Examinarea reflexelor la om şi broască

29

EXAMINAREA REFLEXELOR LA OM ŞI BROASCĂ
Dr. Orbán-Kis Károly, Biolog Bărbat Gheorghe

PRINCIPII TEORETICE
La baza activităţii sistemului nervos stă funcţia reflexă, care înfăptuieşte legătura dintre diferitele segmente ale organismului precum şi între organism şi mediul înconjurător. Actul reflex reprezintă de fapt procesul fiziologic de răspuns la acţiunea unui stimul ce acţionează asupra unui anumit câmp receptor şi are ca substrat anatomic arcul reflex (Figura 11). Aceasta este constituit din receptor (exteroceptori, interoceptori, etc.), cale aferentă (nervul senzitiv), centrul reflex (situat la diferite nivele ale sistemului nervos central), cale eferentă (de obicei nervul motor) şi organul efector (muşchi, glandă). Producerea unui reflex necesită integritatea arcului reflex, lezarea oricărei componente ducând la modificări calitative şi cantitative ale răspunsului reflex.

Figura 11. Arcul reflex format din: 1. receptor; 2. cale aferentă; 3. centru; 4. cale eferentă; 5. organ efector. În funcţie de mecanismul de producere, reflexele pot fi condiţionate şi necondiţionate. Reflexele necondiţionate sunt înnăscute (prezente deci la toţi indivizii unei specii, esenţiale pentru viaţa individului) şi pot fi: simple (clipit, tuse, strănut) sau complexe (alimentar, de apărare). Reflexele condiţionate se elaborează în cursul vieţii. Orice excitant indiferent care coincide de mai multe ori, în anumite condiţii, cu acţiunea unui excitant necondiţionat, poate deveni condiţionat, altfel spus poate să declanşeze un anumit răspuns. Ca urmare, astfel de reflexe pot fi elaborate în tot cursul vieţii, dar în acelaşi timp are loc şi pierderea reflexelor condiţionate care nu mai sunt necesare individului (fenomenul de stingere). În funcţie de numărul sinapselor interpuse pe traiectul arcului reflex, reflexele pot fi monosinaptice şi polisinaptice. Reflexele monosinaptice (miotatice, osteotendinoase): axonul fibrei aferente face sinapsă direct cu motoneuronul medular, fără interpunere de neuroni intercalari. Calea de transmitere are viteză mare de conducere, timp de latenţă foarte scurt (sub 1-2 msec) sunt

Studierea reflexelor şi analiza arcului reflex pe broasca intactă. obiect fierbinte).30 Lucrări practice de fiziologie strict limitate şi nu iradiază (creşterea intensităţii stimulului are drept urmare doar producerea unei contracţii reflexe mai puternice). Timpul lor reflex este mai lung (8-12 msec) iar răspunsul reflex este proporţional cu intensitatea stimulului declanşator. Iradierea este caracteristică reflexelor polisinaptice. Fenomenul a fost descris de Eduard Pflüger (1829 . Reflexele polisinaptice se caracterizează prin prezenţa pe traiectul arcului reflex a 1 sau mai mulţi interneuroni. SCOPUL LUCRĂRII 1. .1910) pe broasca spinală: un excitant slab determină contracţia doar a unui muşchi (legea localizării). unul mai puternic determină contracţia muşchilor membrului respectiv (legea unilateralităţii). 3. răspunsul motor antrenează din ce în ce mai multe grupe musculare. La aplicarea unor excitanţi cu intensitate gradat crescândă. broasca spinală. apoi determină participarea unui număr mai mare de grupe musculare (legea iradierii) iar la excitanţi extrem de puternici sunt antrenaţi toţi muşchii corpului (legea generaIizării). 2. Înregistrarea reflexogramei achiliene. creşterea intensităţii determină iradierea excitaţiei şi la membrul de partea opusă (legea simetriei). Studierea reflexelor pe om. Cele mai tipice reflexe polisinaptice sunt cele de flexie care constau dintr-o contracţie musculară de îndepărtare a unui agent nociv (înţepătură.

ŞI BILATERALĂ A LABIRINTELOR Principiu teoretic: distrugerea labirintelor afectează toate reflexele ce depind de receptori vestibulari. Nu se declanşează în cazul distrugerii sistemului labirintic. Repetăm experimentul după distrugerea labirintelor (vezi mai jos). vestibulari). primar dependent de receptori vestibulari. REFLEXUL COMPAS Principiu teoretic: reflex complex.Examinarea reflexelor la om şi broască 31 REFLEXE PE BROASCĂ INTACTĂ REFLEXUL DE ÎNTOARCERE Principiu teoretic: reflex complex. EXPLORAREA REFLEXELOR DUPĂ DISTRUGEREA UNI. REFLEXUL CORNEAN Principiu teoretic: reflex de protejare. membrele ipsilaterale cu labirintul distrus se mişcă nesistematizat. cu un timp de latenţă relativ scurt. La rotirea lentă a centrifugei broasca îşi flectează coloana vertebrală în direcţia opusă mişcării iar la o învârtire mai rapidă se aşează prin săritură în direcţia opusă mişcării. Aşezând broasca în apă aceasta va înota în cerc. Modul de lucru: broasca este aşezată pe un disc orizontal situat pe axa unei centrifuge. Modul de lucru: aşezăm broasca pe spate şi ea se întoarce în poziţie normală. aşezat în apă broasca se va scufunda. se închid pleoapele şi se produce retracţia bulbului ocular. polisinaptic. apoi se roteşte lent acul distrugând labirintul de acea parte. Modul de lucru: se introduce acul unei siringi în organul auditiv al animalului şi se injectează 1 ml de soluţie de procaină. După distrugerea labirintelor reflexul de întoarcere şi reflexul compas nu mai pot fi declanşate. polisinaptic. vizuali. sensibile la durere. Modul de lucru: atingem suprafaţa corneei cu un fir de păr sau un obiect ascuţit. . receptorii sunt de fapt terminaţii libere situate în cornee. Dacă distrugem şi labirintul de partea opusă broasca nu va mai putea înota. receptorii sunt situaţi în mai multe părţi ale corpului (cutanaţi.

Aşezaţi broasca într-un bazin cu apă. REFLEXUL DE FLEXIUNE (APĂRARE) Principiu teoretic: reflex polisinaptic. broasca îndepărtează membrul de stimulul dureros. Broasca se fixează prin maxilarul inferior pe un stativ cu o clemă de os. iar în cazul în care aceasta este împiedicată chiar şi labele opuse.5%. Animalul poate fi stimulat prin împingere din spate să sară? 4. se introduce foarfeca în gură şi cu o singură mişcare se secţionează capul deasupra liniei ochilor. Modul de lucru: aplicăm pe abdomenul broaştei suspendate hârtie de filtru îmbibată în H2SO4 0. Pentru examinarea reflexelor măduva spinării se menţine intactă. şi se declanşează mişcarea membrelor ipsilaterale cu care broasca încearcă să îndepărteze hârtia. Musculatura pare să fie fermă sau flască la palpare? Există tonus muscular? 3. exteroceptiv. timpul de latenţă este proporţională cu intensitatea excitantului. prin receptori cutanaţi. Înainte de a fixa broasca pe stativ efectuaţi următoarele teste şi notaţi rezultatele pe fişa de lucru: 1. se produce flexia membrului. În această reacţie ia parte cel mai intens laba cea mai apropiată de agentul excitant. exteroceptiv. timpul de latenţă este proporţională cu intensitatea excitantului şi prezintă fenomenul de iradiere. EXAMINAREA IRADIERII REFLEXULUI Principiu teoretic: reflex polisinaptic. Broasca se prinde în mâna stângă. primăvara. . Strângeţi uşor muşchii de pe gambă. broasca va îmbrăţişa bagheta similar cu mişcarea cu care îmbrăţişează în timpul împerecherii (reflexul este cel mai caracteristic în cazul masculului. în timpul perioadei de împerechere).32 Lucrări practice de fiziologie REFLEXE PE BROASCĂ SPINALĂ PREGĂTIREA ANIMALULUI (BROASCA SPINALĂ) Se pregăteşte o broască spinală prin decapitare. prin receptori cutanaţi. Broasca fiind aşezată în poziţie normală trageţi uşor în spate un membru posterior. REFLEXUL DE GRATAJ Principiu teoretic: reflex plurisinaptic. Modul de lucru: excităm receptorii cutanaţi ai animalului suspendat: ciupim cu o pensă un membru posterior. În momentul în care îi daţi drumul laba este readusă în poziţia iniţială? 2. Încearcă să înoate? Reuşeşte sau se scufundă? Pe baza rezultatelor obţinute încercaţi să explicaţi fenomenele! REFLEXUL DE ÎMBRĂŢIŞARE Principiu teoretic: reflex plurisinaptic. exteroceptiv. exteroceptiv. Modul de lucru: excităm pielea de pe abdomenul broaştei suspendate cu o baghetă de sticlă.

5%) Notaţi pe fişele de lucru în rândul corespunzător fiecărei concentraţii frecvenţa şi amplitudinea stimulului necesar pentru a obţine inhibiţie. Pe măsură ce piciorul este coborât aplicăm cu stimulatorul un stimul tetanizant moderat modificând amplitudinea stimulului (voltajul). 3. Se introduce sub nervul sciatic o bucată de vată cu procaină şi se controlează dispariţia reflexului de flexiune din minut în minut. Declanşăm reflexul de flexiune prin imersia labei stângi în acid acetic glacial 0. 5%) cu spălarea labei animalului după fiecare administrare. Spălăm membrul cu apă distilată. Putem declanşa reflexul de flexiune al membrului jupuit prin imersia în acid sulfuric al membrului rămas intact (iradierea reflexului). Pregătim o broască spinală şi se declanşează reflexul de flexiune prin imersia labei animalului în acid sulfuric 0. Disecând musculatura identificăm nervul sciatic.5%. Repetăm experimentul cu concentraţii progresiv crescânde (1%. aceasta nu se mai declanşează. Datorită îndepărtării receptorilor cutanaţi reflexul nu se mai declanşează. Modul de lucru: 1. STUDIUL INHIBIŢIEI ANTAGONISTE Principiu teoretic: fiecare mişcare a extremităţilor este realizată prin contracţia muşchilor agonişti şi relaxarea concomitentă a muşchilor antagonişti (prin intermediul centrilor din măduva spinării). apoi jupuim laba respectivă şi o reintroducem în acid sulfuric. ANALIZA ARCULUI REFLEX Principiu teoretic: declanşarea oricărui reflex necesită integritatea anatomică şi funcţională a arcului reflex. Repetaţi experimentul cu concentraţii crescânde de acid acetic glacial (1%. Distrugerea centrilor reflecşi se realizează prin distrugerea măduvei. 2. şi se observă creşterea amplitudinii reflexului în funcţie de intensitatea excitantului (legile lui Pflüger). 2%. Modul de lucru: 1. . Dacă în timpul flexiei ciupim membrul stâng se produce flexia acestuia concomitent cu relaxarea (extensia) membrului drept.25%.Examinarea reflexelor la om şi broască 33 Modul de lucru: aplicăm un excitant chimic (acid acetic glacial 0. Spălăm membrul intact cu apă distilată apoi incizăm pielea pe faţa posterioară a coapsei. după care dispar toate reflexele spinale. Stimulând puternic un grup muscular putem inhiba muşchii antagonişti.25%) la nivelul labei animalului şi demonstrăm reflexul de flexiune (vezi mai sus). 3%. În cazul lezării oricărei părţi a arcului reflex. După distrugerea măduvei excitarea mecanică sau electrică a fibrelor eferente (nerv sciatic) este urmată de contracţie musculară. 3%. Ciupim un deget de pe membrul drept al unei broaşte spinale suspendate şi declanşăm flexia membrului. 2%. Se agaţă cârligul stimulatorului de piciorul drept al broaştei. 2. După dispariţia reflexului efectuăm testul pentru reflexul de grataj şi constatăm că laba anesteziată reacţionează ceea ce denotă că paralizia fibrelor motorii este un proces mai tardiv decât cea a fibrelor senzitive. Pentru control declanşăm reflexul de flexiune prin imersia labei în acid sulfuric.

34 Lucrări practice de fiziologie DEMONSTRAREA FENOMENULUI DE SUMAŢIE TEMPORALĂ Principiu teoretic: excitarea rapidă cu stimuli sub prag duce la contracţie prin fenomenul de sumaţie temporală. Mai întâi folosim stimuli peste prag.3ml de soluţie de stricnină 1%. După distrugerea măduvei spinării aceste fenomene dispar. Datorită blocării GlyR chiar şi cei mai slabi excitanţi. Modul de lucru: excităm cu un stimulator biologic un membru al unei broaşte suspendate. la fiecare excitaţie răspunsul va fi contracţia musculaturii membrului. INFLUENŢA STRICHNINEI ASUPRA EXCITAŢIEI Principiu teoretic: stricnina este un blocant al receptorilor de glicină (glicina fiind principalul neurotransmiţător de tip inhibitor la nivelul măduvei spinării). apoi apar tresăriri izolate. cu caracter de convulsie. iar mai târziu convulsii generalizate.2-0. determină o stare de excitaţie puternică şi generalizată manifestată prin contracţia tuturor muşchilor scheletici. . Se aşează broasca într-o cutie Petri şi la fiecare minut se verifică excitabilitatea prin lovirea uşoară a marginii cutiei. Modul de lucru: se pregăteşte o broască spinală şi se injectează subcutanat 0. iar prin efectul de sumaţie se declanşează flexia membrului. Apoi excităm acelaşi membru cu un tren de stimuli sub prag (fără efect individual). La început animalul nu reacţionează la aceşti stimuli de intensitate mică. care în condiţii normale sunt subliminali.

Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”. aplicat pe tendonul bicepsului. examinatorul percută poleacele propriu. dacă obţineţi un reflex foarte exagerat (amplu) îl notaţi cu „++”. prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”. O modalitate simplă de a lungi muşchiul este de a lovi tendonul cu un ciocan de reflexe (Figura 12). Ciocan de reflexe standard. complet relaxat din partea pacientului. diminuate / abolite. Prin alungirea scurtă a unui muşchi este stimulat fusul neuromuscular şi se va conduce un impuls electric până la măduva spinării.Examinarea reflexelor la om şi broască 35 EXAMINAREA REFLEXELOR LA OM REFLEXELE OSTEOTENDINASE Reflexele reprezintă nişte răspunsuri motorii rapide. Reflexul tricipital (C6-C8) Modul de lucru: braţul examinat. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”. . Reflexul bicipital (C5-C6) Modul de lucru: subiectul stă complet relaxat. Se aplică o lovitură uşoară la nivelul tendonului tricipital. predictibile la variaţi stimuli. Ce mişcare rezultă din contracţia muşchiului biceps? Efectuaţi reflexul bilateral. În această parte a lucrării practice se testează reflexele iniţiate de alungirea muşchilor. accentuate. deasupra olecranului. este ridicată la orizontală (cu cotul flectat) fiind susţinut la nivelul plicii cotului de mâna examinatorului (vezi şi Figura 13B). la nivelul plicii cotului (vezi şi Figura 13A). în decubit dorsal. Reflexele se explorează bilateral. de obicei insuficientă pentru a produce o mişcare foarte evidentă. cu antebraţul flectat şi cu mâna în supinaţie. prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”. Figura 12. Ce mişcare rezultă din contracţia muşchiului biceps? Efectuaţi reflexul bilateral. Ele pot fi normale. comparativ şi simetric. Aici neuronul senzitiv va efectua în general sinapsă şi cu un interneuron dar în cazul reflexelor osteotendinoase mai important este faptul că va stimula direct motoneuroni care ca şi răspuns vor iniţia o contracţie musculară. Se simte o discretă contracţie a muşchiului biceps brahii. dacă obţineţi un reflex foarte exagerat (amplu) îl notaţi cu „++”.

prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”.36 Lucrări practice de fiziologie Reflexul rotulian (L2-L4) Modul de lucru: subiectul stă întins pe pat (eventual stă pe scaun cu picioarele încrucişate). Cum se numeşte muşchiul care se contractă? Ce mişcare rezultă din contracţie? Efectuaţi reflexul bilateral. piciorul atârnând liber. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”. Realizarea reflexelor osteotendinoase. prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”. ridică uşor picioarele (la un subiect care stă relaxat se produce flexia spontană a gambei) şi percută tendonului rotulian (vezi şi Figura 13C). dacă obţineţi un reflex foarte exagerat (amplu) îl notaţi cu „++”. celălalt picior este flectat din genunchi cu gamba sprijinită pe scaun. . Cum se numeşte muşchiul care se contractă? Ce mişcare rezultă din contracţie? Efectuaţi reflexul bilateral. dacă obţineţi un reflex foarte exagerat (amplu) îl notaţi cu „++”. examinatorul îşi aşează mâna sub genunchi. Figura 13. Reflexul achilean (L5-S1) Modul de lucru: subiectul stă într-un picior pe lângă un scaun. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”. se percută tendonul Achilean şi se observă rezultatul (vezi şi Figura 13D).

Reflexul plantar. mijlociu (Th9-10 – în dreptul ombilicului) şi inferior (Th11-12 – paralel cu arcada inghinală). Ele se determină superior (Th7-8 – paralel cu rebordul costal). prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”. Figura 14. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”. Reflexul cutanat plantar (L5-S1): excitarea tegumentelor de pe faţa externă a plantei de la călcâi spre degete produce flexia plantară a degetelor (Figura 14A). Reflexe cutanate abdominale: se obţin prin excitarea cu un ac a tegumentelor abdominale. Aceasta poate să apară fiziologic până la vârsta de 2 ani. radiculite. Efectuaţi reflexul bilateral. Se explorează mai dificil la obezi şi la pacienţi cu musculatura foarte dezvoltată. constând în contracţia muşchiului subiacent în cazul unei stimulări cutanate superficiale. de îndepărtare. Pacientul este aşezat în decubit dorsal cu membrele inferioare în semiflexie. După această vârstă. reflexul este patologic şi apare in leziuni ale căilor piramidale. Sunt abolite în leziuni ale arcului reflex medular (polinevrite. poliomielită).Examinarea reflexelor la om şi broască 37 REFLEXELE CUTANATE Reflexele cutanate sunt reflexe polisinaptice. Producerea extensiei halucelui însoţită de răsfirarea degetelor în formă de evantai la excitarea cu un ac a feţei plantare a piciorului constituie reflexul (semnul) lui Babinski (Figura 14B). .

Durata contracţiei şi relaxării muşchilor striaţi este influenţată de nivelul hormonilor tiroidieni circulanţi. creând dificultăţi în stabilirea precisă a sfârşitului relaxării. este aşezat în genunchi pe un scaun. VO este perpendiculara pe linia de bază. Traseul. S = stimulul (percuţia tendonului lui Achile). Din punctul Q .38 Lucrări practice de fiziologie REFLEXOGRAMA ACHILEANĂ PRINCIPII TEORETICE Reflexograma achileană (RA) reprezintă înscrierea grafică a contracţiei şi relaxării muşchiului triceps sural ca urmare a percuţiei tendonului lui Achile. A = artefactele de la sfârşitul relaxării (se datorează oscilaţiilor piciorului la sfârşitul reflexului) Deoarece sfârşitul fazei descendente a curbei are o serie de neregularităţi (A) care artefactează încrucişarea RA cu linia de bază. în cazul înregistrării cu ajutorul unei fotocelule electrice. Se împarte VO in două părţi egale obţinându-se punctul M. C = undă amplă ascendentă corespunzătoare contracţiei. este artefactat de mişcarea creată de lovitura de ciocan. N = perioada corespunzătore conducerii influxului nervos de la receptori la măduvă şi apoi înapoi la muşchi. Plantele relaxate se plasează în zona de înregistrare a reflexografului. Figura 15. are un aspect monofazic (Figura 15). s-a convenit să se utilizeze pentru interpretarea rezultatelor numai prima jumătate a versantului descendent al curbei. Se trasează paralela MQ cu linia de bază. Calcularea semitimpului relaxării (T) se efectuează astfel: din vârful curbei (V) se trasează bisectoarea VO. motiv pentru care metoda se mai numeşte şi „măsurarea semitimpului de relaxare”. ţinându-şi trunchiul drept şi sprijinindu-se bine cu mâinile pe spătarul scaunului. Aparatură necesară: − reflexograf − ciocan de reflexe Tehnica înregistrării: pacientul cu picioarele goale. Reflexograma achileană. R = relaxarea tricepsului sural.

Distanţa SP corespunde semitimpului relaxării (vezi şi Figura 16). t3) afişaţi de aparat pentru fiecare înregistrare. iar peste această vârstă între 280 şi 360 ms. de cel puţin 3 ori. Interpretaţi rezultatul. Figura 16.Examinarea reflexelor la om şi broască 39 se duce o linie paralelă cu VO ce întretaie linia de bază realizând punctul P. . Conform tehnicii de înregistrare descrise mai sus înregistraţi reflexograma achileană bilateral. Calculaţi T pentru fiecare. t2. Calcularea semitimpului relaxării. Calculaţi o medie. Interpretarea rezultatelor: valorile normale ale T sub vârsta de 40 ani sunt cuprinse între 260 şi 340 ms. Introduceţi în tabelul de pe fişa de lucru cei trei timp (t1. Durata RA este „scurtată” în hipertiroidie şi este „alungită” in hipotiroidie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful