Examinarea reflexelor la om şi broască

29

EXAMINAREA REFLEXELOR LA OM ŞI BROASCĂ
Dr. Orbán-Kis Károly, Biolog Bărbat Gheorghe

PRINCIPII TEORETICE
La baza activităţii sistemului nervos stă funcţia reflexă, care înfăptuieşte legătura dintre diferitele segmente ale organismului precum şi între organism şi mediul înconjurător. Actul reflex reprezintă de fapt procesul fiziologic de răspuns la acţiunea unui stimul ce acţionează asupra unui anumit câmp receptor şi are ca substrat anatomic arcul reflex (Figura 11). Aceasta este constituit din receptor (exteroceptori, interoceptori, etc.), cale aferentă (nervul senzitiv), centrul reflex (situat la diferite nivele ale sistemului nervos central), cale eferentă (de obicei nervul motor) şi organul efector (muşchi, glandă). Producerea unui reflex necesită integritatea arcului reflex, lezarea oricărei componente ducând la modificări calitative şi cantitative ale răspunsului reflex.

Figura 11. Arcul reflex format din: 1. receptor; 2. cale aferentă; 3. centru; 4. cale eferentă; 5. organ efector. În funcţie de mecanismul de producere, reflexele pot fi condiţionate şi necondiţionate. Reflexele necondiţionate sunt înnăscute (prezente deci la toţi indivizii unei specii, esenţiale pentru viaţa individului) şi pot fi: simple (clipit, tuse, strănut) sau complexe (alimentar, de apărare). Reflexele condiţionate se elaborează în cursul vieţii. Orice excitant indiferent care coincide de mai multe ori, în anumite condiţii, cu acţiunea unui excitant necondiţionat, poate deveni condiţionat, altfel spus poate să declanşeze un anumit răspuns. Ca urmare, astfel de reflexe pot fi elaborate în tot cursul vieţii, dar în acelaşi timp are loc şi pierderea reflexelor condiţionate care nu mai sunt necesare individului (fenomenul de stingere). În funcţie de numărul sinapselor interpuse pe traiectul arcului reflex, reflexele pot fi monosinaptice şi polisinaptice. Reflexele monosinaptice (miotatice, osteotendinoase): axonul fibrei aferente face sinapsă direct cu motoneuronul medular, fără interpunere de neuroni intercalari. Calea de transmitere are viteză mare de conducere, timp de latenţă foarte scurt (sub 1-2 msec) sunt

obiect fierbinte). unul mai puternic determină contracţia muşchilor membrului respectiv (legea unilateralităţii). La aplicarea unor excitanţi cu intensitate gradat crescândă. Studierea reflexelor şi analiza arcului reflex pe broasca intactă. Fenomenul a fost descris de Eduard Pflüger (1829 . SCOPUL LUCRĂRII 1. 2. Cele mai tipice reflexe polisinaptice sunt cele de flexie care constau dintr-o contracţie musculară de îndepărtare a unui agent nociv (înţepătură. apoi determină participarea unui număr mai mare de grupe musculare (legea iradierii) iar la excitanţi extrem de puternici sunt antrenaţi toţi muşchii corpului (legea generaIizării). Iradierea este caracteristică reflexelor polisinaptice.30 Lucrări practice de fiziologie strict limitate şi nu iradiază (creşterea intensităţii stimulului are drept urmare doar producerea unei contracţii reflexe mai puternice). Înregistrarea reflexogramei achiliene. Timpul lor reflex este mai lung (8-12 msec) iar răspunsul reflex este proporţional cu intensitatea stimulului declanşator. creşterea intensităţii determină iradierea excitaţiei şi la membrul de partea opusă (legea simetriei). Studierea reflexelor pe om.1910) pe broasca spinală: un excitant slab determină contracţia doar a unui muşchi (legea localizării). 3. broasca spinală. Reflexele polisinaptice se caracterizează prin prezenţa pe traiectul arcului reflex a 1 sau mai mulţi interneuroni. . răspunsul motor antrenează din ce în ce mai multe grupe musculare.

