Examinarea reflexelor la om şi broască

29

EXAMINAREA REFLEXELOR LA OM ŞI BROASCĂ
Dr. Orbán-Kis Károly, Biolog Bărbat Gheorghe

PRINCIPII TEORETICE
La baza activităţii sistemului nervos stă funcţia reflexă, care înfăptuieşte legătura dintre diferitele segmente ale organismului precum şi între organism şi mediul înconjurător. Actul reflex reprezintă de fapt procesul fiziologic de răspuns la acţiunea unui stimul ce acţionează asupra unui anumit câmp receptor şi are ca substrat anatomic arcul reflex (Figura 11). Aceasta este constituit din receptor (exteroceptori, interoceptori, etc.), cale aferentă (nervul senzitiv), centrul reflex (situat la diferite nivele ale sistemului nervos central), cale eferentă (de obicei nervul motor) şi organul efector (muşchi, glandă). Producerea unui reflex necesită integritatea arcului reflex, lezarea oricărei componente ducând la modificări calitative şi cantitative ale răspunsului reflex.

Figura 11. Arcul reflex format din: 1. receptor; 2. cale aferentă; 3. centru; 4. cale eferentă; 5. organ efector. În funcţie de mecanismul de producere, reflexele pot fi condiţionate şi necondiţionate. Reflexele necondiţionate sunt înnăscute (prezente deci la toţi indivizii unei specii, esenţiale pentru viaţa individului) şi pot fi: simple (clipit, tuse, strănut) sau complexe (alimentar, de apărare). Reflexele condiţionate se elaborează în cursul vieţii. Orice excitant indiferent care coincide de mai multe ori, în anumite condiţii, cu acţiunea unui excitant necondiţionat, poate deveni condiţionat, altfel spus poate să declanşeze un anumit răspuns. Ca urmare, astfel de reflexe pot fi elaborate în tot cursul vieţii, dar în acelaşi timp are loc şi pierderea reflexelor condiţionate care nu mai sunt necesare individului (fenomenul de stingere). În funcţie de numărul sinapselor interpuse pe traiectul arcului reflex, reflexele pot fi monosinaptice şi polisinaptice. Reflexele monosinaptice (miotatice, osteotendinoase): axonul fibrei aferente face sinapsă direct cu motoneuronul medular, fără interpunere de neuroni intercalari. Calea de transmitere are viteză mare de conducere, timp de latenţă foarte scurt (sub 1-2 msec) sunt

unul mai puternic determină contracţia muşchilor membrului respectiv (legea unilateralităţii). . răspunsul motor antrenează din ce în ce mai multe grupe musculare. Timpul lor reflex este mai lung (8-12 msec) iar răspunsul reflex este proporţional cu intensitatea stimulului declanşator. Reflexele polisinaptice se caracterizează prin prezenţa pe traiectul arcului reflex a 1 sau mai mulţi interneuroni. Iradierea este caracteristică reflexelor polisinaptice. 3.30 Lucrări practice de fiziologie strict limitate şi nu iradiază (creşterea intensităţii stimulului are drept urmare doar producerea unei contracţii reflexe mai puternice). Studierea reflexelor pe om. broasca spinală. obiect fierbinte). Înregistrarea reflexogramei achiliene. SCOPUL LUCRĂRII 1. Cele mai tipice reflexe polisinaptice sunt cele de flexie care constau dintr-o contracţie musculară de îndepărtare a unui agent nociv (înţepătură. Fenomenul a fost descris de Eduard Pflüger (1829 .1910) pe broasca spinală: un excitant slab determină contracţia doar a unui muşchi (legea localizării). Studierea reflexelor şi analiza arcului reflex pe broasca intactă. creşterea intensităţii determină iradierea excitaţiei şi la membrul de partea opusă (legea simetriei). 2. La aplicarea unor excitanţi cu intensitate gradat crescândă. apoi determină participarea unui număr mai mare de grupe musculare (legea iradierii) iar la excitanţi extrem de puternici sunt antrenaţi toţi muşchii corpului (legea generaIizării).

vestibulari).ŞI BILATERALĂ A LABIRINTELOR Principiu teoretic: distrugerea labirintelor afectează toate reflexele ce depind de receptori vestibulari. Modul de lucru: broasca este aşezată pe un disc orizontal situat pe axa unei centrifuge. Modul de lucru: aşezăm broasca pe spate şi ea se întoarce în poziţie normală. se închid pleoapele şi se produce retracţia bulbului ocular. Dacă distrugem şi labirintul de partea opusă broasca nu va mai putea înota. cu un timp de latenţă relativ scurt. polisinaptic. Repetăm experimentul după distrugerea labirintelor (vezi mai jos). La rotirea lentă a centrifugei broasca îşi flectează coloana vertebrală în direcţia opusă mişcării iar la o învârtire mai rapidă se aşează prin săritură în direcţia opusă mişcării. EXPLORAREA REFLEXELOR DUPĂ DISTRUGEREA UNI. receptorii sunt situaţi în mai multe părţi ale corpului (cutanaţi. primar dependent de receptori vestibulari. După distrugerea labirintelor reflexul de întoarcere şi reflexul compas nu mai pot fi declanşate. aşezat în apă broasca se va scufunda. Modul de lucru: atingem suprafaţa corneei cu un fir de păr sau un obiect ascuţit. . Modul de lucru: se introduce acul unei siringi în organul auditiv al animalului şi se injectează 1 ml de soluţie de procaină. polisinaptic. vizuali.Examinarea reflexelor la om şi broască 31 REFLEXE PE BROASCĂ INTACTĂ REFLEXUL DE ÎNTOARCERE Principiu teoretic: reflex complex. apoi se roteşte lent acul distrugând labirintul de acea parte. REFLEXUL CORNEAN Principiu teoretic: reflex de protejare. Nu se declanşează în cazul distrugerii sistemului labirintic. membrele ipsilaterale cu labirintul distrus se mişcă nesistematizat. receptorii sunt de fapt terminaţii libere situate în cornee. REFLEXUL COMPAS Principiu teoretic: reflex complex. Aşezând broasca în apă aceasta va înota în cerc. sensibile la durere.

broasca îndepărtează membrul de stimulul dureros. Broasca se fixează prin maxilarul inferior pe un stativ cu o clemă de os. prin receptori cutanaţi. exteroceptiv. în timpul perioadei de împerechere). Musculatura pare să fie fermă sau flască la palpare? Există tonus muscular? 3. Broasca se prinde în mâna stângă. prin receptori cutanaţi. Animalul poate fi stimulat prin împingere din spate să sară? 4. REFLEXUL DE GRATAJ Principiu teoretic: reflex plurisinaptic. Broasca fiind aşezată în poziţie normală trageţi uşor în spate un membru posterior. Modul de lucru: excităm receptorii cutanaţi ai animalului suspendat: ciupim cu o pensă un membru posterior. se introduce foarfeca în gură şi cu o singură mişcare se secţionează capul deasupra liniei ochilor. În această reacţie ia parte cel mai intens laba cea mai apropiată de agentul excitant. EXAMINAREA IRADIERII REFLEXULUI Principiu teoretic: reflex polisinaptic. iar în cazul în care aceasta este împiedicată chiar şi labele opuse. se produce flexia membrului. Încearcă să înoate? Reuşeşte sau se scufundă? Pe baza rezultatelor obţinute încercaţi să explicaţi fenomenele! REFLEXUL DE ÎMBRĂŢIŞARE Principiu teoretic: reflex plurisinaptic. Modul de lucru: aplicăm pe abdomenul broaştei suspendate hârtie de filtru îmbibată în H2SO4 0. Înainte de a fixa broasca pe stativ efectuaţi următoarele teste şi notaţi rezultatele pe fişa de lucru: 1. timpul de latenţă este proporţională cu intensitatea excitantului şi prezintă fenomenul de iradiere. exteroceptiv. REFLEXUL DE FLEXIUNE (APĂRARE) Principiu teoretic: reflex polisinaptic. timpul de latenţă este proporţională cu intensitatea excitantului. Strângeţi uşor muşchii de pe gambă.32 Lucrări practice de fiziologie REFLEXE PE BROASCĂ SPINALĂ PREGĂTIREA ANIMALULUI (BROASCA SPINALĂ) Se pregăteşte o broască spinală prin decapitare. Pentru examinarea reflexelor măduva spinării se menţine intactă. broasca va îmbrăţişa bagheta similar cu mişcarea cu care îmbrăţişează în timpul împerecherii (reflexul este cel mai caracteristic în cazul masculului. exteroceptiv. . Aşezaţi broasca într-un bazin cu apă. Modul de lucru: excităm pielea de pe abdomenul broaştei suspendate cu o baghetă de sticlă. primăvara. În momentul în care îi daţi drumul laba este readusă în poziţia iniţială? 2. şi se declanşează mişcarea membrelor ipsilaterale cu care broasca încearcă să îndepărteze hârtia. exteroceptiv.5%.

şi se observă creşterea amplitudinii reflexului în funcţie de intensitatea excitantului (legile lui Pflüger).5%. 2. Modul de lucru: 1. aceasta nu se mai declanşează. 3. 5%) cu spălarea labei animalului după fiecare administrare. 3%. Stimulând puternic un grup muscular putem inhiba muşchii antagonişti. după care dispar toate reflexele spinale. . apoi jupuim laba respectivă şi o reintroducem în acid sulfuric. După distrugerea măduvei excitarea mecanică sau electrică a fibrelor eferente (nerv sciatic) este urmată de contracţie musculară. Pregătim o broască spinală şi se declanşează reflexul de flexiune prin imersia labei animalului în acid sulfuric 0. 2%. Pe măsură ce piciorul este coborât aplicăm cu stimulatorul un stimul tetanizant moderat modificând amplitudinea stimulului (voltajul).Examinarea reflexelor la om şi broască 33 Modul de lucru: aplicăm un excitant chimic (acid acetic glacial 0. Disecând musculatura identificăm nervul sciatic. După dispariţia reflexului efectuăm testul pentru reflexul de grataj şi constatăm că laba anesteziată reacţionează ceea ce denotă că paralizia fibrelor motorii este un proces mai tardiv decât cea a fibrelor senzitive.25%. Modul de lucru: 1. Spălăm membrul cu apă distilată. Dacă în timpul flexiei ciupim membrul stâng se produce flexia acestuia concomitent cu relaxarea (extensia) membrului drept. Repetaţi experimentul cu concentraţii crescânde de acid acetic glacial (1%. Spălăm membrul intact cu apă distilată apoi incizăm pielea pe faţa posterioară a coapsei. Repetăm experimentul cu concentraţii progresiv crescânde (1%. Datorită îndepărtării receptorilor cutanaţi reflexul nu se mai declanşează. ANALIZA ARCULUI REFLEX Principiu teoretic: declanşarea oricărui reflex necesită integritatea anatomică şi funcţională a arcului reflex. 5%) Notaţi pe fişele de lucru în rândul corespunzător fiecărei concentraţii frecvenţa şi amplitudinea stimulului necesar pentru a obţine inhibiţie. Pentru control declanşăm reflexul de flexiune prin imersia labei în acid sulfuric. 2%. Putem declanşa reflexul de flexiune al membrului jupuit prin imersia în acid sulfuric al membrului rămas intact (iradierea reflexului). STUDIUL INHIBIŢIEI ANTAGONISTE Principiu teoretic: fiecare mişcare a extremităţilor este realizată prin contracţia muşchilor agonişti şi relaxarea concomitentă a muşchilor antagonişti (prin intermediul centrilor din măduva spinării). În cazul lezării oricărei părţi a arcului reflex. Se introduce sub nervul sciatic o bucată de vată cu procaină şi se controlează dispariţia reflexului de flexiune din minut în minut. 2. 3%. Se agaţă cârligul stimulatorului de piciorul drept al broaştei. Ciupim un deget de pe membrul drept al unei broaşte spinale suspendate şi declanşăm flexia membrului. Declanşăm reflexul de flexiune prin imersia labei stângi în acid acetic glacial 0.25%) la nivelul labei animalului şi demonstrăm reflexul de flexiune (vezi mai sus). Distrugerea centrilor reflecşi se realizează prin distrugerea măduvei.

34 Lucrări practice de fiziologie DEMONSTRAREA FENOMENULUI DE SUMAŢIE TEMPORALĂ Principiu teoretic: excitarea rapidă cu stimuli sub prag duce la contracţie prin fenomenul de sumaţie temporală. iar mai târziu convulsii generalizate. După distrugerea măduvei spinării aceste fenomene dispar.2-0. Modul de lucru: excităm cu un stimulator biologic un membru al unei broaşte suspendate. iar prin efectul de sumaţie se declanşează flexia membrului. Apoi excităm acelaşi membru cu un tren de stimuli sub prag (fără efect individual). cu caracter de convulsie. Modul de lucru: se pregăteşte o broască spinală şi se injectează subcutanat 0. . apoi apar tresăriri izolate. La început animalul nu reacţionează la aceşti stimuli de intensitate mică. INFLUENŢA STRICHNINEI ASUPRA EXCITAŢIEI Principiu teoretic: stricnina este un blocant al receptorilor de glicină (glicina fiind principalul neurotransmiţător de tip inhibitor la nivelul măduvei spinării).3ml de soluţie de stricnină 1%. determină o stare de excitaţie puternică şi generalizată manifestată prin contracţia tuturor muşchilor scheletici. Se aşează broasca într-o cutie Petri şi la fiecare minut se verifică excitabilitatea prin lovirea uşoară a marginii cutiei. Mai întâi folosim stimuli peste prag. Datorită blocării GlyR chiar şi cei mai slabi excitanţi. la fiecare excitaţie răspunsul va fi contracţia musculaturii membrului. care în condiţii normale sunt subliminali.

Prin alungirea scurtă a unui muşchi este stimulat fusul neuromuscular şi se va conduce un impuls electric până la măduva spinării. Reflexul tricipital (C6-C8) Modul de lucru: braţul examinat. dacă obţineţi un reflex foarte exagerat (amplu) îl notaţi cu „++”. diminuate / abolite. prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”. Figura 12. predictibile la variaţi stimuli. dacă obţineţi un reflex foarte exagerat (amplu) îl notaţi cu „++”. examinatorul percută poleacele propriu. Ele pot fi normale. O modalitate simplă de a lungi muşchiul este de a lovi tendonul cu un ciocan de reflexe (Figura 12). Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”.Examinarea reflexelor la om şi broască 35 EXAMINAREA REFLEXELOR LA OM REFLEXELE OSTEOTENDINASE Reflexele reprezintă nişte răspunsuri motorii rapide. prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”. Aici neuronul senzitiv va efectua în general sinapsă şi cu un interneuron dar în cazul reflexelor osteotendinoase mai important este faptul că va stimula direct motoneuroni care ca şi răspuns vor iniţia o contracţie musculară. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”. la nivelul plicii cotului (vezi şi Figura 13A). În această parte a lucrării practice se testează reflexele iniţiate de alungirea muşchilor. complet relaxat din partea pacientului. Ciocan de reflexe standard. Ce mişcare rezultă din contracţia muşchiului biceps? Efectuaţi reflexul bilateral. Se simte o discretă contracţie a muşchiului biceps brahii. Se aplică o lovitură uşoară la nivelul tendonului tricipital. de obicei insuficientă pentru a produce o mişcare foarte evidentă. comparativ şi simetric. în decubit dorsal. Reflexele se explorează bilateral. accentuate. este ridicată la orizontală (cu cotul flectat) fiind susţinut la nivelul plicii cotului de mâna examinatorului (vezi şi Figura 13B). . cu antebraţul flectat şi cu mâna în supinaţie. deasupra olecranului. Reflexul bicipital (C5-C6) Modul de lucru: subiectul stă complet relaxat. aplicat pe tendonul bicepsului. Ce mişcare rezultă din contracţia muşchiului biceps? Efectuaţi reflexul bilateral.

. Reflexul achilean (L5-S1) Modul de lucru: subiectul stă într-un picior pe lângă un scaun. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”. Figura 13. Cum se numeşte muşchiul care se contractă? Ce mişcare rezultă din contracţie? Efectuaţi reflexul bilateral. se percută tendonul Achilean şi se observă rezultatul (vezi şi Figura 13D). Cum se numeşte muşchiul care se contractă? Ce mişcare rezultă din contracţie? Efectuaţi reflexul bilateral.36 Lucrări practice de fiziologie Reflexul rotulian (L2-L4) Modul de lucru: subiectul stă întins pe pat (eventual stă pe scaun cu picioarele încrucişate). celălalt picior este flectat din genunchi cu gamba sprijinită pe scaun. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”. dacă obţineţi un reflex foarte exagerat (amplu) îl notaţi cu „++”. dacă obţineţi un reflex foarte exagerat (amplu) îl notaţi cu „++”. ridică uşor picioarele (la un subiect care stă relaxat se produce flexia spontană a gambei) şi percută tendonului rotulian (vezi şi Figura 13C). prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”. prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”. piciorul atârnând liber. Realizarea reflexelor osteotendinoase. examinatorul îşi aşează mâna sub genunchi.

Sunt abolite în leziuni ale arcului reflex medular (polinevrite. poliomielită). prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”. . mijlociu (Th9-10 – în dreptul ombilicului) şi inferior (Th11-12 – paralel cu arcada inghinală). Reflexul plantar. de îndepărtare. Reflexul cutanat plantar (L5-S1): excitarea tegumentelor de pe faţa externă a plantei de la călcâi spre degete produce flexia plantară a degetelor (Figura 14A). Producerea extensiei halucelui însoţită de răsfirarea degetelor în formă de evantai la excitarea cu un ac a feţei plantare a piciorului constituie reflexul (semnul) lui Babinski (Figura 14B). Ele se determină superior (Th7-8 – paralel cu rebordul costal). Pacientul este aşezat în decubit dorsal cu membrele inferioare în semiflexie.Examinarea reflexelor la om şi broască 37 REFLEXELE CUTANATE Reflexele cutanate sunt reflexe polisinaptice. După această vârstă. constând în contracţia muşchiului subiacent în cazul unei stimulări cutanate superficiale. Aceasta poate să apară fiziologic până la vârsta de 2 ani. reflexul este patologic şi apare in leziuni ale căilor piramidale. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”. radiculite. Efectuaţi reflexul bilateral. Figura 14. Reflexe cutanate abdominale: se obţin prin excitarea cu un ac a tegumentelor abdominale. Se explorează mai dificil la obezi şi la pacienţi cu musculatura foarte dezvoltată.

Plantele relaxate se plasează în zona de înregistrare a reflexografului. Durata contracţiei şi relaxării muşchilor striaţi este influenţată de nivelul hormonilor tiroidieni circulanţi. S = stimulul (percuţia tendonului lui Achile). are un aspect monofazic (Figura 15).38 Lucrări practice de fiziologie REFLEXOGRAMA ACHILEANĂ PRINCIPII TEORETICE Reflexograma achileană (RA) reprezintă înscrierea grafică a contracţiei şi relaxării muşchiului triceps sural ca urmare a percuţiei tendonului lui Achile. A = artefactele de la sfârşitul relaxării (se datorează oscilaţiilor piciorului la sfârşitul reflexului) Deoarece sfârşitul fazei descendente a curbei are o serie de neregularităţi (A) care artefactează încrucişarea RA cu linia de bază. R = relaxarea tricepsului sural. Traseul. C = undă amplă ascendentă corespunzătoare contracţiei. este aşezat în genunchi pe un scaun. este artefactat de mişcarea creată de lovitura de ciocan. Din punctul Q . Se împarte VO in două părţi egale obţinându-se punctul M. Se trasează paralela MQ cu linia de bază. creând dificultăţi în stabilirea precisă a sfârşitului relaxării. Reflexograma achileană. VO este perpendiculara pe linia de bază. Calcularea semitimpului relaxării (T) se efectuează astfel: din vârful curbei (V) se trasează bisectoarea VO. în cazul înregistrării cu ajutorul unei fotocelule electrice. N = perioada corespunzătore conducerii influxului nervos de la receptori la măduvă şi apoi înapoi la muşchi. motiv pentru care metoda se mai numeşte şi „măsurarea semitimpului de relaxare”. ţinându-şi trunchiul drept şi sprijinindu-se bine cu mâinile pe spătarul scaunului. Aparatură necesară: − reflexograf − ciocan de reflexe Tehnica înregistrării: pacientul cu picioarele goale. Figura 15. s-a convenit să se utilizeze pentru interpretarea rezultatelor numai prima jumătate a versantului descendent al curbei.

Interpretaţi rezultatul. Calculaţi T pentru fiecare. Calcularea semitimpului relaxării. Interpretarea rezultatelor: valorile normale ale T sub vârsta de 40 ani sunt cuprinse între 260 şi 340 ms. Introduceţi în tabelul de pe fişa de lucru cei trei timp (t1. Distanţa SP corespunde semitimpului relaxării (vezi şi Figura 16). t3) afişaţi de aparat pentru fiecare înregistrare. . Figura 16. Durata RA este „scurtată” în hipertiroidie şi este „alungită” in hipotiroidie. iar peste această vârstă între 280 şi 360 ms. Calculaţi o medie. Conform tehnicii de înregistrare descrise mai sus înregistraţi reflexograma achileană bilateral. de cel puţin 3 ori.Examinarea reflexelor la om şi broască 39 se duce o linie paralelă cu VO ce întretaie linia de bază realizând punctul P. t2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful