Practic morfopat

MACROSCOPIE
SUB 1.Hipertrofia concentrica a ventriculului stang (II-2)
Hipertrofiamarire de V a celulelor si respectiv a tesutului/organului,fara multiplicare celulara;
= cea mai frecventa cauza a HTA
M: ( sect transversala si longitudinala )
Grosimea peretelui VS mult crescuta ( peste 3 cm iar N:1.5 cm) cavitatea ventriculara stg
micsorata ( greutatea cordului poate ajunge la 800 g normal fiind 350 g ) .
SUB2.Nefroangioscleroza benigna (Hialinoscleroza arteriolei aferente – II-7)
M: rinichi atrofiati , palizi ,cu supraf externa ( dupa decapsulare) fin granulara;
sectiune sagitala : corticala palida , atrofiata ; hiperplazia tes adipos din hil .
SUB3.Steatoza hepatica (II-4)
M: in steatoza difuza , ficat marit de V (hepatomegalie) , de culoare galbena difuza , cu margini
rotunjite si consistenta moale ;
SUB4.Hemoragii cerebrale (V-3)
= hemoragie intratisulara voluminoasa care ocupa si distruge local tesutul nervos ;
M:
1.Hematom intracerebral cu 2.Inundatie ventriculara 3.Hemoragie subarahnoidiana
inundatie ventriculara
- hematomul intracerebral este o - sectiunea pe fata - se produce prin ruperea
complicatie a HTA care rezulta din
ruperea unui microanevrism pe artera
cerebrala mijlocie
(microanvrism=dilatatie minora a
capilarelor,cu caracter permanent)
- pe sectiune se evidentiaza :
a.colectie voluminoasa de sange
coagulat , de culoare rosie-bruna
;ocupa o arie intinsa de tesut nervos
si deformeaza teritoriul prin
micsorarea spatiului ventriculului
lateral respectiv;
b.distructia parenchimului cerebral
cu patrunderea sangelui in cavitatea
ventriculara(=inundatie)
interna a vaselor meningeale cu
emisferelor malformatii congenitale (
cerebrale anevrisme congenitale)
evidentiaza : - pe supraf ext a emisferelor
a. colectie de sange cerebrale se observa :
coagulat ce ocupa
cavitatea ventriculara ; a.pe o arie intinsa din lobul
cauza de moarte subita; frontal si parietal ,
leptomeningele este ingrosat ,
brun-negricios
b.leziunea corespunde unei
hemoragii in strat
subtire,localizata in spatiul
subarhnoidian ;
c.hemoragia nu intereseaza
tesutul nervos ;
SUB5.Tromboza aortica
-apare in arterele cu endoteliul alterat ,pot aparea la diverse niveluri:
la niv aortei ascendente:=complicatie a anevrismului sifilitictromb mixt ,loc,intr-o dilatatie
sacciforma ,deasupra valvelor aortice.
Peretele anevrismal sifilitic prez cicatrici alb –sidefii , cu formare secundara de placi aterosclerotice
In cav anevrismala este o masa solida ,mata cu asp stratificat , aderenta la perete. Aceasta prez 3
str:cap-alb ,aderent la perete ,format din fibrina si plachete, corp-asp vargat , form din o alternanta
de paturi albe si rosii, coada –rosie, asemanatoare cheagului.
La niv aortei aabdominale:=complicatie a anevrismului aterosclerotictromb mixt loc intr-o
dilatatie anevrismala fuziforma. Peretii cav prez placi aterosclerotice ulcerante. In cav anevrismala
tromb voluminos ,stratificat ,aderent la peretele aortei.
La niv aortei abd:= complicatie a aterosclerozei
Trombul sit la niv bifurcatiei celor doua a. Iliace. Este aderent la perete ,rosu-negricios, mat si se
extinde in a iliace
SUB7.Infarctul hemoragic pulmonar (V-8)
Infarct= zona de necroza circumscrisa , postischemie acuta , determinata de suprimarea brusca a
irigatiei sanguine in teritoriul unui tes/organ , prin obliterarea unui vas de tip arterial .
Infarctul hemoragic este un infarct rosu.
Infarctul hemoragic pulmonar se produce prin obstructia unui ram arterial pulmonar prin
embol sau prin tromboza locala , in conditiile unei staze pulmonare .
M: pe o sectiune longitudinala prin plaman , se observa arii de forma poligonala sau triunghiulara ,
cu bazele orientate spre pleura si varful spre hilul pulmonar unde se evidentiaza trombi in vase;
 in aria de infarct , parenchimul pulmonar necrozat este ferm , de culoare rosie inchis (
hemoragic) ;
in restul pulmonului – aspecte de staza ;
SUB8.Pericardita sero-fibrinoasa(III-5)
M: - pericard cu aspect neregulat , mai gros datorita filamentelor de fibrina
- in sacul pericardic gasim o cantitate mare de lichid rosu-galbui ( cu eritrocite si PMN) in
care avem filamente de fibrina
SUB9.Abcesele hepatice-pileflebitice , colangitice (III-9)
- apar in urma patrunderii germenilor pe calea venei porte , pe calea ascendenta in tractul biliar sau
prin invazie directa
M:
Abces pileflebitic
 ca urmare a patrunderii agentului patogen de la un focar aflat langa vena porta ( ex:apendicita
acuta )
este multiplu , de dimensiuni variate
 situat langa hilul hepatic
forma rotunda , pereti grosi , continut alcatuit din tesut necrozat si exudat purulent
Abces colangitic
 rezultatul inflamatiei cailor biliare ( prin obstructia cailor biliare )
este multiplu
dimensiuni reduse
continut verzui ( verde) datorita amestecarii puroiului cu bila
Evolutie:
 AB pt abcese mici
 ruptura abcese=> peritonita
SUB10.Abcese pioemice renale (III-10)
Abcesul renal - apare in urma patrunderii germenilor pe cale sangvina de la un focar la distanta
- urcarea agentilor din caile urinare inferioare
abcesul pioemic este rezultatul diseminarii germenilor (E.coli , Stafilococ ) pe cale sangvina de la
un focar situat la distanta ;
- se produce in cursul unei trombembolii septice , cel mai frecvent in cadrul unei
endocardite infectioase cu localizare in cordul stang; este situat in corticala renala , are
dimensiuni mici de cativa mm , culoare galbena si este inconjurat de o arie congestiva;
SUB11.Leptomeningita purulenta (III-6)
= inflamatia leptomeningelui data de meningococ sau pneumococ sau Haemophilus ;
M:
- meningele devine mai gros , opac ( nu este transparent ) datorita unui exudat purlent ,
cremos , galben-albicios , asezat mai ales de-a lungul vaselor sangvine de la suprafata
creierului ;
- in meningita data de H.influenzae , exudatul este dispus la baza
- in meningita data de pneumococ , exudatul este mai aproape de sinusul sagital
SUB12.Leziunile tuberculoase circumscrise :tuberculii miliari , policiclici ,nodulul simplu,
tuberculomul;(III-14)
Leziuni circumscrise
Nodulul simplu :
- poate apare in orice forma de tbc
- se poate gasi in orice organ
- exemplu :focarul lui Ghon  in plaman , in portiune mijlocie , sub pleura , dimensiune
de aproximativ 1 cm , culoare galbena
Tuberculi miliari :
- apar in cursul patrunderii pe cale sangvina a unui nr mare de bacilli in organism
- pot sa apara in orice organ cel mai des in rinichi , ficat
- sunt tuberculi de cativa mm , de culoare galbuie

Tuberculi policiclici
- leziuni caracteristice plamanului si apar in bronhopenumopatia tuberculoasa prin
patrunderea bacililor in arborele bronsic
- leziuni nodulare de 0.5-1 cm pe toata suprafata plamanului
Tuberculomul
- leziune ce apare dupa o inflamatie tuberculoasa ce dureaza mult timp
- poate fi in plaman , creier , rinichi
- are cativa cm si prezinta capsula
SUB13.Bronhopneumonia (VII-)
= inflamatia exudativa produsa de infectie bacteriana , localizata in bronsiole si alveolele din jur ,
avand topografie lobulara; se manifesta macroscopic prin multiple focare nodulare de condensare
pulmonara ce afecteaza 1 sau mai multi lobi , frecvent bazal si bilateral;
M: focare multiple, nodulare de consolidare , ce se deceleaza prin palpare;
focarele nodulare au limite neprecise si dimensiuni de aprox 1 cm ;
dupa sectionare plaman , la comprimare se elimina exudat purulent;
focarele de condensare sunt separate prin tesut pulm normal , aerat;
in evolutie , focare bronho-pulmonare pot conflua cu formarea unei zone de condensare
intinsa ( pneumonie pseudo-lobara sau bronhopenumonie in focare confluente );

SUB14.Complexul primar tuberculos –pulmon (VII-9)

Tuberculoza pulmonara este o boala infectioasa pulmonara cu transmitere aerogena determinata de
Mycobacterium tuberculosis , ce determina tesuturi de inflamatie granulomatoasa si o reactie de
hipersensibiliare de tip intarziat ;
a. complexul primar tuberculos –Ranke (cu 3 componente )
* focarul Gohn – lez nodulara , de cul galben-cenusie , cu centru cazeificat , incapsulat ( 1 cm)
- localizat subpleural , in zona mediana a plamanului , in segm inf ale lobului sup
- se poate vindeca prin incapsulare , cicatrizare , calcificare
* limfangita tuberculoasa - rezultatul diseminarii infectioase din focarul Gohn la gangl regionali ,
traheobronsici ( prin interm vaselor limf )
*limfadenita tuberculoasa – inflamatia tuberculoasa a ganglionilor limfatici regionali ( hilari )
- gangl hilari sunt mariti de V , fermi , cretosi , cu mici arii negre de necroza
SUB15.Tuberculoza fibro-cazeoasa cavitara apicala (VII-11)
( prin eliminarea cazeumului lichefiat printr-o bronsie )
Caverna recenta : cavitati multiple de material amorf , galben , de consistenta redusa ; cavernele pot
contine bride vasculare iar ruperea lor  hemoptizie ;

SUB16. Tuberculoza fibro-cazeoasa cavitara avansata (VII-11)

- in cazurile netratate , cand pot sa apara arii mari de leziune cazeificate si caverne;
caverna veche : pereti netezi , incojurata de tes fibros din org conj ;
SUB17.Papilom cutanat (IV-2)
=tumora epiteliala benigna;
Papilom (prolif ep pe axe conj-vasc m cu aspect papilar/digitiform)
Papilom scumaocelular ( piele)
M: - proemina la supraf pielii ( 1-2 cm )
- baza de implantare scurta si groasa
- supraf tumorii :neteda/neregulata
SUB18. Polipoza colica adenomatoasa (VIII-16)
Polipii adenomatosi colici sunt tumori benigne produse prin proliferarea epiteliului intestinal , care
formeaza adenoame;sunt localizati in proportie de 50% in reg recto-sigmoidiana a colonului iar
restul in colonul ascendent si tranvers;
*polipii tubulari sunt frecvent pediculati , mai mici de 2 cm si au suprafata neteda, baza de
implantare scurta , cu pedicul lung si subtire ;
*polipii vilosi sunt frecvent leziuni voluminoase , mai mari de 2 cm ; ocazional , ei pot avea
dimensiuni de 10-15 cm ; baza de implantare este frecvent larga , iar suprafata lor este neregulata ,
conopidiforma;
*polipii tubulo-vilosi sunt intermediari ca aspect si dimensiuni ;
SUB19.Lipomul=tumora conjunctiva benigna (IV-16)
- formata din tes adipos matur
M: - tumora voluminoasa , unica , la nivelul tesutului celular subcutanat , acoperita de piele
- pe sectiune, are cul galbena si aspect lobulat ; prezinta capsula ;
SUB20.Condromul (IV-17)
- tumora benigna formata din tes cartilaginos hialin
M: - tumora nodulara solida , ce prezinta capsula conjunctiva;
- pe sectiune este albastruie , cu aspect lobulat ( lobuli de cartilaj hialin separate de benzi de
tes conj).
SUB21.Hemangiomul cavernos-ficat (IV-19)
M:
- tumora localizata in parenchimul hepatic subcapsular
- pe supraf ext e ficatului se remarca zone rosietice , usor reliefate si cu marg neregulate
- pe supraf de sectiune se evidentiaza zone rotunde iar tumora are aspect spongios
SUB22.Cancer primar pulmonar-nodul periferic(VII-16)
- are origine in epiteliul bronsiei mijlocii ( uneori bronsiolo-alveolar ) si este localizat in
zonele periferice ale pulmonului ( nu are relatie cu hilul pulmonar ) ;
- tumora are aspect de masa nodulara , solida , de dimensiuni variabile , cu margini infiltrative
; localizarea apicala a tumorii este cunoscuta ca tumora Pancoast-Tobias ( sdr de
compresiune brahiala si a lantului simpatic cervical )
SUB23.Cancer primar nodular-ficat (IX-7)
= carcinomul hepatic reprezinta 2% din tumorile maligne ale ficatului;
forma nodulara poate fi
 solitara – este rara si se defineste prin prezenta unei mase tumorale unice , de dimensiuni
mari ( 10-15 cm) , neincapsulata , de culoare alb-cenusie sau verzuie daca contine bila ,
de consistenta redusa si prezentand uneori arii hemoragice; fiind o tumora voluminoasa ,
prezinta frecvent necroza in portiunea centrala ;
  multipla – reprezentata de noduli multipli , de dimensiuni mici , de culoare albicioasa
sau verde , diseminati in parenchimul hepatic ;

SUB24.Cancer primar hilar infiltrativ-pulmon(VII-16)

- are origine in epiteliul bronsic de ordin I si II
- se dezvolta din mucoasa bronsica in lumen ( poate obstrua lumenul ) , inflitreaza peretele bronsic
si se extinde in parenchimul pulmonar prin vasele limfatice pana la nivelul pleurei ;
SUB25.Metastaze hepatice ( IX-9)
= tumori hepatice secundare
- reprezinta 98% din tumorile maligne ale ficatului , acesta fiind situsul de metastazare cel
mai frecvent pt majoritatea cancerelor umane ;
M: ficatul este marit de V , putand ajunge la greutatea de 5 kg si pe suprafata sa , sau la sectionare
se observa frecvent tumori multiple , nodulare , de dimensiuni variabile ( 1-5 cm ) , de culoarea
tesutului de origine , bine delimitata si prezentand frecvent o arie centrala deprimata determinata de
necroza tumorala din aceasta zona; metastazele mai pot prezenta arii de hemoragie precum si un
aspect translucid , datorat secretiei mucoase in functie de tumora de origine ;
SUB26.Metastaze pulmonare (VII-17)
= cancer pulmonar secundar /metastatic
- noduli tumorali multipli , cu limite distincte , de dimensiuni variate , diseminate pe ambele arii
pulmonare ;
- originea : celulele tumorale pot proveni din orice tumora maligna a celorlalte organe ;
SUB27.Osteosarcomul-femur (IV-20)
= tumora cea mai frecventa a tesutului osos si se caracterizeaza prin capacitatea celulelor proliferate
de a forma os tumoral (sarcom osteogenic )
- 2 forme
1. parosteal ( proliferare tumorala din cel periostului )
2.central( proliferera tumorala este din celulele canalului central-endost)
M osteosarcom parosteal ( din celulele periostului)
- se dezvolta la extremitatea inf a femurului
- este voluminoasa , prezinta numeroase arii de necroza si hemoragie
 - inveleste femurul ca un manson si penetreaza corticala osoasa patrunzand in canalul medular
- in evolutie ,tumora pentreaza corticala osoasa si patrunde in canalul medular ;

SUB28.Teratomul chistic matur-ovar (IV-25)

Teratom= tumora alcatuita din multiple tipuri de tesuturi;
(chist dermoid)
- tumora de dimensiuni variate cu aspect de chist ;
- peretele chistului are structura asemanatoare cu pielea:
o versantul intern are struct de epiderm
 o versantul extern are struct de derm si contine anexe ale pieleii ( foliculi pilosi , gl
sebacee )
- intr-o portiune proeminenta a peretelui se gasesc struct numeroase : ep respirator si intestinal
, os , plaje de cartilaj si tesut nervos ; in acest teritoriu sunt implantati dinti;
- cavitatea chistului contine sebum si fire de par;
- tumora prezinta risc de transformare maligna a unei structuri epiteliale cu aparitia unui
carcinom epideromoid.

SUB29.Teratomul microchistic-testicul(IV-25)
- tumora are aspect de masa solida sau microchistica si este localizata frecvent in gonada
masculina
- pe suprafata de sectiune , se evidentiaza prezenta a 2 sau mai multe tesuturi mature dispuse
haotic :
o plaje de cartilaj , translucide , albastrui
o spatii microchistice
SUB30.Endocardita verucoasa (VI-14)
- este cea mai frecventa forma de manifestare a carditei reumatismale acute
- localizare : valvula mitrala , sigmoidele aortice ; valvulele mitrale +aortice ; Valvulele
mitrale+aortice +tricuspidiene;
- valvulele afectate sunt edematiate , cu prezenta la nivelul liniilor de inchidere a valvulelor
de vegetatii mici ( 1-2cm) care sunt trombi fibrino-plachetari aseptici cu aspect de veruci ,
de cul brun-cenusie si aderenti la endocardul valvular ;
- in evolutie , vegetatiile sunt remaniate conjunctiv , rezultand ingrosarea si deformarea
valvulelor , cu aparitia sechelelor ;
SUB31.Defecte septale-atriale , ventriculare(VI-19)
CARDIOPATII CONGENITALE CU SUNT STANGA-DREAPTA
Defect septal atrial tip ostium secundum = comunicare anormala intre cele 2 atrii , coresp ferestrei
ovale prin lipsa de formare a septului membranos ; defectul atrial realiz trecerea unui curent de
sange din AS in AD
 incarcarea circ pulm cu cresterea pres intrapulm si inversrea suntului ;
complicatii : insuf cardiaca cronica dreapta ; trombembolii paradoxale ( originea trombului este in
sist venos dar se produc embolii sistemice )
Defect septal ventricular =comunicare anormala intre cele 2 ventricule , situata la niv port
membranoase a septului interventr , imediat sub valvula aortica ; acest defect permite trecerea
sangelui din VS in VD; dupa incarcarea circ pulm , se produce inversarea senseului circulatiei de la
dr la stg cu cianoza tardiva ;
complicatii : insuf cardiaca ; grefarea endocarditei infectioase ;
SUB32.Trilogia Fallot (cardiopatie congenitala cu sunt dreapta-stanga)(VI-20)
Trilogia Fallot
= malformatie cardiaca cianogena rara ;
1.defect septal atrial
2.stenoza a pulm
3.hipertrofia ventr dr
- cianoza apare la scurt timp postnatal si se accentueaza progresiv
- insuf cardiaca dreapta este o complicatie precoce
SUB33.Stenoza mitrala simpla/complicata cu tromboza atriala (VI-15)
SM – cea mai frecventa sechela valvulara postreumatismala ;
M: valvulele mitrale , ingrosate , dure ,cu marg libere apropiate ce delimiteaza un orificiu mic ,
rotund sau un orificiu stramt in forma de fanta ( “bot de peste”)
AS dilatat contine un tromb aderent la peretele arterial; se obs atrofia VS si aortiei ;
SUB34.Boala mitrala (VI-15)

( stenoza si regurgitare/incompetenta mitrala datorata faptului ca orif mitral este largit ,

permanent deschis)
M: orif mitral este ingustat prin ingrosarea , scurtarea valvelor mitrale si fuzionarea la nivelul
comisurilor ; orif mitral este permanent deschis prin ingrosarea si retractarea valvulelor mitrale ;

SUB35.Endocardita infectioasa subacuta (VI-16)

( vegetanta )
- lez vegetante septice , dispuse in buchet pe endocardul valvulelor mitrale si aortice ;
- este o complicatie a lez valvulare ant : sechele reumatismale / malformatii cardiace ;
- data de S. Viridans , fungi (ag infectiosi cu virulenta scazuta cu orig in focare infectioase oculte)
SUB36.Endocardita infectioasa acuta ( endocardita ulcero-vegetanta )(VI-17)
- se manif prin leziuni ulcero-vegetante si distrucii ale endocardului valvular ;
- lez sunt produse de agenti infectiosi cu virulenta mare ( s aureus ), cu orig in focare
inflamatorii acute ,manifestate in organ ;
- vegetatiile sunt alc din trombi fibrino-leucocitari si colonii microbiene virulente;
SUB37.Insuficienta cardiaca (VI-21)
=incapacitatea cordului de a trimite in circulatie un debit cardiac coresp necesitatilor org
1. insuf cardiaca cronica stg
- cauze : HTA sistemica , cardiopatia ischemica
- modif la nivelul cavitatii stangi si staza pulm cronica retrograda ;
M: - cord marit de V ,VS hipertrofiat cu perete ingrosat , cavitatile VD si AD dilatate contin sange
rezidual , orificiul mitral este largit ( regurgitatie functionala )
Complicatii :tromboza atriala
 2. insuf cardiaca dr
-cauze : bronhopneumopatia obstructiva cronica , fibroza pulm
- modif la niv cavitatilor drepte si staza venoasa sistemica retrograda
M: cord marit de V , VD hipertrofiat cu perete ingrosat , cavitatile VD si AD contin sange rezidual ,
orif tricuspidian este largit ;
staza cronica in circ venoasa sistemica se manif prin :
- congestie pasiva cronica in viscerele abd
- edeme ale tes moi
- acumulari de transudat intracavitar
Complicatie : tromboza venoasa

3. insuf cardiaca globala – poate surveni in evolutia SM , a cardiopatiei ischemice ;

M: marire globala de V a cordului prin dilatarea celor 4 cavitati , AD mult marit cu staza retrograda
, orif atrio-ventr dilatate , staza in circ pulm si in circ sistemica ;
SUB38.Ateroscleroza aortica (VI-1)
ATS=boala arteriala care intereseaza a mari (aorta ,iliace) si cele de tip muscular ( coronare ,
femurale) si se caract prin formarea de placi ATS in intima vasului cu afectare secundara a tunicii
medii ;
- se localizeaza in segm abd al aortei , la bifurcarea a iliace ( f rar la niv a toracice )
M:
1. striuri lipidice
- la niv intimei arteriale , aspect de striuri subtiri , de cul galbena , aprox 1 cm cu orientare in
axul long al vasului ;
2. placa fibro-lipidica ( = lez caracteristica ATS)
- proeminenta , de cul galbena , dura la palpare , forma rotunda /ovalara ; pe sectiune ,
peretele coresp placii este ingrosat , cu aspect alb sidefiu sub intima si centru de cul galbena;
3. placa aterosclerotica calcificata
- in ATS avansata ; poate avea caracter difuz , interesand centrul ateromatos “coaja de ou”
4. placa aterosclerotica ulcerata
- in ATS avansata ; aspect de pierdere de substanta cu marg anfractuoase si depozit granular
galben la suprafata;
5. placa aterosclerotica trombozata
- nu este o complicatie frecventa; apar trombi la niv bifurcatiei a abd;
SUB39.ATS vaselor cerebrale:ischemia cronica cerebrala (VI-5)
- se produce la aprox 15 ani dupa debutul leziunilor aterosclerotice ; vasele cerebrale cele mai
frecvent afectate sunt vasele poligonului Willis ;
M: - a poligonului sunt sinuoase , cu perete inegal ingrosat , placile au aspect alb-galbui , in sect
transv pastreaza lumenul deschis ; placile necomplicate au caract stenozant => ischemie cronica
cerebrala ;
Complicatii : - tromboza placii + infarct cerebral consecutiv;
- rupere perete la niv placii cu producere hemoragie cerebrala ;
- dilatare anevrismala la niv a vertebro-bazilare ;
SUB41.Anevrism sifilitic aorta ascendenta (VI-6)
– complicatie a sifilisului tertiar , ce se localiz in segm ascendent al aortei ;
M: - port ascendenta a aortei prez o dilatatie sacciforma a peretelui ; peretele anevrismal sifilitic
prez cicatrici de cul alb-sidefie , cu form secundara de placi ATS ; cav anevrisamala contine un
tromb mic , unic , aderent la perete;
Complicatii : tromboembolii sistemic

SUB42.Infarctul miocardic transmural complicat cu ruptura sau tromboza endocardica ventriculara

IM recent aria de infarct are aspect pestrit ,dat alternarii de arii palide cu arii rosu hemoragice
IM la 24-72 orearia de infarct – palida ,consistenta redusa
IM in curs de org conjaria de infarct palida ,bine delimitata prin un lizereu hemoragic
SUB43.Pneumonia lobara(VII-2,3)
=inflamatia exudativa localizata in alveolele pulmonare si este det de pneumococ; M , lobul pulm
afectat este marit de V
1. stadiul de congestie ( ziua 1-2)
M : lobul afectat este consolidat, rosu-violaceu , umed , partial crepitant ( la sectionare se elim
lichid sero-sanguinolent)
m: reteaua capilara parieto-alveolara este intens congestionata iar alveolele contin exudat seros
=lichid granular omogen, bogat in proteine cu putine neutrofile si agenti infectiosi =alveolita
seroasa
2. stadiul de hepatizatie rosie ( ziua 3-4)
M: lobul pulm consolidate,rosu-brun, compact, ferm la palpare ( supraf de sectiune este umeda si
rugoasa , nu elimina exudat )
m: reteaua capilara este congestionata , alveolele contin exudat fibrinos sub forma de retea ,
eritrocite si ag infectiosi=alveolita fibrinoasa
exudatul fibrinos trece dintr-o alveola in alta prin porii lui Cohn ;
3. stadiul de hepatizatie cenusie ( ziua 5-7)
M : lobul condensat are tenta cenusie ; la sectionare se elimina lichid tulbure ( bogat in neutrofile )
m: reteaua capilara parieto-alveolara intens congestionata , in alveole se gasesc numeroase
neutrofile si MF =alveolita leucocitara;

4. stadiul de rezolutie ( incepe in ziua 8-9 si continua timp de 3 sapt )

in cazurile necomplicate , exudatul se elimina prin expectoratie si rezorbtie ; alveolele raman intacte
SUB 44.Ulcerul peptic cronic (VIII-5)
= pierdere de substanta cu caracter penetrant , ce apare in segmentele tractului gastro-intestinal
expuse actiunii agresive a sucului gastric acido-peptic ;
Localizare :98% sunt localizate in stomac/portiunea proximala a duodenului ; alte localizari
posibile:intestinul subtire in sdr Zollinger , esofagul de tip Barretr , diverticul Meckel , marginea
unei gastroenterostomii ;
M: Ulcerul gastricfrecvent si unic in 95% din cazuri pe mica curbura in portiunea prepilorica ;
intr-un nr redus de cazuri , leziunile sunt situate in canalul piloric , portiunea juxtacardiala sau
marea curbura ;
Ulcerul duodenal este localizat in portiunea proximala a duodenului , pe fata ant /post a zonei
prepilorice ; este in general unic , dar pot exista si ulcere duble dispuse fata in fata;

ulcerul peptic cronic este o pierdere de substanta de forma ovalara cu dimens medii de 2-4 cm ,
care pentreaza tunica musculara gastrica/duodenala ;marginile ulcerului , alcatuite din mucoasa
normala , sunt regulate ,usor reliefate , iar pliurile mucoasei adiacente radiar in jurul pierderii de
substanta; baza leziunii este curata , neteda si ferma .
SUB46.Ulcer peptic complicat cu HDS(VIII-7)
Este cea mai frecventa complicatie a ulcerului peptic cronic , responsabila de 25% din decesele
cauzate de aceasta boala ; se produce in faza activa a ulcerului , datorita erodarii peretelui unei
artere cu endarterita fibroasa , deci incapabila sa se contracte pt a opri astfel hemoragia ;
Pe piesele de rezectie la baza ulcerului se obs un vas trombozat sau sg cuogulant

SUB48.Carcinom gastric vegetant (VIII-9)

95% din cancerele gastrice sunt reprezentate de tumori epiteliale maligne (adenocarcinoame) restul
de 5% fiind limfoame , leiomiosarcoame si tumori carcinoide ; adenocarcinomul gastric se situeaza
pe locul 2 ca frecventa in grupul tumorilor maligne ale tractului digestiv;
Adenocarcinomul gastric se situeaza in 50% din cazuri in stomacul distal ,pe mica curbura a
antrumului si in regiunea prepilorica , in 25% din cazuri in corpul gastric , iar restul cazurilor sunt
repartizate in mod egal in fundus , reg cardiala sau difuz in tot peretele gastric ;
Carcinomul vegetant reprezinta 1/3 din totalitatea cancerelor gastrice si se localizeaza cu
predilectie in fundusul gastric ; este reprezentat de o masa solida voluminoasa , cu baza larga de
implantare , care proemina in lumenul gastric ; tumora este friabiala , are culoare alb-cenusie si
prezinta frecvent o suprafata ulcerata cu arii de necroza si hemoragie ;
SUB49.Carcinom gastric ulcerat (VIII-10)
- constituie la randul sau 1/3 din tumorile maligne ale stomacului , fiind mai frecvent situat pe
mica curbura gastrica ; este o pierdere de substanta de dimensiuni mari ( 1-10 cm in
diametru) , crateriforma care trebuie diferentiata de ulcer peptic cronic benign;
- astfel , marginile carcinomului sunt reliefate , anfractuoase , alcatuite din tesut tumoral de
culoare albicioasa , spre deosebire de marginile regulate formate din mucoasa normala a
ulcerului peptic cronic
- baza leziunii maligne este anfractuoasa , cu arii de necroza si hemoragie care sunt absente in
ulcerul benign
- in sfarsit , mucoasa normala adiacenta unui cancer isi pierde pliurile radiare convergente
catre leziune , caracteristice ulcerului benign , acestea fiind ingrosate , neregulate si oprindu-
se la distanta ;
SUB50.Carcinom gastric infiltrativ-linita plastica (VIII-10)
Este tipul de carcinom difuz – in care stomacul isi pastreaza forma , dar volumul sau se reduce
considerabil ( pana la 150 ml ) , peretele este ingrosat ( 2 cm ) , rigid , retractat si de culoare alb-
sidefie , datorita fibrozei intense indusa de acest tip tumoral ; mucoasa gastrica pare a fi pastrata , nu
exista ulceratii , dar prezinta pliuri anormale care dau stomacului aspect de “ploasca din piele”
SUB51.Rectocolita ulcero-hemoragica :faza activa (VIII-14)
Initial , mucoasa apare rosie , granulara , acoperita pe arii mari cu un exsudat galbui ; ulterior , apar
mici ulceratii determinate de detasarea exudatului ; acestea conflueaza determinand arii largi
ulcerate , de forma neregulata care alterneaza cu zone de mucoasa intacta ; aceste arii reziduale
proemina in lumenul colonului avand un aspect pseudopolipoid ; ele sunt reprezentate de zone de
regenerare , proeminente , intens vascularizate care mai sunt denumite si “polipi inflamatori”
SUB53.Colita pseudomembranoasa (VIII-13)
=inflamatia colonului , rar a intestinului subtire (enterita) det de Clostridium difficile ; se produce in
general dupa administrarea de antibiotice , din acest motiv fiind denumita frecvent “colita asociata
antibioticelor “; forma rara in care sunt afectate ambele segmente ale tubului digestiv , colonul si
intestinul subtire ,poarta denumirea de enterocolita .
Segmentul cel mai afectat este rectosigmoidul ; la supraf mucoasei se observa depozite usor
proeminente , gri albicioase , cu diametrul mai mare de 2 cm –pseudomembranele ; mucoasa apare
rosie , edematiata ; in cazurile mai severe , depozitele conflueaza formand pseudomembrane
extinse; la detasarea acestora , se produc mici ulceratii sangerande ;
SUB54.Carcinom vegetant-cec( VIII-19)
- forma vegetanta este localizata cel mai frecvent in colonul ascendent;
- lumenul mare al acestuia permite dezvoltarea unor tumori de dimensiuni mari , cu baza larga de
implantare , conopidiforme , friabile si cu consistenta redusa la palpare ;
- ele au culoare gri albicioasa si frecvent prezinta zone de necroza si hemoragie
- rezultatul necrozei si eliminarii portiunii centrale a unui carcinom vegetant este reprezentat de
producerea unui tip intermediar , denumit ulcero-vegetant
- acesta este centrul escavat , neregulat , cu detritusuri tumorale si zone hemoragice , iar marginile
sunt reliefate , neregulate , albicioase si dure ;
SUB55.Carcinom ulcero vegentant-cec
- rezultatul necrozei si eliminarii portiunii centrale a unui carcinom vegetant este reprezentat de
producerea unui tip intermediar , denumit ulcero-vegetant
- acesta este centrul escavat , neregulat , cu detritusuri tumorale si zone hemoragice , iar marginile
sunt reliefate , neregulate , albicioase si dure ;
SUB56.Carcinom infiltrativ-cec , rect
- forma infiltrativa este frecvent prezenta in colonul distal ;
- aceste tumori sunt frecvent circumferentiale , determinand stenoze ale lumenului intestinal
- peretele colonului apare mult ingrosat pe sectiune atat datorita infiltrarii tumorale cat si
datorita fibrozei intense indusa de acest tip de carcinom
- constrictia cronica in portiunea afectata de tumora conduce la dilatarea segmentului colic
proximal
- si acest tip tumoral poate fi ulcerat conducand la o alta forma intermediara denumita
infiltrativ-ulcerata
SUB57.Ciroza atrofica micronodulara (IX-5)
Ciroza= stadiul final al diverselor boli hepatice cronice caracterizata prin dezorganizarea difuza si
definitiva a structurii ficatului ; arhitectura finala a acestuia este convertita prin aparitia nodulilor de
regenerare inconjurati de septuri fibroase
Ciroza micronodulara( ciroza Laennec /ciroza portala ) – apare cel mai frecvent dupa consumul
cronic de alcool ; ficatul poate fi normal sau marit in dimensiune , dar cel mai frecvent dupa o
evolutie indelungata el se micsoreaza , are capsula ingrosata alb sidefie , marginea interioara
ascutita si suprafata fin granulara ; pe sectiune, ficatul prezinta noduli mai mici de 3 mm de culoare
galbena datorita steatozei caracteristiece alcoolismului cronic , separati de septuri conjunctive
subtiri , cenusii .
SUB59.Pielonefrita acuta supurata (X-7)
= inflam acuta a rinichiului si bazinetului ( data de E coli /Pseudomonas ) – infect primara este la
nivelul vezicii urinare de unde pe cale ascendenta ajunge la rinichi ;
M: rinichii sunt mariti de V ; pe supraf si in corticala se observa microabcese de cul galbuie ;
exudatul purulent se continua si in medulara chiar si pe supraf mucoasei bazinetului ; mucoasa
pielo-caliceala este hiperemiata cu depozite purulente ;
SUB60.Hidronefroza(X-8)
Hidronefroza =dilatarea bazinetului si calicelor cu atrofia progresiva a parechimului renal , det de
obstructii in eliminare urinii ;
cauze : anomalii congenitale ale cailor urinare , reflux vezico-ureteral , calculi urinari , hipertrofia
de prostata , tumori , inflam ;
M: rinichi marit de V , cu dilatare masiva a bazinetului + calicelor , atrofia parenchimului renal in
special a corticalei
SUB61.Hipeplazie nodulara de prostata cu hipertrofie m vezical (II-3)
Hiperplazia=marire de V a unui tes/organ prin multiplicarea celuelor componente;
Hiperplazia de prostata determina un obstacol in calea eliminarii urinii prin comprimarea uretrei
prostatice ;
cauze : dezechilibru in raportul androgen/estrogen rezultand hiperstimularea estrogenica a prostatei;
M: hipertrofia musculaturii vezicale ( obstacol incomplet ) : peretii vezicali ingrosati , colonete
musculare reliefate (“vezica de lupta “)
SUB62.Hiperplazie nodulara de prostata cu glob vezical (II-3)
Globul vezical ( obstacol complet ) : vezica urinara , mult diltata prin acumularea urinii , peretii
vezicalti subtiati ( atrofiati prin compresiune ) , semitranspareti ;
SUB63.Tumora Grawitz(X-9)
( carcinom renal ) =adenocarcinom dezvoltat din ep tubilor contorti distali
M: se dez la unul din polii renali/in zona mij a rinichiului ; masa tumorala are forma nodulara cu
falsa delimitare , ocupa medulara si corticala , are cul galben-cenusie cu arii de necroza si de
hemoragie ;
SUB64. Tumora Wilms ( nefroblastom) (X-9)
=cea mai frecventa tumora maligna renala la copil ( inainte de varsta de 5 ani )
M: tumora de dimens mari , localizata in hilul renal cu compresiune asupra parenchimului ; pe sect ,
tumora este cenusie cu arii chistice si arii de hemoragie iar consistenta tumorii este moale alternand
cu zone ferme;
SUB65.Rinichi polichistic :tip adult , infantil (X-2)
M: a. Forma de tip adult – ambii rinichi sunt mariti de V ; pe supraf ext si pe sect se obs numeroase
chisturi de dimens diferite cu continut sero-citrin/hemoragic;
 b. forma de tip infantil – ambii rinichi sunt mariti de V , au supraf ext neteda ; pe supraf de
sectiune se obs un aspect spongios cu prezenta de dilatatii mici date de largirea tubilor colectori
( dilatatiile au aspect radiar );
Count Dooku

SUB70.Carcinom de col uterin –infiltrativ , ulcerat , vegetant

C.vegetantformatiune burjonata cu arii de necroza ,proeminente in jurul orif cervical ext si
infiltratn in colul uterin

c.ulcero-vegetantformatiune tumorala neregulata ,cu arie centrala larga de pierdere de subst

delimitata de t ,tumoral,loc in vecinatatea orif ext al colului uterin
c.infiltrativcol uterin marit de vol ,cu asp tumefiat, in butoiasprin infiltratea difuza cu tesut
neoplazic alb cenusiu
SUB71.Carcinom de endometru (XII-4)
- este o tumora maligna
- cel mai frecvent tip histologic este adenocarcinomul tip endometrioid cu varitate grade de
diferentiere
- hiperoestrismul este implicat in carcinogeneza
M: sectiune sagitala prin uter
- mucoasa endometriala ingrosata , cavitatea endometriala ocupata difuz de o formatiune
tumorala albicioasa cu aspect polipoid
- examinarea jonctiunii endo-miometriale evidentiaza invazia in miometru \
 SUB72.Carcinomul-gl mamara (XII-10)
- este o tumora maligna
- 80% au origine in epiteliul ductal , fiind deci adenocarcinoame
C ductal invaziv
- cel mai frecvent tip histologic
- celulele tumorale antreneaza o reactie desmoplastica severa ( era denumit cancer schiros )
M: masa de tesut neoplazic alb slaninos , solida , in stadii precoce , cu aspect nodular , ulterior clar
invaziv in tes invecinate ale gl mamare , planul muscular ca si superficial la niv pielii si al
mameleonului (piele de portocala , retractia mameleonului- semne clinice )
SUB73.Leiomeiom uterin(XII-5)
- tumora benigna a miometrului , dezvoltata prin proliferarea fibrelor musculare netede , in
evolutie fibrele musculare au capacitatea de a sintetiza fibre de colagen , leiomeiomul
devenind de consistenta dura , alb-sidefiu ;
- tumora hormonodependenta ;
M: tumora nodulara , bine delimitata , neincapsulata ,cu aspect de vartejuri pe suprafata de sectiune
*cavitate uterina deformata , comprimata
* dispozitie : intramurala , submucoasa , subseroasa
* unic/multiplu ( leiomatoza ) cu deformarea corpului uterin ;
SUB74.Chistadenomul seros ovarian (XII-6)
= tumora epiteliala benigna
- de obicei unilaterala , poate atinge dimensiuni mari ; uni/multiloculara
M: tumora chistica multiloculara cu cavitati chistice delimitate de un perete neted ; continut seros
clar ;
SUB75.Chistadenom mucos ovarian (XII-6)
- are ca origine metaplazia ep coelomic al ovarului ; uni/multiloculara
M: tumora chistica multiloculara de dimens f mari ; unele din cavitatile chistice mai mici contin
material gelatinos , mucoid ; suprafata peretelui chistic este neteda
Sub77. COLECISTITA CRONICA LITIAZICA
2 forme:
Calcul in lumenul veziculei biliare
a) cu vezicula hipertrofica
-colecist marit de volum ,cu perete mult ingrosat , dur si sidefiu , dat fibrozei
-mucoasa prez falduri ingrosate si poate fi ulcerata in focar
-in lumen calculi si bila ce contine un precip grunjos
b) cu vezicula atrofica
-perete subtire ,mulat pe calcul ,mucoasa e aplatizata, vezica nu se palpeaza
-inflamatie de lunga duratavezica de portelan (dat impregnarii cu saluri de Ca)
MICROSCOPIE
1.Hipertrofia fibrelor miocardice
Hipertrofia – marire de V a celulelor si respectiv a tesutului /organului, fara multiplicare celulara;
Diam transversal al fibrelor miocardice marit ,nucleomegalie ,hipercromatici,cu contur neregulat
2.Steatoza hepatica(II-4)
Steatoza= acumulare excesiva a TG in citoplasma celulelor care in mod norma nu contin acest
metabolit ;
m : citoplasma hepatocitelor ocupata de numeroase vacuole optic goale , cu limite distincte ( in
raport cu dimensiunea acestora , steatoza poate fi micro/macroveziculara )
- vacuolele reprezinta locul ocupat de TG
- in stadii avansate vacuolele pot fuziona intr-o singura vacuola de dimensiuni mari , ce
ocupa in intregime corpul celular , celula capatand aspectul unui adipocit ;
- alteori distructia membranelor citoplasmatice determina fuzionarea lipidelor cu formarea
de chisturi lipidice ;

4.Pericardita fibrinoasa (III-3)

in infarct miocardic , reumatism cardiac acut , tbc ;

m:
- la suprafata pericardului avem un depozit de exudat fibrinos alcatuit din filamente de
fibrina
- exudatul contine PMN putine si eritrocite
Evolutie :
- liza ( ruperea ) retelei de fibrina si vindecare
5.Leptomeningita purulenta (III-6)
= inflamatia leptomeningelui data de meningococ sau pneumococ sau Haemophilus ;
m:
- leptomeninge gros , acumulare de exudat in spatiul subarahnoidian
- vasele meningelui sunt dilatate ( mai mari )
- exudatul contine :fibrina cu PMN integre si alterate , lichid de edem si germeni (
bacterii)

6.Abces cerebral recent

-poate sa survina in urma patrunderii germenilor ( bacteriilor) in traumatisme sau
- de la focare din vecinatate

m:
central: exudat purulent
periferic : perete alcatuit din fibrina
In ext edemul subst cerebrale si o reactie intensa gliala
Evolutie :
- vindecare ( daca se trateaza cu antibiotice)
- rupere abces  meningita
- crestere presiune intracranianamoarte
7.Limfadenita TBC
Granulomul tuberculos ,indifferent de loc
Leziune micronodulara cu:
Celule gigante Langhens(multinucleate)-mari,cit eozinofila, fin granulate, nr crescut de nuclei
rotunzi ,ovalari ,dispusi la periferie in forma de cordoane sau potroava . prov din fuziunea
macrofagelor activate . au rol secretor si de fagocitare a b.Koch
Cellule epitelioide –prov din macrophage activate ,au rol doar secretor. Au forma alungita ,cu
nuclei fuziformi ,dispusi in placarde
Limfocite –formeaza o coroana la p[erif gramulomului
Alte cellule- macrophage ,fibroblaste
Are 2 caracteristici: tendinta la confluare si tendinta la necroza de cazeificare(zona intens
acidofila,omogena,fin granulate)
8.Tesutul de granulatie –burjon carnos (III-23)
=tesut tanar , conjunctivo-vascular , de neoformatie care in evolutie se matureaza si determina
inlocuirea zonei tisulare afectate cu un tesut fibros matur ;
- este alc din :
o numeroare capilare de neoformatie , cu endoteliu proeminent ; acest endoteliu
imatur permite diapedeza unui nr mare de PMN si a lichidului de edem
o intre capilare se gasesc numeroase PMN , Mf , eritrocite , Ly si un transudat slab
eozinofil ;
o un nr redus de fibroblaste ;
9.Trombul organizat conjunctiv – pulmon (III-25)
= una din modalitatile de evolutie a trombilor ;
- vasul de tip venos este complet obliterate de un thrombus care in evolutie este inlocuit de
tesut conj-vascular care contine numeroase capilare de neoformatie , ce contin eritrocite ,
fibrocite , fibre de colagen dispuse in fascicole ;
Evolutie : repermeabilizare vas obliterat prin : retractia tes fibros matur care inlocuieste trombusul ;
recanalizarea trombusului prin intermediul capilarelor de neoformatie
10.Papilom scuamocelular-piele(IV-2)
Papilom (prolif ep pe axe conj-vasc m cu aspect papilar/digitiform)

m: - tumora vegetanta care rezulta din prolif tumorala a epidermului , pe axe conj-vasc,cu rol de
sustinere si nutritiv
- ep stratificat scuamocelular proliferat pastreaza struct si stratificarea normala a
epidermului : strat bazal , mai multe straturi de cel poligonale ,spinoase ,granuloase si o
patura groasa de keratina ;
- mb bazala , situata intre ep scuamocel proliferat si axul conj este intacta ;

11.Polipul adenomatos tubulo-vilos (IV-5)

Polipul adenomatos este localizat frecvent la nivelul mucoasei colice .
a.tubular - tumora este alc dintr-o proliferare a ep de invelis ce se invagineaza si formeaza
numeroase elemente tubulare captusite de un ep cilindric cu secretie de mucus redusa ; intre elem
tubulare exista putine elem conjunctive de sustinere ;
- aceasta proliferare formeaza un micronodul ( adenomul propriu zis ) care este
antrenat de catre continutul intestinal si isi formeaza un pedicul intestinal din mucoasa
colicaaspect de polip ;
 b.vilos - tumora vegetanta constituita dintr-un epiteliu proliferat dispus pe axe conjunctivo-
vasculare f subtiri
- stratul muscular al mucoasei este intact

c.tubulo-vilos – insumeaza caract celor 2 tipuri anterioare

12.Fibroadenomul de glanda mamara(XII-9)
Este o tumora benigna dezvoltata ca urmare a unei sensibilitati zonale crescute la hormonii
estrogeni ;
m: 2 componente proliferate:
- tes conj stromal
- ductele mamare
2 variante histologice :
- intracanalicular: tes conj proliferat comprima struct ductale care au aspect de fante subtiri;
- pericanalicular : tes conj prolifereaza sub forma unor mansoane ce lasa struct ductale
deschise ;
13.Carcinomul epidermoid (scuamocelulat ) keratinizat – piele (IV-8)
 se dez din epiderm ( carcinom cutanat ) , mucoase epidermoide ( esofag , laringe )
- tumora are origine in ep scuamocelular al pielii si caracter infiltrativ in suportul conjunctiv al
dermului , unde formeaza insule sau cordoane tumorale separate de o stroma conjunctiva redusa ,
infiltrata cu limfocite ;
- insulele tumorale sunt compuse din celule poligonale atipice , asemanatoare cu celulele spinoase
ale epidermului ; prin diferentiere , celulele tumorale se incarca cu keratina si formeaza lame
concentrice centrale ( globi cornosi sau perle keratozice ) , care reprezinta elementul marker de
diagnostic al carcinomului epidermoid diferentiat ;
14.Carcinom bazocelular-piele (IV-10)
- este o forma particulara de carcinom cutanat
- tumora are origine in stratul bazal al epidermului si glandelor anexe , are caracter infilitrativ local ,
in dermul subiacent ;
- tumora este alc din plaje de cel tumorale separate printr-o stroma conjunctiva redusa , iniltrata
inflamator;
- plajele tumorale sunt alc din celule tumorale similare celulelor stratului bazal , cu aspect
caracteristic :
- la periferia insulelor , celulele au dispozitie in palisada , amintind de cel stratului
bazal din epiderm
- in centrul insulelor tumorale , celulele au dispozitie dezordonata si nu se
diferentiaza ;
- tumora este radiosensibila ;
15.Adenocarcinomul moderat diferentiat –colon (IV-11)
Adenocarcinoamele se dezvolta din ep cilindrico-cubic de invelis sau al organelor parenchimatoase
glandulare ( adenocarcinom gastric , col uterin , pancreas )
- adenocarcinomul moderat diferentiat este alc din elem diferentiate si cel tumorale cu
dispozitie anarhica sub forma de mase , cordoane ;

16.Metastaza de carcinom –ganglion limfatic

Cel tumorale ajunse in gang pe calea vaselor limfatice aferente colonizeaza sinusul periferic
subcapsular si apoi invadeaza mase gang det stergerea str gang
In aria gang celulele tumorale se dispun predominant sub forma de tubi ,ceea ce demonstreaza ca
tumora primitiova este un adenocarcinom sau plaje cel cu caract epidermoid
17.Condromul (IV-17)
- tumora benigna formata din tes cartilaginos hialin
m:- tumora nodulara, incapsulata
- structura de cartilaj hialin matur : subst fundamentala bazofila( condrina ) in care se gasesc
condtroplaste cu condrocite
- cartilajul tumoral are axe conj-vasculare
18.Hemangiom cavernos –ficat (IV-19)
m:
- in parenchim observam lobi vasculari care contin numeroase spatii vasculare unite prin
benzi de tes conj
- spatiile vasc sunt tumorale , de forma si marimi variate , captusite de endoteliu normal si
contin sange
- caract infiltrative
21.Congestia pasiva- pulmon (V-1)
Congestia= hiperemie
Pulmon de stazastaza pulmonara survine in insuf cardiaca stanga cronica ;
m : - ingrosare perete alveolar prin distensia capilarelor parieto-alveolare ( prin acumulare de
sange)
- in lumenul alveolar sunt prezente hematii prin ruperea capilarelor sanguine angorjate si Mf
incarcate cu hemosiderina ( = pigment granular rezultat din degradarea hematiilor )
- in evolutie se produc leziuni de fibroza parieto-alveolara si acumulari de hemosiderina cu
cresterea presiunii intra-pulmonare;
reactia Perls  diferentiaza pigmentul de hemosiderina( cul albastra ) de cel de antracoza.
22.Cogestia pasiva –ficat ( V-3)
Ficatul de staza survine in insuf cardiaca dr cronica ;
m : - vene centrolobulare si capilare sinusoide invecinate destinse ( pline cu hematii ) si atrofia
prin compresiune a hepatocitelor centrolobulare , determinand aspect de necroza hemoragica ;
- hepatocitele din zonele mediolobulare au steatoza ( hipoxie ) , iar cele periportale sunt
normale ;
23.trombul arterial recent (V-7)
Sectiune transversala printr-o artera de tip muscular , cu placa ATS :
- lumenul vascular este obliterat printr-un tromb recent , aderent la perete
- trombul este alc dintr-o retea de fibrina eozinofila , hematii si leucocite
- peretele este ingrosat datorita unei placi fibroase de ATS

24.Infarctul hemoragic pulmonar (V-8)

Infarctul = zona de necroza circumscrisa , postischemie acuta , det de suprimarea brusca a irigatiei
sanguine in teritoriul unui tesut /organ , prin obliterarea unui vas de tip arterial ;
Infarctul hemoragic pulmonar se produce prin obstructia unui ram arterial pulmonar prin embol sau
prin tromboza locala , in conditiile unei staze pulmonare ;
m : - arie intinsa de necroza structurata : peretii alveolari necrozati au aspect omogen intens
eozinofil , fara nuclei ; vasele mari ccu pereti omogenizati ;
- lumenul alveolar contine eritrocite
- parenchimul pulmonar neafectat de infarct prezinta leziuni de staza .
26.ATS coronariana –placa fibroasa cu centru ateromatos , placa fibroasa calcificata(VI-3)
m : - sect trans printr- o artera coronara extramiocardica ;
- a prez pe 2 versanti opusi ai peretelui 2 placi ATS : -- una fibroasa cu centru ateromatos ,alta
fibroasa calcificata;
- placile sunt in intima dar afecteaza si media ;
1. placa fibroasa cu centru ateromatos
- subendotelial : srat compact , acelular , din fibre de colagen
- centru ateromatos : lipide neutre , col liber , col esterificat , cel spumoase , fibrina
- baza fibroasa : contine capilare de neoformatie
2. placa fibroasa calcificata
- subendotelial : acumulare de fibre de colagen
- centrul placii : depozite de saruri de calciu
27.ATS coronariana cu tromboza(VI-4)
i. placa fibroasa trombozata
- peretele a este ingrosat printr o placa fibroasa
- lumenul a coronare obliterat printr-un tromb recent ( alc din fibrina , leuocite , hematii )
- trombul det ischemie acuta => IM

28.Nefroangioscleroza benigna (II-7)

( hialinoscleroza arteriolei aferente )
m: - arteriolele aferente ale glomerulilor cu perete ingrosat ,omogenizat , eozinofil si lumenul
corespunzator stenozat
- glomeruli in diferite stadii de fibroza si hialinizare , pana la transformarea completa in
struct sferice , omogen eozinofile , fara structura si nefunctionale
- tubii corespunzatori glomerulilor afectati sunt atrofiati sau dispar fiind inlocuiti de mici
cicatrici conjunctive ( aspect fin granulat extern )
- tubii nefronilor neafectati sunt dilatati , cu cilindri hialini in lumen ;
29.Infarctul miocardic recent (VI-10)
Infarctul miocardic acut este o arie de necroza ischemica circumscrisa determinata de suprimarea
brusca a circulatiei coronariene in teritoriu corespunzator.
Infarctul miocardic recent – dupa 12-24 ore
m: arie de necroza ischemica : fibrele miocardice necrozate sunt intens eozinofile , fara
nucleu si striatii , dar cu limite celulare pastrate .
30.Infarctul miocardic in curs de organizare conjunctiva (VI-11)
3-10 zile
m: - arie restanta de necroza in curs de degradare sub actiunea enzimelor lizozomale din neutrofile
si rezorbtie de catre Mf
- testut conjunctiv vascular de neoformatie la periferia ariei de infarct miocardic pentru
organizarea treptata a ariei necrozate
 32.Miocardita interstitiala virala (VI-18)
= afectiune inflam ale miocardului ;
Miocardita interstitiala virala – inflam interstitiala acuta cu exudat , Ly , Mf cu dispozitie in
focar/difuz .

34.Alveolita leucocitara (VII-3)

Apare in stadiul de hepatizatie cenusie(ziua 5-7) a pneumoniei lobare ( =inflam exudativa localizata
in alveolele pulmonare det frecvent de pneumococ ).
m: - se observa reteaua capilara parieto-alveolara intens congestionata
- in alveole se gasesc numeroase neutrofile si macrofage = alveolita leucocitara
- 35.Pneumonia interstitiala (VII-6)
Survine in colectivitati de sugari si copii distrofici cu spitalizari repetate , det de Pneumocystis
carinii.
m: - inflamatie plasmocitara in peretii alveolelor pulmonare cu ingrosarea acestora
- alveolele sunt ocupate de un exudat spumos “ in bule de sapun” ce contin corpusculi
hematoxilinofili ( chisturi ) de Pneumocystis .
37.Bronhopneumonia (VII-3)
Este inflamatia exudativa produsa de infectie bacteriana , localizata in bronsiole si alveolele din jur .
m : - in focarul de condensare pulmonara se evidentiaza
o central : o bronsiola cu inflamatie purulenta a peretelui si exudat purulent in lumen (
bronsiolita)
o periferic : in alveolele din jurul bronsiolei se gaseste o inflamatie acuta exudativa in
diferite stadii de evolutie ; peribronsiolar , leziuni de alveolita purulenta ; in afara
focarului purulent sunt leziuni de alveolita fibrinoasa ; la periferia focarului sunt
leziuni de alveolita seroasa ;
o intre focarele de bronhopneumonie exista parenchim pulmonar aerat sau cu o
supradistensie a spatiilor alveolare ;
38.Tuberculoza pulmonara (VII-8)
=boala infectioasa pulmonara cu transmitere aerogena det de Mycobacterium tuberculosis ce det in
tesuturi inflamatie granulomatoasa si o reactie de hipersensibilizare intarziata .
m : granulomul tuberculos este lez elementara si este alc din :
- cel gigante multinucleate , tip Langhans , cu dispozitie centrala
- cel epitelioide cu dispozitie in placard in jurul celulei gigante
- coroana de Ly specific sensibilizate si nesensibilizate
- caracteristic este tendinta la fuzionare a granuloamelor cu cazeificarea lor;
- necroza cazeoasa ( prin citoliza imuna ) apare sub forma unei arii acidofile nestructurate care
prezinta la periferie elemente ale granulomului tuberculos ;
39.Boala membranelor hialine (VII-14) = sindrom de distresa respiratorie la nou-nascut
- reprezinta cauza de distresa respiratorie acuta
m : - alveole colabate , neexpansionate ; canale alveolare si alveole captusite cu membrane
omogene acidofile (membrane hialine ) care sunt alc din fibrina , mucopolizaharide si cel alveolare
necrozate
- aceste membrane realizeaza un bloc alveolo-capilar , cauza de distresa respiratorie
40.Silicoza pulmonara ( VII-15)
= boala profesionala det de inhalarea pulberilor de siliciu
m : nodulul silicotic
- pe sect histologica se evidentiaza noduli multipli sferici , alc din fascicule de fibre
de colagen cu dispozitie concentrica intre care se pun in evidenta cristale birefringente de siliciu la
lumina polarizata
- fibroza pulmonara difuza peribronsic si perivascular
- leziuni de bronsita cronica :
 - descuamari ale ep bronsic
- congestie si infilitrat inflamator in corion
- ingrosare marcata a peretelui prin hiperplazia gl mucoase

41.Glomerulonefrita difuza acuta postinfectioasa (X-3)

- este o complicatie a unei infectii cu streptococ beta hemolitic ; se insoteste de sdr nefritic ;
m optica: - glomerulii sunt mariti de V , hipercelularizati( datorita proliferarii cel endoteliale si
mezangiale ) , cu spatiu de filtrare ingust ;
m electronica: - depozite de complexe imune electron dense situate sub epiteliu pe versantul ext al
mb bazale glomerulare;
42.Glomerulonefrita rapid progresiva (X-3)
- evolueaza cu sdr nefritic si instalare rapida a IRC ;
m optica : apar aspecte de semilune = proliferari ale cel epiteliale ale foitei parietale ale capsulei
Bowman , cu ocupare spatiului de filtrare; din capilare se extravazeaza fibrina  este stimulata
proliferarea cel ep + aflux de monocite;
semilunele det comprimarea progresiva si colapsul glomerular  fibroza totala a
glomerulilor;
43.Glomerulonefrita cronica ( X-5)
- stadiul final al glomerulopatiilor + instalare IRC
m : -- hialinoscleroza glomerulilor – noduli acidofili ,anucleati ( tubii coresp glomerulilor afectati
sunt atrofiati)
 interstitial se obs infiltrat inflam cronic cu cel mononucleate si fibroza difuza
 lez de arterioscleroza din HTA
45.Tubulonecroza toxica (X-6)
- apare in urma ingestiei/inhalarii unor produsi cu act nefrotoxica : saruri de mercur ,plumb ,
pesticide ;
- oligurie + IRA
m: cel ep de la niv tubilor contorti proximali sunt necrozare , anucleate si pastreaza doar conturul
celulelor ; o parte de detaseaza  cilindri care det obliterarea tubilor ; mb bazala ramane suportul
regenerarii cel ep ; (glomeruli cu aspect N)
46.Pielonefrita acuta supurata (X-7)
- inflam acuta a rinichiului si bazinetului ( data de E coli /Pseudomonas ) – infect primara este la niv
vez urinare de unde pe cale ascendenta ajunge la rinichi ;
m: microabcesele sunt alc din exudat purulent : PMN integre si alterate , resturi de fibrina , resturi
cel si colonii bact;
la diabetici lez se poate complica cu lez papilare
47.Carcinomul renal cu celule clare (X-9)
Tumora Grawitz ( carcinom renal ) =adenocarcinom dezvoltat din ep tubilor contorti distali
m: cel tumorale poliedrice cu nuclei rotunzi , plasati central , citoplasama clara ( datorita
glicogenlui si lipidelor) ; cel dispuse in cordoane , tubi /plaje compacte ; stroma este redusa cu o
bogata retea vasculara ; in tumora apar si arii de necroza si de hemoragie .
48.Tumora Wilms (X-9)
cea mai frecventa tumora maligna renala la copil ( inainte de varsta de 5 ani )
m: 3 componente: blastem nediferentiat , tesut mezenchimal , struct epiteliale ;
componenta ep  struct tubulare + glomerulare de tip embrionar
componenta mezenchimalacel fuziforme
blastemul cel mici , rotunde ,cu aspect de cel embrionare ;
51..Leucemia limfoida cronica – ficat (XI-4)
Leucemia limfoida cronica are evolutia cea mai lenta si are relatie morfoclinica cu limfomul non
Hodgkin tip limfocitic . Se caracterizeaza prin acumularea de Ly B nefunctionale de lunga durata ce
infiltreaza maduva osoasa , sangele , gangl limfatici si celelalte organe .
Diagnosticul se bazeaza pe examenul sangelui periferic si a maduvei osoase , unde se constata : in
sangele periferic un nr total de 200.000 /mm3 de leucocite iar formula leucocitara arata un procent
de peste 80% format din Ly mici , de aspect matur ( nefunctionale ).
Bolnavul prezinta limfadenopatie generalizata :gangl mariti de V , mobili , friabili , fara sa formeze
mase tumorale .
m ficat : infiltratul leucemic limfocitar se localizeaza predominant in spatiul porto-biliar , cu
largirea acestuia ; principalul diagnostic diferential histologic este cu hepatita cronica agresiva unde
apar numeroase leziuni ale hepatocitelor absente in ficatul infiltrat leucemic .
52..Leucemia mieloida cronica-ficat
Leucemia mieloida cronica se caracterizeaza prin hepatomegalie si splenomegalie .Diagnosticul se
bazeaza pe hemoleucograma si medulograma.
Leucograma : leucocite peste 100.000/mm3 , iar formula leucocitara arata in celulele leucemice
circulante o predominanta a mielocitelor , neutrofilelor , bazofilelor si eozinofilelor frecvent
asociate cu trombocitoza .
m ficat : - infiltrat inflamtor pleomorf alc din putine cel blastice( mieloblast , promielocit ) ,
numeroase mielocite , neutrofile , eozinofile , bazofile ; numeroase metamielocite si numeroase
leucocite mature neutrofilee , eozinofile , bazofile ; trombocitoza . Infiltratul leucemic este dispus
de-a lungul sinusoidelor cu formarea de micronoduli.
53.Ulcerul peptic cronic (VIII-5)
= pierdere de substanta cu caracter penetrant , ce apare in segmentele tractului gastro-intestinal
expuse actiunii agresive a sucului gastric acido-peptic .
m : ulcerele peptice sunt identice indiferent de localizare , aspectul lor depinzand de gradul de
activitate si gradul de penetrare al peretelui gastric ; ele reprezinta pierderi de substanta care
intereseaza mucoasa , musculatura mucoasei , submucoasa , musculara , ajungand uneori pana la
serioasa .
- in faza de activitate , ulcerul este alc din 4 straturi :
- o zona superficiala alc din exudat fibrino-leucocitar
- o zona de necroza fibrinoida , intens eozinofila
- un strat alc din tes de granulatie infiltrat cu Ly si plasmocite
- un strat profund alc din tes fibros matur bogat in fibre de colagen in care pot fi evidentiate
vase de sange trombozate sau cu peretele ingrosat
-ulcerul peptic cronic gastric se insoteste frecvent de leziuni de gastrita cronica atrofica

54.Adenocarcinomul diferentiat stomac

Carcinom de tip intestinal
alc din str glandulare cu forme si dimensiuni variate care infiltreaza peretele gastric in
profunzime. Aceste formatiuni au dispozitie anormala ,cu asp de glanda in glanda sau spate in spate,
sunt pluristratificate. Tumora prez grade variate de diferentiere in fct de str de tip tubular sau solid
,de producere de mucus si de gradul de anaplazie al cel ce o constitiuie
Carciom de tip difuz
alc din cel independentecare infiltreaza difuz peretele gastric . frecvent cel prod mucus ,care
ramane i.c deplasand nucleul la perif cel cu asp de pecete sau se elimina la ext plaje largi de
mucus ce diseca paturile gastrice , facilitand intinderea tumorala
55.Carcinom coloid-colon(VIII-20)
m: - 95% din tumorile maligne ale colonului sunt adenocarcinoame cu diverse grade de diferentiere
si cu o mucosecretie redusa ;
- 15% dintre acestea produc cant mari de mucine ; aceastea pot fi eliberate in intersititiu
determinand astfel aparitia unor plaje largi de mucus care diseca straturile colonului si in care se
gasesc nu nr redus de cel tumorale izolate , dispuse sub forma de plaje mici si rar sub forma de
struct tubulare ; alteori , mucusul se acumuleaza intracelulalar , determinand astfel aspectul de
carcinom cu celule in “inel cu pecete “
56.Apendicita flegmonoasa
Infiltrat inflamator(purulent) se extinde in toate paturile apendiculare si e prez si in seroasa

57.Hepatita cronica moderata (IX-3)

= afectiune hepatica caracterizata prin inflamatie si necroza care persista cel putin 6 luni ;
- se caract printr-o reactie inflam marcata in spatiul portal si periportal , cu distrugerea lamei
limitante si cu “piecemeal necrosis “ ; aceste modificari dau un aspect stelat spatiului port .
58.Ciroza hepatica ( IX-5)
= stadiul final al diverselor boli hepatice cronice caracterizata prin dezorganizarea difuza si
definitiva a struct ficatului ; arhitectura normala a acestuia este convertita prin aparitia nodulilor de
regenerare inconjurati de septuri fibroase .
m : - in functie de etiologie , cirozele prezinta particularitati hisologice.Caract generale :
- struct hepatica este afectata difuz , cu dezorganizarea lobulilor hepatici care nu mai
prezinta raporturile normale dintre venele centrolobulare si spatiile portobiliare , datorita regenerarii
nodulare a ficatului ;
- nodulii de regenerare sunt alc din hepatocite ce prezinta degenerescenta hidropica ,
necroze unicelulalare si elem ce sugereaza procesul de regenerarehepatocite marite de V , cu
citoplasma bazofila , binucleate , nucleu mare si nucleol proeminent ;
- in jurul nodulilor de regenerare se gasesc benzi fibroase cu diverse grosimi , ce
contin un infiltrat inflamator de intensitate variabila , vase de neoformatie si in functie de etiologia
cirozei – un nr mare /mic de neocanalicule biliare tapetate de un ep cubic( hiperplazia ductelor
biliare ) ; aceste benzi fibroase trimit uneori prelungiri in int nodulilor , fragmentandu-i .
59.Carcinomul hepatocelular (IX-8)
Prezinta grade variate de diferentiere.Cel bine diferentiat este alc din cordoane pluristratificate de
cel asemanatoare hepatocitelor care produc frecvent bila , dar prezinta atipii caracteristice celulelor
maligne . Acest tip poarta denumirea de carcinom trabecular . Alte variante sunt reprezentate de
carcinomul pseudoglandular , in care cel sunt dispuse sub forma de tubi si carcinomul fibrolamelar
in care cordoanele de celule maligne sunt dispuse intr-o stroma abundenta fibroasa .Carcinomul cu
cel gigante in care pleomorfismul celular este f accentuat este considerat in grupul tumorilor putin
diferentiate .
60.Pancreatita acuta cu citosteatonecroza (IX-13)
P.necrotico-hemoragica – se caract prin necroza acinilor pancreatici , necroza peretilor vasculari
asociata cu tromboze si hemoragii , o reactie inflamatorie cu PMN si zone de ciosteatonecroza (
celule adipoase care isi pierd limitele si contin un precipitat granular eozinofil – acizi grasi , precum
si zone mai bazofile , reprezentate de precipitarea sarurilor de calciu )
61.Carcinomul scuamocelular nekeratinizat –col uterin (XII-3)
m: mase de celule scuamoase atipice cu caracter invaziv in profunzimea stromei cervicale , fara
keratinizare .

62.Hiperplazia simpla de endometru(XII-3)

= leziuni endometriale proliferative dezvoltate sub influenta unui hiperoestrism absolut/relativ;
m: - proliferare concomitenta a glandelor si stromei endometriale
- numeroase glande dilatate chistic .
63.Adenocarcinomul tip endometrioid (XII-4)
m : - struct tubulare tapetate de ep atipic multistratificat , cu densitate mare ( aspect de “back to
back”= spate in spate ) fara stroma intre ele ( invazie stromala )
- leziunea este localizata si neinvaziva in miometru
- endometrul din vecintate , cu hiperplazie
64.Leiomeiom uterin ( XII-5)
= tumora benigna a miometrului , dezvoltata prin proliferarea fibrelor musc netede ; in evolutie ,
fibrele musc au capacitatea de a sintetiza fibre de colagen
m : - fascicule de fibre musc netede proliferate in diferite directii si surprinse in sectiune
longitudinala , oblica sau transversala ; proliferarea are caract nodular , bine delimitata de
miometrul vecin pe care il comprima; prezenta endometrului ajuta la identificarea localizarii
tumorii.