receptorii sunt situaţi în mai multe părţi ale corpului (cutanaţi. receptorii sunt de fapt terminaţii libere situate în cornee. Dacă distrugem şi labirintul de partea opusă broasca nu va mai putea înota. După distrugerea labirintelor reflexul de întoarcere şi reflexul compas nu mai pot fi declanşate. REFLEXUL COMPAS Principiu teoretic: reflex complex. membrele ipsilaterale cu labirintul distrus se mişcă nesistematizat. vestibulari). cu un timp de latenţă relativ scurt. polisinaptic. vizuali. La rotirea lentă a centrifugei broasca îşi flectează coloana vertebrală în direcţia opusă mişcării iar la o învârtire mai rapidă se aşează prin săritură în direcţia opusă mişcării.Examinarea reflexelor la om şi broască 31 REFLEXE PE BROASCĂ INTACTĂ REFLEXUL DE ÎNTOARCERE Principiu teoretic: reflex complex. polisinaptic. Repetăm experimentul după distrugerea labirintelor (vezi mai jos). aşezat în apă broasca se va scufunda. Modul de lucru: se introduce acul unei siringi în organul auditiv al animalului şi se injectează 1 ml de soluţie de procaină. se închid pleoapele şi se produce retracţia bulbului ocular. . EXPLORAREA REFLEXELOR DUPĂ DISTRUGEREA UNI. primar dependent de receptori vestibulari. apoi se roteşte lent acul distrugând labirintul de acea parte. Modul de lucru: aşezăm broasca pe spate şi ea se întoarce în poziţie normală.ŞI BILATERALĂ A LABIRINTELOR Principiu teoretic: distrugerea labirintelor afectează toate reflexele ce depind de receptori vestibulari. Modul de lucru: broasca este aşezată pe un disc orizontal situat pe axa unei centrifuge. REFLEXUL CORNEAN Principiu teoretic: reflex de protejare. Aşezând broasca în apă aceasta va înota în cerc. Nu se declanşează în cazul distrugerii sistemului labirintic. sensibile la durere. Modul de lucru: atingem suprafaţa corneei cu un fir de păr sau un obiect ascuţit.

prin receptori cutanaţi. exteroceptiv. Pentru examinarea reflexelor măduva spinării se menţine intactă. Animalul poate fi stimulat prin împingere din spate să sară? 4. prin receptori cutanaţi. în timpul perioadei de împerechere). primăvara. REFLEXUL DE FLEXIUNE (APĂRARE) Principiu teoretic: reflex polisinaptic.32 Lucrări practice de fiziologie REFLEXE PE BROASCĂ SPINALĂ PREGĂTIREA ANIMALULUI (BROASCA SPINALĂ) Se pregăteşte o broască spinală prin decapitare. se produce flexia membrului. Strângeţi uşor muşchii de pe gambă. Modul de lucru: aplicăm pe abdomenul broaştei suspendate hârtie de filtru îmbibată în H2SO4 0. se introduce foarfeca în gură şi cu o singură mişcare se secţionează capul deasupra liniei ochilor. timpul de latenţă este proporţională cu intensitatea excitantului. În această reacţie ia parte cel mai intens laba cea mai apropiată de agentul excitant. În momentul în care îi daţi drumul laba este readusă în poziţia iniţială? 2. Aşezaţi broasca într-un bazin cu apă. timpul de latenţă este proporţională cu intensitatea excitantului şi prezintă fenomenul de iradiere. Încearcă să înoate? Reuşeşte sau se scufundă? Pe baza rezultatelor obţinute încercaţi să explicaţi fenomenele! REFLEXUL DE ÎMBRĂŢIŞARE Principiu teoretic: reflex plurisinaptic. exteroceptiv. broasca va îmbrăţişa bagheta similar cu mişcarea cu care îmbrăţişează în timpul împerecherii (reflexul este cel mai caracteristic în cazul masculului. . exteroceptiv. Broasca se fixează prin maxilarul inferior pe un stativ cu o clemă de os. Broasca fiind aşezată în poziţie normală trageţi uşor în spate un membru posterior. Musculatura pare să fie fermă sau flască la palpare? Există tonus muscular? 3. EXAMINAREA IRADIERII REFLEXULUI Principiu teoretic: reflex polisinaptic. Modul de lucru: excităm pielea de pe abdomenul broaştei suspendate cu o baghetă de sticlă. exteroceptiv.5%. Modul de lucru: excităm receptorii cutanaţi ai animalului suspendat: ciupim cu o pensă un membru posterior. Broasca se prinde în mâna stângă. iar în cazul în care aceasta este împiedicată chiar şi labele opuse. şi se declanşează mişcarea membrelor ipsilaterale cu care broasca încearcă să îndepărteze hârtia. Înainte de a fixa broasca pe stativ efectuaţi următoarele teste şi notaţi rezultatele pe fişa de lucru: 1. broasca îndepărtează membrul de stimulul dureros. REFLEXUL DE GRATAJ Principiu teoretic: reflex plurisinaptic.

STUDIUL INHIBIŢIEI ANTAGONISTE Principiu teoretic: fiecare mişcare a extremităţilor este realizată prin contracţia muşchilor agonişti şi relaxarea concomitentă a muşchilor antagonişti (prin intermediul centrilor din măduva spinării). Ciupim un deget de pe membrul drept al unei broaşte spinale suspendate şi declanşăm flexia membrului. ANALIZA ARCULUI REFLEX Principiu teoretic: declanşarea oricărui reflex necesită integritatea anatomică şi funcţională a arcului reflex. După distrugerea măduvei excitarea mecanică sau electrică a fibrelor eferente (nerv sciatic) este urmată de contracţie musculară. 3%. După dispariţia reflexului efectuăm testul pentru reflexul de grataj şi constatăm că laba anesteziată reacţionează ceea ce denotă că paralizia fibrelor motorii este un proces mai tardiv decât cea a fibrelor senzitive. Se agaţă cârligul stimulatorului de piciorul drept al broaştei. aceasta nu se mai declanşează. Putem declanşa reflexul de flexiune al membrului jupuit prin imersia în acid sulfuric al membrului rămas intact (iradierea reflexului). Distrugerea centrilor reflecşi se realizează prin distrugerea măduvei. Pe măsură ce piciorul este coborât aplicăm cu stimulatorul un stimul tetanizant moderat modificând amplitudinea stimulului (voltajul). 5%) cu spălarea labei animalului după fiecare administrare. . Pregătim o broască spinală şi se declanşează reflexul de flexiune prin imersia labei animalului în acid sulfuric 0. Modul de lucru: 1. 3. Disecând musculatura identificăm nervul sciatic. În cazul lezării oricărei părţi a arcului reflex. 3%. 2%.25%) la nivelul labei animalului şi demonstrăm reflexul de flexiune (vezi mai sus).25%. apoi jupuim laba respectivă şi o reintroducem în acid sulfuric. Modul de lucru: 1. 2. Dacă în timpul flexiei ciupim membrul stâng se produce flexia acestuia concomitent cu relaxarea (extensia) membrului drept. Pentru control declanşăm reflexul de flexiune prin imersia labei în acid sulfuric.Examinarea reflexelor la om şi broască 33 Modul de lucru: aplicăm un excitant chimic (acid acetic glacial 0. Stimulând puternic un grup muscular putem inhiba muşchii antagonişti. Se introduce sub nervul sciatic o bucată de vată cu procaină şi se controlează dispariţia reflexului de flexiune din minut în minut. şi se observă creşterea amplitudinii reflexului în funcţie de intensitatea excitantului (legile lui Pflüger). după care dispar toate reflexele spinale. 2. Repetăm experimentul cu concentraţii progresiv crescânde (1%. Spălăm membrul intact cu apă distilată apoi incizăm pielea pe faţa posterioară a coapsei. Spălăm membrul cu apă distilată.5%. Datorită îndepărtării receptorilor cutanaţi reflexul nu se mai declanşează. Declanşăm reflexul de flexiune prin imersia labei stângi în acid acetic glacial 0. Repetaţi experimentul cu concentraţii crescânde de acid acetic glacial (1%. 5%) Notaţi pe fişele de lucru în rândul corespunzător fiecărei concentraţii frecvenţa şi amplitudinea stimulului necesar pentru a obţine inhibiţie. 2%.

cu caracter de convulsie.2-0. iar prin efectul de sumaţie se declanşează flexia membrului. apoi apar tresăriri izolate. Apoi excităm acelaşi membru cu un tren de stimuli sub prag (fără efect individual).34 Lucrări practice de fiziologie DEMONSTRAREA FENOMENULUI DE SUMAŢIE TEMPORALĂ Principiu teoretic: excitarea rapidă cu stimuli sub prag duce la contracţie prin fenomenul de sumaţie temporală. La început animalul nu reacţionează la aceşti stimuli de intensitate mică. Modul de lucru: excităm cu un stimulator biologic un membru al unei broaşte suspendate. INFLUENŢA STRICHNINEI ASUPRA EXCITAŢIEI Principiu teoretic: stricnina este un blocant al receptorilor de glicină (glicina fiind principalul neurotransmiţător de tip inhibitor la nivelul măduvei spinării). care în condiţii normale sunt subliminali. Mai întâi folosim stimuli peste prag. la fiecare excitaţie răspunsul va fi contracţia musculaturii membrului. iar mai târziu convulsii generalizate. determină o stare de excitaţie puternică şi generalizată manifestată prin contracţia tuturor muşchilor scheletici. Datorită blocării GlyR chiar şi cei mai slabi excitanţi. . Modul de lucru: se pregăteşte o broască spinală şi se injectează subcutanat 0. După distrugerea măduvei spinării aceste fenomene dispar. Se aşează broasca într-o cutie Petri şi la fiecare minut se verifică excitabilitatea prin lovirea uşoară a marginii cutiei.3ml de soluţie de stricnină 1%.

O modalitate simplă de a lungi muşchiul este de a lovi tendonul cu un ciocan de reflexe (Figura 12). deasupra olecranului. Reflexul bicipital (C5-C6) Modul de lucru: subiectul stă complet relaxat. Reflexul tricipital (C6-C8) Modul de lucru: braţul examinat. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”. complet relaxat din partea pacientului. În această parte a lucrării practice se testează reflexele iniţiate de alungirea muşchilor. Ce mişcare rezultă din contracţia muşchiului biceps? Efectuaţi reflexul bilateral. dacă obţineţi un reflex foarte exagerat (amplu) îl notaţi cu „++”. Se simte o discretă contracţie a muşchiului biceps brahii. examinatorul percută poleacele propriu. diminuate / abolite. . la nivelul plicii cotului (vezi şi Figura 13A). de obicei insuficientă pentru a produce o mişcare foarte evidentă. Ele pot fi normale. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”. dacă obţineţi un reflex foarte exagerat (amplu) îl notaţi cu „++”. prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”. cu antebraţul flectat şi cu mâna în supinaţie. Prin alungirea scurtă a unui muşchi este stimulat fusul neuromuscular şi se va conduce un impuls electric până la măduva spinării. prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”. este ridicată la orizontală (cu cotul flectat) fiind susţinut la nivelul plicii cotului de mâna examinatorului (vezi şi Figura 13B). accentuate. Ciocan de reflexe standard. Figura 12.Examinarea reflexelor la om şi broască 35 EXAMINAREA REFLEXELOR LA OM REFLEXELE OSTEOTENDINASE Reflexele reprezintă nişte răspunsuri motorii rapide. Reflexele se explorează bilateral. comparativ şi simetric. aplicat pe tendonul bicepsului. predictibile la variaţi stimuli. Ce mişcare rezultă din contracţia muşchiului biceps? Efectuaţi reflexul bilateral. în decubit dorsal. Se aplică o lovitură uşoară la nivelul tendonului tricipital. Aici neuronul senzitiv va efectua în general sinapsă şi cu un interneuron dar în cazul reflexelor osteotendinoase mai important este faptul că va stimula direct motoneuroni care ca şi răspuns vor iniţia o contracţie musculară.

piciorul atârnând liber. dacă obţineţi un reflex foarte exagerat (amplu) îl notaţi cu „++”. prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”. Reflexul achilean (L5-S1) Modul de lucru: subiectul stă într-un picior pe lângă un scaun. Figura 13. Cum se numeşte muşchiul care se contractă? Ce mişcare rezultă din contracţie? Efectuaţi reflexul bilateral. examinatorul îşi aşează mâna sub genunchi. se percută tendonul Achilean şi se observă rezultatul (vezi şi Figura 13D). . dacă obţineţi un reflex foarte exagerat (amplu) îl notaţi cu „++”. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”. ridică uşor picioarele (la un subiect care stă relaxat se produce flexia spontană a gambei) şi percută tendonului rotulian (vezi şi Figura 13C). prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”. Realizarea reflexelor osteotendinoase.36 Lucrări practice de fiziologie Reflexul rotulian (L2-L4) Modul de lucru: subiectul stă întins pe pat (eventual stă pe scaun cu picioarele încrucişate). Cum se numeşte muşchiul care se contractă? Ce mişcare rezultă din contracţie? Efectuaţi reflexul bilateral. celălalt picior este flectat din genunchi cu gamba sprijinită pe scaun.

Pacientul este aşezat în decubit dorsal cu membrele inferioare în semiflexie. radiculite. de îndepărtare. reflexul este patologic şi apare in leziuni ale căilor piramidale. Reflexul plantar. După această vârstă.Examinarea reflexelor la om şi broască 37 REFLEXELE CUTANATE Reflexele cutanate sunt reflexe polisinaptice. Sunt abolite în leziuni ale arcului reflex medular (polinevrite. prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”. Figura 14. Aceasta poate să apară fiziologic până la vârsta de 2 ani. . Producerea extensiei halucelui însoţită de răsfirarea degetelor în formă de evantai la excitarea cu un ac a feţei plantare a piciorului constituie reflexul (semnul) lui Babinski (Figura 14B). Se explorează mai dificil la obezi şi la pacienţi cu musculatura foarte dezvoltată. Reflexe cutanate abdominale: se obţin prin excitarea cu un ac a tegumentelor abdominale. Ele se determină superior (Th7-8 – paralel cu rebordul costal). poliomielită). constând în contracţia muşchiului subiacent în cazul unei stimulări cutanate superficiale. Reflexul cutanat plantar (L5-S1): excitarea tegumentelor de pe faţa externă a plantei de la călcâi spre degete produce flexia plantară a degetelor (Figura 14A). mijlociu (Th9-10 – în dreptul ombilicului) şi inferior (Th11-12 – paralel cu arcada inghinală). Efectuaţi reflexul bilateral.

Calcularea semitimpului relaxării (T) se efectuează astfel: din vârful curbei (V) se trasează bisectoarea VO. este aşezat în genunchi pe un scaun. R = relaxarea tricepsului sural. Din punctul Q . Se împarte VO in două părţi egale obţinându-se punctul M. Aparatură necesară: − reflexograf − ciocan de reflexe Tehnica înregistrării: pacientul cu picioarele goale. Reflexograma achileană. s-a convenit să se utilizeze pentru interpretarea rezultatelor numai prima jumătate a versantului descendent al curbei. Se trasează paralela MQ cu linia de bază. creând dificultăţi în stabilirea precisă a sfârşitului relaxării. Durata contracţiei şi relaxării muşchilor striaţi este influenţată de nivelul hormonilor tiroidieni circulanţi. este artefactat de mişcarea creată de lovitura de ciocan. motiv pentru care metoda se mai numeşte şi „măsurarea semitimpului de relaxare”. Traseul.38 Lucrări practice de fiziologie REFLEXOGRAMA ACHILEANĂ PRINCIPII TEORETICE Reflexograma achileană (RA) reprezintă înscrierea grafică a contracţiei şi relaxării muşchiului triceps sural ca urmare a percuţiei tendonului lui Achile. are un aspect monofazic (Figura 15). în cazul înregistrării cu ajutorul unei fotocelule electrice. N = perioada corespunzătore conducerii influxului nervos de la receptori la măduvă şi apoi înapoi la muşchi. A = artefactele de la sfârşitul relaxării (se datorează oscilaţiilor piciorului la sfârşitul reflexului) Deoarece sfârşitul fazei descendente a curbei are o serie de neregularităţi (A) care artefactează încrucişarea RA cu linia de bază. S = stimulul (percuţia tendonului lui Achile). Plantele relaxate se plasează în zona de înregistrare a reflexografului. C = undă amplă ascendentă corespunzătoare contracţiei. VO este perpendiculara pe linia de bază. Figura 15. ţinându-şi trunchiul drept şi sprijinindu-se bine cu mâinile pe spătarul scaunului.

. Introduceţi în tabelul de pe fişa de lucru cei trei timp (t1. Calcularea semitimpului relaxării. t3) afişaţi de aparat pentru fiecare înregistrare. Distanţa SP corespunde semitimpului relaxării (vezi şi Figura 16). Figura 16. Conform tehnicii de înregistrare descrise mai sus înregistraţi reflexograma achileană bilateral. Interpretarea rezultatelor: valorile normale ale T sub vârsta de 40 ani sunt cuprinse între 260 şi 340 ms. de cel puţin 3 ori. t2. Calculaţi o medie.Examinarea reflexelor la om şi broască 39 se duce o linie paralelă cu VO ce întretaie linia de bază realizând punctul P. Calculaţi T pentru fiecare. Durata RA este „scurtată” în hipertiroidie şi este „alungită” in hipotiroidie. Interpretaţi rezultatul. iar peste această vârstă între 280 şi 360 ms.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful