Examinarea reflexelor la om şi broască

29

EXAMINAREA REFLEXELOR LA OM ŞI BROASCĂ
Dr. Orbán-Kis Károly, Biolog Bărbat Gheorghe

PRINCIPII TEORETICE
La baza activităţii sistemului nervos stă funcţia reflexă, care înfăptuieşte legătura dintre diferitele segmente ale organismului precum şi între organism şi mediul înconjurător. Actul reflex reprezintă de fapt procesul fiziologic de răspuns la acţiunea unui stimul ce acţionează asupra unui anumit câmp receptor şi are ca substrat anatomic arcul reflex (Figura 11). Aceasta este constituit din receptor (exteroceptori, interoceptori, etc.), cale aferentă (nervul senzitiv), centrul reflex (situat la diferite nivele ale sistemului nervos central), cale eferentă (de obicei nervul motor) şi organul efector (muşchi, glandă). Producerea unui reflex necesită integritatea arcului reflex, lezarea oricărei componente ducând la modificări calitative şi cantitative ale răspunsului reflex.

Figura 11. Arcul reflex format din: 1. receptor; 2. cale aferentă; 3. centru; 4. cale eferentă; 5. organ efector. În funcţie de mecanismul de producere, reflexele pot fi condiţionate şi necondiţionate. Reflexele necondiţionate sunt înnăscute (prezente deci la toţi indivizii unei specii, esenţiale pentru viaţa individului) şi pot fi: simple (clipit, tuse, strănut) sau complexe (alimentar, de apărare). Reflexele condiţionate se elaborează în cursul vieţii. Orice excitant indiferent care coincide de mai multe ori, în anumite condiţii, cu acţiunea unui excitant necondiţionat, poate deveni condiţionat, altfel spus poate să declanşeze un anumit răspuns. Ca urmare, astfel de reflexe pot fi elaborate în tot cursul vieţii, dar în acelaşi timp are loc şi pierderea reflexelor condiţionate care nu mai sunt necesare individului (fenomenul de stingere). În funcţie de numărul sinapselor interpuse pe traiectul arcului reflex, reflexele pot fi monosinaptice şi polisinaptice. Reflexele monosinaptice (miotatice, osteotendinoase): axonul fibrei aferente face sinapsă direct cu motoneuronul medular, fără interpunere de neuroni intercalari. Calea de transmitere are viteză mare de conducere, timp de latenţă foarte scurt (sub 1-2 msec) sunt

creşterea intensităţii determină iradierea excitaţiei şi la membrul de partea opusă (legea simetriei). La aplicarea unor excitanţi cu intensitate gradat crescândă. Timpul lor reflex este mai lung (8-12 msec) iar răspunsul reflex este proporţional cu intensitatea stimulului declanşator. broasca spinală. Reflexele polisinaptice se caracterizează prin prezenţa pe traiectul arcului reflex a 1 sau mai mulţi interneuroni.30 Lucrări practice de fiziologie strict limitate şi nu iradiază (creşterea intensităţii stimulului are drept urmare doar producerea unei contracţii reflexe mai puternice). Înregistrarea reflexogramei achiliene. Iradierea este caracteristică reflexelor polisinaptice.1910) pe broasca spinală: un excitant slab determină contracţia doar a unui muşchi (legea localizării). apoi determină participarea unui număr mai mare de grupe musculare (legea iradierii) iar la excitanţi extrem de puternici sunt antrenaţi toţi muşchii corpului (legea generaIizării). obiect fierbinte). SCOPUL LUCRĂRII 1. 2. unul mai puternic determină contracţia muşchilor membrului respectiv (legea unilateralităţii). Cele mai tipice reflexe polisinaptice sunt cele de flexie care constau dintr-o contracţie musculară de îndepărtare a unui agent nociv (înţepătură. răspunsul motor antrenează din ce în ce mai multe grupe musculare. Studierea reflexelor şi analiza arcului reflex pe broasca intactă. Studierea reflexelor pe om. 3. . Fenomenul a fost descris de Eduard Pflüger (1829 .

EXPLORAREA REFLEXELOR DUPĂ DISTRUGEREA UNI. sensibile la durere. REFLEXUL CORNEAN Principiu teoretic: reflex de protejare. La rotirea lentă a centrifugei broasca îşi flectează coloana vertebrală în direcţia opusă mişcării iar la o învârtire mai rapidă se aşează prin săritură în direcţia opusă mişcării. primar dependent de receptori vestibulari. Dacă distrugem şi labirintul de partea opusă broasca nu va mai putea înota.ŞI BILATERALĂ A LABIRINTELOR Principiu teoretic: distrugerea labirintelor afectează toate reflexele ce depind de receptori vestibulari. se închid pleoapele şi se produce retracţia bulbului ocular. . Nu se declanşează în cazul distrugerii sistemului labirintic. După distrugerea labirintelor reflexul de întoarcere şi reflexul compas nu mai pot fi declanşate. Repetăm experimentul după distrugerea labirintelor (vezi mai jos). vizuali. receptorii sunt situaţi în mai multe părţi ale corpului (cutanaţi. polisinaptic. Modul de lucru: aşezăm broasca pe spate şi ea se întoarce în poziţie normală.Examinarea reflexelor la om şi broască 31 REFLEXE PE BROASCĂ INTACTĂ REFLEXUL DE ÎNTOARCERE Principiu teoretic: reflex complex. apoi se roteşte lent acul distrugând labirintul de acea parte. aşezat în apă broasca se va scufunda. cu un timp de latenţă relativ scurt. vestibulari). Modul de lucru: atingem suprafaţa corneei cu un fir de păr sau un obiect ascuţit. Aşezând broasca în apă aceasta va înota în cerc. REFLEXUL COMPAS Principiu teoretic: reflex complex. receptorii sunt de fapt terminaţii libere situate în cornee. polisinaptic. Modul de lucru: se introduce acul unei siringi în organul auditiv al animalului şi se injectează 1 ml de soluţie de procaină. membrele ipsilaterale cu labirintul distrus se mişcă nesistematizat. Modul de lucru: broasca este aşezată pe un disc orizontal situat pe axa unei centrifuge.

32 Lucrări practice de fiziologie REFLEXE PE BROASCĂ SPINALĂ PREGĂTIREA ANIMALULUI (BROASCA SPINALĂ) Se pregăteşte o broască spinală prin decapitare. În momentul în care îi daţi drumul laba este readusă în poziţia iniţială? 2. se produce flexia membrului. exteroceptiv. . se introduce foarfeca în gură şi cu o singură mişcare se secţionează capul deasupra liniei ochilor. Încearcă să înoate? Reuşeşte sau se scufundă? Pe baza rezultatelor obţinute încercaţi să explicaţi fenomenele! REFLEXUL DE ÎMBRĂŢIŞARE Principiu teoretic: reflex plurisinaptic. EXAMINAREA IRADIERII REFLEXULUI Principiu teoretic: reflex polisinaptic. Modul de lucru: excităm receptorii cutanaţi ai animalului suspendat: ciupim cu o pensă un membru posterior. Broasca fiind aşezată în poziţie normală trageţi uşor în spate un membru posterior. timpul de latenţă este proporţională cu intensitatea excitantului şi prezintă fenomenul de iradiere. Pentru examinarea reflexelor măduva spinării se menţine intactă. primăvara. Modul de lucru: excităm pielea de pe abdomenul broaştei suspendate cu o baghetă de sticlă. Aşezaţi broasca într-un bazin cu apă. Înainte de a fixa broasca pe stativ efectuaţi următoarele teste şi notaţi rezultatele pe fişa de lucru: 1. prin receptori cutanaţi. timpul de latenţă este proporţională cu intensitatea excitantului. şi se declanşează mişcarea membrelor ipsilaterale cu care broasca încearcă să îndepărteze hârtia. broasca va îmbrăţişa bagheta similar cu mişcarea cu care îmbrăţişează în timpul împerecherii (reflexul este cel mai caracteristic în cazul masculului. REFLEXUL DE FLEXIUNE (APĂRARE) Principiu teoretic: reflex polisinaptic. În această reacţie ia parte cel mai intens laba cea mai apropiată de agentul excitant. Animalul poate fi stimulat prin împingere din spate să sară? 4. Strângeţi uşor muşchii de pe gambă.5%. exteroceptiv. în timpul perioadei de împerechere). Musculatura pare să fie fermă sau flască la palpare? Există tonus muscular? 3. exteroceptiv. Broasca se fixează prin maxilarul inferior pe un stativ cu o clemă de os. broasca îndepărtează membrul de stimulul dureros. iar în cazul în care aceasta este împiedicată chiar şi labele opuse. exteroceptiv. prin receptori cutanaţi. Modul de lucru: aplicăm pe abdomenul broaştei suspendate hârtie de filtru îmbibată în H2SO4 0. REFLEXUL DE GRATAJ Principiu teoretic: reflex plurisinaptic. Broasca se prinde în mâna stângă.

