CONSIDERAŢII GENERALE

Nervul I este un nerv senzitiv care transmite impulsurile olfactive de la nivelul

celulelor receptoare ale epiteliului olfactiv la creier [4].
Celulele receptoare olfactive (neuronii senzitivi primari care sunt reprezentaţi de
celulele receptoare olfactive bipolare) ale sistemului olfactiv se află nu într-un ganglion
senzitiv (aşa cum este cazul restului nervilor cranieni), ci la nivelul epiteliului olfactiv
(neuroepiteliu) al mucoasei nazale modificate ce tapetează plafonul şi regiunile adiacente
ale pereţilor superiori ai cavităţilor nazale.
COMPONENTELE NERVULUI OLFACTIV
Componente Funcţie
Sensibilitatea aferentă specifică Senzaţie olfactivă sau gustativă
Regiunea olfactivă este formată din mucoasa cornetului nazal superior şi a părţii
controlaterale a septului nazal având o suprafaţă de aproximativ 25 mm 2 . Mucoasa olfactivă
acoperă regiunea postero-superioară a peretelui lateral al cavităţii nazale, inclusiv cornetul
superior, recesul sfeno-etmoidal, partea superioară a lamei perpendiculare a osului etmoid
şi porţiunea plafonului cavităţii nazale cuprinsă între septul nazal şi peretele nazal lateral,
inclusiv faţa inferioară a lamei cribriforme [5].
Macroscopic mucoasa olfactivă are culoare gălbuie, iar microscopic este formată din
epiteliul olfactiv pseudostratificat la nivelul căruia se află celulele neurosenzoriale şi lamina
proprie. Mucoasa olfactivă conţine numeroase fascicole nervoase olfactive (fila olfactoria) şi
glande olfactive subepiteliale (glande Bowman), structuri tubulare ramificate care secretă
mucus şi au un rol incert în olfacţie.
Structural, epiteliul olfactiv este format din patru tipuri de celule neurosenzoriale:
 celule receptoare olfactive, neuroni senzitivi primari bipolari de origine placodală care
recepţionează substanţele odorante dizolvate sau suspendate în mucoasa adiacentă şi
prezintă:
 axoni care formează fibrele nervului olfativ;
 prelungiri apicale prevăzute cu diferenţieri ale membranei sub formă de
microvili numite fila olfactoria, la nivelul cărora se află receptori specifici fiecărei substanţe
odorante. Aceste prelungiri somatice nu pot fi considerate nici axoni, nici dendrite deoarece
nu prezintă structură tipică, nu formează sinapse neuroreceptoare şi nu conduc impulsul
nervos;
 celule de susţinere (sustentaculocite), elemente celulare cilindrice care separă şi
includ parţial celulele receptoare;
 celule bazale proprii, netede sau angulare, aflate în contact direct cu membrana
bazală;
 celule globoase rotunde sau eliptice, asemănătoare structural neuroblaştilor,
considerate a fi sursa neocelulelor receptoare olfactive.
TRAIECTUL NERVULUI OLFACTIV
Fascicolele nervoase primare formate din fibre amielinice trec în submucoasa
olfactivă şi formează fascicole olfactive secundare, vizibile macroscopic. Aceste fascicole de
fibre nervoase olfactive se dispun în 2 grupuri de fibre:
  grupul lateral (extern), format din aproximativ 12-20 fibre nervoase, situate la nivelul
cornetelor superior şi mijlociu, unde se ramifică şi distribuie mucos, plexiform;
 grupul medial format din 12-16 fibre nervoase care se orientează spre septul nazal,
distribuindu-se plexiform feţei profunde a mucoasei; există câteva fibre nervoase care pot
ajunge la nivelul mucoasei sinusului sfenoidal.
La nivelul fascicolelor nervoase care formează nervii olfactivi există un sistem de
microprocesare a impulsurilor olfactive care favorizează transmiterea informaţiei respective
spre glomerulii bulbilor olfactivi (care devin glomeruli sinaptici).
Fiecare filament nervos se află într–o teacă meningeală, formată de duramater,
piamater şi arahnoidă. Stratul dural se continuă cu periostul nazal, iar arahnoida cu teaca
neurală a mănunchiurilor de fibre. În interiorul acestor teci meningeale există spaţii tisulare
contigue cu cele ale membranei mucoase nazale şi cu spaţiul subarahnoidian.
La acest nivel există şi fibre centrifuge tractului olfactiv precum şi interneuroni
intraglomerulari care intervin în editarea informaţiei [5]. Filamentele olfactive părăsesc
submucoasa olfactivă şi pătrund în cavitatea craniană prin orificiile lamei cribriforme a
osului etmoid.
Bulbul olfactiv este situat pe faţa inferioară a lobului frontal, superior de lama
orbitală a osului frontal şi reprezintă originea tracturilor olfactive.
De la nivelul bulbului olfactiv fibrele postsinaptice se organizează sub forma tractului
şi trigonului olfactiv (expansiunea rostrală a tractului olfactiv spre substanţa perforată
anterioară).
La joncţiunea între bulbul olfactiv şi tracturile olfactive se află nucleul olfactiv
anterior, format din axoni care se încrucişează în comisura anterioară.
Tracturile olfactive se dispun în şanţurile olfactive şi se orientează în sens caudal.
Posterior, la nivelul substanţei perforate anterioare, fiecare tract olfactiv se divide în
striile olfactive laterală şi medială.
Stria olfactivă medială are o importanţă anatomo-clinică minoră şi este formată din
axoni ai tracturilor olfactive care se orientează spre aria (septală) olfactivă medială de la
nivelul regiunii subcaloase a feţei mediale a lobului frontal, spre comisura anterioară şi
substanţa perforată anterioară. Aceste arii mediază, prin conexiunile lor cu sistemul limbic,
răspunsul emoţional la diferii stimuli olfactivi.
Majoritatea axonilor tracturilor olfactive străbat stria olfactivă laterală în traiectul lor
spre aria olfactivă laterală (primară) de la nivelul uncusului şi ariei entorinale (partea
anterioară a girusului hipocampic), limen insulae (punctul de joncţiune între cortexul insular
şi cortexul lobului frontal) şi unei porţiuni a corpului amigdaloid (complex nuclear situat
deasupra apexului ventriculului lateral).
Stria olfactivă intermediară este alcătuită dintr-un număr limiat de axoni ce părăsesc
trigonul olfactiv şi pătrund în substanţa perforată anterioară, participând la formarea ariei
olfactive intermediare, localizată între trigonul olfactiv şi tractul optic, considerată
nesemnificativă la hominizi.
 Cele trei arii corticale olfactive, uncusul, aria entorinală şi limen insulae,
interconectate prin banda diagonală a lui Broca, formează aria piriformă (în formă de pară)
(fig. 7).

Substanţă odorantă

Input

Procesele periferice ale neuronilor olfactivi (celule

bipolare situate la nivelul epiteliului olfactiv)

Procesele centrale ale neuronilor bipolari trec prin

lama cribriformă a etmoidului

sinapsează

Neuronii senzitivi secundari din bulbul olfactiv

(celulele mitrale)

Nuclei olfactivi
anteriori

Tractul olfactiv

Strii olfactive

Medială Laterală

· comisura anterioară · uncus (aria corticală olfactivă primară)

· substanţa perforată anterioară · partea anterioară a girusului hipocampic

· cortex entorinal de asociaţie

· nucleu amigdaloid
· hipotalamus

Figura nr. 7. Calea olfactivă