P. 1
examinarea reflexelor la om si broasca

examinarea reflexelor la om si broasca

|Views: 4|Likes:
Published by Melinda Matyas

More info:

Published by: Melinda Matyas on May 15, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/19/2013

pdf

text

original

Examinarea reflexelor la om şi broască

29

EXAMINAREA REFLEXELOR LA OM ŞI BROASCĂ
Dr. Orbán-Kis Károly, Biolog Bărbat Gheorghe

PRINCIPII TEORETICE
La baza activităţii sistemului nervos stă funcţia reflexă, care înfăptuieşte legătura dintre diferitele segmente ale organismului precum şi între organism şi mediul înconjurător. Actul reflex reprezintă de fapt procesul fiziologic de răspuns la acţiunea unui stimul ce acţionează asupra unui anumit câmp receptor şi are ca substrat anatomic arcul reflex (Figura 11). Aceasta este constituit din receptor (exteroceptori, interoceptori, etc.), cale aferentă (nervul senzitiv), centrul reflex (situat la diferite nivele ale sistemului nervos central), cale eferentă (de obicei nervul motor) şi organul efector (muşchi, glandă). Producerea unui reflex necesită integritatea arcului reflex, lezarea oricărei componente ducând la modificări calitative şi cantitative ale răspunsului reflex.

Figura 11. Arcul reflex format din: 1. receptor; 2. cale aferentă; 3. centru; 4. cale eferentă; 5. organ efector. În funcţie de mecanismul de producere, reflexele pot fi condiţionate şi necondiţionate. Reflexele necondiţionate sunt înnăscute (prezente deci la toţi indivizii unei specii, esenţiale pentru viaţa individului) şi pot fi: simple (clipit, tuse, strănut) sau complexe (alimentar, de apărare). Reflexele condiţionate se elaborează în cursul vieţii. Orice excitant indiferent care coincide de mai multe ori, în anumite condiţii, cu acţiunea unui excitant necondiţionat, poate deveni condiţionat, altfel spus poate să declanşeze un anumit răspuns. Ca urmare, astfel de reflexe pot fi elaborate în tot cursul vieţii, dar în acelaşi timp are loc şi pierderea reflexelor condiţionate care nu mai sunt necesare individului (fenomenul de stingere). În funcţie de numărul sinapselor interpuse pe traiectul arcului reflex, reflexele pot fi monosinaptice şi polisinaptice. Reflexele monosinaptice (miotatice, osteotendinoase): axonul fibrei aferente face sinapsă direct cu motoneuronul medular, fără interpunere de neuroni intercalari. Calea de transmitere are viteză mare de conducere, timp de latenţă foarte scurt (sub 1-2 msec) sunt

1910) pe broasca spinală: un excitant slab determină contracţia doar a unui muşchi (legea localizării). Iradierea este caracteristică reflexelor polisinaptice. Reflexele polisinaptice se caracterizează prin prezenţa pe traiectul arcului reflex a 1 sau mai mulţi interneuroni. Timpul lor reflex este mai lung (8-12 msec) iar răspunsul reflex este proporţional cu intensitatea stimulului declanşator. Fenomenul a fost descris de Eduard Pflüger (1829 . unul mai puternic determină contracţia muşchilor membrului respectiv (legea unilateralităţii). obiect fierbinte). Studierea reflexelor şi analiza arcului reflex pe broasca intactă. apoi determină participarea unui număr mai mare de grupe musculare (legea iradierii) iar la excitanţi extrem de puternici sunt antrenaţi toţi muşchii corpului (legea generaIizării). broasca spinală. răspunsul motor antrenează din ce în ce mai multe grupe musculare. 3. Înregistrarea reflexogramei achiliene. La aplicarea unor excitanţi cu intensitate gradat crescândă.30 Lucrări practice de fiziologie strict limitate şi nu iradiază (creşterea intensităţii stimulului are drept urmare doar producerea unei contracţii reflexe mai puternice). . 2. SCOPUL LUCRĂRII 1. Cele mai tipice reflexe polisinaptice sunt cele de flexie care constau dintr-o contracţie musculară de îndepărtare a unui agent nociv (înţepătură. creşterea intensităţii determină iradierea excitaţiei şi la membrul de partea opusă (legea simetriei). Studierea reflexelor pe om.

apoi se roteşte lent acul distrugând labirintul de acea parte. Nu se declanşează în cazul distrugerii sistemului labirintic. Repetăm experimentul după distrugerea labirintelor (vezi mai jos). Modul de lucru: atingem suprafaţa corneei cu un fir de păr sau un obiect ascuţit. . Modul de lucru: se introduce acul unei siringi în organul auditiv al animalului şi se injectează 1 ml de soluţie de procaină. Aşezând broasca în apă aceasta va înota în cerc. polisinaptic.ŞI BILATERALĂ A LABIRINTELOR Principiu teoretic: distrugerea labirintelor afectează toate reflexele ce depind de receptori vestibulari. cu un timp de latenţă relativ scurt. REFLEXUL COMPAS Principiu teoretic: reflex complex. Modul de lucru: aşezăm broasca pe spate şi ea se întoarce în poziţie normală. vizuali. receptorii sunt situaţi în mai multe părţi ale corpului (cutanaţi. se închid pleoapele şi se produce retracţia bulbului ocular. membrele ipsilaterale cu labirintul distrus se mişcă nesistematizat. După distrugerea labirintelor reflexul de întoarcere şi reflexul compas nu mai pot fi declanşate. Modul de lucru: broasca este aşezată pe un disc orizontal situat pe axa unei centrifuge. aşezat în apă broasca se va scufunda. primar dependent de receptori vestibulari.Examinarea reflexelor la om şi broască 31 REFLEXE PE BROASCĂ INTACTĂ REFLEXUL DE ÎNTOARCERE Principiu teoretic: reflex complex. La rotirea lentă a centrifugei broasca îşi flectează coloana vertebrală în direcţia opusă mişcării iar la o învârtire mai rapidă se aşează prin săritură în direcţia opusă mişcării. polisinaptic. EXPLORAREA REFLEXELOR DUPĂ DISTRUGEREA UNI. REFLEXUL CORNEAN Principiu teoretic: reflex de protejare. sensibile la durere. receptorii sunt de fapt terminaţii libere situate în cornee. vestibulari). Dacă distrugem şi labirintul de partea opusă broasca nu va mai putea înota.

EXAMINAREA IRADIERII REFLEXULUI Principiu teoretic: reflex polisinaptic. iar în cazul în care aceasta este împiedicată chiar şi labele opuse.32 Lucrări practice de fiziologie REFLEXE PE BROASCĂ SPINALĂ PREGĂTIREA ANIMALULUI (BROASCA SPINALĂ) Se pregăteşte o broască spinală prin decapitare. prin receptori cutanaţi. exteroceptiv. timpul de latenţă este proporţională cu intensitatea excitantului. Musculatura pare să fie fermă sau flască la palpare? Există tonus muscular? 3. primăvara. REFLEXUL DE FLEXIUNE (APĂRARE) Principiu teoretic: reflex polisinaptic. Modul de lucru: excităm pielea de pe abdomenul broaştei suspendate cu o baghetă de sticlă. în timpul perioadei de împerechere). exteroceptiv. broasca va îmbrăţişa bagheta similar cu mişcarea cu care îmbrăţişează în timpul împerecherii (reflexul este cel mai caracteristic în cazul masculului. Broasca fiind aşezată în poziţie normală trageţi uşor în spate un membru posterior. Animalul poate fi stimulat prin împingere din spate să sară? 4. Modul de lucru: aplicăm pe abdomenul broaştei suspendate hârtie de filtru îmbibată în H2SO4 0. se produce flexia membrului. Broasca se fixează prin maxilarul inferior pe un stativ cu o clemă de os. se introduce foarfeca în gură şi cu o singură mişcare se secţionează capul deasupra liniei ochilor. Broasca se prinde în mâna stângă. broasca îndepărtează membrul de stimulul dureros. . exteroceptiv. În această reacţie ia parte cel mai intens laba cea mai apropiată de agentul excitant. Strângeţi uşor muşchii de pe gambă. Aşezaţi broasca într-un bazin cu apă. Pentru examinarea reflexelor măduva spinării se menţine intactă. exteroceptiv. În momentul în care îi daţi drumul laba este readusă în poziţia iniţială? 2. şi se declanşează mişcarea membrelor ipsilaterale cu care broasca încearcă să îndepărteze hârtia. Modul de lucru: excităm receptorii cutanaţi ai animalului suspendat: ciupim cu o pensă un membru posterior. timpul de latenţă este proporţională cu intensitatea excitantului şi prezintă fenomenul de iradiere. Înainte de a fixa broasca pe stativ efectuaţi următoarele teste şi notaţi rezultatele pe fişa de lucru: 1. Încearcă să înoate? Reuşeşte sau se scufundă? Pe baza rezultatelor obţinute încercaţi să explicaţi fenomenele! REFLEXUL DE ÎMBRĂŢIŞARE Principiu teoretic: reflex plurisinaptic. REFLEXUL DE GRATAJ Principiu teoretic: reflex plurisinaptic. prin receptori cutanaţi.5%.

2. Declanşăm reflexul de flexiune prin imersia labei stângi în acid acetic glacial 0. După dispariţia reflexului efectuăm testul pentru reflexul de grataj şi constatăm că laba anesteziată reacţionează ceea ce denotă că paralizia fibrelor motorii este un proces mai tardiv decât cea a fibrelor senzitive. Spălăm membrul intact cu apă distilată apoi incizăm pielea pe faţa posterioară a coapsei. Stimulând puternic un grup muscular putem inhiba muşchii antagonişti.Examinarea reflexelor la om şi broască 33 Modul de lucru: aplicăm un excitant chimic (acid acetic glacial 0. 3. după care dispar toate reflexele spinale. 5%) cu spălarea labei animalului după fiecare administrare. . În cazul lezării oricărei părţi a arcului reflex. Pentru control declanşăm reflexul de flexiune prin imersia labei în acid sulfuric. Distrugerea centrilor reflecşi se realizează prin distrugerea măduvei. Repetăm experimentul cu concentraţii progresiv crescânde (1%. 3%.5%. Disecând musculatura identificăm nervul sciatic. 2.25%. apoi jupuim laba respectivă şi o reintroducem în acid sulfuric. 5%) Notaţi pe fişele de lucru în rândul corespunzător fiecărei concentraţii frecvenţa şi amplitudinea stimulului necesar pentru a obţine inhibiţie. şi se observă creşterea amplitudinii reflexului în funcţie de intensitatea excitantului (legile lui Pflüger). Modul de lucru: 1. 3%. Datorită îndepărtării receptorilor cutanaţi reflexul nu se mai declanşează. Dacă în timpul flexiei ciupim membrul stâng se produce flexia acestuia concomitent cu relaxarea (extensia) membrului drept. Se agaţă cârligul stimulatorului de piciorul drept al broaştei.25%) la nivelul labei animalului şi demonstrăm reflexul de flexiune (vezi mai sus). Pregătim o broască spinală şi se declanşează reflexul de flexiune prin imersia labei animalului în acid sulfuric 0. STUDIUL INHIBIŢIEI ANTAGONISTE Principiu teoretic: fiecare mişcare a extremităţilor este realizată prin contracţia muşchilor agonişti şi relaxarea concomitentă a muşchilor antagonişti (prin intermediul centrilor din măduva spinării). Modul de lucru: 1. 2%. După distrugerea măduvei excitarea mecanică sau electrică a fibrelor eferente (nerv sciatic) este urmată de contracţie musculară. Repetaţi experimentul cu concentraţii crescânde de acid acetic glacial (1%. Se introduce sub nervul sciatic o bucată de vată cu procaină şi se controlează dispariţia reflexului de flexiune din minut în minut. Putem declanşa reflexul de flexiune al membrului jupuit prin imersia în acid sulfuric al membrului rămas intact (iradierea reflexului). Ciupim un deget de pe membrul drept al unei broaşte spinale suspendate şi declanşăm flexia membrului. Pe măsură ce piciorul este coborât aplicăm cu stimulatorul un stimul tetanizant moderat modificând amplitudinea stimulului (voltajul). 2%. ANALIZA ARCULUI REFLEX Principiu teoretic: declanşarea oricărui reflex necesită integritatea anatomică şi funcţională a arcului reflex. Spălăm membrul cu apă distilată. aceasta nu se mai declanşează.

iar prin efectul de sumaţie se declanşează flexia membrului. Modul de lucru: se pregăteşte o broască spinală şi se injectează subcutanat 0. La început animalul nu reacţionează la aceşti stimuli de intensitate mică. cu caracter de convulsie. După distrugerea măduvei spinării aceste fenomene dispar. care în condiţii normale sunt subliminali. la fiecare excitaţie răspunsul va fi contracţia musculaturii membrului. .2-0. determină o stare de excitaţie puternică şi generalizată manifestată prin contracţia tuturor muşchilor scheletici. apoi apar tresăriri izolate. INFLUENŢA STRICHNINEI ASUPRA EXCITAŢIEI Principiu teoretic: stricnina este un blocant al receptorilor de glicină (glicina fiind principalul neurotransmiţător de tip inhibitor la nivelul măduvei spinării).34 Lucrări practice de fiziologie DEMONSTRAREA FENOMENULUI DE SUMAŢIE TEMPORALĂ Principiu teoretic: excitarea rapidă cu stimuli sub prag duce la contracţie prin fenomenul de sumaţie temporală. Modul de lucru: excităm cu un stimulator biologic un membru al unei broaşte suspendate. Se aşează broasca într-o cutie Petri şi la fiecare minut se verifică excitabilitatea prin lovirea uşoară a marginii cutiei. iar mai târziu convulsii generalizate. Datorită blocării GlyR chiar şi cei mai slabi excitanţi. Apoi excităm acelaşi membru cu un tren de stimuli sub prag (fără efect individual). Mai întâi folosim stimuli peste prag.3ml de soluţie de stricnină 1%.

. Ele pot fi normale. prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”. cu antebraţul flectat şi cu mâna în supinaţie. aplicat pe tendonul bicepsului. dacă obţineţi un reflex foarte exagerat (amplu) îl notaţi cu „++”. dacă obţineţi un reflex foarte exagerat (amplu) îl notaţi cu „++”. Se simte o discretă contracţie a muşchiului biceps brahii. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”. comparativ şi simetric. este ridicată la orizontală (cu cotul flectat) fiind susţinut la nivelul plicii cotului de mâna examinatorului (vezi şi Figura 13B). la nivelul plicii cotului (vezi şi Figura 13A). predictibile la variaţi stimuli. în decubit dorsal.Examinarea reflexelor la om şi broască 35 EXAMINAREA REFLEXELOR LA OM REFLEXELE OSTEOTENDINASE Reflexele reprezintă nişte răspunsuri motorii rapide. Ciocan de reflexe standard. O modalitate simplă de a lungi muşchiul este de a lovi tendonul cu un ciocan de reflexe (Figura 12). Reflexele se explorează bilateral. Ce mişcare rezultă din contracţia muşchiului biceps? Efectuaţi reflexul bilateral. În această parte a lucrării practice se testează reflexele iniţiate de alungirea muşchilor. accentuate. deasupra olecranului. Figura 12. diminuate / abolite. Aici neuronul senzitiv va efectua în general sinapsă şi cu un interneuron dar în cazul reflexelor osteotendinoase mai important este faptul că va stimula direct motoneuroni care ca şi răspuns vor iniţia o contracţie musculară. examinatorul percută poleacele propriu. complet relaxat din partea pacientului. Se aplică o lovitură uşoară la nivelul tendonului tricipital. Reflexul bicipital (C5-C6) Modul de lucru: subiectul stă complet relaxat. de obicei insuficientă pentru a produce o mişcare foarte evidentă. prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”. Prin alungirea scurtă a unui muşchi este stimulat fusul neuromuscular şi se va conduce un impuls electric până la măduva spinării. Ce mişcare rezultă din contracţia muşchiului biceps? Efectuaţi reflexul bilateral. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”. Reflexul tricipital (C6-C8) Modul de lucru: braţul examinat.

dacă obţineţi un reflex foarte exagerat (amplu) îl notaţi cu „++”. se percută tendonul Achilean şi se observă rezultatul (vezi şi Figura 13D). . Figura 13. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”. dacă obţineţi un reflex foarte exagerat (amplu) îl notaţi cu „++”. celălalt picior este flectat din genunchi cu gamba sprijinită pe scaun. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”. piciorul atârnând liber.36 Lucrări practice de fiziologie Reflexul rotulian (L2-L4) Modul de lucru: subiectul stă întins pe pat (eventual stă pe scaun cu picioarele încrucişate). prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”. Realizarea reflexelor osteotendinoase. prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”. Reflexul achilean (L5-S1) Modul de lucru: subiectul stă într-un picior pe lângă un scaun. Cum se numeşte muşchiul care se contractă? Ce mişcare rezultă din contracţie? Efectuaţi reflexul bilateral. Cum se numeşte muşchiul care se contractă? Ce mişcare rezultă din contracţie? Efectuaţi reflexul bilateral. ridică uşor picioarele (la un subiect care stă relaxat se produce flexia spontană a gambei) şi percută tendonului rotulian (vezi şi Figura 13C). examinatorul îşi aşează mâna sub genunchi.

Aceasta poate să apară fiziologic până la vârsta de 2 ani. Sunt abolite în leziuni ale arcului reflex medular (polinevrite. Se explorează mai dificil la obezi şi la pacienţi cu musculatura foarte dezvoltată. prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”. Ele se determină superior (Th7-8 – paralel cu rebordul costal). Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”. Reflexul plantar. Producerea extensiei halucelui însoţită de răsfirarea degetelor în formă de evantai la excitarea cu un ac a feţei plantare a piciorului constituie reflexul (semnul) lui Babinski (Figura 14B). poliomielită). constând în contracţia muşchiului subiacent în cazul unei stimulări cutanate superficiale. Reflexe cutanate abdominale: se obţin prin excitarea cu un ac a tegumentelor abdominale. Reflexul cutanat plantar (L5-S1): excitarea tegumentelor de pe faţa externă a plantei de la călcâi spre degete produce flexia plantară a degetelor (Figura 14A). Figura 14.Examinarea reflexelor la om şi broască 37 REFLEXELE CUTANATE Reflexele cutanate sunt reflexe polisinaptice. mijlociu (Th9-10 – în dreptul ombilicului) şi inferior (Th11-12 – paralel cu arcada inghinală). Efectuaţi reflexul bilateral. Pacientul este aşezat în decubit dorsal cu membrele inferioare în semiflexie. de îndepărtare. reflexul este patologic şi apare in leziuni ale căilor piramidale. . După această vârstă. radiculite.

motiv pentru care metoda se mai numeşte şi „măsurarea semitimpului de relaxare”. creând dificultăţi în stabilirea precisă a sfârşitului relaxării. Durata contracţiei şi relaxării muşchilor striaţi este influenţată de nivelul hormonilor tiroidieni circulanţi. are un aspect monofazic (Figura 15). ţinându-şi trunchiul drept şi sprijinindu-se bine cu mâinile pe spătarul scaunului. Traseul. N = perioada corespunzătore conducerii influxului nervos de la receptori la măduvă şi apoi înapoi la muşchi. Se trasează paralela MQ cu linia de bază. Reflexograma achileană. Din punctul Q . Calcularea semitimpului relaxării (T) se efectuează astfel: din vârful curbei (V) se trasează bisectoarea VO. este artefactat de mişcarea creată de lovitura de ciocan. Aparatură necesară: − reflexograf − ciocan de reflexe Tehnica înregistrării: pacientul cu picioarele goale. Figura 15. este aşezat în genunchi pe un scaun. C = undă amplă ascendentă corespunzătoare contracţiei. s-a convenit să se utilizeze pentru interpretarea rezultatelor numai prima jumătate a versantului descendent al curbei. în cazul înregistrării cu ajutorul unei fotocelule electrice. VO este perpendiculara pe linia de bază. R = relaxarea tricepsului sural. Plantele relaxate se plasează în zona de înregistrare a reflexografului. Se împarte VO in două părţi egale obţinându-se punctul M. A = artefactele de la sfârşitul relaxării (se datorează oscilaţiilor piciorului la sfârşitul reflexului) Deoarece sfârşitul fazei descendente a curbei are o serie de neregularităţi (A) care artefactează încrucişarea RA cu linia de bază.38 Lucrări practice de fiziologie REFLEXOGRAMA ACHILEANĂ PRINCIPII TEORETICE Reflexograma achileană (RA) reprezintă înscrierea grafică a contracţiei şi relaxării muşchiului triceps sural ca urmare a percuţiei tendonului lui Achile. S = stimulul (percuţia tendonului lui Achile).

de cel puţin 3 ori. Interpretaţi rezultatul. Calcularea semitimpului relaxării. Calculaţi T pentru fiecare. Distanţa SP corespunde semitimpului relaxării (vezi şi Figura 16). Conform tehnicii de înregistrare descrise mai sus înregistraţi reflexograma achileană bilateral. Durata RA este „scurtată” în hipertiroidie şi este „alungită” in hipotiroidie. Figura 16. iar peste această vârstă între 280 şi 360 ms. Introduceţi în tabelul de pe fişa de lucru cei trei timp (t1. Interpretarea rezultatelor: valorile normale ale T sub vârsta de 40 ani sunt cuprinse între 260 şi 340 ms. . t3) afişaţi de aparat pentru fiecare înregistrare. t2. Calculaţi o medie.Examinarea reflexelor la om şi broască 39 se duce o linie paralelă cu VO ce întretaie linia de bază realizând punctul P.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->