CURS NERVI CRANIENI

NERVII CRANIENI
Cele 12 perechi de nervi cranieni asigura functii motorii,
senzitive , vegetative, si senzoriale ale extremitatii cefalice
Fiecare nerv cranian are o origine reala alcatuita din nucleii
nerv cr situati in parenchimul trunchiului cerebral( cu
exceptia perechii I si II) si o origine aparenta alcatuita din
locul de emergenta din nevrax .Trunchiurile acestor nervi
strabat invelisurile meningeale si ies din cutia craniana prin
gaurile de la baza craniului , ulterior se distribuie organelor
pe care le inerveaza
Nucleii nervilor cranieni sunt legati de cortexul cerebral prin
fasciculele supranucleare

NERVUL OLFACTIV (PER. I)

Constitue prelungirea periferica a cailor si structurilor olfactive
centrale
Anatomie
- primul neuron cel olfactive Schultze din partea sup a muc
nazale( pata galbena), axonii acestor celule grupate in filete
plexiforme=nervul olfactiv, care stabate lama ciuruita a etmoidului
si patrunde in cutia craniana si se termina in bulbul olfactiv
- al doilea neuron cel mitrale ale bulbului olfactiv =centrul primar
olfactiv , axonii acestor celule formeaza caile centrale olfactive care

se termina in centrii olfactivi secundari( sinusul olfactiv medial ,

lateral, subst spatiului anterior perforat) si centrii olfactivi tertiari (
cornul Amon, uncus, nucleul amigdalian)

NERVUL OLFACTIV
Examinarea functiei olfactive
- cu ochii inchisi, pentru fiecare nara , se incepe cu partea presupusa
bolnava, cu substante mirositoare
. Tulburarile patologice
> anosmia =pierdere simtului olfactiv prin lezarea nervului sau cailor
olfactive
- cauze procese expansive ale etj anterior (meningioame
olfactive, mengioame aripa mica a sfenoidului, T orbito-frontale)
- meningite bazale
- fracturi de baza de craniu ( la nivel lamei ciuruite a
etmoidului)
- intoxicatii exogene ( cocaina. Alcool, tabagism)
- cauze loco regionale- rinite ,polipi, obstructii nazale, sinuzite

NERVUL OLFACTIV
> hiposmie =diminuarea simtului olfactiv
-cauze- DZ, nevroze,sd HIC , traumatisme craniene,in Boala
Parkinson, precoce, inaintea aparitiei sindromului extrapiramidal,in
Alzheymer,
> hiperosmie =cresterea capacitatii olfactive

- cauze- migrene, hipertiroidism stari alergice

> iluzii olfactice ( pervertirea in recunoasterea diferitilor excitanti
olfactivi)- apar in unele crize epileptice
. parosmia- interpretare eronata a unor mirosuri
. cacosmia percepe toti excitantii ca mirosuri neplacute
> halucinatiile olfactive senzatii olfactive nederminate de excitanti
externi ( perceptie fara obiect)- are origine corticala
=senzatii neplacute
- cauze boli psihice( schizofrenie, paranoia,
psihoze alcoolice)
- crize epileptice temporale

NERVUL OLFACTIV
Sindromul FosterKenedy
- anosmie de partea leziunii(lez de bulb
olfactiv)
-atrofie optica cu cecitate periferica de partea
leziunii( compresie de nerv optic)
- staza sau edem papilar de partea opusa
Etiologie meningiom sant olfactiv, T Frontale,

NERVUL OPTIC ( PER.II)

Nervul optic face parte integranta din tractul cerebral al cailor optice care
asigura functia vizuala
Anatomia
- celulele senzoriale -conurile ( elementele receptoare pt culori in
regiunea centrala maculara a retinei) si bastonasele ( din stratul II al
retinei, pentru diferentele luminoase alb-negru , dispuse pe intreaga
retina)
- primul neuron- celulele bipolare din stratul a IV al retinei
- al doilea neuron- celula multipolara din stratul VIII a retinei, axonii
acestor deutoneuroni converg spre papila optica si ies din globul ocular
prin polul posterior alcatuind NERVUL OPTIC care intra in endocraniu prin
gaura optica .Cei doi nervi dupa un scurt traiect se unesc inaintea
hipofizei alcatuind CHIASMA OPTICA unde fibrele temporale isi continua
traiectul homolateral si fibrele nazale se incruciseaza De la chiasma
pleaca BANDELETE OPTICE care contin fibrele retinei temporale
homolaterale si fibrele retinei nazale controlaterale

NERVUL OPTIC
- al treilea neuron situat in GANGLIONUL
GENICULAT LATERAL , trimite prelungiri
axonice spre scoarta cerebrala pe cele doua
buze ale scizurii calcarine- sub forma
radiatiilor Gratiolet ( radiatiile optice)

 - cortexul Occipital - aria 17 a lui Brodman

( aria striata)

NERVUL OPTIC

Semiologia functiei vizuale cuprinde:

-1 acuitatea vizuala (AV)
- 2 examenul campului vizual (CV)
-3 examenul fundului de ochi( FO)
< 1 . ACUITATEA VIZUALA = capacitatea de a percepe si diferentia forma,
miscarea si culorile obiectelor
- pt fiecare ochi in parte de la o distanta de 5m(Optotipuri)
> ambliopia diminuarea AV
> amauroza sau cecitate- pierderea vederii
cauze-lez de pol anterior al GO, lez de retina ( angiopatii,
degenerescenta pigmentara primitiva,tromboza arterei centrale a retinei,
tromboflebita venei centrale ) nervi ( intoxicatii nicotino- alcoolice, SM,
tabes, T, fracturi de baza de craniu), cai optice centrale(bandeleta )
> nictalopia diminuarea AV in cursul zilei
> hemeralopia- diminuarea AV in amurg si spre seara

NERVUL OPTIC
Diagnosticul diferential intre cecitatea periferica si
cea corticala.
Lez bilaterala a lob Occipital (aria 17) sau ale

fasciculelor lui Gratiolet pentru Cecitatea corticala

Aspectul normal al FO( pt Cecitatea corticala)
RFM normal( pt cecitatea corticala)
Nu are constiinta bolii( neaga infirmitatea desi nu se
poate orienta , nu recunoste obiectele, se izbeste de
ele)

NERVUL OPTIC
< 2 . Campul vizual =spatiul pe care-l percepe un GO mentinut in pozitie fixa
- 4 cadrane-2 temporale ( sup si inf) si 2 nazale( sup si inf)
-se examineaza cu ajutorul campimetriei (permetrului)
cu rf de clipire sau de aparare( coma sau la bolnavii
necooperanti)
> scotoamele petele oarbe din CV
- pot fi centrale( lez de macula sau fibre papilo-maculare :
nevrita retrobulbara( SM, intoxicatii alcool si tabac ) , compresii
intraorbitare sau intracraniene (tumori orbitare,glioame sau meningioame
de nerv optic , meningioame olfactive sau de aripa mica de sfenoid)
periferice adesea bilaterale

NERVUL OPTIC
> ingustarea concentrica a CV deficit
periferic regulat sau neregulat
. In caz grave redus la reg maculara=vedere
tubulara ( ca prin luneta )

. Ingustarea concentrica regulata lez

retiniana glaucom, isterie
. Ingustarea concentrica neregulata
atrofii optice intraoculare, retrobulbare

NERVUL OPTIC
> Hemianopsia deficit pe jumatatea CV a fiecarui GO
- hemianopsia heteronima bitemporala apare in
leziunile mediane ale chiasmei optice: T hipofizare,
cranio-faringioame, meningiom de tubercul selar,
anevrisme, carotidiene
- hemianopsia heteronima binazala- apare in
lezarea partilor laterala ale chiasmei apare destul de
rar: arahnoidite optochiasmatice, T de Ventricul III

NERVUL OPTIC
-hemianopsia laterala homonima pierderea vederii in jumatatile laterale
drepte sau stangi pentru ambii ochi( temporal dr pt un ochi si nazal dr pt
celalat ochi)
. apare in lez cailor optice situate inapoia chismei optice( bandeleta , GGL,
radiatiile Gratiolet sau scizura calcarina)
. este situata in partea opusa leziunii cerebrale
- hemianopsia in cadran ( cvadranopsie) amputarea unei patrimi de CV pt
fiecare ochi (sup sau inf, nazal sau temporal)- F RARA apare in lez

partiale ale fibrelor optice sit inapoia chiasmei optice

- dubla hemianopsie lez bilaterale de camp 17, cu pastrarea vederii
maculare si RFM
> 3 Examenul de fund de ochi (FO)- oftalmoscop
vase reteniene, staza papilara sau atrofie optica

NERVII OCULOMOTORI
Nervul oculomotor comun (III)
Nervul patetic sau trohlear(IV)
Nervul oculomotor extern sau abduncens(VI)

Nervul oculomotor comun(III)

Nerv motor
Anatomie
- Nucleul de origine in calota pedenculara ventral de
apeductul lui Sylvius
.fiecare ncl are trei formatiuni
-externa din care iau nastere fibre care
inerveaza musculara extrinseca oculara
- interna superioara = ncl Edinger- Westphal din
care iau nastere parasimpatice pt constrictia pupilei
- interna inferioara = ncl Perlia care asigura
miscarile de convergenta a GO

NERVUL OCULOMOTOR COMUN(III)

- Fibrele radiculare strabat ncl rosu si piciorul pedunculului

cerebral, si ies din trunchiul cerebral in spatiul
interpeduncular subarahnoidian , apoi impreuna cu ceilalti
oculomotori intra in peretele sinusului cavernos.
- Intra in orbita prin fanta sfenoidala
- Inerveaza muschii-ridicatorul pleoapei superioare
-dreptul superior( sus si inauntru)
-dreptul intern ( adductia GO)
-dreptul inferior(jos si inauntru)
- oblicul mic mic( sus si in afara)
- Fibre parasimpatice care inerveza muschiul constrictor al
pupilei

Nervul PATETIC (IV)

TROHLEAR
>Nerv motor
>Anatomie
-Nucleul de origine in calota pedunculara , dedesubtul
perechii III, in substanta cenusie periapeductala
- Fibrele radiculare inconjura apeductul lui Sylvius , si
apoi se incruciseaza cu cele de partea opusa , ies din
trunchiul cerebral prin partea posterioara a
mezencefalului.Intra in sinusul cavernos impreuna cu
ceilalti nervi cranieni, si intra in orbita prin fanta
sfenoidala si se termina in muschiul oblic mare care

misca GO in sus si in afara

NERVUL OCULOMOTOR EXTERN(VI)

ABDUCENS
> Nerv motor
> Anatomie
-Nucleul motor este in portiunea pontina a
planseului V IV, formand impreuna cu genunchiul
nerv VII eminenta teres
- Fibrele radiculare se indreapta in jos si in afara siies
din trunchiul cerebral deasupra piramidelor bulbare
in santul bulbo-pontin, in continuare intra in sinusul
cavernos impreuna cu ceilalti nervi oculomotori,
ulterior intra in orbita prin fanta sfenoidala si
inerveaza muschiul drept extern, care determina
abductia GO

Nervii oculomotori

Functii
-asigura motilitatea izolata pentru fiecare GO in parte
-asigura miscarile conjugate de lateralitate si de verticalitate ( prin
contractia mai multor muschi) impreuna cu centrii si caile
oculogire( supranucleare): pentru miscarile voluntare centrii corticali sunt
in ariile Frontale (campul 8)si pentru miscarile involuntare centrii corticali

sunt in ariile Occipitale (campul 19)

Caile oculogire ajung in trunchiul cerebral unde se incruciseaza si se
termina in centrii supranucleari in punte pentru miscarile conjugate de
lateralitate, si pentru miscarile conjugate de verticalitate si de convergenta
in mezencefal.De aici prin intermediul fasciculului longitudinal medial
( FLM) sau bandeleta longitudinala posterioara(BLP) ajung in nucleii
nervilor oculomotori

NERVII OCULOMOTORI
Semiologia leziunilor izolate ale nervilor oculomotori
> strabismul =pozitia asimetrica a GO devierea se face in
partea opusa nervului lezat prin actiunea nervului antagonist
- convergent sau divergent-se accentueaza cand
priveste in directia muschiului afectat
> diplopia= vedere dubla =perceptia a doua imagini in privirea
unui singur obiect( nesuprapunerea imaginii)-se examineaza
cu lentile colorate
- poate fi orizontala, verticala, sau oblica
- homonima de partea ochiului paralizat
- heteronima de partea ochiului sanatos
> limitarea miscarilor GO( de adductie ,de abductie ,
supraversie, infraversie)

Pareza nervului oculomotor comun(III)

CLINICA

 Pareza totala ( muscl extrinseca, intrinseca)

-ptoza pleoapei superioare( lasa capul compensator
pe spate)
- strabism divergent
- limitarea miscarilor GO cu exceptia abductiei
- diplopie heteronima in privirea binoculara
- usoara exoftalmie( flaciditatii musculare)
- midriaza paralitica
. Pareza partiala in functie de muschiul paralizat

PAREZA NERV PATETIC(IV)

CLINICA
- Se intalneste rar
. diplopie orizontala homonima cand priveste
in jos- apare la urcatul sau coboratul scarilor
. capul este usor aplecat inainte si de partea
bolnava

PAREZA NERV OCULOMOR EXTERN(VI)

CLINICA
- Foarte frecventa
. diplopie orizontala homonima foarte jenanta
. strabism convergent
. limitarea miscarii de abductie
. intoarcerea compensatorie a capului de

partea paralizata

NERVII OCULOMOTORI
ETIOLOGIE
LA nivel trunchiului cerebral
- AVC ischemice sau hemoragice ( sd alternesd Weber, sd Millard Gubler, sd Claude)
-Tumori infiltrative( glioame, ependimoame)
-Encefalite
- poliencefalita hemoragica ( sd Gaet
Werniche)

NERVII CRANIENI
ETIOLOGIE

LA nivel troncular unilateral

- anevrism al portiunii terminale a carotidei interne ( ACI ) sau artera
comunicanta
posterioara ACoP-pareza III
- sd HIC( hipertensiune intracraniana) prin fenomenul de angajare
temporala si
compresia secundara a nerv III ( fibrele pupilare sunt primele afectate)
- T vf de stanca temporala pareza VI, V
- sd Gradenigo- pareza VI, V infectie ureche interna, osteita vf stana
temporala
-T de unghi ponto-cerebelos- pareza de VI, VIII, VII, V

- sd sinus cavernos tromboflebita , anevrisme carotidiene, oftalomoplegie

dureroasa
( sd TOLOSA- HUNT)-pareza III, IV, VI, V1
- sd fanta sfenoidala meningiom de aripa mica de sfenoid-pareza de III, IV,
VI, V1,
midriaza
- sd de apex orbitar-pareza de II, III, IV, VI, V1
. LA nivel troncular bilateral- meningite bazale, PRN,

PARALIZIA INTERNUCLEARAOFTALMOPLEGIA INTERNUCLEARA

Apare in leziuni de trunchi cerebral prin lezarea
bandeletei longitudinale posterioare(BLP)
ANTERIOARA afecteaza fibrele ascendente-o
pareza a muschiului drept intern controlateral,
dreptul extern homolateral se deplaseaza normal,
convergenta noramala, nistagmus orizontal la ochiul
care priveste in afara, prezenta paralelismului GO
POSTERIOARA lezarea fibrelor posterioare- dreptul
extern de partea leziunii este paralizat, ambii drepti
interni sunt normali, convergenta N
Etilogie in SM, tumori infiltrative, AVC

PARALIZIA MICARILOR CONJUGATE

DE LATERALITATE( SD FOVILLE)
Def imposibilitatea miscarilor GO spre dreapta sau stanga la

care se asociaza si o hemiplegie opusa leziunii

- lez cailor oculogire deasupra incrucisarii (in port sup a puntii
si inf a mezencefalului ) GO deviati spre partea leziunii si o
hemiplegie de partea opusa-bolnavul isi priveste leziunea sd
Foville I( superior)
-lez cailor oculogire sub incrucisare si deasupra incrucisarii
caii cortico-nucleare deviatie de partea opusa leziuniibolnavul isi priveste membrele paralizate-sd Foville II
- lez cailor oculogire si a caiicortico-nucleare sub incrucisarebolnavul isi priveste membrele paralizate si are pareza faciala
periferica de partea leziunii sd Foville III

PARALIZIA MISCARILOR CONJUGATE

DE VERTICALITATE ( SD PARINAUD)
Def imposibilitatea executarii miscarilor de
ridicare( supraversie) sau
coborarii( infraversie) a GO
asociata cu tulburari ale reflexelor pupilare
produsa prin leziuni pedunculare ( ncl
Darkschewitsch si Cajal, a substantei cenusii
periapeductale din regiunea tuberculilor
cvadrigemeni anteriori

SEMIOLOGIA PUPILEI

Musculatura intrinseca a GO cuprinde sfincterul irisului si muschii ciliari

Fibrele parasimpatice (irido-constrictoare) orig in ncl Edinger Westphal( III)
si se gasesc in
nerv III. In orbita se despart si fac sinapsa in ggl ciliar, de unde pornesc
nervii ciliari scurti care
ajung la iris si muschii ciliari
Fibrele simpatice (irido-dilatatoare) orig in reg hipotalamica , coboara de-a
lingul trunchiului
cerebral se incruciseaza -maduva cervicala inf in cornul intermedio lateral
centrul ciliospainal Budge -ies prin radacinile C8-T1 si ajung in lantul cervical si fac
sinapsa in ggl cervical
superior- fibrele postggl in plex pericarotidian- nerv III- ggl ciliar nervii
ciliari lungi muschii
ciliari si iris
Pupila perfect rotunda, cu diametru de 3-4mm,
RFM micsorarea pupilei (mioza) la lumina si dilatatie(midriaza) la intuneric
- direct( mioza la GO care primeste stimul luminos) si consensual( mioza
la ochiul
nestimulat)
calea RFM perceptia luminoasa retina nerv optic bandeleta optica ncl
pretectal-ncl EW- nerv III cu fibrele eferente parasimpatice-ggl ciliari nervii ciliari scurtimusculatura irisului
Rf de convergenta ( de acomodare) mioza si o contractie a dreptilor interni
la apropierea unui
obiect

calea rf de convergenta retina- nerv optic- bandeleta optica CGL-radiatii

optice-cortexul
occipital-fibre cotico-tectale- centrul pentru convergenta ( complex ncl
oculomotor) nervul
III- musculatura intrinseca si extrinseca( drepti interni,ciliari si iris)

Reflex fotomotor

SEMIOLOGIA PUPILEI
Rf ciliospinal- midriaza la aplicarea unui stimul dureros la
nivelul gatului
- poate fi abolit in lez caii simpatice ( implica fibre
iridodilatatoare)
- apare in lez de trunchi cerebral, anevrisme de
carotida, afectarea lant simpatic
. Semnul Argyll-Robertson-abolirea RFM
- conservarea rf de convergenta
- anizocorie (inegalitate pupilara) sau
mioza bilaterala
apare in lues nervos
. Semnul Argyll-Robersonn inversat-abolirea rf convergenta si
conservarea RFM, apare in meningite TBC,encefalita.

SEMIOLOGIA PUPILEI
Sindromul Claude-Bernard Horner:
- mioza( paralizia rf iridodilatator)
- enoftalmie( paralizia m Muller)
- ingustarea fantei palpebrale( paralizia m neted al
pleoapei sup)
> lez caii vegetative simpatice
> apare in lez. MS cervico-Toracala( C8-T1)-T, infl,
traumatisme
. Trunchi cerebral-port lat a bulb ( sd
Wallenberg frecv de origine vasculara )

Sindrom Claude Bernard Horner

Nerv trigemen (V)=mixt,

sensitivomotor

Fibrele sensitive ale trigemenului:

Sensibilitatea regiunii cefalice: tegumentele fetei in cele 3 etaje (cu
exceptia unghiului mandibulei), mucoasele cavitatii bucale,mucoasele
foselor nazale, conjunctiva si corneea, o parte a durei mater intracraniene.
.

3 trunchiuri :nervul oftalmic(intra in craniu

prin fanta sfenoidala), maxilar superior(gaura

rotunda), maxilar inferior sau mandibular(gaura
ovala)
oftalmic
Ganglionul
Gasser
maxilar
mandibular

cele 3 trunchiuri se termina in ganglionul Gasser,

situat la varful stancii temporale, unde este sediul
neuronului sensitiv periferic(protoneuronul
sensibilitatii fetei)

Originea aparenta a nervului trigemen

Axonii neuronului
sensitiv din ganglionul
Gasser trec prin spatiul
pontocerebelos,
Apoi patrund in punte
PUNTE
Gg Gasser
Trigemen
CEREBEL

Fibrele sensitive dupa intrarea in punte

Unele au traiect descendent formand

tractul spinal al trigemenului care
intra in nucleul spinal al nervului
trigemen gelatinos ce se situeaza dea lungul tractului, din bulb pana la
limita inferioara a primului segment
cervical.
Altele ascendente scurte:nucleul
sensitiv principal al trigemenului , din
punte,langa nucleul motor,
Restul: ascendente lungi:nucleul
mezencefalic al trigemenului

Tractul spinal
al
trigemenului
Nucleul tractului spinal
al trigemenului gelatinos
maduva

Axonii neuronilor din nucleii sensitivi

Formeaza in trunchiul

cerebral fasciculul
cvintotalamic, care se
alatura panglicii lui
Reil si se termina in
nucleii semilunari ai
talamusului ai carui
neuroni se proiecteaza
in lobul parietal, ariile
3,1,2.
Tract
cvintotalamic

Fibrele motorii ale trigemenului

Iau nastere in nucleul motor al trigemenului din
punte (ventral de nucleul sensitiv),
Se alatura fibrelor sensitive avand acelasi traiect,
Inerveaza muschii masticatori:temporali si maseteri ,
dar si pterigoidieni, milohioidian si segmentul
anterior al digastricului,
Ridicarea si coborarea mandibulei, proectia inainte si
inapoi a mandibulei, miscarea de lateralitate a
mandibulei.

Muschii inervati de trigemen

Semiologia nervului trigemen

Sensibilitatea tactila, termica si dureroasa in cele trei
etaje ale fetei,fara unghiul posteroinferior al
mandibulei(teritoriul C2-C5).
Explorarea functiei motorii:motilitatea activa, forta
segmentara, tonusul si troficitatea masticatorilor .
Ridicarea, coborarea, lateralizarea, proiectia
anterioara a mandibulei

Pareza unilaterala a trigemenului

Diminuarea unilaterala a miscarilor mandibulei
La deschiderea gurii, barbia deviaza de partea bolnava ,
datorita actiunii muschiului pterigoidian extern de partea
opusa.
Atrofia temporalilor si maseterilor de partea bolnava

Paralizia bilaterala a trigemenului

Caderea mandibulei

Reflex corneean
Atingerea corneei :clipit
Aferenta:trigemen, eferenta nerv facial
Dispare bilateral in comele f profunde (se inchide
foarte jos in bulb-maduva(nucleul spinal al
trigemenului)

Reflexul maseterin
Percutia arcadei mandibulei (prin abeslang)sau a
mentonului:inchiderea mandibulei
Reflex trigemino-trigeminal:se inchide in punte- mezencefal
Viu in lacunarismul cerebral sau in SLA

Prietenii si dusmanii omului au reflex maseterin

Nevralgia de trigemen
Durere fulguranta, f intensa, in teritoriul unui ram al
trigemenului(nu depaseste linia mediana a fetei), declansata de
atingerea unor puncte trigger de la nivelul fetei ,apare in crize
paroxistice intre care sunt perioade fara durere.
Poate fi esentiala sau secundara (SM, Tumori,inflamatii dentare, etc)
Anticonvulsivante:Carbamazepina, Gabapentina, etc

Cefalgiile trigemino-vegetative

In zona fronto-orbito-temporala unilateral,

Insotite de lacrimatie , inrosirea conjunctivei ,edem si ptoza palpebrala,
rinoree,
Ex: Cluster Headache(cefalee in ciorchine): crize repetate care se agrega in

anumite perioade de timp (ciorchini de crize), cate 1-3 crize/zi, urmand

apoi intervale variabile libere de crize.
F violenta, unilaterala, se instaleaza in 10-20 minute,dureaza cateva zeci
de minute pana la 1-2 ore, apare noaptea la aceeasi ora , si foarte
frecvent iarna sau primavara.
Oxigen nazal, anestezice intra nazale, Verapamil, Topamax

CLUSTER HEADACHE

Nervul facial
Nerv mixt:fibre motorii si sensitivosenzoriale si vegetative.
Componenta motorie: origine: nucleul motor din punte,apoi
fibrele motorii inconjoara nucleul n VI si iau o directie
oblica si in jos, parasind trunchiul prin santul bulbopontin.

Intra prin porul acustic intern in canalul auditiv intern

sapat in stanca temporalului
Iese din craniu prin orificiul stilomastoidian

Dupa iesirea din craniu

Trece prin glanda parotida, se divide in 2 ramuri, temporo-faciala si cervico

faciala si se

distribuie muschilor mimicii

Muschii mimicii

Fibrele sensitive, senzoriale si vegetative ale facialului

Grupate in nervul VII bis(n. intermediar al lui Wrisberg)
Au originea in nucleul sensitiv din punte si in nucleul salivator
superior situat inapoia olivei pontine, urmeaza apoi traseul
facialului, patrunde in canalul facialului cu care are traiect
pana la ganglionul geniculat.

Nervul VII Wrisberg

Traiect comun cu facialul pana la prima inflexiune in canalul
facialului, in ganglionul geniculat unde este primul neuron
sensitiv.

De la ganglionul geniculat:
Fibre senzoriale pentru gust in 2/3 anterioare ale limbii(dulce si
sarat), fibre pentru sensibilitatea conductului auditiv extern in
portiunea externa, concha urechii si zona retroauriculara, si fibre
vegetative pentru glande lacrimale si glande salivare sublinguale si
submandibulare si pentru vasomotricitatea fetei.

Examinarea n. facial

Reflex nazopalpebral:percutia radacinii nasului declanseaza clipit.

Reflex optico-palpebral:clipire la amenintare sau la proiectia brusca de
stimul luminos.
Reflexul corneean: stimularea corneei determina clipit(reflex descris la
nervul trigemen)
Examenul gustului in 2/3 anterioare ale limbii(se aplica pe hemilimba
tampon imbibat in solutie de sare sau zahar si se cronometreaza pana la
aparitia senzatiei de gust): ageusie sau hipogeusie(lipsa sau scaderea
gustului), disgeusie(perceptia distorsionata a gustului)
Simetria fetei, fantele palpebrale, comisurile bucale, santuri nazogeniene,
riduri frontale, etc
Mimica activa:sa arate dintii, sa se incrunte, sa stranga ochii, sa umfle
obrajii, sa fluiere, sa increteasca pielea gatului.

PARALIZIA FACIALA PERIFERICA

Prin lezarea nervului facial sau a nucleului n facial din punte

Paralizie completa a tuturor etajelor fetei, cu imposibilitatea inchiderii

fantei palpebrale, in opozitie cu paralizia centrala faciala, prin leziuni

deasupra nucleului facialului, de obicei in creier, in care paralizia faciala e
preponderenta in etajul inferior si bolnavul poate inchide ochii(deoarece
etajul facial superior se proiecteaza bilateral in cele 2 emisfere cerebrale).
Cea mai frecventa:paralizia faciala periferica a frigore: inflamatia datorita
unei viroze( virus herpes zoster, virus Epstein Barr, etc) a nervului facial in
canalul facialului : edem si compresie a facialului in canalul osos
inextensibil.

PARALIZIA PERIFERICA
Etiologie:
- lez intranevraxiale-sd vasculare Milard Gubler, glioame de
trunchi
- lez de unghi ponto-cerebelos-neurinoame, meningioame,
colesteatoame
- lez in spatiul subarahnoidian-meningite, PRN, sarcoidoza
- lez in stanca temporalului-pareza a frigore, fracturi de
satana, zona zoster geniculata ( sd Ramsay- HUNT)
-lez exocraniene- procese inflamatorii sau tumorale de
parotid

Paralizia faciala periferica a frigore

Trasul curentului nu este un doar un mit romanesc asa cum se spune !

Paralizia faciala periferica a frigore

Expunerea la geamul deschis al masinii, capul ud dupa baie, statul in vant, in

curent, etc,
Frecvent primavara si toamna,
Viroza cu herpes zoster sau Ebstein Barr ori alte virusuri care inflameaza
nervul
facial in canalul sau.
Durere retroauriculara, apoi asimetrie faciala cu lagoftalmie si cu
imposibilitatea
contractiei muschiului platysma(pielosul gatului),
Nu poate inchide ochiul, nu poate increti fruntea, nu poate fluiera, umfla
obrazul,
incorda muschiul pielosul gatului, etc
Poate asocia hipogeuzie daca leziunea este inainte de desprinderea fibrelor
gustative(nervul coarda timpanului)
Poate asocia hiperacuzie(sunetele auzite sunt prea stridente, zgomotoase)
datorita
paraliziei muschiului tensor al timpanului,
Scade secretia lacrimala, ceea ce asociat cu lagoftalmia poate duce la
uscarea

corneei si leziuni ale acesteia(keratita)

Paralizie faciala periferica bilaterala in sindromul Guillon Barre

Poliradiculonevrita acuta poate induce pareze
de nerv facial bilaterale

Paralizia faciala periferica in Borelioza

Boala Lyme , la noi in tara este inca mult mai rara in
comparatie cu popularitatea pe care o are in presa si in
anumite laboratoare care dozeaza anticorpii anti-Borelia.
Dar, si boala ,si capusa, sunt din ce in ce mai frecvente in tara
noastra.
Se transmite prin muscatura capusei Ixodes, care traieste in
padure, pe cerb sau pe soarecele salbatec.
Exista in zone montane din Europa centrala infestare
endemica .
Poate induce paralizie periferica faciala.

In alte tari, borelioza poate fi o cauza frecventa de paralizie

faciala periferica

Lyme borreliosis--the most frequent cause of acute peripheral facial paralysis

in childhood].
[Article in German]
Christen HJ, Bartlau N, Hanefeld F, Thomssen R.
Source
Abteilung Kinderheilkunde, Schwerpunkt Neuropdiatrie, Universitt
Gttingen
Lyme borreliosis and acute peripheral facial palsy in Slovenian children.Maja
Arnez, Eva
Ruzi-Sablji
Acta Otolaryngol Suppl. 1992;492:103-6. Peripheral facial palsy
caused by Borrelia burgdorferi and viruses in south-western Finland.
Puhakka HJ, Laurikainen

Spirocheta Borelia Burgdorferi

si eritemul circinat dupa muscatura de capusa infestata cu Borelia

Paralizia faciala in Borelioza

NERVUL GLOSOFARINGIAN( IX)

Nerv mixt-senzitivo-motorsi cu fibre vegetative
parasimpatice
Anatomie:
- componenta motorie- originea reala in
portiunea superioara a nucleului ambiguu din
bulb, si iese din trunchiul cerebral prin partea

superioara a santului colateral posterior al

bulbului.Paraseste cutia craniana prin gaura
rupta posterioara impreuna cu nervii X si XI, si
intra in spatiul retrostilian si se indreapta spre
radacina limbii

NERVUL GLOSOFARINGIAN
- componenta senzitiva asigura sensibilitatea
generala a lojei amigdaliene, a faringelui , a a
fetei posterioare a valului palatin, a trompei lui
Eustache si casa timpanului
. Axonii protoneuronului senzitiv ajung in
bulb si se termina in ncl fasciculului solitar si
ncl dorsal ala aripii cenusii a planseului V IV