Radiotransparenta periapicala cu contur net

150.
Modificarile faciale din malocluzia de clasa a III-a (endognatia sau sindromul de
compresiune de maxilar cu protruzie si spatiere dentara) sunt:
A Faciesul adenoidian
B Profilul concav
C Profilul convex
D leptoprosopia
E Hipotonia muschiului mentalis care da impresia de barbie dubla

151.
Dupa proba machetelor protezelor totale, care din urmatoarele date sunt transmise
laboratorului, pe model, in vederea realizarii protezelor finite:
A Forma si profunzimea zonei de inchidere palatinala posterioara
B Materialul din care se va realiza baza protezei
C Zonele campului protetic care trebuie despovarate
D Zonele retentive care pot crea probleme la insertia protezei
E Zonele de marire a grosimii bazei protezei

152.
Necroza de coagulare este secundara:
A Blocarii circulatiei sanguine pulpare
B Actiuni enzimatice
C Coagularii proteice
D Actiunii preparatelor arsenicale
E Actiunii preparatelor pe baza de antibiotic

153.
Stadiul sincopal al sincopei vaso-vagale se caracterizeaza prin:
A Hiperventilatie
B Bentilatie neregulata, diminuata sau absenta
C Hipotensiune arteriala si bradicardie
D Greata
E Pierderea brusca si tranzitorie a starii de constienta

154.
Principalul biomecanic de realizare a arcadelor dentare artificiale ale unei proteze
partiale mobilizabile acrilice, denumit Heteronumarul, se refere la:
A Schimbarea ordinii dintilor artificiali
B modificarea morfologiei dintilor artificiali
C Reducerea numarului de dinti in arcada artificiala, in special la nivelul seilor terminale
D Realizarea unor sei cu dimensiuni strict raportate la suprafata dentara
E Mentinera unui spatiu liber de 1-1,5 cm intre ultimul dinte montat pe sa si extremitatea distala a seii

155.
In caz de necroza sau gangrena pulpara, nu beneficiaza de tratament endodontic
conservator:
A Dintii cu radacini ce prezinta curburi care pot fi depasite
B Dinti cu pungi gingivo-osoase andaci
C Dinti cu radacini in clopot
D Dinti cu implantare deficitara
E Dinti cu cai false radiculare

156.
Chisturile partilor moi orale si cervico-faciale care se pot localiza la nivelul sinusurilor
paranazale, mai frecvent pe podeaua sinusului maxilar sunt:
A Chistul cu incluzii epidermale
B Sialochistul
C Chistul epidermoid
D Mucocelul
E Chistul limfoepitelial oral

157.
Tratamentul gingivitei din cursul ciclului menstrual consta in:
A Aplicatii locale de substante antiseptice
B Debridare gingivala
C Indepartarea si prevenirea acumularii de placa bacteriana
D Tratament antimicrobian general
E Excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale

158.
Pentru evitarea obturatiei de canal cu depasire, in condensarea laterala la cald a
gutapercii, trebuie respectate urmatoarele:
A Evitarea largirii canalului redicular
B Evitarea largirii constrictiei apicale
C Folosirea presiunilor verticale exagerate asupra spreaderelor
D Prepararea unui stop apical adecvat
E Alegerea unui con master adaptat adecvat

159.
Sinuzita maxilara de cauza dentara se poate complica cu:
A Osteonecroza maxilarului
B Osteomielita maxilarului
C Abcesul orbitei
D Abcesul genian
E Abcesul gropii zigomatice

160.
Dezechilibrarile, consecinta a anodontiei, depind de:
A Intinderea anodontiei
B Pierderea prematura a dintilor temporari corespunzatori
C Simetria anodontiei ( maxilar, mandibular, dreapta, stanga)
D Structura osoasa
E Activitatea partilor moi

161.
In tratamentul cariei simple dentare, exista situatii ce pot sa conduca la sporirea
extensiei preparatiei:
A Restaurarea dintilor care vor deveni stalpi de punte
B Handicap fizic sau psihic
C Vecinatatea cu radacina
D Varsta inaintata a pacientului
E Necesitatea de a ajusta conturului dintilor

162.
Reincluzia partiala se caracterizeaza prin:
A Infrapozitia dintelui inclus
B Dintii vecini, cel mai frecvent, sunt inclinati spre dintele reinclus
C Exista o usoara depresiune ( denivelare) la nivelul procesului alveolar respectiv
D La nivelul crestei alveolare exista aproape constant un orificiu prin care se poate palpa fata ocluzala
a dintelui reinclus
E Este mai frecvent in dentina permanenta

163.
Dupa Sturdevant, efectele importante ale sigilantilor sunt:
A Umplu in mod mecanic fosetele si santurile adanci cu o rasina acido-rezistenta
B Biocompatibilitate
C Blocheaza locusul preferat al streptococului mutans si al altor microorganisme cariogene
D Usureaza manoperele de curatire a santului si fosetelor
E Nu perturba ocluzia

164.
Semnele clinice de intrerupere a continuitatii osoase mandibulare sunt:
A Durere spontana sau provocata la miscarile mandibulare sau la examenul clinic
B Crepitatii gazoase
C Modificari ale raporturilor de ocluzie
D Deformari osoase ale etajului inferior al fetei
E Edemul partilor moi perimadibulare

165.
In functie de directia axului dintelui incluz, Winter clasifica incluziile in:
A Verticale favorabila tratamentului conservator
B Orizontala mai putin favorabila cu coroane situate intre radacinile dintilor erupti iar radacina
orientata distal
C Oblica-meziala-coroana dintelui inclus este deviata mezial si oblica distala-coroana dintelui inclus
este deviata distal
D Vestibulara / vestibulo-palatinala cu coroana situata vestibular, iar radacina spre palatinal pozitie
denumita si a cheval
E Heterotopica

166.
Forma bazocelulara a ameloblastomului:
A Este cea mai frecvent intalnita forma anatomo-patologica
B Se caracterizeaza prin transformarea celulelor apiteliale in celule grenulare
C Are aspect asemanator cu cel al carcinomului bazocelular
D Celulele periferice sunt cuboidale
E Reticulul stelat poate fi evidentiat in zona centrala a insulelor epiteliale

167.
Conform lui Glieman, conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca intermediarii unei
punti dentare sunt:
A Sa pastreza raporturi ocluzale cu antagonistii
B Sa permita un acces minim pentru igienizare
C Sa respecte ambrazurile cervicale
D Sa respecte aliniamentul coletelor sirului dentar
E Sa nu pastreze raporturi ocluzale cu antagonistii

168.
Badijonajul prin miscari circulare este contraindicat in:
A Abcesul parodontal
B Gingivita cronica simpla
C Parodontita marginala cronica superficiala
D Gingivo-stomatita ulcero-necrotica
E Parodontitele agresive si cronice

169.
Tulbularile de dezvoltare ale aparatului dento-maxilar din anomaliile dento-maxilare
care pot determina respiratia orala sau agravarea acesteia sunt:
A Ingustarea maxilarului superior
B Retropozitia mandibulei
C Ocluzia deschisa
D Ocluzia adanca acoperita
E Laterodeviatia mandibulara
170.
In edentatia partiala si totala, in cadrul examinarii articulare temporo-mandibulare in
dinamica, prin inspectie, se analizeaza:
A Excursiile condiliene
B Numarul, forma si dimensiunea grupelor ganglionare
C Excursiile mentonului din norma frontala si norma laterala
D Exprimarea secretiei salivare la nivelul glandelor salivare mari
E Amplitudinea deschiderii gurii

171.
Gingivita si gingivostomatita aftoasa recidivanta:
A Apare mai frecvet la copii si mai rar la adulti
B Se poate insoti de stare generala alterata, insomnie
C Prezinta ca leziune initiala afta, care este o papula cu durata de viata scurta, de cateva zile
D Poate recidiva imprevizibil, recidivele aparand de la cateva zile la cativa ani
E Este favorizata de factori locali ca: viroze, sarcina, stres

172.
In cadrul malocluziei de clasa a II-a (endognatia sau sindromul de compresiune
maxilara cu inghesuire dentare) analiza dezvoltarii bazelor scheletate ne arata:
A Unghiul planurilor maxilare, M-Nsa-Nsp este mai redus decat normal
B Cresterea unghiului SNB
C Inaltimea antero-inferioara a fetei (Nsa-Gn) este mai mica
D Baza maxilarului este mai mare compensata prin inclinarea dentara
E Mezializarea mandibulei

173.
Care sunt categoriile de miscari automatizate efectuate de catre pacient in timpul
amprentarii functionale din protezarea scheletata:
A Teste fonetice
B Teste de masticatie
C Teste de deglutitie
D Deplasarea limbii carte nas
E Umezirea rosului buzelor

174.
Osteomul osteoid are o serie de particularitati:
A Nu depaseste niciodata 2 cm
B Produce prostaglandine si este dureroasa
C In centru are focar radioopac (nidus) asemanator unui sechestru osos ( imagine radiologica in
tinta)
D Are contur radioopac, sclerotic
E Prezinta focare multiple de radioopacitate care denota o mineralizare semnificativa

175.
Cele mai frecvente obstacole incriminate in producerea ectopiei dentare sunt:
A Persistenta dintelui temporar fara rizaliza sau cu un tipar atipic de rizaliza
B Macrodontia ansoluta sau relativa
C Existenta unui capac osos dens sau a unei fibromucoase dure ca urmare a extractiei recoce a
predecesorului temporar
D Meziopozitia generalizata
E Prezenta unor formatiuni dentare supranumerare erupte sau incluse

176.
Gravitatea plagilor regiunii parotideo-maseterine este determinata de riscul de lezare a
unor structuri anatomice importante precum:
A Nervul facial
B Artera carotida comuna
C Canalul Stenon
D Conductul auditiv extern
E Vena retromandibulara

177.
Care din urmatoarele afirmatii privind reperele relatiei de postura sunt corecte:
A Echilibru tonic antigravitic
B Inexistenta spatiului Donders
C Existenta spatiului Donders
D Dimensiunea verticala de postura mai mare ca dimensiunea etajului mijlociu cu valoarea spatiului de
inocluzie fiziologic
E Buzele inchid frontal fanta labiala

178.
In tratamentul ectopiei dentare metodele ortodontice conservataore pentru obtinerea
spatiului sunt:
A Expansiunea transversala
B Expansiunea sagitala prin avansarea grupului incisiv
C Extractia dintelui ectopic
D Expansiunea sagitala prin distalizare ( uni sau bimaxilara)
E Extractia unui dinte permanent situat cat mai aproape de focarul de incongruenta

179.
Efectele progesteronului asupra parodontiului marginal sunt:
A Scaderea actiunii antiinflamatoare a glucocorticoizilor
B Inhibarea sintezei prostaglandinelor
C Cresterea sintezei prostaglandinelor
D Stimularea secretiei precursorilor foliculinei
E Inhibarea anabolismului proteic

180.
Protezarea partiala mobilizabila flexibila are urmatoarele contraindicatii:
A La pacientii cu torusuri sau tuberozitati voluminoase
B In situatiile clinice in care spatiul protetic posterior este mai mic de 4-6 mm
C In situatiile clinice in care suportul odontal nu ofera conditiile necesare amplasarii corecte a
crosetelor turnate
D La pacientii cu stare de igiena orala precare
E La pacientii la care este necesara mascarea recesiunii gingivale

181.
Din tabloul clinic al keratochistului odontogen se desprind o serie de elemente
caracteristice a acestuia:
A Nu induce tulburari sanzitive in teritoriu
B Are tendinta de a se extinde in plan vestibulo-lingual
C Induce mobilitatea dintilor adiacenti
D Este localizata cu precadere in zona frontala
E Produce resorbia progresiva a radacinilor dintilor adiacenti

182.
Care din urmatoarele metode sunt indicate in scopul crearii de retentii pentru crosetele
unei proteze mobilizabile scheletate:
A Utilizarea de pinteni ocluzali meziali
B Crearea unei mici cavitati prin ameloplastie
C Utilizarea de fatete de metal sau portelan aplicate pe suprafata smaltului
D Aplicarea de coroane cu contur adecvat
E Extensia totala a bazei protezei

183.
Tehnica amprentarii preliminare maxilare implica urmatoarele etape:
A Palparea cu oglinda a santului pterigomaxilar si marcarea acestei zone
B Alegerea unei linguri care nu depaseste linia vibratorie si nu permite realizarea unui spatiu intre
lingura si tesuturi
C Indiguirea marginii posterioare a lingurii cu ceara
D Malaxarea apei cu alginatul la temperatura de 70 de grade Celsius
E Alegerea unei linguri care sa permita realizarea unui spatiu de 5 mm intre sa si tesuturi

184.
Care din urmatoarele metode se folosesc impotriva deplasarii meziale a protezelor
partial mobilizabile scheletate:
A Plasarea pintenilor ocluzali in fosete meziale ale molarilor
B Redarea unei curbe de ocluzie sagitala inversa
C Redarea unei curbe de ocluzie sagitala usor accentuata, cu contacte ocluzale echilibrate
D Aplicarea pe dintii restanti a conectorilor principali dentari
E Crearea de spatiu suficient miscarilor limbii

185.
Reducerea luxatiei anterioare temporo-mandibulare prin tehnica Nelaton cuprinde o
serie de manevre:
A Se aplica policele bilateral pe fetele ocluzale ale molarilor
B Se aplica palma pe menton si se exercita o presiune continua, progresiva, de jos in sus
C Cu celelalte pantru degete se prinde marginea bazilara si unghiul mandibulei
D Se imprima initial o miscare de coborare a mandibulei
E Se impinge apoi mandibula catre posterior

186.
Conceptia ocluzologica gnatologica (organica) prezinta urmatoarele particularitati:
A Relatia centrica nu corespunde cu intercuspidarea maxima
B Relatia centrica coincide cu intercuspidarea maxima
C Deglutitia se efectueaza in relatie centrica
D Deglutitia se desfasoara in intercuspidare maxima
E Raport tripodic cuspid/foseta

187.
In deglutitia normala, dupa Graber, sunt implicate urmatoarele grupe musculare cu
activitate moderata:
A Muschii pterigoidieni externi si interni
B Fascicolul mijlociu al temporalului
C Maseterul
D Muschiul obrajilor
E Orbicularul superior

188.
Prepararea cavitatilor in terapia protetica prin inlay impune respectarea urmatoarelor
obiective:
A Cavitatea sa fie retentiva in axul de insertie si neretentiva in celelalte directii
B Peretii verticali sa fie foarte putin divergenti spre ocluzal ( 2-4 grade)
C Dentina afectata sa fie excizata partial
D Planseul cavitatii sa fie plan, orizontal si perpendicular pe axul de insertie
E Peretii verticali sa fie foarte putin convergenti spre ocluzal (2-4 grade)

189.
Reperele anatomice ale campului protetic edentat total mandibular sunt:
A Spatiul retromilohioidian
B Tubercului piriform
C Spatiul retrozigomatic
D Zona palatinala distala
E Linia oblica externa

190.
Spatiul infratemporal este delimitat de:
A Superior: baza craniului
B Lateral: muschiul maseter
C Inferior: insertia inferioara a muschiului pterigoidian lateral
D Medial: fata externa a ramului mandibular
E Inferior: cinga pterigo-maseterina

191.
In functie de cavitatile de rezonanta, Tameaud clasifica vocalele din limba fanceza in :
A Vocale anterioare sau palatale: I, E
B Vocale cu cavitate de rezonanta mica asezata posterior ( A, O, OU)
C Vocale de larga comunicare ( E, EO)
D Vocale nazalizate (AN, ON, IN, UN)

192.
Concentratia calciului salivar, independenta de regimul alimentar, este influientata de:
A Ritmul circadian
B Hormonii tiroidieni
C Ponderea secretiei glandelor salivare
D Antagonistii calciului
E Fibroza chistica

193.
Metodele antropometrice cu repere preextractionale pentru determinarea dimensiunii
verticale a etajului inferior sunt:
A Metoda Boianov
B Metoda Wild
C Metoda Wright
D Metoda Robinson
E Metoda de masurare exacta a etajului inferior pe radiografii cefalometrice practicate anterior in

perioada dentara

194.
Clatirea gurii dupa periaj:
A Realizeaza un masaj gingival
B Se realizeaza prin miscari ale campului pacientului
C Se realizeaza prin contractarea musculaturii obrajilor, buzelor si limbii
D Indeparteaza detritusurile moi desprinse de pe gingie si dinti prin periaj
E Indeparteaza celulele conjunctive ale smaltului descuamate

195.
In care din urmatoarele situatii inaltimea spatiului potential protetic este marita:
A Atrofii accentuate ale crestei alveolare
B Ocluzie deschisa (subocluzia arcadei antagoniste)
C Subocluzia dintilor limitrofi bresei dentate
D Egresiunea sau extruzia dintilor antagonisti
E Extruzii sau egresii ale dintilor limitrofi in conditiile absentei dintilor antagonisti bresei edentate

196.
Tratamentul profilactic in caria simpla dentara se refera la:
A Remineralizarea leziunilor incipiente
B Modificarea dietei
C Eradicarea cariilor cronice
D Sigilarea fisurilor, santurilor si fosetelor
E Tratamentul abraziilor, eroziunilor si atritiilor

197.
In protezarea scheletata, determinarea nivelului planului de ocluzie se va realiza:
A Prin unirea punctelor craniometrice subnazale-porion
B In functie de tipul edentatiei
C Pe bordura de ocluzie a machetei maxilare sau mandibulare
D Diferentiat pentru zona frontala a arcadei si pentru zona laterala
E Prin unirea marginii inferioare a aripii nasului cu tragusul

198.
In clasificarea anomaliilor dento-maxilare dupa Angle, nu se tine cont de urmatoarele
aspecte:
A Molarii de 6 ani nu au o pozitie fixa
B Exista posibilitatea prezentei unui decalaj intre pozitia bazelor maxilare si pozitia segitala a
procesului alveolar
C Relatiile mandibulo-maxilare in plan sagital
D Raportul dintre pozitia varfului cuspidului mezio-vestibular al primului molar superior si primul sant
vestibular al primului molar inferior
E Nu reflecta aspectele clinice ale anomaliei

199.
Clorhexidina:
A Stimuleaza producerea de catre neutrofile a anionului superoxid
B Este capabila sa se ataseze de glicozaminoglicanii salivari
C Are o puternica incarcatura aniotica si abilitatea de a se uni cu gruparile cationice de pe suprafetele

bacteriene si dentare
D Afecteaza celulele microbiene prin alterarea permeabilitatii peretelui celular
E Isi exercita actiunea intre 16-20 de ore

200.
Hiperesteziei dentinare i se atribuie urmatoarele mecanisme de producere:
A Stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunilor pulpei dentare
B Stimularea formatiunilor nervoase ale pupei ca urmare a deplasarii lichidului dentinal prin
mecanisme hidrodinamice
C Procese degenerative la nivelul fibrelor nervoase ale pulpei dentare
D Stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare
E Stimularea prelungirilor odontoblastice sin spatiul priodontal

Grile 2014 Craiova

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile 2014 Craiova

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile 2014 Craiova

Intrebari complement simplu:

C Modificarea formei arcadei

E Supraeruperea dintelui antagonist

Vezi raspunsul corect

Stratul spinos al epiteluiului gingival oral:

A Este mai redus ca grosime fata de stratul granulos

B Are drept caracteristica principala prezenta granulelor de keratohialina

C Contine tonofilamente mai numeroase decat cele din stratul bazal

D Se mai numeste si germinativ sau cu celule germinative

E Este format din celule cuboidale dispuse in palisada

Vezi raspunsul corect

Care dintre afirmatiile urmatoare reprezinta o caracteristica a bontului preparat pentru o

B Toate suprafetele axiale usor divergente spre axul prepararii

C Treimea gingivala a fetei palatinale usor divergenta spre incizal

D Prag gingival circular care formeaza cu peretii axiali un unghi de 60 de grade

E Suprafata vestibulara concava gingivo-incizal si mezio-distal

Vezi raspunsul corect

Intre factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara se numara:

A Chisturile foliculare suprainfectate

B Parodontita apicala acuta a dintilor sinuzali

C Inflamatia cronica sau afectiuni alergice ale mucoasei rino-sinuzale

D Osteita procesului alveolar

E Fumatul si expunerea la mediul cu noxe

Vezi raspunsul corect

B Insuficienta potentialului formativ al teritoriilor prezumtiv odontogene

D Bolile infecto-contagioase ale mamei

E Epuizarea distala a gradientului de molarizare

Vezi raspunsul corect

Dintre avantajele lamboului in plic se enumera:

A Interesarea festonului gingival este completa

B Se poate modifica inseria gingivala dupa necesitati

D Tensiunea asupra lamboului poate fi uneori excesiva

E Accesul chirurgical este foarte bun

Vezi raspunsul corect

In granulomul simplu conjunctiv, formarea tesutului de granulatie are loc in:

E Atat in zona de necroza cat si in zona exudativa

Vezi raspunsul corect

Imaginea sialografica obtinuta in urma despicarii calculilor radiotransparenti este:

A minge tinuta in mana

Vezi raspunsul corect

Leziunea initiala, ca stadiu al inflamatiei gingivale:

A Apare la circa o saptamana de la debutul inflamatiei printr-o leziune precoce

B Corespunde clinic unei gingivite subclinice

C Se insoteste de fenomene de meiopragie

D Este caracterizata de fragmentarea laminei bazale

Vezi raspunsul corect

A O etapa premergatoare efectuata manual pana la acul de tip Kerr nr.15

B Utilizarea aparatelor tip Sonic-Air

C Folosirea sistemului Giromatic

D Utilizarea unui laser pulsatoriu de 35 W

E Efectuarea numai de miscari de rotatie

Vezi raspunsul corect

A Durere vie, loclizata la un anumit dinte

B Dinte de coloratie normala, cu o carie profunda si un depozit bogat de dentina alterata

C Durerea este provocata de excitanti termici

D Camera pulpara deschisa

E Tumefactierea mucoasei vestibulare si a tegumentelor

Vezi raspunsul corect

C Pacienti cu creasta alveolara antagonisa edentata terminal de o lunga perioada de timp

D Pacienti cu anomalii dento-maxilare

E Dinti limitrofi edentatiilor vechi

Vezi raspunsul corect

B Atractia moleculelor de saliva intre ele