5%) Notaţi pe fişele de lucru în rândul corespunzător fiecărei concentraţii frecvenţa şi amplitudinea stimulului necesar pentru a obţine inhibiţie. 5%) cu spălarea labei animalului după fiecare administrare. Pentru control declanşăm reflexul de flexiune prin imersia labei în acid sulfuric. Modul de lucru: 1. După dispariţia reflexului efectuăm testul pentru reflexul de grataj şi constatăm că laba anesteziată reacţionează ceea ce denotă că paralizia fibrelor motorii este un proces mai tardiv decât cea a fibrelor senzitive. după care dispar toate reflexele spinale. Spălăm membrul intact cu apă distilată apoi incizăm pielea pe faţa posterioară a coapsei. apoi jupuim laba respectivă şi o reintroducem în acid sulfuric. În cazul lezării oricărei părţi a arcului reflex.Examinarea reflexelor la om şi broască 33 Modul de lucru: aplicăm un excitant chimic (acid acetic glacial 0. 2. Pregătim o broască spinală şi se declanşează reflexul de flexiune prin imersia labei animalului în acid sulfuric 0. Declanşăm reflexul de flexiune prin imersia labei stângi în acid acetic glacial 0. 2%. STUDIUL INHIBIŢIEI ANTAGONISTE Principiu teoretic: fiecare mişcare a extremităţilor este realizată prin contracţia muşchilor agonişti şi relaxarea concomitentă a muşchilor antagonişti (prin intermediul centrilor din măduva spinării). Modul de lucru: 1. Putem declanşa reflexul de flexiune al membrului jupuit prin imersia în acid sulfuric al membrului rămas intact (iradierea reflexului).25%. Disecând musculatura identificăm nervul sciatic.5%.25%) la nivelul labei animalului şi demonstrăm reflexul de flexiune (vezi mai sus). Dacă în timpul flexiei ciupim membrul stâng se produce flexia acestuia concomitent cu relaxarea (extensia) membrului drept. aceasta nu se mai declanşează. ANALIZA ARCULUI REFLEX Principiu teoretic: declanşarea oricărui reflex necesită integritatea anatomică şi funcţională a arcului reflex. Spălăm membrul cu apă distilată. Se agaţă cârligul stimulatorului de piciorul drept al broaştei. Distrugerea centrilor reflecşi se realizează prin distrugerea măduvei. Repetăm experimentul cu concentraţii progresiv crescânde (1%. După distrugerea măduvei excitarea mecanică sau electrică a fibrelor eferente (nerv sciatic) este urmată de contracţie musculară. 3. 2. Datorită îndepărtării receptorilor cutanaţi reflexul nu se mai declanşează. 2%. Pe măsură ce piciorul este coborât aplicăm cu stimulatorul un stimul tetanizant moderat modificând amplitudinea stimulului (voltajul). Se introduce sub nervul sciatic o bucată de vată cu procaină şi se controlează dispariţia reflexului de flexiune din minut în minut. Repetaţi experimentul cu concentraţii crescânde de acid acetic glacial (1%. 3%. Ciupim un deget de pe membrul drept al unei broaşte spinale suspendate şi declanşăm flexia membrului. Stimulând puternic un grup muscular putem inhiba muşchii antagonişti. 3%. . şi se observă creşterea amplitudinii reflexului în funcţie de intensitatea excitantului (legile lui Pflüger).

Mai întâi folosim stimuli peste prag. determină o stare de excitaţie puternică şi generalizată manifestată prin contracţia tuturor muşchilor scheletici. Modul de lucru: se pregăteşte o broască spinală şi se injectează subcutanat 0.2-0.3ml de soluţie de stricnină 1%. La început animalul nu reacţionează la aceşti stimuli de intensitate mică. cu caracter de convulsie. care în condiţii normale sunt subliminali.34 Lucrări practice de fiziologie DEMONSTRAREA FENOMENULUI DE SUMAŢIE TEMPORALĂ Principiu teoretic: excitarea rapidă cu stimuli sub prag duce la contracţie prin fenomenul de sumaţie temporală. Datorită blocării GlyR chiar şi cei mai slabi excitanţi. După distrugerea măduvei spinării aceste fenomene dispar. la fiecare excitaţie răspunsul va fi contracţia musculaturii membrului. . Se aşează broasca într-o cutie Petri şi la fiecare minut se verifică excitabilitatea prin lovirea uşoară a marginii cutiei. Modul de lucru: excităm cu un stimulator biologic un membru al unei broaşte suspendate. iar prin efectul de sumaţie se declanşează flexia membrului. iar mai târziu convulsii generalizate. Apoi excităm acelaşi membru cu un tren de stimuli sub prag (fără efect individual). apoi apar tresăriri izolate. INFLUENŢA STRICHNINEI ASUPRA EXCITAŢIEI Principiu teoretic: stricnina este un blocant al receptorilor de glicină (glicina fiind principalul neurotransmiţător de tip inhibitor la nivelul măduvei spinării).

este ridicată la orizontală (cu cotul flectat) fiind susţinut la nivelul plicii cotului de mâna examinatorului (vezi şi Figura 13B). Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”. prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”. la nivelul plicii cotului (vezi şi Figura 13A). Ce mişcare rezultă din contracţia muşchiului biceps? Efectuaţi reflexul bilateral. Reflexul bicipital (C5-C6) Modul de lucru: subiectul stă complet relaxat. dacă obţineţi un reflex foarte exagerat (amplu) îl notaţi cu „++”. diminuate / abolite. Prin alungirea scurtă a unui muşchi este stimulat fusul neuromuscular şi se va conduce un impuls electric până la măduva spinării. cu antebraţul flectat şi cu mâna în supinaţie. În această parte a lucrării practice se testează reflexele iniţiate de alungirea muşchilor. de obicei insuficientă pentru a produce o mişcare foarte evidentă. Reflexele se explorează bilateral. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”. accentuate. Se simte o discretă contracţie a muşchiului biceps brahii. Ele pot fi normale. Reflexul tricipital (C6-C8) Modul de lucru: braţul examinat. predictibile la variaţi stimuli. Figura 12. Ce mişcare rezultă din contracţia muşchiului biceps? Efectuaţi reflexul bilateral. Ciocan de reflexe standard. comparativ şi simetric. complet relaxat din partea pacientului. dacă obţineţi un reflex foarte exagerat (amplu) îl notaţi cu „++”.Examinarea reflexelor la om şi broască 35 EXAMINAREA REFLEXELOR LA OM REFLEXELE OSTEOTENDINASE Reflexele reprezintă nişte răspunsuri motorii rapide. aplicat pe tendonul bicepsului. prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”. O modalitate simplă de a lungi muşchiul este de a lovi tendonul cu un ciocan de reflexe (Figura 12). examinatorul percută poleacele propriu. Se aplică o lovitură uşoară la nivelul tendonului tricipital. deasupra olecranului. Aici neuronul senzitiv va efectua în general sinapsă şi cu un interneuron dar în cazul reflexelor osteotendinoase mai important este faptul că va stimula direct motoneuroni care ca şi răspuns vor iniţia o contracţie musculară. în decubit dorsal. .

piciorul atârnând liber. se percută tendonul Achilean şi se observă rezultatul (vezi şi Figura 13D).36 Lucrări practice de fiziologie Reflexul rotulian (L2-L4) Modul de lucru: subiectul stă întins pe pat (eventual stă pe scaun cu picioarele încrucişate). . celălalt picior este flectat din genunchi cu gamba sprijinită pe scaun. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”. prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”. Cum se numeşte muşchiul care se contractă? Ce mişcare rezultă din contracţie? Efectuaţi reflexul bilateral. dacă obţineţi un reflex foarte exagerat (amplu) îl notaţi cu „++”. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”. Figura 13. ridică uşor picioarele (la un subiect care stă relaxat se produce flexia spontană a gambei) şi percută tendonului rotulian (vezi şi Figura 13C). Reflexul achilean (L5-S1) Modul de lucru: subiectul stă într-un picior pe lângă un scaun. dacă obţineţi un reflex foarte exagerat (amplu) îl notaţi cu „++”. Realizarea reflexelor osteotendinoase. examinatorul îşi aşează mâna sub genunchi. prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”. Cum se numeşte muşchiul care se contractă? Ce mişcare rezultă din contracţie? Efectuaţi reflexul bilateral.

Reflexe cutanate abdominale: se obţin prin excitarea cu un ac a tegumentelor abdominale. prezenţa reflexului îl notaţi cu „+”. . poliomielită). Reflexul cutanat plantar (L5-S1): excitarea tegumentelor de pe faţa externă a plantei de la călcâi spre degete produce flexia plantară a degetelor (Figura 14A). Producerea extensiei halucelui însoţită de răsfirarea degetelor în formă de evantai la excitarea cu un ac a feţei plantare a piciorului constituie reflexul (semnul) lui Babinski (Figura 14B).Examinarea reflexelor la om şi broască 37 REFLEXELE CUTANATE Reflexele cutanate sunt reflexe polisinaptice. După această vârstă. Se explorează mai dificil la obezi şi la pacienţi cu musculatura foarte dezvoltată. Sunt abolite în leziuni ale arcului reflex medular (polinevrite. Ele se determină superior (Th7-8 – paralel cu rebordul costal). radiculite. mijlociu (Th9-10 – în dreptul ombilicului) şi inferior (Th11-12 – paralel cu arcada inghinală). reflexul este patologic şi apare in leziuni ale căilor piramidale. Figura 14. Efectuaţi reflexul bilateral. Aceasta poate să apară fiziologic până la vârsta de 2 ani. de îndepărtare. Pacientul este aşezat în decubit dorsal cu membrele inferioare în semiflexie. Dacă nu aţi reuşit să declanşaţi reflexul notaţi-l cu „0”. constând în contracţia muşchiului subiacent în cazul unei stimulări cutanate superficiale. Reflexul plantar.

Figura 15. R = relaxarea tricepsului sural. A = artefactele de la sfârşitul relaxării (se datorează oscilaţiilor piciorului la sfârşitul reflexului) Deoarece sfârşitul fazei descendente a curbei are o serie de neregularităţi (A) care artefactează încrucişarea RA cu linia de bază.38 Lucrări practice de fiziologie REFLEXOGRAMA ACHILEANĂ PRINCIPII TEORETICE Reflexograma achileană (RA) reprezintă înscrierea grafică a contracţiei şi relaxării muşchiului triceps sural ca urmare a percuţiei tendonului lui Achile. are un aspect monofazic (Figura 15). Calcularea semitimpului relaxării (T) se efectuează astfel: din vârful curbei (V) se trasează bisectoarea VO. Se împarte VO in două părţi egale obţinându-se punctul M. Plantele relaxate se plasează în zona de înregistrare a reflexografului. Din punctul Q . în cazul înregistrării cu ajutorul unei fotocelule electrice. S = stimulul (percuţia tendonului lui Achile). Se trasează paralela MQ cu linia de bază. Durata contracţiei şi relaxării muşchilor striaţi este influenţată de nivelul hormonilor tiroidieni circulanţi. Reflexograma achileană. s-a convenit să se utilizeze pentru interpretarea rezultatelor numai prima jumătate a versantului descendent al curbei. creând dificultăţi în stabilirea precisă a sfârşitului relaxării. C = undă amplă ascendentă corespunzătoare contracţiei. ţinându-şi trunchiul drept şi sprijinindu-se bine cu mâinile pe spătarul scaunului. Aparatură necesară: − reflexograf − ciocan de reflexe Tehnica înregistrării: pacientul cu picioarele goale. VO este perpendiculara pe linia de bază. Traseul. este artefactat de mişcarea creată de lovitura de ciocan. este aşezat în genunchi pe un scaun. N = perioada corespunzătore conducerii influxului nervos de la receptori la măduvă şi apoi înapoi la muşchi. motiv pentru care metoda se mai numeşte şi „măsurarea semitimpului de relaxare”.

de cel puţin 3 ori. t2. Calculaţi T pentru fiecare. Durata RA este „scurtată” în hipertiroidie şi este „alungită” in hipotiroidie.Examinarea reflexelor la om şi broască 39 se duce o linie paralelă cu VO ce întretaie linia de bază realizând punctul P. . t3) afişaţi de aparat pentru fiecare înregistrare. Interpretaţi rezultatul. Figura 16. Calculaţi o medie. Distanţa SP corespunde semitimpului relaxării (vezi şi Figura 16). Calcularea semitimpului relaxării. Introduceţi în tabelul de pe fişa de lucru cei trei timp (t1. Conform tehnicii de înregistrare descrise mai sus înregistraţi reflexograma achileană bilateral. Interpretarea rezultatelor: valorile normale ale T sub vârsta de 40 ani sunt cuprinse între 260 şi 340 ms. iar peste această vârstă între 280 şi 360 ms.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful