Practic morfopat

MACROSCOPIE
SUB 1.Hipertrofia concentrica a ventriculului stang (II-2)
Hipertrofiamarire de V a celulelor si respectiv a tesutului/organului,fara multiplicare celulara
! cea mai frecventa cau"a H#A
M$ % sect transversala si longitudinala &'rosimea peretelui VS mult crescuta % peste ( cm iar )$*+,
cm& cavitatea ventriculara stg micsorata % greutatea cordului poate a-unge la .// g normal fiind
(,/ g & +
SUB2.Nefroangioscleroza benigna (Hialinoscleroza arteriolei aferente II-)
M$ rinic0i atrofiati , pali"i ,cu supraf e1terna % dupa decapsulare& fin granularasectiune sagitala $
corticala palida , atrofiata 0iperpla"ia tes adipos din 0il +
SUB!.Steatoza "epatica (II-#)
M$ in steato"a difu"a , ficat marit de V %0epatomegalie& , de culoare gal2ena difu"a , cu margini
rotun-ite si consistenta moale
SUB#.He$oragii cerebrale (%-!)
! 0emoragie intratisulara voluminoasa care ocupa si distruge local tesutul nervos
M$ *) He$ato$ intracerebral cu inun&atie ventriculara$ este o complicatie a H#A ce re"ulta din
ruperea uni microanevrism locali"at pe a+cere2rala mi-locie+ Pe sectiune frontala prin creier in aria
fronto3parietala se evidentia"a$ o colectie voluminoasa de sange coagulat de culoare rosie 2runa
care ocupa o arie intinsa de t nervos si deformea"a teritoriul prin micsoararea spatiului ventricular
respectiv+ 4istrugerea parenc0imului cere2ral cu patrunderea sangelui in cavitatea ventriculara 5
inundatie ventriculara+
6.) inun&atia ventriculara3sectiune cere2rala longitudinala antero3posterioara VIRCHO7
e1ecutata pe fata interna a emisferelor cere2rale cu desc0iderea ventricului lateral+ Pe suprafata de
sectiune se evidentia"a o colectie de sange coagulat ce ocupa cavitatea ventriculara3este cau"a de
moarte su2ita+
!.) "e$oragie subara"noi&iana3 se produce prin ruperea vaselor meningeale cu malformatii
congenitale 5anevrisme congenitale+ Pe suprafata e1terna se o2serva$ pe o arie intinsa din lo2ul
frontal si parietal, leptomeningele este ingrosat, 2run3negricios, le"iunea corespunde unei 0emoragii
in strat su2tire locali"ata in spatiul su2ara0noidian, 0emoragia nu interesea"a tesutul nervos+
SUB'.(ro$boza aortica %-)
Se produce in artere cu endoteliu alterat prin diferite le"iuni frecvent placi de aterosclero"a
*& (ro$b $i*t-co$plicatie a anevris$ului sifilitic-a+ascendenta3 trom2 mi1t locali"ta intr3o
dilatatie anevrismala sacciforma la nivelul aortei ascendente, deasupra valvelor sigmoide
aortice, peretele anevrismului sifilitic pre"inta cicatrici de culoare al2 sidefie cu formare
secundara de placi aterosclerotice, in cavitatea anevrismala se evidentia"a o masa solida
mata cu aspect stratificat aderenta la perete, in str trom2usului se evidentia"a ( segmente$
cap3al2, aderent la perete, constituit din fi2rina si plac0ete, corp3cu aspect vargat, constituit
dintr3o alternanta de paturi al2e si rosii si coa&a3rosie asemanatoare c0eagului+ #rom2ul este
fria2il fiind o sursa de trom2em2olii sitemice+
6& (ro$b $i*t-co$plicatie a anevris$ului aterosclerotic-a a2dominala3 tromn mi1t
locali"at intr3o dilatatie anevrismala fu"iforma la nivelul a+a2dominale, peretii cavitatii
anevrismale pre"inta evidente placi aterosclerotice ulcerate, in interiorul cavitatii
anevrismale este pre"ent un trom2 voluminos stratificat3trom2 mi1t aderent la peretele
aortei, este fria2il fiind o sursa de trom2em2olii in vasele m2 inferioare+
(& (or$b3 complicatie a aterosclero"ei a+a2dominale3in "ona de 2ifurcatie a celor 6 artere
a2dominale, peretiii aortei pre"inta evidente placi aterosclerotice ulcerate, trom2ul parietal
este aderent la perete, rosu/negricios mat si se e1tinde si in a iliace, fria2il fiind o sursa de
trom2em2olii in vasele m2 inferioare3gangrena
SUB.Infarctul "e$oragic pul$onar (%-+)
Infarct, zona &e necroza circu$scrisa - postisc"e$ie acuta - &eter$inata &e supri$area
brusca a irigatiei sanguine in teritoriul unui tes.organ - prin obliterarea unui vas &e tip
arterial .
Infarctul "e$oragic este un infarct rosu.
Infarctul 0emoragic pulmonar se produce prin o2structia unui ram arterial pulmonar prin
em2ol sau prin trom2o"a locala , in conditiile unei sta"e pulmonare +
M$ pe o sectiune longitudinala prin plaman , se o2serva arii de forma poligonala sau triung0iulara ,
cu 2a"ele orientate spre pleura si varful spre 0ilul pulmonar unde se evidentia"a trom2i in vase
in aria de infarct , parenc0imul pulmonar necro"at este ferm , de culoare rosie inc0is
% 0emoragic& 5infarcte pulmonare multiple+
in restul pulmonului 5 aspecte de sta"a
SUB+./ericar&ita sero-fibrinoasa(III-')
Inflamatia sero3fi2rinoasa este o forma intermediara intre inflamatia seroasa si cea fi2rinoasa si se
caracteri"ea"a prin asocierea la e1udatul fi2rinos a unei componente lic0idiene importante+
M$ 3 pericard cu aspect neregulat , mai gros datorita depo"itelor de fi2rina
3 in sacul pericardic gasim o cantitate mare de lic0id rosu3gal2ui % in fct de nr de eritrocite
si PM)& in care plutesc frecvent flocoane de fi2rina+
SUB0.1bcesele "epatice-pileflebitice - colangitice (III-0)
3 apar in urma patrunderii germenilor pe calea venei porte,prin vasculari"atie arteriala pe calea
ascendenta in tractul 2iliar3colangita ascendenta sau prin inva"ie directa prin traumatism sau de
vecinatate+
M$ 1bces pileflebitic 5se produce ca urmare a diseminarii agentului patogen de la un focar aflat in
teritoriul venei porte3apendicita acuta,diverticulita colica, 0emoroi"i suprainfectati+ Sunt multiple de
dimensiuni varia2ile sau mai rar unic situat in vecinatatea 0ilului 0epatic de dimensiuni mari+ Are o
forma relatic rotunda, pereti grosi, fi2rosi, iar continutul partial evacuat este constituit din tesut
necro"at si e1udat purulent+
1bcesele colangitice- re"ultatul inflamatiei cailor 2iliare favori"ata cel mai frecvent de o2structia
acestora + le"iunile sunt in acest ca" multiple situate frecvent la periferia parenc0imului 0epatic si au
dimensiuni reduse+ Conturul lor este festonat , sunt delimitate de m2 piogena si fi2ro"a si au un
continut ver"ui datorita amestecarii puroiului cu 2ila+
SUB12.1bcese pioe$ice renale (III-12)
A2cesul renal 3 apare in urma patrunderii germenilor pe cale sangvina de la un focar la distanta
3 urcarea agentilor din caile urinare inferioare
a2cesul pioemic este re"ultatul diseminarii germenilor %E+coli , Stafilococ & pe cale sangvina de la
un focar situat la distanta
3 se produce in cursul unei trom2em2olii septice , cel mai frecvent in cadrul unei
endocardite infectioase cu locali"are in cordul stang este situat in corticala renala , are
dimensiuni mici de cativa mm , culoare gal2ena si este incon-urat de o arie congestiva
SUB11.3epto$eningita purulenta (III-))
Inflamatia purulenta se caracteri"ea"a prin pre"enta unui e1udat purulent constituit din
polimorfonucleare neutrofile integre si alterate, macrofage eritrocite detritus necrotic fi2rina si flora
micro2iana, produsa de 2acterii piogene3 streptococus piogenes si stafilococus aureus+
! inflamatia leptomeningelui data de meningococ sau pneumococ sau Haemop0ilus
Meningele apare ingrosat difu", opac, datorita unui e1udat purulent, cremos, gal2en3al2icios, dispus
in special de3a lungul vaselor sangvine de la suprafata creierului+ Inflamatia cu anumiti germeni
determina uneori o dispo"itie specifica a e1udatului$ meningita det de H+influen"ae3acesta este
dipus 2a"al, meningita cu pneumoco 5e1udatul este mai dens la nivelul conve1itatilor cere2rale mai
aproape de sinusul sagital+
SUB12.3eziunile tuberculoase circu$scrise 4tuberculii $iliari - policiclici -no&ulul si$plu-
tuberculo$ul5(III-1#)
8e"iuni circumscrise$ No&ulul si$plu$ poate aparea practi in orice forma de tu2erculo"a si poate fi
situate in orice organ+ 9n e1 este focarul lui '0on care face parte din comple1ul primar tu2erculos+
El este situat in pulmon in portiunea mi-locie su2pleural are dimensiuni de apro1imativ * cm si o
culoare gal2uie datorita necro"ei de ca"eificare situate central+ Evolutia acestei le"iuni este frecvent
de vindecare prin incapsulare con-unctiva si impregnarea ca"eumului cu calciu+
(uberculi $iliari $ apar in cursul diseminarii pe cale angvina a unui nr mare de 2acilli intr3un
organism cu o imunitate foarte sca"uta+ Ei pot aparea practic in orice organ fiind intalniti mai
frecvent in pulmon rinic0i ficat+ Sunt le"iuni nodular 5denumit tu2erculi cu dimensiuni de cativa
mm de culaore gal2ena datorita necro"ei de ca"eificare si sunt diseminat pe toata suprafata
organului afectat+
(uberculi policiclici- sunt le"iuni careacteristice pulmonului si apr in cursul 2ron0opneumoniei
tu2erculoase ca urmare a diseminarii 2acililor in ar2oreal 2ronsic, sunt le"iuni nodular cu
dimensiuni de /,,3* cm sunt dispersate fie pe toata suprafata pulmonului sau doar in lo2ii inferiori,
au un contur festonat si sunt intotdeauna centrati deo 2ronsiola+
(uberculo$ul 5le"iune care apare in urma unei evolutii de lunga durata a inflamatiei tu2erculoase
si paote fi locali"ata in pulmon creier sau rinic0i, este o le"iune mare de cativa cm incapsulata
con-uctiv+ Continutul sau este repre"entat de straturi uneori disincte de material al2 gal2ui re"ultate
prin impregnare cu calciu a ca"eumului+
SUB1!.Bron"opneu$onia (%II-!)
! inflamatia e1udativa produsa de infectie 2acteriana , locali"ata in 2ronsiole si alveolele din -ur ,
avand topografie lo2ulara se manifesta macroscopic prin multiple focare nodulare de condensare
pulmonara ce afectea"a * sau mai multi lo2i , frecvent 2a"al si 2ilateral
M$ focare multiple, nodulare de consolidare , ce se decelea"a prin palpare
focarele nodulare au limite neprecise si dimensiuni de apro1 * cm
dupa sectionare plaman , la comprimare se elimina e1udat purulent
focarele de condensare sunt separate prin tesut pulm normal , aerat
in evolutie , focare 2ron0o3pulmonare pot conflua cu formarea unei "one de condensare
intinsa % pneumonie pseudo3lo2ara sau 2ron0openumonie in focare confluente &
SUB1#.6o$ple*ul pri$ar tuberculos pul$on (%II-0)
#u2erculo"a pulmonara este o 2oala infectioasa pulmonara cu transmitere aerogena determinata de
M:co2acterium tu2erculosis , ce determina tesuturi de inflamatie granulomatoasa si o reactie de
0ipersensi2iliare de tip intar"iat
a+ co$ple*ul pri$ar tuberculos 7an8e (cu ( componente &
; focarul 9o"n 5 le" nodulara , de cul gal2en3cenusie , cu centru ca"eificat , incapsulat % * cm&
3 locali"at su2pleural , in "ona mediana a plamanului , in segm inf ale lo2ului sup si
in seg sup ale lo2ului inferior+
3 se poate vindeca prin incapsulare , cicatri"are , calcificare
; li$fangita tuberculoasa 3 re"ultatul diseminarii infectioase din focarul 'o0n la gangl regionali ,
tra0eo2ronsici % prin interm vaselor limf &
; li$fa&enita tuberculoasa 5 inflamatia tu2erculoasa a ganglionilor limfatici regionali % 0ilari &
3 gangl 0ilari sunt mariti de V , fermi , cretosi , cu mici arii negre de antraco"a+
SUB1'.(uberculoza fibro-cazeoasa cavitara apicala (%II-11) 5tu2erculo"a pulmonar progresiva
netratata+
( prin eliminarea ca"eumului lic0efiat printr3o 2ronsie det aparitia tu2erculo"ei fi2ro3ca"eoasa
cavitara apicala&
Caverna recenta $ cavitati multiple de material amorf , gal2en , de consistenta redusa, delimitate
inafara de putina fi2ro"a cavernele pot contine 2ride vasculare iar ruperea lor 0emopti"ie
SUB1). (uberculoza fibro-cazeoasa cavitara avansata (%II-11)
- in ca"urile netratate pot apare in restul parenc0imului pulmonar, noduli, arii mari de le"iuni
ca"eificate si caverne, cavernele vec0i au peretii nete"i, incon-urate de tesut fi2ros re"ultat din
organi"area con-uctiva+
SUB1./apilo$ cutanat (I%-2)
!tumora epiteliala 2eningna3numele de papilom este dat de ar0itectura tumorii, in care proliferarea
epiteliala se dispune pe a1e con-unctivo3vaculare cu aspect papilar sau digitiform+
Papilom %prolif ep pe a1e con-3vasc m cu aspect papilar/digitiform&
/apilo$ scu$aocelular ( piele)
M$ 3tumora vegetanta ce proemina la suprafata pielii, dimensiuni varia2ile *36 cm, 2a"a de
implantare scurta si groasa, suprafata tumorii este neteda sau neregulata 5proliferare epiteliala
inegala+

SUB1+. /olipoza colica a&eno$atoasa (%III-1))
Polipii adenomatosi colici sunt tumori 2enigne produse prin proliferarea epiteliului intestinal , care
formea"a adenoamesunt locali"ati in proportie de ,/< in reg recto3sigmoidiana a colonului iar
restul in colonul ascendent si tranvers
;polipii tubulari-': sunt frecvent pediculati , mai mici de 6 cm si au suprafata neteda,
2a"a de implantare scurta , cu pedicul lung si su2tire
;polipii vilosi 3*/<sunt frecvent le"iuni voluminoase , mai mari de 6 cm oca"ional , ei pot
avea dimensiuni de */3*, cm 2a"a de implantare este frecvent larga , iar suprafata lor este
neregulata , conopidiforma
;polipii tubulo-vilosi 3*,<sunt intermediari ca aspect si dimensiuni
SUB10.3ipo$ul,tu$ora con;unctiva benigna (I%-1))
3formata din t adipos matur+ #umora voluminoasa unica locali"ata la nivelul tesutului celular
su2cutanat acoperita la suprafata de piele, pe sectiune tumora are culoare gal2ena si aspect lo2ulat,
lo2uli adiposi sunt separati prin 2en"i de t con-, la periferia tumorii se evidentia"a o capsula
con-uctiva+
SUB22.6on&ro$ul (I%-1)
#umora 2enigna formata din t cartilaginous 0ialin, nodulara, solida la periferie pre"inta capsula
con-unctiva pe sectiune tumora este al2astruie, translucidasi are aspect lo2ulat,lo2ulii de cartila-
0ialin sunt separate prin 2en"i su2tiri de t con-+
SUB21.He$angio$ul cavernos-ficat (I%-10)
M$ tumora 2enigna locali"ata in parenc0imu 0epatic su2capsular, pe suprafata e1tern a ficatului se
evidentia"a "one rosietice, usor reliefate3proemina su2 capsula si cu margini neregulate3caracter
infiltrative, pe suprafata de sectiune se evidentia"a "one rotunde, rosietice delimitate de
parenc0imul 0epatic adiacent, tumora are aspect 2uretos 5spongios+
SUB22.6ancer pri$ar pul$onar-no&ul periferic(%II-1))-a&enocarcino$
3 are origine in epiteliul 2ronsiei mi-locii % uneori 2ronsiolo3alveolar & si este locali"at in
"onele periferice ale pulmonului % nu are relatie cu 0ilul pulmonar &
3 tumora are aspect de masa nodulara , solida , de dimensiuni varia2ile , cu margini infiltrative
locali"area apicala a tumorii este cunoscuta ca tumora /ancoast-(obias % sdr de
compresiune 2ra0iala si a lantului simpatic cervical &
SUB2!.6ancer pri$ar no&ular-ficat (I<-)
! carcinomul 0epatic repre"inta 6< din tumorile maligne ale ficatului
forma nodulara poate fi
solitara 5 este rara si se defineste prin pre"enta unei mase tumorale unice , de dimensiuni
mari % */3*, cm& , neincapsulata , de culoare al23cenusie sau ver"uie daca contine 2ila ,
de consistenta redusa si pre"entand uneori arii 0emoragice fiind o tumora voluminoasa ,
pre"inta frecvent necro"a in portiunea centrala
multipla 5 repre"entata de noduli multipli , de dimensiuni mici , de culoare al2icioasa
sau verde , diseminati in parenc0imul 0epatic
SUB2#.6ancer pri$ar "ilar infiltrativ-pul$on(%II-1))
3 are origine in epiteliul 2ronsic de ordin I si II
3 se de"volta din mucoasa 2ronsica in lumen % poate o2strua lumenul & , inflitrea"a peretele 2ronsic
si se e1tinde in parenc0imul pulmonar prin vasele limfatice pana la nivelul pleurei
SUB2'.=etastaze "epatice ( I<-0)
! tumori 0epatice secundare
3 repre"inta =.< din tumorile maligne ale ficatului , acesta fiind situsul de metasta"are cel
mai frecvent pt ma-oritatea cancerelor umane
M$ ficatul este marit de V , putand a-unge la greutatea de , >g si pe suprafata sa , sau la sectionare
se o2serva frecvent tumori multiple , nodulare , de dimensiuni varia2ile % *3, cm & , de culoarea
tesutului de origine%metasta"a unui melanom va fi de culoare neagra& , 2ine delimitata si pre"entand
frecvent o arie centrala deprimata determinata de necro"a tumorala din aceasta "ona metasta"ele
mai pot pre"enta arii de 0emoragie precum si un aspect translucid , datorat secretiei mucoase in
functie de tumora de origine
SUB2).=etastaze pul$onare (%II-1)
! cancer pulmonar secundar /metastatic
3 noduli tumorali multipli , cu limite distincte , de dimensiuni variate , diseminate pe am2ele arii
pulmonare
3 originea $ celulele tumorale pot proveni din orice tumora maligna a celorlalte organe
SUB2.>steosarco$ul-fe$ur (I%-22)
! tumora cea mai frecventa a tesutului osos si se caracteri"ea"a prin capacitatea celulelor proliferate
de a forma os tumoral %sarcom osteogenic &
3 6 forme
*+ parosteal % proliferare tumorala din cel periostului &
6+central% proliferera tumorala este din celulele canalului central3endost&
= osteosarco$ parosteal % din celulele periostului&
3 se de"volta la e1tremitatea inf a femurului
3 este voluminoasa al23ro"ata , pre"inta numeroase arii de necro"a si 0emoragie
3 inveleste ca un manson e1tremitatea inferioara a femurului fiind acoperita de periost si
penetrea"a corticala osoasa patrun"and in canalul medular
3 in evolutie ,tumora pentrea"a corticala osoasa si patrunde in canalul medular
SUB2+.(erato$ul c"istic $atur-ovar (I%-2')
#eratom! este o tumora disem2rioplastica care este constituita din multiple tipuri de tesuturi cu
originea in *363( foite em2rionare, tesuturi ce in mod normal nu se gasesc in locali"arile respective+
#umora are origine in celulele pluripotente sau germinale+
6HIS( ?@7=>I?4
3 tumora de dimensiuni variate cu aspect de c0ist
3 peretele c0istului are structura asemanatoare cu pielea$
o versantul intern are struct de epiderm
o versantul e1tern are struct de derm si contine ane1e ale pieleii % foliculi pilosi , gl
se2acee &
3 intr3o portiune proeminenta a peretelui se gasesc struct numeroase $ ep respirator si intestinal
, os , pla-e de cartila- si tesut nervos in acest teritoriu sunt implantati dinti
3 cavitatea c0istului contine se2um si fire de par
3 tumora pre"inta risc de transformare maligna a unei structuri epiteliale cu aparitia unui
carcinom epideromoid+
SUB20.(erato$ul $icroc"istic-testicul(I%-2')
3 tumora are aspect de masa solida sau microc0istica si este locali"ata frecvent in gonada
masculina
3 pe suprafata de sectiune , se evidentia"a pre"enta a 6 sau mai multe tesuturi mature dispuse
0aotic $
o pla-e de cartila- , translucide , al2astrui
o spatii microc0istice
SUB!2.@n&ocar&ita verucoasa (%I-1#&3 RE9MA#ISM98 CAR4IAC AC9#
3 este cea mai frecventa forma de manifestare a carditei reumatismale acute
3 locali"are $ valvula mitrala , sigmoidele aortice valvulele mitrale ?aortice Valvulele
mitrale?aortice ?tricuspidiene
3 valvulele afectate sunt edematiate , cu pre"enta la nivelul liniilor de inc0idere a valvulelor
de vegetatii mici % *36cm& care sunt trom2i fi2rino3plac0etari aseptici cu aspect de veruci ,
de cul 2run3cenusie si aderenti la endocardul valvular
3 in evolutie , vegetatiile sunt remaniate con-unctiv , re"ultand ingrosarea si deformarea
valvulelor , cu aparitia sec0elelor
SUB!1.?efecte septale-atriale - ventriculare(%I-10)
617?I>/1(II 6>N9@NI(13@ 6U SUN( S(1N91-?7@1/(1
*+& ?efect septal atrial tip ostiu$ secun&u$ ! comunicare anormala intre cele 6 atrii , coresp
ferestrei ovale prin lipsa de formare a septului mem2ranos defectul atrial reali" trecerea unui
curent de sange din AS in A4
incarcarea circ pulm cu cresterea pres intrapulm si inversrea suntului
complicatii $ insuf cardiaca cronica dreapta trom2em2olii parado1ale % originea trom2ului este in
sist venos dar se produc em2olii sistemice &, endocardita infectioasa prin formarea vegetatiilor in
-urul defectului atrial+
?efect septal ventricular !comunicare anormala intre cele 6 ventricule , situata la niv port
mem2ranoase a septului interventr , imediat su2 valvula aortica acest defect permite trecerea
sangelui din VS in V4 dupa incarcarea circ pulm , se produce inversarea senseului circulatiei de la
dr la stg cu ciano"a tardiva
complicatii $ insuf cardiaca grefarea endocarditei infectioase
SUB!2.(rilogia Aallot (car&iopatie congenitala cu sunt &reapta-stanga)(%I-22)
(rilogia Aallot
! malformatie cardiaca cianogena rara
*+defect septal atrial
6+steno"a arterei pulmonare
(+0ipertrofia ventricului drept
3 ciano"a apare la scurt timp postnatal si se accentuea"a progresiv
3 insuf cardiaca dreapta este o complicatie precoce
SUB!!.Stenoza $itrala si$pla.co$plicata cu tro$boza atriala (%I-1')
Cea mai frecventa sec0ela valvulara postreumatismala+ Valvulele mitrale, ingrosate, dure,
comisurile fu"ionate cu marginile li2ere apropiate ce delimitea"a un orificiu rotund /,, cm sau cu
orificiu stramt in forma de fanta32ot de peste+ Atriul stang dilatat contine un trom2 unic, mare,
parietal, aderent la peretele atrial, atrofia ventricului stang si aortei+
SUB!#.Boala $itrala (%I-1')
% steno"a si regurgitare/incompetenta mitrala datorata faptului ca orif mitral este largit ,
permanent desc0is& regurgitare mitrala3 valvulele mitrale ingrosate dure retractate avand comisurile
li2ere ceea ce determinat o desc0idere permanenta a orifciului mitral+
M$ orif mitral este ingustat prin ingrosarea , scurtarea valvelor mitrale si fu"ionarea la nivelul
comisurilor orif mitral este permanent desc0is prin ingrosarea si retractarea valvulelor mitrale
consecintele steno"ei mitrale3 0ipertrofia si dilatarea atriului stang, sta"a pulmonara cronica si
cresterea presiunii pulmonare 0ipertrofia si dilatarea ventricului drept, trom2o"a parietala atriala
stanga cu producerea de tromem2olii sistemice+
SUB!'.@n&ocar&ita infectioasa subacuta (%I-1))
( vegetanta )
3 le" vegetante septice , dispuse in 2uc0et pe endocardul valvulelor mitrale si aortice
3 este o complicatie a le" valvulare ant $ sec0ele reumatismale / malformatii cardiace
3 data de agenti infectiosi cu virulenta redusa Streptococ Viridans , fungi %ag infectiosi cu virulenta
sca"uta cu orig in focare infectioase oculte&
SUB!).@n&ocar&ita infectioasa acuta ( en&ocar&ita ulcero-vegetanta )(%I-1)
3 se manif prin le"iuni ulcero3vegetante si distrucii ale endocardului valvular
3 le"iunile se grefea"a pe endocardul valvular normal fiind produse de agenti infectiosi cu
virulenta mare % stafilococus aureus &, cu orig in focare inflamatorii acute ,manifeste in
organism
3 vegetatiile sunt alc din trom2i fi2rino3leucocitari si colonii micro2iene virulente
3 in valvula apar teritorii de necro"a ce facilitea"a ruptura valvulei
SUB!.Insuficienta car&iaca (%I-21)
!incapacitatea cordului de a trimite in circulatie un de2it cardiac coresp necesitatilor org, poate
avea un caracter acut sau cronic
1. insuf car&iaca cronica stg
3 cau"e $ H#A sistemica , cardiopatia isc0emica
3 modif la nivelul cavitatii stangi si sta"a pulm cronica retrograda
M$ 3 cord marit de V ,VS 0ipertrofiat cu perete ingrosat , cavitatile VS si AS dilatate contin sange
re"idual , orificiul mitral este largit % regurgitatie functionala &
Complicatii $trom2o"a atriala poate surveni intro cavitate atriala marita in conditii de sta"a cronica3
AS dilatat, trom2o"a atriala, tromem2olii sistemice+ Pulmon de sta"a cronica3 sta"a venoasa cronica
in circulatia pulmonara+
2. Insuf car&iaca &r
3cau"e $ 2ron0opneumopatia o2structiva cronica , fi2ro"a pulmonara de diferite cau"e
3 modif la niv cavitatilor drepte si sta"a venoasa sistemica retrograda
M$ cord marit de V , V4 0ipertrofiat cu perete ingrosat , cavitatile V4 si A4 contin sange re"idual ,
orif tricuspidian este largit regurgitatie fuctionala+
sta"a cronica in circ venoasa sistemica se manif prin $
3 congestie pasiva cronica in viscerele a2d 5ficat de sta"a
3 edeme ale tes moi la m2 inferioare
3 acumulari de transudat intracavitar pleural pericardic peritoneal3anasarca
Complicatie $ trom2o"a venoasa
(+ Insuf car&iaca globala 5 poate surveni in evolutia SM , a cardiopatiei isc0emice H#A
sistemica+ Modifcari la nivelul cordului stg si drept+
M$ marire glo2ala de V a cordului prin dilatarea celor @ cavitati , A4 mult marit cu sta"a
retrograda , orif atrio3ventr dilatate3regurgitatii functionale , sta"a in circ pulm3pulmon de sta"a si in
circ sistemica
SUB!+.1teroscleroza aortica (%I-1)
1(S,2oala arteriala apartine ateriosclero"ei care interesea"a a maride tip elastic %aorta ,iliace& si
cele de tip muscular % coronare , femurale,cere2ralele& si se caract prin formarea de placi A#S in
intima vasului cu afectare secundara a tunicii medii+ 8e"iuni aterosclerotice$ *3puncte lipidice, 63
striuri lipidice, (3 placi lipidice, @3placi ateromatoase, ,3placi fi2ro3lipidice, A3placi aterosclerotice
complicate3 calcificate, ucerate si trom2o"ate+
3 se locali"ea"a in segm a2d al aortei , la 2ifurcarea a iliace in -urul orificilor de emergenta a
colateralelor+ In formele severe si in a toracica mai ales in veinatatea orificiilor intercostale
si mai putin a ascendenta+ 8e"iunea fundamentala a aterosclero"ei este placa fi2rino3lipidica+
*+ striuri lipi&ice la niv intimei arteriale , aspect de striuri su2tiri , de cul gal2ena , apro1 * cm
cu orientare in a1ul long al vasului
6+ placa fibro-lipi&ica % ! le" caracteristica A#S&
3 proeminenta , de cul gal2ena , dura la palpare , forma rotunda /ovalaracu diametru de *3 6
cm pe sectiune , peretele coresp placii este ingrosat , cu aspect al2 sidefiu su2 intima si
centru de cul gal2ena
!. placa aterosclerotica calcificata
3 in A#S avansata poate avea caracter difu" , interesand centrul ateromatos care confera
le"iunilor aspectul si consistenta Bcoa-a de ouC
#. placa aterosclerotica ulcerata
3 in A#S avansata aspect de pierdere de su2stanta cu marg anfractuoase si depo"it granular
gal2en la suprafata ulcerarea placii favori"ea"a eliminarea detritusului lipidic si antrenarea lui
in circulatie 5em2oli de col ? producerea trom2o"ei parietale+
,+ placa aterosclerotica tro$bozata nu este o complicatie frecventa deoarece curentul de
sange are vite"a crescuta ducand la indepartarea retelei de fi2rina, cand se formea"a trom2ii sunt
mici neregulati apar trom2i parietali la niv 2ifurcatiei a a2d
SUB!0.1(S vaselor cerebrale4isc"e$ia cronica cerebrala (%I-')
3 se produce la apro1 *, ani dupa de2utul le"iunilor aterosclerotice vasele cere2rale cele mai
frecvent afectate sunt vasele poligonului 7illis
M$ 3la 2a"a encefalului arterele poligonului sunt sinuoase , cu perete inegal ingrosatdatorita
pre"entei placilor fi2ro!lipidice , placile au aspect al23gal2ui ce contrastea"a cu segmentele
arteriale nele"ate ,vasele afectate la sect transv pastrea"a lumenul desc0is placile necomplicate au
caract steno"ant !D isc0emie cronica cere2rala cu atrofia circumvolutiunilor si largirea sci"urilor
cere2rale3clinic dementa senila sau aterosclerotica
Complicatii $ 3 trom2o"a placii ? infarct cere2ral consecutiv
3 rupere perete la niv placii cu producere 0emoragie cere2rala
3 dilatare anevrismala la niv a verte2ro32a"ilare
SUB#1.1nevris$ sifilitic aorta ascen&enta (%I-))
5 complicatie a sifilisului tertiar , ce se locali" in segm ascendent al aortei
M$ sectiune longitudinala prin cord pune in evidenta peretele ventricular, sigmoidele aortice 3 port
ascendenta a aortei pre" o dilatatie sacciforma a peretelui peretele anevrismal sifilitic pre" cicatrici
de cul al23sidefie , cu form secundara de placi A#S cav anevrisamala contine un trom2 mic , unic ,
aderent la perete
Complicatii $ trom2oem2olii sistemic
SUB#2.Infarctul $iocar&ic trans$ural co$plicat cu ruptura sau tro$boza en&ocar&ica
ventriculara.
In raport cu peretele miocardic afectat$ transmural determinat de o2structia vasculara si
su2endocardic neo2structiv
IM recent aria de infarct are aspect pestrit ,dat alternarii de arii palide cu arii rosu 0emoragice
IM la 6@3E6 orearia de infarct 5 palida ,consistenta redusa
IM in curs de org con- (3*/ "ilearia de infarct palida ,2ine delimitata prin un li"ereu 0emoragic
IM cicatri"at E3. saptamani3arie de t fi2ros cicatricial de culoare al2 sidefie cu margini neregulate
si perete ventricular retractat mai su2tire
SUB#!./neu$onia lobara(%II-2-!)
,inflamatia e1udativa locali"ata in alveolele pulmonare si este det de pneumococ M , lo2ul pulm
afectat este marit de V
1. sta&iul &e congestie ( ziua 1-2)
= $ lo2ul afectat este consolidat, rosu3violaceu , umed , partial crepitant % la sectionare se elim
lic0id sero3sanguinolent partial aerat
m$ reteaua capilara parieto3alveolara este intens congestionata iar alveolele contin e1udat seros
!lic0id granular omogen, 2ogat in proteine cu putine neutrofile si agenti infectiosi !alveolita
seroasa
2. sta&iul &e "epatizatie rosie ( ziua !-#)
=$ lo2ul pulm consolidate,rosu32run, compact, ferm la palpare % supraf de sectiune este umeda si
rugoasa , nu elimina e1udat &
m$ reteaua capilara este congestionata , alveolele contin e1udat fi2rinos su2 forma de retea ,
eritrocite si ag infectiosi!alveolita fibrinoasa
e1udatul fi2rinos trece dintr3o alveola in alta prin porii lui Co0n
!. sta&iul &e "epatizatie cenusie ( ziua '-)
= $ lo2ul condensat are tenta cenusie la sectionare se elimina lic0id tul2ure % 2ogat in neutrofile &
m$ reteaua capilara parieto3alveolara intens congestionata , in alveole se gasesc numeroase
neutrofile si MF
#. sta&iul &e rezolutie ( incepe in ziua +-0 si continua ti$p &e ! sapt )
in ca"urile necomplicate , e1udatul se elimina prin e1pectoratie si re"or2tie alveolele raman intacte
SUB ##.Ulcerul peptic cronic (%III-')
! pierdere de su2stanta cu caracter penetrant , ce apare in segmentele tractului gastro3intestinal
e1puse actiunii agresive a sucului gastric acido3peptic
8ocali"are $=.< sunt locali"ate in stomac/portiunea pro1imala a duodenului alte locali"ari
posi2ile$intestinul su2tire in s&r Bollinger , esofagul de tip Garrett , diverticul Mec>el , marginea
unei gastroenterostomii
=4 Ulcerul gastricfrecvent si unic in =,< din ca"uri pe mica cur2ura in portiunea prepilorica
intr3un nr redus de ca"uri , le"iunile sunt situate in canalul piloric , portiunea -u1tacardiala sau
marea cur2ura
Ulcerul &uo&enal este locali"at in portiunea pro1imala a duodenului , pe fata ant /post a "onei
prepilorice este in general unic , dar pot e1ista si ulcere du2le dispuse fata in fata
ulcerul peptic cronic este o pierdere de su2stanta de forma ovalara cu dimens medii de 63@ cm ,
care pentrea"a tunica musculara gastrica/duodenala marginile ulcerului , alcatuite din mucoasa
normala , sunt regulate ,usor reliefate , iar pliurile mucoasei adiacente radiar in -urul pierderii de
su2stanta 2a"a le"iunii este curata , neteda si ferma +
SUB#).Ulcer peptic co$plicat cu H?S(%III-)
Este cea mai frecventa complicatie a ulcerului peptic cronic , responsa2ila de 6,< din decesele
cau"ate de aceasta 2oala se produce in fa"a activa a ulcerului , datorita erodarii peretelui unei
artere cu endarterita fi2roasa , deci incapa2ila sa se contracte pt a opri astfel 0emoragia
Pe piesele de re"ectie la 2a"a ulcerului peptic cronic se o2s un vas trom2o"at sau sg cuogulant ceea
ce certifica o 0emoragie in antecedente+ Clinic o 0emoragie minora se poate manifesta fie printr3o
anemie feripriva si pre"enta fierului in fecale iar o 0emoragie masiva se manifesta fie printr3o
0emateme"a cu sange digerat3varsaturi in "at de cafea sau printr3o melena+
SUB#. U36@7U3 S(@N>B1N(-S(>=13-este o complicatie produsa prin retractia t fi2ros
re"ultat din vindecarea unor pierderi de su2stanta cu dimensiuni mari+ 4aca ulcerul a fost situat in
regiunea pilorica, re"ultatul va fi steno"a pilorica,ce conduce la dilatarea stomacului, varsatura
cronica si malnutritie+ 4aca constrictia este urmata de vindecarea unei le"iuni situate pe mica
cur2ura, stomacul va avea forma unei clepsidre iar consecintele clinice sunt similar cu cele ale
steno"ei pilorice+
SUB#+.6arcino$ gastric vegetant (%III-0)
=,< din cancerele gastrice sunt repre"entate de tumori epiteliale $aligne (a&enocarcinoa$e)
restul de ': fiin& li$foa$e , leio$iosarcoa$e si tu$ori carcinoi&e adenocarcinomul gastric se
situea"a pe locul 6 ca frecventa in grupul tumorilor maligne ale tractului digestiv
Adenocarcinomul gastric se situea"a in ,/< din ca"uri in stomacul distal ,pe mica cur2ura a
antrumului si in regiunea prepilorica , in 6,< din ca"uri in corpul gastric , iar restul ca"urilor sunt
reparti"ate in mod egal in fundus , reg cardiala sau difu" in tot peretele gastric
*&6arcino$ul vegetant repre"inta */( din totalitatea cancerelor gastrice si se locali"ea"a cu
predilectie in fun&usul gastric este repre"entat de o masa solida voluminoasa , cu 2a"a larga de
implantare , care proemina in lumenul gastric tumora este fria2iala , are culoare al23cenusie si
pre"inta frecvent o suprafata ulcerata cu arii de necro"a si 0emoragie
SUB#0.6arcino$ gastric ulcerat (%III-12) constituie la randul sau o treime din tumorile maligne
ale stomacului fiind mai frecvent situata pe mica cur2ura gastrica+ Este o pierdere de su2st de
dimensiuni mari *3*/ cm in diametreu, crateiforma care tre2uie diferentiata de un ulcer pepetic
cronic 2enign+ Astfe marginile carcinomului sunt reliefate anfractuoase alct din t tumoral de culoare
al2icioasa spre deose2ire de marginile regulate formate din mucoasa normala ale ulcerului peptic
cronic+ Ga"a le"iuni maligne este anfractuoasa cu arii de necro"a si 0emoragie care sunt a2sente in
ulcerul 2enign+ In sfarsit mucoasa normala adiacenta unui cancer isi pierde pliurile radiae
convergente catre le"iune caracteristice ulcerului 2enign acestea fiind ingrosate neregulate si
oprindu3se la distanta+
SUB'2.6arcino$ gastric infiltrativ-linita plastica (%III-12) repre"inta */*/ din cancerele
gastrice si este de 6 tipuri3locali"at situat frecvent in regiunea pilorica si care det ingrosarea marcata
a peretelui gastric fara penetrarea in lumen+ ?IAUB-3INI(1 /31S(I61 in care stomacul isi
pastrea"a forma dar volumul sau se reduce considera2il pana la *,/ ml, peretele este ingrosat 6cm
rigid retractat si de culaore al2 sidefie, datorita fi2ro"ei intense indusa de acest tip tumoral+
Mucoasa gstrica pare a fi pastrata nu e1ista ulceratii dar pre"inta pliuri anormale care dau
stomacului un aspect &e plosca &in piele.
SUB'1.7ectocolita ulcero-"e$oragica 4faza activa (%III-1#)
Initial mucoasa apare rosie granulara acoperita pe arii mari cu un e1udat gal2ui+ 9lterior apar mici
ulceratii det de detasarea e1udatului+ Acestea confluea"a determinand arii largi ulcerate de forma
neregulata care alternea"a cu "one de mucoasa intacta+ Aceste arii re"iduale proemina in lumenul
colonului avand un aspect pseudopolipoid+ Ele sunt repre"entate de "one de regenerare,
proeminente intens vasculari"ate care mai sunt denumite si polipi inflamatori+
SUB'!.6olita pseu&o$e$branoasa (%III-1!)
!inflamatia colonului , rar a intestinului su2tire %enterita& det de Clostridium difficile se produce in
general dupa administrarea de anti2iotice , din acest motiv fiind denumita frecvent Bcolita asociata
anti2ioticelor B forma rara in care sunt afectate am2ele segmente ale tu2ului digestiv , colonul si
intestinul su2tire ,poarta denumirea de enterocolita +
Segmentul cel mai afectat este rectosig$oi&ul la supraf mucoasei se o2serva depo"ite usor
proeminente , gri al2icioase , cu diametrul mai mare de 6 cm 5pseudomem2ranele mucoasa apare
rosie , edematiata in ca"urile mai severe , depo"itele confluea"a formand pseudomem2rane
e1tinse la detasarea acestora , se produc mici ulceratii sangerande
SUB'#.6arcino$ vegetant-cec( %III-10)
3 forma vegetanta este locali"ata cel mai frecvent in colonul ascendent
3 lumenul mare al acestuia permite de"voltareae1u2eranta a unor tumori de dimensiuni mari , cu
2a"a larga de implantare , conopidiforme , fria2ile si cu consistenta redusa la palpare
3 ele au culoare gri al2icioasa si frecvent pre"inta "one de necro"a si 0emoragie
3 re"ultatul necro"ei si eliminarii portiunii centrale a unui carcinom vegetant este repre"entat de
producerea unui tip intermediar , denumit ulcero3vegetant
3 acesta este centrul escavat , neregulat , cu detritusuri tumorale si "one 0emoragice , iar marginile
sunt reliefate , neregulate , al2icioase si dure
SUB''.6arcino$ ulcero vegentant-cec
3 re"ultatul necro"ei si eliminarii portiunii centrale a unui carcinom vegetant este repre"entat de
producerea unui tip intermediar , denumit ulcero3vegetant
3 acesta este centrul escavat , neregulat , cu detritusuri tumorale si "one 0emoragice , iar marginile
sunt reliefate , neregulate , al2icioase si dure
SUB').6arcino$ infiltrativ-cec - rect
3 forma infiltrativa este frecvent pre"enta in colonul distal
3 aceste tumori sunt frecvent circumferentiale , determinand steno"e ale lumenului intestinal
3 peretele colonului apare mult ingrosat pe sectiune atat datorita infiltrarii tumorale cat si
datorita fi2ro"ei intense indusa de acest tip de carcinom
3 constrictia cronica in portiunea afectata de tumora conduce la dilatarea segmentului colic
pro1imal
3 si acest tip tumoral poate fi ulcerat conducand la o alta forma intermediara denumita
infiltrativ3ulcerata
SUB'.6iroza atrofica $icrono&ulara (I<-') 3aennec sauu ciroza portala
Ciro"a! stadiul final al diverselor 2oli 0epatice cronice caracteri"ata prin de"organi"area difu"a si
definitiva a structurii ficatului ar0itectura finala a acestuia este convertita prin aparitia nodulilor de
regenerare incon-urati de septuri fi2roase
6iroza $icrono&ulara( ciroza 3aennec .ciroza portala ) 5 apare cel mai frecvent dupa consumul
cronic de alcool ficatul poate fi normal sau marit in dimensiune , dar cel mai frecvent dupa o
evolutie indelungata el se micsorea"a% */// & , are capsula ingrosata al2 sidefie , marginea
anterioara3inferioara ascutita si suprafata fin granulara pe sectiune, ficatul pre"inta noduli mai mici
de ( mm de culoare gal2ena datorita steato"ei caracteristiece alcoolismului cronic , separati de
septuri con-unctive su2tiri , cenusii +H
6>3@6IS(I(1 67>NI61 3I(I1BI614 cea mai frecventa afectiune a ve"iculei 2iliare
pre"enta in special la femei+ Calculi sun unici sau multipli in genera pot fi recunoscuti mai multe
generatii de calculi in fct de dimensiuni+
*& CO8ECIS#I#A C9 VEIIC98A HIPER#ROFICA3in care colecistul este marit de volum
cu peretele ingrosat dur si sidefiu datorita fi2ro"ei+ Mucoasa pre"inta falduri ingrosate si
paote fi ulcerata in focar+ In lumen se gasesc calculii si 2ila ce contine frecvent un precipitat
grun-os+
6& CO8ECIS#I#A C9 VEIIC98A GI8IARA A#ROFICA3pre"inta un perete su2tire mulat pe
calcul, mucoasa este aplati"ata iar ve"ica nu s palpea"a+
In inflamatiile de lunga durata peretele ve"icular se poate impregna cu saruri de calciu
determinand aspectul de ve"icula de portelan+
SUB'0./ielonefrita acuta supurata (<-)
, inflam acuta a rinic0iului si 2a"inetului % data de E coli /Pseudomonas proteus stafilococus & 5
infect primara este la nivelul ve"icii urinare de unde pe cale ascendenta a-unge la rinic0i
M$ rinic0ii sunt mariti de V pe supraf si in corticala se o2serva microa2cese de cul gal2uie
incon-urate de 0alou congestiv e1udatul purulent se continua si in medulara c0iar si pe supraf
mucoasei 2a"inetului mucoasa pielo3caliceala este 0iperemiata cu depo"ite purulente
SUB)2.Hi&ronefroza(<-+)
Hi&ronefroza ,dilatarea 2a"inetului si calicelor cu atrofia progresiva a parec0imului renal , det de
o2structii in eliminare urinii
cau"e $ anomalii congenitale ale cailor urinare , reflu1 ve"ico3ureteral , calculi urinari , 0ipertrofia
de prostata , tumori , inflam, sarcina normala, ve"ica neurogena+
M$ rinic0i marit de V , cu dilatare masiva a 2a"inetului ? calicelor , atrofia parenc0imului renal in
special a corticalei
SUB)1.Hipeplazie no&ulara &e prostata cu "ipertrofie $ vezical (II-!)
Hiperpla"ia!marire de V a unui tes/organ prin multiplicarea celuelor componente
Hiperpla"ia de prostata determina un o2stacol in calea eliminarii urinii prin comprimarea uretrei
prostatice
cau"e $ de"ec0ili2ru in raportul androgen/estrogen re"ultand 0iperstimularea estrogenica a prostatei
M$ "ipertrofia $usculaturii vezicale % o2stacol incomplet & $ peretii ve"icali ingrosati , colonete
musculare reliefate %Bve"ica de lupta B&
SUB)2.Hiperplazie no&ulara &e prostata cu glob vezical (II-!)
'lo2ul ve"ical % o2stacol complet & $ ve"ica urinara , mult diltata prin acumularea urinii , peretii
ve"icalti su2tiati % atrofiati prin compresiune & , semitranspareti
SUB)!.(u$ora 9raCitz(<-0)
( carcino$ renal ) ,adenocarcinom de"voltat din ep tu2ilor contorti distali fiind cea mai frecventa
tumora maligna renala la adult+
=4 se de" la unul din polii renali/in "ona mi- a rinic0iului masa tumorala are forma nodulara cu
falsa delimitare , ocupa medulara si corticala ramane mult timp su2 capsula renala , are cul gal2en3
cenusie cu arii de necro"a si de 0emoragie
SUB)#. (u$ora Dil$s ( nefroblasto$) (<-0)
,cea mai frecventa tumora maligna renala la copil % inainte de varsta de , ani & ce se de"volta din
2lastemul metanefrogen si derivatele sale stromale si epiteliale+ Poate fi unilateral si in , < din
ca"uri este 2ilateral+
M$ tumora de dimens mari, 2ine delimitata , locali"ata in 0ilul renal cu compresiune asupra
parenc0imului pe sect , tumora este cenusie al2icioasa , cu arii c0istice si arii de 0emoragie iar
consistenta tumorii este moale alternand cu "one ferme
SUB)'.7inic"i polic"istic 4tip a&ult - infantil (<-2) &eter$inis$ genetic
=4 a. Aor$a &e tip a&ult 5 am2ii rinic0i sunt mariti de V si in greutate pe supraf e1t si pe sect se
o2s numeroase c0isturi de dimens diferite cu continut sero3citrin/0emoragic greutatea rinic0iului
poate depasi un >g+
2. for$a &e tip infantil 5 am2ii rinic0i sunt mariti de V , au supraf e1t netedacu sc0itarea
lo2ulatiei fetale pe supraf de sectiune se o2s un aspect general este spongios cu pre"enta de
dilatatii mici date de largirea tu2ilor colectori, dilatatiile au aspect radiar de la medulara spre
corticala+
Count 4oo>u
SUB2.6arcino$ &e col uterin infiltrativ - ulcerat - vegetant
Cel mai frecvent tip 0istologic este carcinomul scuamocelular HPV tip *A *. sunt implicate in
carcinogene"a
6.vegetantformatiune 2ur-onata cu arii de necro"a ,proeminente in -urul orif cervical e1t si
infiltratn in colul uterin
c.ulcero-vegetantformatiune tumorala neregulata ,cu arie centrala larga de pierdere de su2st
delimitata de t ,tumoral,loc in vecinatatea orif e1t al colului uterin
c.infiltrativcol uterin marit de vol ,cu asp tumefiat, in 2utoias prin infiltratea difu"a cu tesut
neopla"ic al2 cenusiu
SUB1.6arcino$ &e en&o$etru (<II-#&
3 este o tumora maligna
3 cel mai frecvent tip 0istologic este adenocarcinomul tip endometrioid cu varitate grade de
diferentiere
3 0iperoestrismul este implicat in carcinogene"a
M$ sectiune sagitala prin uter
3 mucoasa endometriala ingrosata , cavitatea endometriala ocupata difu" de o formatiune
tumorala al2icioasa cu aspect polipoid
3 e1aminarea -onctiunii endo3miometriale evidentia"a inva"ia in miometru H
SUB2.6arcino$ul-gl $a$ara (<II-12)
3 este o tumora maligna
3 ./< au origine in epiteliul ductal , fiind deci adenocarcinoame
C ductal inva"iv tip )OS
3 cel mai frecvent tip 0istologic
3 celulele tumorale antrenea"a o reactie desmoplastica severa % era denumit cancer sc0iros &
M$ masa de tesut neopla"ic al2 slaninos , solida , in stadii precoce , cu aspect nodular , ulterior clar
inva"iv in tes invecinate ale gl mamare , planul muscular ca si superficial la niv pielii si al
mameleonului %piele de portocala , retractia mameleonului3 semne clinice &
SUB!.3eio$eio$ uterin(<II-')
3 tumora 2enigna a miometrului formata din tesut muscular neted , de"voltata prin proliferarea
fi2relor musculare netede , in evolutie fi2rele musculare au capacitatea de a sinteti"a fi2re de
colagen , leiomeiomul devenind de consistenta dura , al23sidefiu
3 tumora 0ormonodependenta 0iperestrogenism
M$ tumora nodulara 2ine solida unica sau multipal forma rotunda delimitata neincapsulata cu aspect
de varte-uri pe suprafata de sectiunee limite distincre dar fara capsula con-uctiva carnos, cav uterina
deformata, comprimata, dispo"itie intramurala su2mucoasa su2seroasa, unic sau
multiplu%leiomiomato"a& cu defromarea corpului uterin+ Poate suferi transformare fi2roasa
edematoasa necrotica c0istica si maligni"are+
SUB#.6"ista&eno$ul seros ovarian (<II-))
! tumora epiteliala 2enigna
3 de o2icei unilaterala , poate atinge dimensiuni mari uni/multiloculara
M$ tumora c0istica multiloculara cu cavitati c0istice delimitate de un perete neted continut seros
clar
SUB'.6"ista&eno$ $ucos ovarian (<II-)&
3 are ca origine metapla"ia ep coelomic al ovarului uni/multiloculara
M$ tumora c0istica multiloculara de dimens f mari unele din cavitatile c0istice mai mici contin
material gelatinos , mucoid suprafata peretelui c0istic este neteda
Su2EE+ CO8ECIS#I#A CRO)ICA 8I#IAIICA
6 forme$
Calcul in lumenul ve"iculei 2iliare
a& cu ve"icula 0ipertrofica
3colecist marit de volum ,cu perete mult ingrosat , dur si sidefiu , dat fi2ro"ei
3mucoasa pre" falduri ingrosate si poate fi ulcerata in focar
3in lumen calculi si 2ila ce contine un precip grun-os
2& cu ve"icula atrofica
3perete su2tire ,mulat pe calcul ,mucoasa e aplati"ata, ve"ica nu se palpea"a
3inflamatie de lunga duratave"ica de portelan %dat impregnarii cu saluri de Ca&
AIB7>1?@N>=U3 ?@ 931N?1 =1=171-tumora mi1ta 5proliferare epiteliala si
con-uctiva ce survine in conditii de 0iperestrogenism, nodulara solida de dimensiuni variate cu
capsula con-ucntiva pe suprafata de sectiune tumora este al2 sidefie si de consistenta dura+
/@7I617?I(1 AIB7IN>1S1-inflamatia fi2rinoasa se caracteri"ea"a prin pre"enta unui e1udat
2ogat in fi2rina, re"ultat din e1trava"area fi2rinogenului cu precipitarea acestuia su2 forma de retea
in focarul inflamator, e1udatul mai contine PM) si eritrocite+
Apare in IM, RCA, uremie, #GC, iradiere toracica , 2oli autoimune
M3 pericardul isi pierde transparenta devine opac si ingrosat, intreaga seroasa pericardica este
acoperita de un e1udat gal2ui3cenusiu care ii confera un aspect neregulat, vilos, asemanator unei
tartine cu unt de"lipite, lim2a de pisica+
MICROSCOPIE
*+Hipertrofia fi2relor miocardice
Hipertrofia 5 marire de V a celulelor si respectiv a tesutului /organului, fara multiplicare celulara
4iam transversal al fi2relor miocardice marit ,nucleomegalie ,0ipercromatici,cu contur neregulat
6+Steato"a 0epatica%II3@&
Steato"a! acumulare e1cesiva a #' in citoplasma celulelor care in mod norma nu contin acest
meta2olit
m $ citoplasma 0epatocitelor ocupata de numeroase vacuole optic goale , cu limite distincte % in
raport cu dimensiunea acestora , steato"a poate fi micro/macrove"iculara &
3 vacuolele repre"inta locul ocupat de #'
3 in stadii avansate vacuolele pot fu"iona intr3o singura vacuola de dimensiuni mari , ce
ocupa in intregime corpul celular , celula capatand aspectul unui adipocit
3 alteori distructia mem2ranelor citoplasmatice determina fu"ionarea lipidelor cu formarea
de c0isturi lipidice
@+Pericardita fi2rinoasa %III3(&
in infarct miocardic , reumatism cardiac acut , t2c, uremie, iradiere toracica, 2oli autoimune
m$
3 la suprafata pericardului avem un depo"it de e1udat fi2rinos intens eo"inofil cu structura
amorfa si ar0itectura viloasa alcatuit din filamente groase de fi2rina
3 e1udatul contine PM) putine si eritrocite , in epicardul su2-acent se o2s congestie
vasculara si infiltrat cu elemente mononucleare+
Evolutie $
3 li"a % ruperea & retelei de fi2rina si vindecare cu restitution ad integrum,
3 organi"area con-unctiva a retelei care poate conduce la aparitia unei pericardite
constrictive fie la o pericardita cronica ade"iva+ Am2ele circumstante det tul2urari ale
functiei cardiace prima in cursul diastole iar cea de3a doua in sistola si impune
interventie c0irurgicala+
,+8eptomeningita purulenta %III3A&
! inflamatia leptomeningelui data de meningococ sau pneumococ sau Haemop0ilus
m$
3 leptomeningele este mult ingrosat datorita congestive vasculare si acumularii in spatiul
su2ara0noidian a e1udatului purulent
3 vasele meningelui sunt dilatate iar la nivelul lor se pot o2serva frecvent imagini de
marginatie si diapede"a leucocitara
3 e1udatul este alcatuit dintr3o retea de fi2rina in oc0iurile careia se gaseste un nr mare de
PM) integre si alterate aglomerate in special perivascular, lic0id de edem si un nr
varia2il de germeni care se pot diferentia doar cu coloratia gram
A+A2ces cere2ral recent
3poate sa survina in urma patrunderii germenilor % 2acteriilor& in traumatisme sau
3 de la focare din vecinatate
m$
central$ e1udat purulent
periferic $ perete alcatuit din fi2rina
In e1t edemul su2st cere2rale si o reactie intensa gliala
Evolutie $
3 vindecare % daca se tratea"a cu anti2iotice&
3 rupere a2ces meningita
3 crestere presiune intracranianamoarte
E+8imfadenita #GC
'ranulomul tu2erculos ,indifferent de locali"are si de tipul macroscopic la le"iunii tu2erculo"a are
acelasi criterii microscopic de diagnostic+
8e"iune micronodulara in component careia intra mai multe tipuri celulare$ Celule gigante
8ang0ens%multinucleate&3mari,cit eo"inofila, fin granulate,contine un nr crescut de nuclei rotun"i
,ovalari ,dispusi la periferie in forma de potcoava sau coroana+ Aceste celule provin din fu"iunea
macrofagelor activate + au rol secretor si de fagocitare a 2+Joc0+ Cellule epitelioide 5prov din
macrop0age activate ,au rol doar secretor+ Au forma alungita, limitele sla2 conturate cu nuclei
fu"iformi ,dispusi in placarde datorita interdigitatiilor mem2rane celulare+
8imfocite 5formea"a o coroana la periferia gramulomului
Alte cellule3 macrop0age activate ,fi2ro2laste
Are 6 caracteristici$ tendinta la confluare si tendinta la necro"a de ca"eificare%"ona intens
acidofila,omogena,fin granulate& necro"a nesructurata produsa prin c0aracter imun, "ona intens
acidofila omogena fin granular+ 4aca este recenta in aria de necro"a se mai o2seva pul2eri
0emato1ilinofile repre"entate de resturile nucleilor distrusi+
+.(esutul &e granulatie bur;on carnos (III-2!) tanar
!tesut tanar , con-unctivo3vascular , de neoformatie care in evolutie se maturea"a si determina
inlocuirea "onei tisulare afectate cu un tesut fi2ros matur
3 este alc din $
o numeroare capilare de neoformatie , cu endoteliu proeminent acest endoteliu
imatur permite diapede"a unui nr mare de PM) si a lic0idului de edem
o intre capilare se gasesc numeroase PM) , Mf , eritrocite , 8: si un transudat sla2
eo"inofil
o un nr redus de fi2ro2laste
0.(ro$bul organizat con;unctiv pul$on (III-2')
! una din modalitatile de evolutie a trom2ilor
3 vasul de tip venos este complet o2literate de un t0rom2us care in evolutie este inlocuit de
tesut con-3vascular care contine numeroase capilare de neoformatie , ce contin eritrocite ,
fi2rocite , fi2re de colagen dispuse in fascicole
Evolutie $ repermea2ili"are vasului o2literat prin $ retractia tesutului fi2ros matur care inlocuieste
trom2usul recanali"area trom2usului prin intermediul capilarelor de neoformatie care stra2at
intreaga sa grosime su prin care flu1ul sangvin poate fi reluat+ Impregnare cu calciu a t+con-uctiv di
formarea flebolitilor
12./apilo$ scua$ocelular-piele(I%-2&
Papilom %prolif ep pe a1e con-3vasc m cu aspect papilar/digitiform&
m$ 3 tumora vegetanta care re"ulta din prolif tumorala a epidermului ,care este dispusa pe a1e con-3
vasc cu aspecr digitiform,cu rol de sustinere si nutritiv
3 ep stratificat scuamocelular proliferat pastrea"a struct si stratificarea normala a
epidermului $ strat 2a"al , mai multe straturi de cel poligonale ,spinoase %acarto"a& mai
multe straturi de celule granuloase%0ipergranulo"a& si o patura groasa de
>eratina %0iper>erato"a&
3 m2 2a"ala , situata intre ep scuamocel proliferat si a1ul con- este intacta
*1./olipul a&eno$atos tubulo-vilos (I%-')
Polipul adenomatos este locali"at frecvent la nivelul mucoasei colice +
a.tubular 3 tumora vegentanta ce re"ulta din proliferearea ep unistratificat cilindric de
invelis si al glandelo mucoase ce se invaginea"a si formea"a numeroase elemente tu2ulare captusite
de un ep cilindric cu secretie de mucus redusa intre elem tu2ulare e1ista putine elem con-unctive
de sustinere
3 aceasta proliferare formea"a un micronodul % adenomul propriu "is & care este
antrenat de catre continutul intestinal si isi formea"a un pedicul intestinal din mucoasa
colicaaspect de polip
b.vilos 3 tumora vegetanta constituita dintr3un epiteliu proliferat dispus pe a1e
con-unctivo3vasculare f su2tiri
3 stratul muscular al mucoasei este intact
c+tu2ulo3vilos 5 insumea"a caract celor 6 tipuri anterioare
12.Aibroa&eno$ul &e glan&a $a$ara(<II-0&
Este o tumora 2enigna de"voltata ca urmare a unei sensi2ilitati "onale crescute la 0ormonii
estrogeni+ #umora mi1ta ce re"ulta din proliferarea epitelilor canalelor galactofore si a t con-uctiv ,
are aspect incapsulat inclus in parenc0imul glandei mamare+ Are 6 componente$ %t con- stromal si
ductele mamare& epiteliala ce re"ulta din proliferarea de conducte captusite cu un epiteliu similar
epiteliului conductelor galactofore si componenta con-uctiva ce re"ulta dia proliferarea
fi2ro2lastelor+ E1ista 6 varietati 0itologice$ pericanalicular in care t con- formea"a mansoane
periductale cu pastrarea lumenului conductelor si intracanalicular in care se produce proliferarea
activa a fi2ro2lastelor care comprima si deformea"a tu2ii re"ultand conducte cola2ate ramificate
aspect ar2orescent au aspect de fante su2tiri+
*(.6arcino$ul epi&er$oi& (scua$ocelulat ) 8eratinizat piele (I%-+)
se de" din epiderm % carcinom cutanat & , mucoase epidermoide % esofag , laringe, e1ocol & si din
focarele de metapla"ie epidermoida a epiteliilor cu2ico3cilindrice si tran"itionale+
3 tumora are origine in ep scuamocelular al pielii si caracter infiltrativ in suportul con-unctiv al
dermului , unde formea"a insule sau cordoane tumorale separate de o stroma con-unctiva redusa ,
infiltrata cu limfocite
3 insulele tumorale sunt compuse din celule poligonale atipice , asemanatoare cu celulele spinoase
ale epidermului prin diferentiere , celulele tumorale se incarca cu >eratina si formea"a lame
concentrice centrale % glo2i cornosi sau perle >erato"ice & , care repre"inta elementul mar>er de
diagnostic al carcinomului epidermoid diferentiat
*#.6arcino$ bazocelular-piele (I%-12)
3 este o forma particulara de carcinom cutanat
3 tumora are origine in stratul 2a"al al epidermului si glandelor ane1e , are caracter infilitrativ local ,
in dermul su2iacent
3 tumora este alc din pla-e de cel tumorale separate printr3o stroma con-unctiva redusa , iniltrata
inflamator
3 pla-ele tumorale sunt alc din celule tumorale similare celulelor stratului 2a"al , cu aspect
caracteristic $
3 la periferia insulelor , celulele au dispo"itie in palisada , amintind de cel stratului
2a"al din epiderm
3 in centrul insulelor tumorale , celulele au dispo"itie de"ordonata si nu se
diferentia"a
3 tumora este radiosensi2ila
1'.1&enocarcino$ul $o&erat &iferentiat colon (I%-11)
Adenocarcinoamele se de"volta din ep cilindrico3cu2ic de invelis sau al organelor parenc0imatoase
glandulare % adenocarcinom gastric , col uterin , pancreas &
3 adenocarcinomul moderat diferentiat este alc din elem diferentiate si cel tumorale cu
dispo"itie anar0ica su2 forma de mase , cordoane
sectiune 0istologica prin peretele colonului tumora are origine in epiteliul unistratificat cilindric de
invelis si epitelilul glandular al colonului si are caracterr infiltrativ in su2mucoasa si patura
musculara+ #umora este alct din elemente tu2ulare separate de o stroma con- redusa ceea ce
determina o densitae foarte mare a glandelor tumorale , gl tumorale sunt captusite de un epiteliu
atipic dispus pe unl sau mai multe straturi si formea"a lumen neregulat cu stroma redusa intre ele
1).=etastaza &e carcino$ ganglion li$fatic
Cel tumorale a-unse in gang pe calea vaselor limfatice aferente coloni"ea"a sinusul periferic
su2capsular si apoi invadea"a mase gang det stergerea str gang
In aria gang celulele tumorale se dispun predominant su2 forma de tu2i ,ceea ce demonstrea"a ca
tumora primitiova este un adenocarcinom sau pla-e cel cu caract epidermoid
1.6on&ro$ul (I%-1)
3 tumora 2enigna formata din tes cartilaginos 0ialin
m$3 tumora nodulara, 2ine circumcisa incapsulata
3 pe sectiune tumora are structura de cartila- 0ialin matur $ su2st fundamentala
2a"ofila% condrina & in care se gasesc condtroplaste cu condrocite mature
3 cartila-ul tumoral are a1e con-3vasculare su2tiri care impart tumora in lo2uli+ Capsula si
a1ele con-uctive sunt elemente microscopic de diferentiere a condromului de tesutul
cartilaginous 0ialin normal+
1+.He$angio$ cavernos ficat (I%-10)
m$
3 in parenc0im o2servam lo2uli vasculari care contin numeroase spatii vasculare largi unite
prin 2en"i de tes con-
3 spatiile vasc sunt tumorale , de forma si marimi variate , captusite de endoteliu normal si
contin sange
3 tumora are crestere lo2ulara care ii confera c0aracter infiltrativ
21.6ongestia pasiva- pul$on (%-1)
Congestia! 0iperemie
Pulmon de sta"asta"a pulmonara survine in insuf cardiaca stanga cronica
m $ 3 ingrosare perete alveolar prin distensia capilarelor parieto3alveolare % prin acumulare de
sange&
3 in lumenul alveolar sunt pre"ente 0ematii prin ruperea capilarelor sanguine angor-ate si Mf
incarcate cu 0emosiderina % ! pigment granular re"ultat din degradarea 0ematiilor & siderofage
celule ale insuficientei cardiace+
3 in evolutie se produc le"iuni de fi2ro"a parieto3alveolara si acumulari de 0emosiderina3
induratie 2runa pulmonara cu cresterea presiunii intra3pulmonare
reactia Perls diferentia"a pigmentul de 0emosiderina% cul al2astra & de cel de antraco"a
care in coloratia HE are aspect asemanator granule 2rune+ In coloratia Perls pigmentul de
0emosiderina contine fe reactiv se colorea"a in al2astru in lumenul alveolar se evidentia"a
macroface ce contine un pigment granular al2astru 0emosiderina+
22.6ogestia pasiva ficat ( %-!)
Ficatul de sta"a survine in insuf cardiaca dr cronica
m $ 3 vene centrolo2ulare si capilare sinusoide invecinate destinse % pline cu 0ematii & si atrofia
prin compresiune a 0epatocitelor centrolo2ulare , determinand aspect de necro"a 0emoragica
3 0epatocitele din "onele mediolo2ulare au steato"a % 0ipo1ie & , iar cele periportale sunt
normale
2!.tro$bul arterial recent (%-)
Sectiune transversala printr3o artera de tip muscular , cu placa A#S $
3 lumenul vascular este o2literat printr3un trom2 recent , aderent la perete
3 trom2ul este alc dintr3o retea de fi2rina eo"inofila , 0ematii si leucocite
3 peretele este ingrosat datorita unei placi fi2roase de A#S
2#.Infarctul "e$oragic pul$onar (%-+)
Infarctul ! "ona de necro"a circumscrisa , postisc0emie acuta , det de suprimarea 2rusca a irigatiei
sanguine in teritoriul unui tesut /organ , prin o2literarea unui vas de tip arterial
Infarctul 0emoragic pulmonar se produce prin o2structia unui ram arterial pulmonar prin em2ol sau
prin trom2o"a locala , in conditiile unei sta"e pulmonare
m $ 3 arie intinsa de necro"a structurata $ peretii alveolari necro"ati au aspect omogen intens
eo"inofil , fara nuclei vasele mari ccu pereti omogeni"ati
3 lumenul alveolar contine eritrocite
3 parenc0imul pulmonar neafectat de infarct pre"inta le"iuni de sta"a +
6A.1(S coronariana 5placa fi2roasa cu centru ateromatos , placa fi2roasa calcificata%VI3(&
m $ 3 sect trans printr3 o artera coronara e1tramiocardica
3 a pre" pe 6 versanti opusi ai peretelui 6 placi A#S $ 33 una fi2roasa cu centru ateromatos ,alta
fi2roasa calcificatala nivelul placilor peretele este ingrosat, placile se locali"ea"a in intima
de unde se e1tind si comprima media care devine su2tire fi2ro"ata3atrofie prin compresiune
secundar lume micsorat+
1. placa fibroasa cu centru atero$atos
3 su2endotelial $ srat compact , acelular , din fi2re de colagen
3 centru ateromatos $ lipide neutre3masa amorfa , col li2er , col esterificat , cel spumoase ,
fi2rina cristale de colesterol+
3 2a"a 5tesut fi2ros dens ce contine un nr varia2il de vase capilare de neoformatie+ Pe masura
ce placa se largeste se produce atrofia si fi2ro"a medie afectand elasticitatea si re"istenta
peretelui
2. placa fibroasa calcificata este compusa din t con- fi2ros, in centrul placii se gasesc depo"ite
0emato1ilinofile de saruri de calciu, in miorcadul sun-acent se remarca atrofia miocitelor si
fi2ro"a interstitiala difu"a+
2.1(S coronariana cu tro$boza(%I-#)
i+ placa fi2roasa trom2o"ata , artera coronara e1tramiocardica$
3 peretele a este ingrosat printr o placa fi2roasa constituit din t fi2ors acelular %al2astru&
3 lumenul a coronare o2literat printr3un trom2 recent format din retea de fi2rina 3rosu % alc
din fi2rina , leuocite , 0ematii &
3 trom2ul det isc0emie acuta cu producerea necro"ei isc0emice a miocardului infarct+
2+.Nefroangioscleroza benigna (II-)-"ialinoscleroza arteriolei aferente
% 0ialinosclero"a arteriolei aferente &
m$ 3 arteriolele aferente ale glomerulilor cu perete ingrosat ,omogeni"at , eo"inofil si lumenul
corespun"ator steno"at
3 glomeruli in diferite stadii de fi2ro"a si 0ialini"are , pana la transformarea completa in
struct sferice , omogen eo"inofile , fara structura si nefunctionale
3 tu2ii corespun"atori glomerulilor afectati sunt atrofiati sau dispar fiind inlocuiti de mici
cicatrici con-unctive % aspect fin granulat e1tern &
3 tu2ii nefronilor neafectati sunt dilatati , cu cilindri 0ialini in lumen
20.Infarctul $iocar&ic recent (%I-12)
Infarctul miocardic acut este o arie de necro"a isc0emica circumscrisa determinata de suprimarea
2rusca a circulatiei coronariene in teritoriu corespun"ator+
Infarctul miocardic recent 5 dupa *636@ ore
m$ arie de necro"a isc0emica $ fi2rele miocardice necro"ate sunt intens eo"inofile , fara
nucleu si striatii , dar cu limite celulare pastrate +
!2.Infarctul $iocar&ic in curs &e organizare con;unctiva (%I-11)
!-12 zile
m$ 3 arie restanta de necro"a in curs de degradare su2 actiunea en"imelor li"o"omale din neutrofile
si re"or2tie de catre Mf
3 testut con-unctiv vascular de neoformatie la periferia ariei de infarct miocardic pentru
organi"area treptata a ariei necro"ate
!2.=iocar&ita interstitiala virala (%I-1+)
! afectiune inflam ale miocardului
Miocardita interstitiala virala 5 inflam interstitiala acuta cu e1udat , 8: , Mf cu dispo"itie in
focar/difu" +
!#.1lveolita leucocitara (%II-!)
Apare in stadiul de 0epati"atie cenusie%"iua ,3E& a pneumoniei lo2are % !inflam e1udativa locali"ata
in alveolele pulmonare det frecvent de pneumococ &+
m$ 3 se o2serva reteaua capilara parieto3alveolara intens congestionata
3 in alveole se gasesc numeroase neutrofile si macrofage ! alveolita leucocitara
!'./neu$onia interstitiala (%II-))
Survine in colectivitati de sugari si copii distrofici cu spitali"ari repetate , det de Pneumoc:stis
carinii+
m$ 3 inflamatie plasmocitara in peretii alveolelor pulmonare cu ingrosarea acestora
3 alveolele sunt ocupate de un e1udat spumos B in 2ule de sapunC ce contin corpusculi
0emato1ilinofili % c0isturi de trofo"oi"i& de Pneumoc:stis +
!.Bron"opneu$onia (%II-!)
Este inflamatia e1udativa produsa de infectie 2acteriana , locali"ata in 2ronsiole si alveolele din -ur +
m $ 3 in focarul de condensare pulmonara se evidentia"a
o central $ o 2ronsiola cu inflamatie purulenta a peretelui si e1udat purulent in lumen
% 2ronsiolita&
o periferic $ in alveolele din -urul 2ronsiolei se gaseste o inflamatie acuta e1udativa in
diferite stadii de evolutie peri2ronsiolar , le"iuni de alveolita purulenta in afara
focarului purulent sunt le"iuni de alveolita fi2rinoasa la periferia focarului sunt
le"iuni de alveolita seroasa
o intre focarele de 2ron0opneumonie e1ista parenc0im pulmonar aerat sau cu o
supradistensie a spatiilor alveolare
!+.(uberculoza pul$onara (%II-+)
!2oala infectioasa pulmonara cu transmitere aerogena det de M:co2acterium tu2erculosis ce det in
tesuturi inflamatie granulomatoasa si o reactie de 0ipersensi2ili"are intar"iata +
m $ granulomul tu2erculos este le" elementara si este alc din $
3 cel gigante multinucleate , tip 8ang0ans , cu dispo"itie centrala
3 cel epitelioide cu dispo"itie in placard in -urul celulei gigante
3 coroana de 8: specific sensi2ili"ate si nesensi2ili"ate
3 caracteristic este tendinta la fu"ionare a granuloamelor cu ca"eificarea lor
3 necro"a ca"eoasa % prin citoli"a imuna & apare su2 forma unei arii acidofile nestructurate care
pre"inta la periferie elemente ale granulomului tu2erculos
!0.Boala $e$branelor "ialine (%II-1#) ! sindrom de distresa respiratorie la nou3nascut
3 repre"inta cau"a de distresa respiratorie acuta
m $ 3 alveole cola2ate , nee1pansionate canale alveolare si alveole captusite cu mem2rane
omogene acidofile %mem2rane 0ialine & care sunt alc din fi2rina , mucopoli"a0aride si cel alveolare
necro"ate
3 aceste mem2rane reali"ea"a un 2loc alveolo3capilar , cau"a de distresa respiratorie
#2.Silicoza pul$onara ( %II-1') coloratia si$ionescu
! 2oala profesionala det de in0alarea pul2erilor de siliciu
m $ nodulul silicotic
3 pe sect 0istologica se evidentia"a noduli multipli sferici , alc din fascicule de fi2re
de colagen cu dispo"itie concentrica intre care se pun in evidenta cristale 2irefringente de siliciu la
lumina polari"ata
3 fi2ro"a pulmonara difu"a peri2ronsic si perivascular H#P CPC
3 le"iuni de 2ronsita cronica $
3 descuamari ale ep 2ronsic
3 congestie si infilitrat inflamator in corion
3 ingrosare marcata a peretelui prin 0iperpla"ia gl mucoase
#1.9lo$erulonefrita &ifuza acuta postinfectioasa (<-!)
- este o complicatie a unei infectii cu streptococ 2eta 0emolitic se insoteste de sdr nefritic
m optica$ 3 glomerulii sunt mariti de V , 0ipercelulari"ati% datorita proliferarii cel endoteliale si
me"angiale & , cu spatiu de filtrare f ingust
m electronica$ 3 depo"ite de comple1e imune electron dense situate su2 epiteliu pe versantul e1t al
m2 2a"ale glomerulare
#2.9lo$erulonefrita rapi& progresiva (<-!)
3 evoluea"a cu sdr nefritic si instalare rapida a IRC
m optica $ apar aspecte de semilune ! proliferaricircumferentiale ale cel epiteliale ale foitei parietale
ale capsulei GoKman , cu ocupare spatiului de filtrare din capilare se e1trava"ea"a fi2rina in spatiul
2oKman este stimulata proliferarea cel ep ? aflu1 de monocite semilunele formate determina
comprimarea progresiva si colapsul glomerular, organi"area fi2rinei determina in final fi2ro"a
completa a glomerulilor+
#!.9lo$erulonefrita cronica ( <-'&
- stadiul final al glomerulopatiilor ? instalare IRC alterarile glomerulare corespun"atoare
nefropatiile anterioare+
m $ 33 0ialinosclero"a glomerulilor partiala sau completa 5 noduli acidofili ,anucleati % tu2ii coresp
glomerulilor afectati sunt atrofiati&
interstitial se o2s infiltrat inflam cronic cu cel mononucleate si fi2ro"a difu"a
le" de arteriosclero"a din H#A
#'.(ubulonecroza to*ica (<-))
- apare in urma ingestiei/in0alarii unor produsi cu act nefroto1ica $ saruri de mercur ,plum2 ,
pesticide, alcool etilic tetraclorura de car2on
3 oligurie ? IRA
m$ la nivelul #CP celule epiteliale sunt necro"ate fiind omogene , acidofile nu mai pre"inta nuclei,
pastrea"a doar conturul celulelor+ O parte se detasea"a si cad in lumen formand cilindri care det
o2literarea tu2ilor+ M2 2a"ala a tu2ilor ramane intacta si repre"inta suportul regenerarii celulelor
epiteliale in conditiile despasirii fa"ei de insuficienta renala acuta+ 'lomerulii au aspect normal
#)./ielonefrita acuta supurata (<-&
- inflam acuta a rinic0iului si 2a"inetului % data de E coli /Pseudomonas & 5 infect primara este la niv
ve" urinare de unde pe cale ascendenta a-unge la rinic0i
m$ microa2cesele sunt alc din e1udat purulent $ PM) integre si alterate , resturi de fi2rina , resturi
cel si colonii 2acteriene, e1udatul purulent patrunde in tu2i formand cilindrii leucocitari+ 8a
dia2etici le"iunea se poate complica cu necro"e papilare+
#.6arcino$ul renal cu celule clare (<-0)
(u$ora 9raCitz ( carcino$ renal ) ,adenocarcinom de"voltat din ep tu2ilor contorti distali
cea mai frecventa tumora maligna renala la adult
m$ in carcinomul renal cu celule clare, cel tumorale sunt poliedrice cu nuclei
rotun"i,0ipercromatici,plasati central iar citoplasma este clara dat continutului 2ogat in glicogen si
lipide, cel tumorale se dispun in cordoane tu2i sau pla-e compacte+ Stroma tumorala este redusa cu o
2ogata retea vasculara+ In tumora apar si arii de necro"a si de 0emoragie+
#+.(u$ora Dil$s (<-0)
cea mai frecventa tumora maligna renala la copil % inainte de varsta de , ani & ce se de"v din
2lastelasmul metanefrogen si derivatele sale stromale si epiteliale+
m$ se indentifica ( componente$ blaste$ ne&iferentiat, tesut $ezenc"i$al si structuri epiteliale+
Comp epiteliala este repr de str tu2ulare si glomerulae de tip em2rionar/a2ortive, intre care
componenta me"enc0imala repr de celule fu"iforme poate a-unge la aspecte de maturare precum
elemente cartilaginoase sau muc0i striat+ Glastemul este format dn celule mici rotunde,
0ipercromatice cu aspect de celule em2rionare+ In str tumorii se gaseste o 2ogata retea vasculara+
'1..3euce$ia li$foi&a cronica ficat (<I-#)
8eucemia limfoida cronica are evolutia cea mai lenta si are relatie morfoclinica cu limfomul non
Hodg>in tip limfocitic + Se caracteri"ea"a prin acumularea de 8: G nefunctionale de lunga durata ce
infiltrea"a maduva osoasa , sangele , gangl limfatici si celelalte organe +
4iagnosticul se 2a"ea"a pe e1amenul sangelui periferic si a maduvei osoase , unde se constata $ in
sangele periferic un nr total de 6//+/// /mm( de leucocite iar formula leucocitara arata un procent
de peste ./< format din 8: mici , de aspect matur % nefunctionale &+
Golnavul pre"inta limfadenopatie generali"ata $gangl mariti de V , mo2ili , fria2ili , fara sa forme"e
mase tumorale +
$ ficat $ infiltratul leucemic limfocitar se locali"ea"a predominant in spatiul porto32iliar , cu
largirea acestuia principalul diagnostic diferential 0istologic este cu 0epatita cronica agresiva unde
apar numeroase le"iuni ale 0epatocitelor a2sente in ficatul infiltrat leucemic +
'2..3euce$ia $ieloi&a cronica-ficat
8eucemia mieloida cronica se caracteri"ea"a prin 0epatomegalie si splenomegalie +4iagnosticul se
2a"ea"a pe 0emoleucograma si medulograma+
8eucograma $ leucocite peste *//+////mm( , iar formula leucocitara arata in celulele leucemice
circulante o predominanta a mielocitelor , neutrofilelor , 2a"ofilelor si eo"inofilelor frecvent
asociate cu trom2ocito"a +
$ ficat $ 3 infiltrat inflamtor pleomorf alc din putine cel 2lastice% mielo2last , promielocit & ,
numeroase mielocite , neutrofile , eo"inofile , 2a"ofile numeroase metamielocite si numeroase
leucocite mature neutrofilee , eo"inofile , 2a"ofile trom2ocito"a + Infiltratul leucemic este dispus
de3a lungul sinusoidelor cu formarea de micronoduli+
'!.Ulcerul peptic cronic (%III-')
! pierdere de su2stanta cu caracter penetrant , ce apare in segmentele tractului gastro3intestinal
e1puse actiunii agresive a sucului gastric acido3peptic +
m $ ulcerele peptice sunt identice indiferent de locali"are , aspectul lor depin"and de gradul de
activitate si gradul de penetrare al peretelui gastric ele repre"inta pierderi de su2stanta care
interesea"a mucoasa , musculatura mucoasei , su2mucoasa , musculara , a-ungand uneori pana la
serioasa +
3 in fa"a de activitate , ulcerul este alc din @ straturi $
3 o "ona superficiala alc din e1udat fi2rino3leucocitar
3 o "ona de necro"a fi2rinoida , intens eo"inofila
3 un strat alc din tes de granulatie infiltrat cu 8: si plasmocite
3 un strat profund alc din tes fi2ros matur 2ogat in fi2re de colagen in care pot fi evidentiate
vase de sange trom2o"ate sau cu peretele ingrosat 5endarterita nespecifica
3ulcerul peptic cronic gastric se insoteste frecvent de le"iuni de gastrita cronica atrofica
'#.1&enocarcino$ul &iferentiat sto$ac
6arcino$ &e tip intestinal
alc din str glandulare cu forme si dimensiuni variate care infiltrea"a peretele gastric in
profun"ime+ Aceste formatiuni au dispo"itie anormala ,cu asp de glanda in glanda sau spate in spate,
sau glanda in glanda sunt pluristratificate iar celulele pre"inta atipiile caracteristice tumorilor
maligne+ #umora pre" grade variate de diferentiere in fct de str de tip tu2ular sau solid ,de
producere de mucus si de gradul de anapla"ie al cel ce o constitiuie, acest tip micorsocpic
corespunde tumorilor gastrice de tip vegetant ulcerat sau ulcero3vegetant+ El se de"volta frecvent pe
le"iuni de metapla"ie intestinala caracteristice gastritei cronice atrofice, vi"i2ile in portiunea
adiacenta tumorii maligne+
6arcio$ &e tip &ifuz
alc din cel independentecare infiltrea"a difu" peretele gastric + frecvent cel prodmare de o
cantitate mucus ,care ramane i+c deplasand nucleul la perif cel cu asp de pecete sau se elimina la
e1t pla-e largi de mucus ce diseca paturile gastrice , facilitand intinderea tumorala prima varianta
corespunde din punct de vedere macroscopic carcinomul de tip infiltrativ iar cea de3a doua
carcinomului de tip mucos+
''.6arcino$ coloi&-colon(%III-22)
m$ 3 =,< din tumorile maligne ale colonului sunt adenocarcinoame cu diverse grade de diferentiere
si cu o mucosecretie redusa
3 *,< dintre acestea produc cant mari de mucine aceastea pot fi eli2erate in intersititiu
determinand astfel aparitia unor pla-e largi de mucus care diseca straturile colonului si in care se
gasesc nu nr redus de cel tumorale i"olate , dispuse su2 forma de pla-e mici si rar su2 forma de
struct tu2ulare alteori , mucusul se acumulea"a intracelulalar , determinand astfel aspectul de
carcinom cu celule in Binel cu pecete B
').1pen&icita fleg$onoasa
Infiltrat inflamator%purulent& se e1tinde in toate paturile apendiculare si e pre" si in seroasa
'.Hepatita cronica $o&erata (I<-!)
! afectiune 0epatica caracteri"ata prin inflamatie si necro"a care persista cel putin A luni
3 se caract printr3o reactie inflam marcata in spatiul portal si periportal , cu distrugerea lamei
limitante si cu Bpiecemeal necrosis B aceste modificari dau un aspect stelat spatiului port +
'+.6iroza "epatica ( I<-')
! stadiul final al diverselor 2oli 0epatice cronice caracteri"ata prin de"organi"area difu"a si
definitiva a struct ficatului ar0itectura normala a acestuia este convertita prin aparitia nodulilor de
regenerare incon-urati de septuri fi2roase +
m $ 3 in functie de etiologie , ciro"ele pre"inta particularitati 0isologice+Caract generale $
3 struct 0epatica este afectata difu" , cu de"organi"area lo2ulilor 0epatici care nu mai
pre"inta raporturile normale dintre venele centrolo2ulare si spatiile porto2iliare , datorita regenerarii
nodulare a ficatului
3 nodulii de regenerare sunt alc din 0epatocite ce pre"inta degenerescenta 0idropica ,
necro"e unicelulalare si elem ce sugerea"a procesul de regenerare0epatocite marite de V , cu
citoplasma 2a"ofila , 2inucleate , nucleu mare si nucleol proeminent
3 in -urul nodulilor de regenerare se gasesc 2en"i fi2roase cu diverse grosimi , ce
contin un infiltrat inflamator de intensitate varia2ila , vase de neoformatie si in functie de etiologia
ciro"ei 5 un nr mare /mic de neocanalicule 2iliare tapetate de un ep cu2ic% 0iperpla"ia ductelor
2iliare & aceste 2en"i fi2roase trimit uneori prelungiri in int nodulilor , fragmentandu3i +
'0.6arcino$ul "epatocelular (I<-+)
Pre"inta grade variate de diferentiere+Cel 2ine diferentiat este alc din cordoane pluristratificate de
cel asemanatoare 0epatocitelor care produc frecvent 2ila , dar pre"inta atipii caracteristice celulelor
maligne + Acest tip poarta denumirea de carcinom tra2ecular + Alte variante sunt repre"entate de
carcinomul pseudoglandular , in care cel sunt dispuse su2 forma de tu2i si carcinomul fi2rolamelar
in care cordoanele de celule maligne sunt dispuse intr3o stroma a2undenta fi2roasa +Carcinomul cu
cel gigante in care pleomorfismul celular este f accentuat este considerat in grupul tumorilor putin
diferentiate +
)2./ancreatita acuta cu citosteatonecroza (I<-1!)
P+necrotico30emoragica 5 se caract prin necro"a acinilor pancreatici , necro"a peretilor vasculari
asociata cu trom2o"e si 0emoragii , o reactie inflamatorie cu PM) si "one de ciosteatonecro"a
% celule adipoase care isi pierd limitele si contin un precipitat granular eo"inofil 5 aci"i grasi ,
precum si "one mai 2a"ofile , repre"entate de precipitarea sarurilor de calciu &
)1.6arcino$ul scua$ocelular ne8eratinizat col uterin (<II-!)
m$ mase de celule scuamoase atipice cu caracter inva"iv in profun"imea stromei cervicale , fara
>eratini"are +
)2.Hiperplazia si$pla &e en&o$etru(<II-!)
! le"iuni endometriale proliferative de"voltate su2 influenta unui 0iperoestrism a2solut/relativ
m$ 3 proliferare concomitenta a glandelor si stromei endometriale
3 numeroase glande dilatate c0istic +
)!.1&enocarcino$ul tip en&o$etrioi& (<II-#&
m $ 3 struct tu2ulare tapetate de ep atipic multistratificat , cu densitate mare % aspect de B2ac> to
2ac>C! spate in spate & fara stroma intre ele % inva"ie stromala &
3 le"iunea este locali"ata si neinva"iva in miometru
3 endometrul din vecintate , cu 0iperpla"ie
)#.3eio$eio$ uterin ( <II-')
! tumora 2enigna a miometrului , de"voltata prin proliferarea fi2relor musc netede in evolutie ,
fi2rele musc au capacitatea de a sinteti"a fi2re de colagen
m $ 3 fascicule de fi2re musc netede proliferate in diferite directii si surprinse in sectiune
longitudinala , o2lica sau transversala proliferarea are caract nodular , 2ine delimitata de
miometrul vecin pe care il comprima pre"enta endometrului a-uta la identificarea locali"arii
tumorii+ In musculatura uterina este inclus un nodul tumoral 2ine circumscris dar neincapsulat+
#umora este constituita din celule musculare netede dispuse in fascicule orietete in variate sensuri,
ce tumorale sunt alungite cu citoplasma acidofila si pre"inta un nucleu central cu e1tremtitati
rotun-ite+