Examinarea reflexelor la om şi broască

29

EXAMINAREA REFLEXELOR LA OM ŞI BROASCĂ
Dr. Orbán-Kis Károly, Biolog Bărbat Gheorghe

PRINCIPII TEORETICE
La baza activităţii sistemului nervos stă funcţia reflexă, care înfăptuieşte legătura dintre diferitele segmente ale organismului precum şi între organism şi mediul înconjurător. Actul reflex reprezintă de fapt procesul fiziologic de răspuns la acţiunea unui stimul ce acţionează asupra unui anumit câmp receptor şi are ca substrat anatomic arcul reflex (Figura 11). Aceasta este constituit din receptor (exteroceptori, interoceptori, etc.), cale aferentă (nervul senzitiv), centrul reflex (situat la diferite nivele ale sistemului nervos central), cale eferentă (de obicei nervul motor) şi organul efector (muşchi, glandă). Producerea unui reflex necesită integritatea arcului reflex, lezarea oricărei componente ducând la modificări calitative şi cantitative ale răspunsului reflex.

Figura 11. Arcul reflex format din: 1. receptor; 2. cale aferentă; 3. centru; 4. cale eferentă; 5. organ efector. În funcţie de mecanismul de producere, reflexele pot fi condiţionate şi necondiţionate. Reflexele necondiţionate sunt înnăscute (prezente deci la toţi indivizii unei specii, esenţiale pentru viaţa individului) şi pot fi: simple (clipit, tuse, strănut) sau complexe (alimentar, de apărare). Reflexele condiţionate se elaborează în cursul vieţii. Orice excitant indiferent care coincide de mai multe ori, în anumite condiţii, cu acţiunea unui excitant necondiţionat, poate deveni condiţionat, altfel spus poate să declanşeze un anumit răspuns. Ca urmare, astfel de reflexe pot fi elaborate în tot cursul vieţii, dar în acelaşi timp are loc şi pierderea reflexelor condiţionate care nu mai sunt necesare individului (fenomenul de stingere). În funcţie de numărul sinapselor interpuse pe traiectul arcului reflex, reflexele pot fi monosinaptice şi polisinaptice. Reflexele monosinaptice (miotatice, osteotendinoase): axonul fibrei aferente face sinapsă direct cu motoneuronul medular, fără interpunere de neuroni intercalari. Calea de transmitere are viteză mare de conducere, timp de latenţă foarte scurt (sub 1-2 msec) sunt

Studierea reflexelor şi analiza arcului reflex pe broasca intactă. . apoi determină participarea unui număr mai mare de grupe musculare (legea iradierii) iar la excitanţi extrem de puternici sunt antrenaţi toţi muşchii corpului (legea generaIizării). Studierea reflexelor pe om. Cele mai tipice reflexe polisinaptice sunt cele de flexie care constau dintr-o contracţie musculară de îndepărtare a unui agent nociv (înţepătură. Fenomenul a fost descris de Eduard Pflüger (1829 . răspunsul motor antrenează din ce în ce mai multe grupe musculare. unul mai puternic determină contracţia muşchilor membrului respectiv (legea unilateralităţii). Reflexele polisinaptice se caracterizează prin prezenţa pe traiectul arcului reflex a 1 sau mai mulţi interneuroni. obiect fierbinte). creşterea intensităţii determină iradierea excitaţiei şi la membrul de partea opusă (legea simetriei). La aplicarea unor excitanţi cu intensitate gradat crescândă.30 Lucrări practice de fiziologie strict limitate şi nu iradiază (creşterea intensităţii stimulului are drept urmare doar producerea unei contracţii reflexe mai puternice). Înregistrarea reflexogramei achiliene. SCOPUL LUCRĂRII 1. 3. Timpul lor reflex este mai lung (8-12 msec) iar răspunsul reflex este proporţional cu intensitatea stimulului declanşator. Iradierea este caracteristică reflexelor polisinaptice. 2.1910) pe broasca spinală: un excitant slab determină contracţia doar a unui muşchi (legea localizării). broasca spinală.

Modul de lucru: se introduce acul unei siringi în organul auditiv al animalului şi se injectează 1 ml de soluţie de procaină. primar dependent de receptori vestibulari. vestibulari). La rotirea lentă a centrifugei broasca îşi flectează coloana vertebrală în direcţia opusă mişcării iar la o învârtire mai rapidă se aşează prin săritură în direcţia opusă mişcării. Aşezând broasca în apă aceasta va înota în cerc. . apoi se roteşte lent acul distrugând labirintul de acea parte.Examinarea reflexelor la om şi broască 31 REFLEXE PE BROASCĂ INTACTĂ REFLEXUL DE ÎNTOARCERE Principiu teoretic: reflex complex. sensibile la durere. Dacă distrugem şi labirintul de partea opusă broasca nu va mai putea înota. Nu se declanşează în cazul distrugerii sistemului labirintic. se închid pleoapele şi se produce retracţia bulbului ocular. cu un timp de latenţă relativ scurt. Modul de lucru: broasca este aşezată pe un disc orizontal situat pe axa unei centrifuge. membrele ipsilaterale cu labirintul distrus se mişcă nesistematizat. polisinaptic. polisinaptic. receptorii sunt de fapt terminaţii libere situate în cornee. vizuali. receptorii sunt situaţi în mai multe părţi ale corpului (cutanaţi. REFLEXUL CORNEAN Principiu teoretic: reflex de protejare. Repetăm experimentul după distrugerea labirintelor (vezi mai jos). Modul de lucru: aşezăm broasca pe spate şi ea se întoarce în poziţie normală. După distrugerea labirintelor reflexul de întoarcere şi reflexul compas nu mai pot fi declanşate. aşezat în apă broasca se va scufunda. REFLEXUL COMPAS Principiu teoretic: reflex complex.ŞI BILATERALĂ A LABIRINTELOR Principiu teoretic: distrugerea labirintelor afectează toate reflexele ce depind de receptori vestibulari. Modul de lucru: atingem suprafaţa corneei cu un fir de păr sau un obiect ascuţit. EXPLORAREA REFLEXELOR DUPĂ DISTRUGEREA UNI.

prin receptori cutanaţi. Animalul poate fi stimulat prin împingere din spate să sară? 4. Broasca se fixează prin maxilarul inferior pe un stativ cu o clemă de os. primăvara. Musculatura pare să fie fermă sau flască la palpare? Există tonus muscular? 3. Modul de lucru: excităm pielea de pe abdomenul broaştei suspendate cu o baghetă de sticlă. iar în cazul în care aceasta este împiedicată chiar şi labele opuse. se produce flexia membrului. Modul de lucru: aplicăm pe abdomenul broaştei suspendate hârtie de filtru îmbibată în H2SO4 0. Pentru examinarea reflexelor măduva spinării se menţine intactă. şi se declanşează mişcarea membrelor ipsilaterale cu care broasca încearcă să îndepărteze hârtia. timpul de latenţă este proporţională cu intensitatea excitantului.32 Lucrări practice de fiziologie REFLEXE PE BROASCĂ SPINALĂ PREGĂTIREA ANIMALULUI (BROASCA SPINALĂ) Se pregăteşte o broască spinală prin decapitare.5%. Modul de lucru: excităm receptorii cutanaţi ai animalului suspendat: ciupim cu o pensă un membru posterior. Aşezaţi broasca într-un bazin cu apă. broasca îndepărtează membrul de stimulul dureros. Încearcă să înoate? Reuşeşte sau se scufundă? Pe baza rezultatelor obţinute încercaţi să explicaţi fenomenele! REFLEXUL DE ÎMBRĂŢIŞARE Principiu teoretic: reflex plurisinaptic. REFLEXUL DE GRATAJ Principiu teoretic: reflex plurisinaptic. exteroceptiv. În momentul în care îi daţi drumul laba este readusă în poziţia iniţială? 2. în timpul perioadei de împerechere). Strângeţi uşor muşchii de pe gambă. Broasca fiind aşezată în poziţie normală trageţi uşor în spate un membru posterior. exteroceptiv. În această reacţie ia parte cel mai intens laba cea mai apropiată de agentul excitant. prin receptori cutanaţi. exteroceptiv. se introduce foarfeca în gură şi cu o singură mişcare se secţionează capul deasupra liniei ochilor. broasca va îmbrăţişa bagheta similar cu mişcarea cu care îmbrăţişează în timpul împerecherii (reflexul este cel mai caracteristic în cazul masculului. exteroceptiv. Broasca se prinde în mâna stângă. EXAMINAREA IRADIERII REFLEXULUI Principiu teoretic: reflex polisinaptic. Înainte de a fixa broasca pe stativ efectuaţi următoarele teste şi notaţi rezultatele pe fişa de lucru: 1. . timpul de latenţă este proporţională cu intensitatea excitantului şi prezintă fenomenul de iradiere. REFLEXUL DE FLEXIUNE (APĂRARE) Principiu teoretic: reflex polisinaptic.

şi se observă creşterea amplitudinii reflexului în funcţie de intensitatea excitantului (legile lui Pflüger). Dacă în timpul flexiei ciupim membrul stâng se produce flexia acestuia concomitent cu relaxarea (extensia) membrului drept. După distrugerea măduvei excitarea mecanică sau electrică a fibrelor eferente (nerv sciatic) este urmată de contracţie musculară. 2%. Repetăm experimentul cu concentraţii progresiv crescânde (1%. Se introduce sub nervul sciatic o bucată de vată cu procaină şi se controlează dispariţia reflexului de flexiune din minut în minut. În cazul lezării oricărei părţi a arcului reflex. după care dispar toate reflexele spinale. . Putem declanşa reflexul de flexiune al membrului jupuit prin imersia în acid sulfuric al membrului rămas intact (iradierea reflexului). Pe măsură ce piciorul este coborât aplicăm cu stimulatorul un stimul tetanizant moderat modificând amplitudinea stimulului (voltajul). 2%. aceasta nu se mai declanşează. Disecând musculatura identificăm nervul sciatic. 3%. Repetaţi experimentul cu concentraţii crescânde de acid acetic glacial (1%. 2. Modul de lucru: 1. Spălăm membrul intact cu apă distilată apoi incizăm pielea pe faţa posterioară a coapsei. Se agaţă cârligul stimulatorului de piciorul drept al broaştei. ANALIZA ARCULUI REFLEX Principiu teoretic: declanşarea oricărui reflex necesită integritatea anatomică şi funcţională a arcului reflex.25%. 5%) cu spălarea labei animalului după fiecare administrare. apoi jupuim laba respectivă şi o reintroducem în acid sulfuric. 5%) Notaţi pe fişele de lucru în rândul corespunzător fiecărei concentraţii frecvenţa şi amplitudinea stimulului necesar pentru a obţine inhibiţie. Pregătim o broască spinală şi se declanşează reflexul de flexiune prin imersia labei animalului în acid sulfuric 0. Spălăm membrul cu apă distilată. 3%. 2. Ciupim un deget de pe membrul drept al unei broaşte spinale suspendate şi declanşăm flexia membrului. După dispariţia reflexului efectuăm testul pentru reflexul de grataj şi constatăm că laba anesteziată reacţionează ceea ce denotă că paralizia fibrelor motorii este un proces mai tardiv decât cea a fibrelor senzitive.5%. Distrugerea centrilor reflecşi se realizează prin distrugerea măduvei. STUDIUL INHIBIŢIEI ANTAGONISTE Principiu teoretic: fiecare mişcare a extremităţilor este realizată prin contracţia muşchilor agonişti şi relaxarea concomitentă a muşchilor antagonişti (prin intermediul centrilor din măduva spinării). Datorită îndepărtării receptorilor cutanaţi reflexul nu se mai declanşează. Stimulând puternic un grup muscular putem inhiba muşchii antagonişti. Modul de lucru: 1. Pentru control declanşăm reflexul de flexiune prin imersia labei în acid sulfuric. Declanşăm reflexul de flexiune prin imersia labei stângi în acid acetic glacial 0. 3.Examinarea reflexelor la om şi broască 33 Modul de lucru: aplicăm un excitant chimic (acid acetic glacial 0.25%) la nivelul labei animalului şi demonstrăm reflexul de flexiune (vezi mai sus).

INFLUENŢA STRICHNINEI ASUPRA EXCITAŢIEI Principiu teoretic: stricnina este un blocant al receptorilor de glicină (glicina fiind principalul neurotransmiţător de tip inhibitor la nivelul măduvei spinării). Datorită blocării GlyR chiar şi cei mai slabi excitanţi. Apoi excităm acelaşi membru cu un tren de stimuli sub prag (fără efect individual). Modul de lucru: excităm cu un stimulator biologic un membru al unei broaşte suspendate. . care în condiţii normale sunt subliminali. Se aşează broasca într-o cutie Petri şi la fiecare minut se verifică excitabilitatea prin lovirea uşoară a marginii cutiei. Modul de lucru: se pregăteşte o broască spinală şi se injectează subcutanat 0. la fiecare excitaţie răspunsul va fi contracţia musculaturii membrului. cu caracter de convulsie. După distrugerea măduvei spinării aceste fenomene dispar. determină o stare de excitaţie puternică şi generalizată manifestată prin contracţia tuturor muşchilor scheletici. apoi apar tresăriri izolate. La început animalul nu reacţionează la aceşti stimuli de intensitate mică.2-0. iar prin efectul de sumaţie se declanşează flexia membrului. iar mai târziu convulsii generalizate.34 Lucrări practice de fiziologie DEMONSTRAREA FENOMENULUI DE SUMAŢIE TEMPORALĂ Principiu teoretic: excitarea rapidă cu stimuli sub prag duce la contracţie prin fenomenul de sumaţie temporală. Mai întâi folosim stimuli peste prag.3ml de soluţie de stricnină 1%.

accentuate. în decubit dorsal. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”. Ce mişcare rezultă din contracţia muşchiului biceps? Efectuaţi reflexul bilateral. Ce mişcare rezultă din contracţia muşchiului biceps? Efectuaţi reflexul bilateral. de obicei insuficientă pentru a produce o mişcare foarte evidentă.Examinarea reflexelor la om şi broască 35 EXAMINAREA REFLEXELOR LA OM REFLEXELE OSTEOTENDINASE Reflexele reprezintă nişte răspunsuri motorii rapide. cu antebraţul flectat şi cu mâna în supinaţie. este ridicată la orizontală (cu cotul flectat) fiind susţinut la nivelul plicii cotului de mâna examinatorului (vezi şi Figura 13B). Reflexele se explorează bilateral. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”. prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”. În această parte a lucrării practice se testează reflexele iniţiate de alungirea muşchilor. Se simte o discretă contracţie a muşchiului biceps brahii. Reflexul tricipital (C6-C8) Modul de lucru: braţul examinat. diminuate / abolite. Prin alungirea scurtă a unui muşchi este stimulat fusul neuromuscular şi se va conduce un impuls electric până la măduva spinării. dacă obţineţi un reflex foarte exagerat (amplu) îl notaţi cu „++”. comparativ şi simetric. deasupra olecranului. . Ele pot fi normale. Reflexul bicipital (C5-C6) Modul de lucru: subiectul stă complet relaxat. predictibile la variaţi stimuli. aplicat pe tendonul bicepsului. dacă obţineţi un reflex foarte exagerat (amplu) îl notaţi cu „++”. Aici neuronul senzitiv va efectua în general sinapsă şi cu un interneuron dar în cazul reflexelor osteotendinoase mai important este faptul că va stimula direct motoneuroni care ca şi răspuns vor iniţia o contracţie musculară. complet relaxat din partea pacientului. prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”. la nivelul plicii cotului (vezi şi Figura 13A). Ciocan de reflexe standard. O modalitate simplă de a lungi muşchiul este de a lovi tendonul cu un ciocan de reflexe (Figura 12). Se aplică o lovitură uşoară la nivelul tendonului tricipital. examinatorul percută poleacele propriu. Figura 12.

dacă obţineţi un reflex foarte exagerat (amplu) îl notaţi cu „++”. Realizarea reflexelor osteotendinoase. . dacă obţineţi un reflex foarte exagerat (amplu) îl notaţi cu „++”. Cum se numeşte muşchiul care se contractă? Ce mişcare rezultă din contracţie? Efectuaţi reflexul bilateral. Reflexul achilean (L5-S1) Modul de lucru: subiectul stă într-un picior pe lângă un scaun. prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”. examinatorul îşi aşează mâna sub genunchi. celălalt picior este flectat din genunchi cu gamba sprijinită pe scaun. se percută tendonul Achilean şi se observă rezultatul (vezi şi Figura 13D). prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”. Cum se numeşte muşchiul care se contractă? Ce mişcare rezultă din contracţie? Efectuaţi reflexul bilateral. Figura 13. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”. ridică uşor picioarele (la un subiect care stă relaxat se produce flexia spontană a gambei) şi percută tendonului rotulian (vezi şi Figura 13C). piciorul atârnând liber. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”.36 Lucrări practice de fiziologie Reflexul rotulian (L2-L4) Modul de lucru: subiectul stă întins pe pat (eventual stă pe scaun cu picioarele încrucişate).

mijlociu (Th9-10 – în dreptul ombilicului) şi inferior (Th11-12 – paralel cu arcada inghinală). radiculite. Se explorează mai dificil la obezi şi la pacienţi cu musculatura foarte dezvoltată. Aceasta poate să apară fiziologic până la vârsta de 2 ani. reflexul este patologic şi apare in leziuni ale căilor piramidale. Reflexul plantar. Figura 14. Efectuaţi reflexul bilateral. Reflexe cutanate abdominale: se obţin prin excitarea cu un ac a tegumentelor abdominale. constând în contracţia muşchiului subiacent în cazul unei stimulări cutanate superficiale. Ele se determină superior (Th7-8 – paralel cu rebordul costal). poliomielită). prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”.Examinarea reflexelor la om şi broască 37 REFLEXELE CUTANATE Reflexele cutanate sunt reflexe polisinaptice. După această vârstă. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”. Producerea extensiei halucelui însoţită de răsfirarea degetelor în formă de evantai la excitarea cu un ac a feţei plantare a piciorului constituie reflexul (semnul) lui Babinski (Figura 14B). de îndepărtare. Sunt abolite în leziuni ale arcului reflex medular (polinevrite. . Reflexul cutanat plantar (L5-S1): excitarea tegumentelor de pe faţa externă a plantei de la călcâi spre degete produce flexia plantară a degetelor (Figura 14A). Pacientul este aşezat în decubit dorsal cu membrele inferioare în semiflexie.

C = undă amplă ascendentă corespunzătoare contracţiei. Se împarte VO in două părţi egale obţinându-se punctul M. Traseul. S = stimulul (percuţia tendonului lui Achile). Reflexograma achileană. are un aspect monofazic (Figura 15). Plantele relaxate se plasează în zona de înregistrare a reflexografului. motiv pentru care metoda se mai numeşte şi „măsurarea semitimpului de relaxare”. s-a convenit să se utilizeze pentru interpretarea rezultatelor numai prima jumătate a versantului descendent al curbei. ţinându-şi trunchiul drept şi sprijinindu-se bine cu mâinile pe spătarul scaunului. A = artefactele de la sfârşitul relaxării (se datorează oscilaţiilor piciorului la sfârşitul reflexului) Deoarece sfârşitul fazei descendente a curbei are o serie de neregularităţi (A) care artefactează încrucişarea RA cu linia de bază. în cazul înregistrării cu ajutorul unei fotocelule electrice. R = relaxarea tricepsului sural. Durata contracţiei şi relaxării muşchilor striaţi este influenţată de nivelul hormonilor tiroidieni circulanţi. este artefactat de mişcarea creată de lovitura de ciocan.38 Lucrări practice de fiziologie REFLEXOGRAMA ACHILEANĂ PRINCIPII TEORETICE Reflexograma achileană (RA) reprezintă înscrierea grafică a contracţiei şi relaxării muşchiului triceps sural ca urmare a percuţiei tendonului lui Achile. VO este perpendiculara pe linia de bază. Calcularea semitimpului relaxării (T) se efectuează astfel: din vârful curbei (V) se trasează bisectoarea VO. Din punctul Q . este aşezat în genunchi pe un scaun. Figura 15. Se trasează paralela MQ cu linia de bază. N = perioada corespunzătore conducerii influxului nervos de la receptori la măduvă şi apoi înapoi la muşchi. Aparatură necesară: − reflexograf − ciocan de reflexe Tehnica înregistrării: pacientul cu picioarele goale. creând dificultăţi în stabilirea precisă a sfârşitului relaxării.

Interpretarea rezultatelor: valorile normale ale T sub vârsta de 40 ani sunt cuprinse între 260 şi 340 ms. Introduceţi în tabelul de pe fişa de lucru cei trei timp (t1. Interpretaţi rezultatul. Calculaţi T pentru fiecare. t3) afişaţi de aparat pentru fiecare înregistrare. Distanţa SP corespunde semitimpului relaxării (vezi şi Figura 16). . de cel puţin 3 ori. iar peste această vârstă între 280 şi 360 ms. t2. Durata RA este „scurtată” în hipertiroidie şi este „alungită” in hipotiroidie. Calcularea semitimpului relaxării. Figura 16. Calculaţi o medie.Examinarea reflexelor la om şi broască 39 se duce o linie paralelă cu VO ce întretaie linia de bază realizând punctul P. Conform tehnicii de înregistrare descrise mai sus înregistraţi reflexograma achileană bilateral.