MUŞCHII

TRUNCHIULUI

MUŞCHII REGIUNII
POSTERIOARE A
TRUNCHIULUI
1. MUŞCHII SUPERFICIALI: unesc membrul
superior cu coloana vertrbrală.

2. MUŞCHII PROFUNZI: proprii ai coloanei

vertebrale.

MUŞCHII REGIUNII
POSTERIOARE
MUŞCHII PLANULUI 1

1.1. Muşchiul TRAPEZ (m. trapezius)

1.2. Muşchiul LATISSIM

(M. LATISSIMUS DORSI)
 MUŞCHIUL TRAPEZ (M. TRAPEZIUS)
 Are o formă triunghiulară, cu baza orientată către coloana vertebrală şi
vârful orientat către humerus.
 INSERŢII: inserţia medială se face pe protuberanţa occipitală externă, pe
ligamentul nuchal, pe procesele spinoase ale vertebrelor C7-T12, pe
ligamentul supraspinos toracal. Inserţia laterală se face diferenţiat, astfel:
a. fasciculul superior, oblic descendent, se inseră în treimea laterală
marginii posterioare şi a feţei superioare a claviculei.
b. fasciculul mijlociu, orizontal, se inseră pe spina scapulei şi pe acromion.
c. fasciculul inferior, oblic ascendent, se inseră pe spina scapulei.
ACŢIUNE: având punct fix pe inserţia medială ridică şi coboară umărul,
ducând scapula medial.
Având punct fix pe scapulă înclină capul de partea respectivă prin
fasciculul superior, înclină coloana verebrală de partea respectivă prin
fasciculul mijlociu, ridică corpul prin fasciculul inferior.
INERVAŢIA: este realizată de nervul accesor şi de ramuri cu originea în
plexul cervical.
 MUŞCHIUL LATISSIM (M. LATISSIMUS DORSI)
 Are o formă triungiulară, fiind cel mai întins muşchi în suprafaţă.
 INSERŢII: pe faţa laterală a coastelor 9, 10, 11, 12, pe fascia
toracolombară, pe procesele spinoase ale vertebrelor toracale T6, T7, T8,
T9, T10, T11, T12, ale vertebrelor lombare L1, L2, L3, L4, L5, pe creasta
sacrală mediană, pe creasta ilacă. Toate aceste capete de inserţii converg
spre axilă sub forma a trei fascicule: superior, mijlociu, inferior, ce se
inseră printr-un tendon, de formă patrulateră, la nivelul şanţului
intertubercular al humerusului.
 RAPORTURI: prin faţa posterioară este în raport cu tegumentul. Superior
este în raport cu muşchiul trapez. Faţa anterioară este în raport cu muşchii
planului doi. La nivelul axilei formează, împreună cu muşchiul rodundul
mare, peretele posterior.
 ACŢIUNE: având punct fix pe coloana vertebrală coboară, roteşte medial,
şi duce posterior osul humerus. Având punct fix pe osul humerus ridică
coloana vertebrală şi toracele, participând la dinamică respiratorie(este
muşchi inspirator).
 INERVAŢIA: este realizată de nervul toracolombar, ramură a plexului
brahial.
 MUŞCHII PLANULUI 2.

1. Muşchiul RIDICĂTOR AL SCAPULEI (m. levator scapulae)

2. Muşchiul ROMBOID (m. rhomboideus)
3. Muşchiul DINŢAT POSTERIOR ŞI SUPERIOR
(m. serratus posterior superior)
4. Muşchiul DINŢAT POSTERIOR ŞI INFERIOR
(m. serratus posterior inferior)
5. Muşchiul SPLENIUS (m. splenius)
1. Muşchiul RIDICĂTOR AL SCAPULEI (m. levator
scapulae)
 Muşchi de formă triunghiulară, dispus pe flancurile laterale ale regiunii
cervicale posterioare.
 INSERŢII: îşi are originea prin cinci fascicule musculare pe procesele
transverse ale vertebrelor cervicale C1, C2, C3, C4, C5. Cele cinci fascicule
musculare converg formănd un corp musculr unic ce se inseră pe unghiul
superior al scapulei.
 RAPORTURI: faţa superficială este în raport cu muşchiul trapez şi cu
muşchiul sternocleidomastoidian. Faţa profundă este în raport cu muşchii
planului trei.
 ACŢIUNE: având punct fix pe coloana vertebrală este ridicător al scapulei.
Având punct fix pe scapulă înclină coloana vertebrală de partea
respectivă.
 INERVAŢIA: este realizată de nervul ridicător al scapulei, ramură a
plexului cervical, şi de nervul dorsal al scapulei, ramură a plexului brahial.
 2. Muşchiul ROMBOID (m. rhomboideus)
 Este situat pe peretele posterior al toracelui.
 INSERŢII: originea este la nivelul proceselor spinoase ale vertebrelor C5,
C6, C7, T1, T2, T3, T4, de unde fasciculele musculare coboară oblic şi se
inseră de-a lungul marginii mediale a scapulei.
 RAPORTURI: faţa suprficială este în raport cu faţa profundă muşchiului
trapez. Faţa sa profundă este în raport cu faţa superficială a muşchiilor:
dinţat posterosuperior, spleniul şi muşchii şanţurilo vertebrale.
 ACŢIUNE: având punct fix pe coloana vertebrală este adductor şi ridicător
al scapulei.
 INERVAŢIA: este realizată de nervul muşchiului romboid, ramură din
plexul cervical şi de
 3.Muşchiul DINŢAT POSTERIOR ŞI SUPERIOR
(m. serratus posterior superior)
 De formă patrulateră, este situat profund în raport cu muşchiul romboid.
 INSERŢII: originea este pe procesele spinoase ale vertebrelor C7, T1, T2,
T3, formăndu-se patru fascicule ce se inseră pe faţa laterală a coastelor 2,
3, 4, 5.
 RAPORTURI: faţa superficială este în raport cu faţa profundă a muşchiului
romboid. Faţa profundă este în raport cu faţa superficială a muşchiilor
intercostali.
 ACŢIUNE: având punct fix pe coloana vertebrală ridică coastele, fiind
muşchi inspirator.
 INERVAŢIA: ESTE REALIZATĂ DE NERVII INTERCOSTALI 2, 3, 4, 5,
 4. Muşchiul DINŢAT POSTERIOR ŞI INFERIOR
(m. serratus posterior inferior)

 De formă patrulateră este situat inferior de de muşchiul dinţat posterior şi

superior.
 INSERŢII: originea este la nivelul proceselor spinoase ale vertebrelor T11,
T12, L1, L2, L3, de unde se constituie patru fascicule musculare, ce au un
traiect oblic ascendent şi se inseră pe faţa laterală a coastelor 9, 10, 11,
12.
 RAPORTURI: faţa sa superficială este în raport cu faţa profundă a
muşchiului latissimus, în timp ce faţa sa profundă este în raport cu faţa
laterală a coastelor şi faţa superficială a muşchilor intercostali.
 ACŢIUNE: având punct fix pe coloana vertebrală coboară coastele fiind
muşchi expirator, fiind antagonist muşchiului dinţat posterior şi superior.
 INERVAŢIA: este realizată de nervii intercostali 9, 10, 11, 12.
 5. Muşchiul SPLENIUS (m. splenius)
 Este un muşchi lat, subţire, situat profund în raport cu muşchii trapez,
romboid şi dinţatul posterior şi superior.
 INSERŢII: îsi are originea pe procesele spinoase ale vertebrelor C1, C2, C3,
C4, C5, C6, C7,T1, T2, T3, T4 şi pe ligamentele interspinoase. Fasciculele
musculare au un traeict oblic ascendent constituind-se două entităţi:
 a. SPLENIUL CAPULUI (splenius capitis), care se inseră pe linia nuchală şi
pe procesul mastoidian.
 b. SPENIUL GÂTULUI (splenius cervicis), ce se inseră pe procesele
transverse ale vertebrelor axis şi atlas.
 RAPORTURI: prin dispozisiţia celr doi muşchi splenius se delimitează un
spaţiu de formă triunghiular, spaţiul intersplenic, orientat cu baza mare la
osul occipital, în aria căruia se află muşchii semispanali ai capului şi nervii
nervii occipital mare şi occipitalul al treilea.
 ACŢIUNE: în contracţia bilaterală determină extensia capului. În contracţia
unilaterală determină înclinarea capului de aceiaşi parte.
 1. FASCIA NUCHALĂ (fascia nuchae)
 Este reprezentată de fascia muşchiului trapez.
 INSERŢII:
 Superior se inseră la nivelul liniei nuchale superioare.
 Inferior se continuă cu fascia muşchiului latissimus.
 Lateral se continuă cu lama superficială a fasciei cervicale superficiale.
 Medial se inseră pe ligamentul nuchal şi pe procesele spinoase ale
vertebrelor C1, T1, T2,T3, T4, T5, T6, T7, T8, T9, T10, T11, T12.
 2. APONEVROZA INTERMEDIARĂ A DINŢAŢILOR

 Este situată între cei doi muşchi dinţaţi posteriori, superior respectiv
inferior.
 INSERŢII:
 Medial aponevroza se inseră pe procesele spinoase ale vertebrelor T4, T5,
T6, T7, T8.
 Lateral aponevroza se inseră pe faţa laterală a coastelor 6, 7, 8, 9, 10.
 3. FASCIA TORACOLOMBARĂ (fascia toracolumbalis)

 Este reprezentată de o lamă aponevrotică, de formă triunghiulară, dispusă

în regiunea toracală inferioară şi în regiunea lombară.
 Se formează prin unirea aponevrozelor muşchilor: latissimus, dinţat
posteroinferior, oblic intern, transvers şi gluteul mare.
 INSERŢII:
 Prin marginea medială se inseră pe procesele spinoase ale vertebrelor T9,
T10, T11, T12, L1, L2, L3, L4, L5, pe creasta sacrală mediană.
 Marginea laterală dă inserţie muşchiului latissimus.
 Marginea inferioară se inseră pe creasta iliacă şi pe marginea posterioară a
osului coxal.
 Vârful este orientat superior, fiind situat profund sub muşchiul trapez.
 MUŞCHII PLANULUI 3

MUŞCHIUL EXTENSOR AL COLOANEI VERTEBRALE (m. erector

spinae)
Este format din:
1. MASA COMUNĂ
2. Muşchiul ILIOCOSTAL (m. iliocostalis):
a. porţiunea lombară.
b. porţiunea toracală.
c. porţiunea cervicală.
3. Muşchiul LONGISSIMUS (m. lungul dorsal):
a. porţiunea toracală.
b. porţiunea cervicală.
c. porţiunea cefalică.
4. Muşchiul SPINAL(m.spinalis):
a. porţiunea toracală.
b. porţiunea cervicală.
c. porţiunea cefalică.
 MUŞCHIUL EXTENSOR AL COLOANEI VERTEBRALE
(m. erector spinae)

 Constituie musculatura profundă a coloanei vertebrale.

 De formă alungită, longitudinal, este dispus de la nivelul osului occipital
până la nivelul osului sacru.
 Morfologic uneşte toracele de bazin, craniul de coloana vertebrală şi
diferitele componente ale coloanei vertebrale.
Funcţional realizează: extensia capului, extensia trunchiului, menţinerea
poziţiei verticale a corpului.
 1. MASA COMUNĂ

 Este situată intr-o lojă osteofibroasă ce este formată de fascia

toracolombară şi de scheletul osos sacrolombar.
 INSERŢII: originea este pe procesele spinoase ale vertebrelor T3, T4, T5,
pe creasta sacrală mediană, pe creasta iliacă, pe fascia toracolombară.
 Asfel constituită masa comună sacrospinală se dispersează în mai multe
coloane musculare ce au un traiect ascendent către coloana vertebrală
toracală şi spre craniu.
 1. Coloana laterală, este formată de muşchiul iliocostal, unind pelvisul de
coaste şi coastele între ele.
 2. Coloana mijlocie, este formată de muşchiul longissimus, unind pelvisul
de procesele transverse ale vertebrelor lombare şi toracale.
 3. Coloana medială, este formată de muşchiul spinal. Morfologic uneşte
uneşte procesele spinoase ale vertebrelor.
 2. MUŞCHIUL. ILIOCOSTAL (m.iliocostalis):
a. porţiunea lombară.
b. porţiunea toracală.
c. porţiunea cervicală.
 Îşi are originea în masa comună având un traiect ascendent până în
regiunea cervicală. Emite fascicule, ce se desfac în evantai, ce se inseră pe
unghiurile coastelor şi pe procesele transverse ale vertebrelor cervicale C3,
C4, C5, C6, C7.
 Topografic, muşchiul iliolocostal este format din trei componente:
 1. Porţiunea lombară (m. Iliocostalis lumbarum) îşi are originea în masa
comună, şi se inseră pe unghiurile coastelor 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12.
 2. Porţiunea toracală (m. Iliocostalis thoracis) se inseră pe coastele 1, 2, 3,
4, 5, 6, respectiv pe coastele 7, 8, 9, 10, 11, 12.
 3. Porţiunea cervicală (m. Iliocostalis cervicis) îşi are originea pe coastele
3, 4, 5, 6, de unde are un traiect , oblic ascendent şi se inseră pe procesele
transverse ale vertebrelor cervicale C3, C4, C5, C6, C7.
 3. MUŞCHIUL LONGISSIMUS (m. lungul dorsal):
a. porţiunea toracală.
b. porţiunea cervicală.
c. porţiunea cefalică.
 Este situat medial, în raport cu muşchiul ilolombar, în profunzimea
şanţurilor vertebrale. Fasciculele sale musculare unesc pelvisul de coaste
şi pelvisul de procesele transverse ale vertebrelor.
 INSERŢII: originea este la nivelul masei comune, având un traiect
ascedent, pe toată lungimea trunchiului, şi se inseră pe procesul
mastoidian.
 Topografic şi morfologic, este alcătuit din trei porţiuni:
 1. Porţiunea toracală, cu originea în masa comună, se împarte în:
a. Componenta costală, se inseră pe procesele costiforme ale vertebrelor
lombare şi pe coaste.
b. Componenta vertebrală, care se inseră pe procesele accesoră ale
vertebrelor lombare şi pe procesele transversare ale vertebrelor toracale.
 2. Porţiunea cervicală, îşi are originea pe procesele transverse ale
verebrelor T1, T2, T3, T4, T5, şi inserţia , prin cinci fascicule musculare, pe
procesele transverse ale vertebrelor C1, C2, C3, C4, C5.
 3. Porţiunea cefalică, îşi are originea pe procesele transverse ale
vertebrelor C4, C5, C6, C7, T1, T2, T3, T4, iar inserţia pe procesul
mastoidian.
 4. MUŞCHIUL SPINAL (m. spinalis):
a. porţiunea toracală.
b. porţiunea cervicală.
c. porţiunea cefalică.
 Este situat medial, în raport cu celelalte structuri musculare ale planului
trei.
 Morfologic şi topografic este alcătuit din trei porţiuni:
 1. Porţiune toracală (m. spinalis thoracis) îşi are originea pe procesele
spinoase ale vertebrelor T11, T12, L1, L2, iar inserţia se face, printr-un
corp muscular unic, pe procesle spinoase ale vertebrelor T1, T2, T3, T4, T5,
T6, T7.
 2. Porţiunea cervicală (m. spinalis cervicis) îşi are originea pe ligamentul
nuchal şi inserţia pe procesele spinoase ale vertebrelor C6, C7.
 3. Porţiunea cefalică (m. spinalis capitis) este fuzionată cu muşchiul
semispinal al capului.
 MUŞCHII PLANULUI 4

1. Muşchiul SEMISPINAL (m. semispinalis)

a. m. semispinal toracic
b. m. semispinal cervical
c. m. semispinal al capului
2. Muşchii MULTIFIZI (mm. multifidi)
3. Muşchii ROTATORI (mm. rotatores)
 1. Muşchiul SEMISPINAL (m. semispinalis)
a. muşchiul semispinal toracic
b. muşchiul semispinal cervical
c. muşchiul semispinal al capului
 Este situat superficial, în raport cu ceilanţi muşchi ai planului trei.
 1. Muşchiul semispinal toracic (m. semispinalis thoracis), prezintă originea
pe procesele transverse ale vertebrelor T6, T7, T8, T9, T10, T11, 12. Are un
traiect oblic ascendent şi se inseră pe procesele spinoase ale vertebrelor
C6, C7, T1, T2, T3, T4.
 2. Muşchiul semispinal cervical (m. semispinalis cervicis), îşi are originea
pe procesele transverse ale vertebrelor t1, t2, t3, t4, t5, t6. Prezintă un
traiect oblic ascendent şi se inseră pe procesele spinoase ale vertebrelor
C2, C3, C4, C5.
 3. Muşchiul semispinal al capului (m. semispinalis capitis), numit şi marele
complex, este voluminos, puternic, situat paramedian. Îşi are originea pe
procesele transverse ale vertebrelor toracale T1, T2, T3, T4, T5, T6, şi ale
vertebrelor C3, C4, C5, C6, C7. Aceste multiple fascicule fuzionează
formând un corp muscular unic ce se inseră pe faţa exocraniană a osului
occipital, respectiv pe suprafaţa delimitată între cele două linii nuchale.
 2. Muşchii MULTIFIZI (mm. multifidi)

 Reprezintă o masă musculară situată în şanţurile intervertebrele, de la

nivelu sacrului până la nivelul vertebrei axis.
 Originea este multiplă:
 la nivelul şanţurilor sacrale,
 pe procesele accesorii ale vertebrelor toracale,
 pe procesele transverse ale vertebrelor toracale,
 pe procesele transverse ale vertebbrelor cervicale.
 Inserţia se face pe procesele spinoase ale vertebrelor după ce fasciculele
musculare unesc două vertebre, constituind muşchiul mutifid scurt, sau
trei vertebre , constituind muşchiul multifid lung.
 3. Muşchii ROTATORI (mm. rotatores)

 Reprezintă stratul profund al muşchilor planului patru.

 Prin faţa lor superficială sunt în raport cu faţa profundă a muşchilor
multifizi, numinund-se şi muşchi submultifizi.
 Se diferenţiază, morfologic:
 Muşchii rotatori scurţi: unesc procesele transverse ale unei vertebre cu
procesul spinos al vertebrei supradiacente.
 Muşchii rotatori lungi: unesc procesele transverse ale unei vertebre cu
procesul spinos al celei de a doua vertebre supradiacente.
 Coloana musculară formată de muşchii rotatori este mai puternică în
regiunea toracală, şi mai puţin dezvoltată în regiunea cervicală şi în
regiunea lombară.
 Funcţional muşchii rotatori participă la echilibrarea corpului în ortostatism .
 MUŞCHII PLANULUI 5

1. Muşchii INTERSPINOŞI (mm. interspinales):

A. cervicali
B. toracali
C. lombari
2. Muşchii INTERTRANSVERSARI
(mm. intertransversari):
a. cervicali
b. lombari
3. Muşchii ROTATORI AI CAPULUI:
a. m. marele drept posterior al capului
b. m. micul drept posterior al capului
c. m. oblic inferior al capului
d. m.oblic superior al capului
4. Muşchii SACROCOCIGIENI
 1. Muşchii INTERSPINOSI (mm.interspinales):
- cervicali
- toracali
- lombari
 Topografic sunt situaţi în zonele de mare mobilitate ale coloanei
vertebrale.
 Morfologic, sunt formaţi din fascicule musculare ce unesc ligamentele
interspinoase cu procesele spinoase a două vertebre învecinate.
 Se individualizează trei entităţi:
 1. Muşchii interspinoşi cervicali(mm. interspinales cervicis),
 2. Muşchii interspinoşi toracali(mm. interspinales thoracis),
 3. Muşchii interspinoşi lobari(mm. interspinales lumborum).
 2. Muşchii INTERTRANSVERSARI
(mm. intertransversari):
a. cervicali
b. lombari
 Unesc procesele transverse ale vertebrelor.
 Topografic, sunt situaţi în regiunile în care coloana vertebrală prezintă o
mare mobilitate, regiunea cervicală şi regiunea lombară.
 Morfologic, se diferenţiază:
 1. Muşchii intertransversari cervicali(mm. intertrasversarii cervicis),
 2. Muşchii intertransversari lombari(mm.intertrasversarii lumbarum).
 3. MUŞCHII ROTATORI AI CAPULUI:
a. muşchiul marele drept posterior al capului
b. muşchiul micul drept posterior al capului
c. muşchiul oblic inferior al capului
d. muşchiuloblic superior al capului
 În număr de patru, sunt situaţi profund în regiunea cervicală posterioară.
 1. Muşchiul marele drept posterior al capului(m. rectus capitis posterior major).
De formă triunghiulară îşi are originea pe procesul spinos al vertebrei axis şi
inserţia inferior de linia nuchală inferioară.
 2. Muşchiul micul drept posterior al capului(m. rectus capitis posterior minor). Îşi
are originea pe tuberculul posterior al procesului transvers al atlasului şi inserţia
inferior de linia nuchală inferioară. Acţiunea celor doi muşchi rotatori, în contracţia
bilaterală, constă în extensia capului. În contracţia unilaterală, înclină capul de
aceiaşi parte.
 3. Muşchiul oblic inferior al capului(m. obliquus capitis inferior) îşi are originea pe
procesul spinos al vertebrei atlas şi inserţia pe procesul transvers al atlasului. Ca
acţiune este cel mai puternic muşchi rotator, de aceiaşi parte, al capului.
 4. Muşchiul olbic superior superior al capului(m.obliquus capitis superior), îşi are
originea pe procesul transvers al vertebrei atlas şi inserţia inferior de linia nuchală
inferioră. Acţiunea sa constă în extensia şi rotaţia, de partea opusă, a capului.
 Inervaţia: este realizată de nervul suboccipital, ramura dorsală a primului nerv
occipital.
 4. Muşchii SACROCOCIGIENI (m. sacroccygeus)

 Topografic, sunt situaţi în regiunea sacrococcigiană.

 Se diferenţiază două entităţi:
 1. Componenta ventrală (m.sacroccygeus ventralis),
 2. Componentă dorsală (m.sacroccygeus dorsalis)
SISTEMATIZAREA MUŞCHILOR ŞANŢURILOR VERTEBRALE

În funcţie de orientarea fasciculelor musculare, muşchii şanţurilor vertebrale

sunt sistematizaţi în patru sisteme:
1. SISTEMUL INTERTRANSVERSAR:
a. muşchii intertransversari,
b. muşchiul iliocostal,
c. muşchiul longissimus.
2. SISTEMUL TRANSVERSOSPINOS:
a. muşchiul semispinal,
b. muşchiul multifizi,
c. muşchii rotatori.
3. SISTEMUL INTERSPINOS: muşchiul spinal.
4. SISTEMUL SPINOTRANSVERSAR: muşchiul splenius.