Sunteți pe pagina 1din 29

1.

Miocardoscleroza
Este o afectiune frecventa a inimii caracterizata prin sporirea tesutului conjunctiv
intre fibrele miocardice si aparitia unor focare cicatrizate de dimensiuni si numar
variabile.

Coloratie 1. Van GIESON


2. Tricroma SZEKELY
3. Tricroma MASSON

Microscopic: miocardul este strabatut de fascicule si benzi conjunctive care apar


colorate in rosu prin metoda 1, verde (metoda 2) si albastru (metoda 3). Fibrele
musculare apar colorate in galben (1), rosu-ruginiu (2,3). Benzile conjunctive
delimiteaza grupe de fibre musculare sau chiar fibre miocardice izolate.

1
2. Infarctul miocardic acut
Reprezinta necroza zonala a miocardului cauzata de obstructia unei ramuri
coronariene.

Coloratie H.E.

Microscopic: se observa o zona bine conturata in care fibrele musculare sunt lipsite de
nuclei. Aceasta zona necrozata este delimitata de un strat de tesut de granulatie bogat
in capilare dilatate, dar si in histiocite, limfocite, fibroblasti (infiltrate inflamator).
Tesutul de granulatie patrunde si printre fibrele de aspect normal ale miocardului
invecinat.

2
3. Ateroscleroza aortei
Este o combinatie de modificari survenite la nivelul intimei arterelor constand din
acumulari focale de lipide, complexe de glucide, sange si produsi ai sangelui asociate cu
modificari ale mediei.
Se intalneste in aorta, ramurile principale ale ei, artera pulmonara, dar si in arterele
viscerale.

Coloratie H.E.
Microscopic: intima este
ingrosata, fibrozata, are
suprafata ondulata datorita
prezentei placilor fibro-hialine.
Placile fibro-hialine prezinta o
grosime si o extindere variabila.
In unele dintre ele se observa
prezenta de numeroase spatii
aciculare, optic goale, ramase in
urma dizolvarii cristalelor de
colesterol.

3
4. Bronhopneumonia
Inflamatie acuta caracterizata prin focare multiple de condensatie cu dispozitie
peribronsica interesand (de obicei) ambii plamani. Prezinta uneori tendinta la
confluent evoluand spre condensarea unui intreg lob pulmonar.

Coloratie H.E.

Microscopic: se observa o alternanta de zone condensate de tesut pulmonare si zone


libere aerate. Zonele condensate prezinta o dispozitie peribronsica. Epiteliul bronhiilor
care le centreaza poate sa lipseasca partial, poate fi necrozat sau descuamat. Lumenul
contine un material amorf cu aspect de mucus in care se pot observa numeroase
leucocite polinucleare.
Alveolele din jur sunt umplute cu exsudat in care existafilamente de fibrin, dar si un
numar variabil de cellule, in special tot leucocite plinucleare. Pe masura ce ne
indepartam de bronhie, exsudatul devine din ce in ce mai redu, iar celulele pe care le
contine sunt mai rare.

4
5
5. Pneumonia cu membrane hialine
-leziune pulmonara frecventa la nou-nascutul premature caracterizata prin
depunerea pe suprafata interna a ductelor alveolare a unui material omogen (hialin)
aparut datorita imaturitatii tesutului pulmonar, dar si a deficientei unui agent
tensioactiv = SURFACTANTUL
Este o cauza frecventa de insuficienta respiratorie a nou-nascutului.

Coloratie: H.E.

Microscopic: pe langa
alveolele deschise cu structura
obisnuita se pot obserca foarte
multe alveole colabate.
Suprafata interna a alveolelor
este tapetata cu o membrane
hialina continua sau
fragmentata (daca nou-nascutul
a supravietuit cateva zile) de
grosime variabila, cu structura
omogena, intens eozinofila.

6
6. Aspiratia de lichid amniotic
-inhalarea lichidului amniotic in sistemul traheo-bronsic si in alveolele nou-nascutului

Coloratie: H.E.

Microscopic: se poate observa o alternanta de alveole deschise si alveole colabate. In


lumenul alveolelor deschise se pot observa celule epiteliale pavimentoase, de forma
poligonala, de tip keratozic, dar si structure rotunde, ovale sau neregulate, de culoare
galbui-cenusie (corpi de meconiu). Se pot observa si hematii.
*meconium= primul scaun al nou-nascutului.

7
7. Emifizemul pulmonar
-cresterea cantitatii de aer din alveolele pulmonare, process asociat cu atrofia
pronuntata a septului interalveolar

Coloratie: H.E.

Microscopic: alveolele sunt


mult marite, dilatate si de
forma policiclica. Septurile
interalveolare sunt mult
subtiate, chiar rupte,
formandu-se astfel spatii mai
mari la marginea carora se
observa resturi libere ale
septurilor rupte. Foarte rar se
poate evidentia cate un capilar
in septurile formate dintr-un
tesut conjunctiv lax.

8
8. Bronsiolita cu atelectazie
Este reactia inflamatoare aparuta in bronsiolele terminale cauzata de inhalarea de
toxice sau apar consecutive unei bronhopneumonii

Coloratie: H.E.

Microscopic: se observa prezenta exsudatului inflamator (limfocite, granulocite,


macrofage) si de fibrin in lumenul bronsiolelor. Peretii bronsiolelor pot fi partial distrusi
prin necrozamsi descoamare. Alveolele din jur sunt colabate datorita unui process de
atelectazie. Se remarca totodata prezenta unor vase dilatate datorita presiunii crescute
create in torace.

9
10
9. Carcinom bronhopulmonar
Carcinomul nediferentiat si cu celule mici este cea mai frecventa si maligna
forma de carcinom bronho-pulmonar,carcaterizat printr-o proliferare de celule mici
fuziforme ,alcatuind placarde plecate de la nivelul bronhiilor.

Coloratie: H.E

Microscopic: plecand sau


pornind din peretele bronhiei
mari cu scheletul cartilaginos
se observa insule neregulate
de celule mici,ovale,alungite
sau fuziforme ,cu aspect de
boaba de ovaz, dispuse in
fascicule sau dezordonat.
Nucleii acestor celule sunt mari
si au forma fuziforma . Aceste
placarde infiltreaza si
parenchimul pulmonar
inconjurator.

11
10. Tuberculoza pulmonara
Este urmarea diseminarii pe cale sanguina a unei tuberculoze primare ,ducand la
aparitia unor leziuni mici ,nodulare,in plaman,ficat,splina,insa orice organ poate fi
interesat.

Coloratie: H.E.

Microscopic: se observa numeroase focare cazeificate ,de dimensiuni si numar


aproximativ egale ,marginite de rare celule epiteloide si de un strat de limfocite.
Limitele acestor focare fata de tesutul pulmonar normal sunt sterse. ( seamana cu
tuberculul mixt )

12
11. Hepatita cronica agresiva
Este o inflamatie hepatica prelungita, predominant portal, fara modificari
importante aparute in structura lobulara.

Coloratie: H.E.

Microscopic: pe langa fenomenele


de intumescenta ale hepatocitelor se
pot observa numeroase infiltrate
limfohistiocitare in spatiile porte.
Largirea spatiilor porte pe seama
acestor infiltrate  evolutia bolii spre
CIROZA

13
12. Ciroza hepatica
Boala hepatica caracterizata prin fibroza difuza si transformarea arhitecturii
lobulare in noduli (pseudolobuli) cu structura anormala.
Cauzele bolii sunt foarte variate, cele mai frecvente fiind infectia cronica cu virusul
hepatitei B, etilismul cronic sau afectiuni ale cailor biliare intra/extra hepatice care
produc distrofia si necroza parencimului hepatic.

Coloratie: H.E.

Microscopic: structura lobulara obisnuita a ficatului este disparuta. Parenchimul


formeaza noduli rotunzi/ ovaliari, numiti si pseudolobuli in care reactiile vasculare sunt
modificare in sensul ca venele centrolobulare lipsesc sau sunt dispuse excentric in timp
ce spatiile porte nu se mai disting. Tesutul conjunctiv inconjoara sub forma de septuri
complete/incomplete insule de parenchim.
In septurile fibroase se constata prezenta de numeroase vase biliare, pe langa o
infiltratie celulara difuza mai mult sau mai putin bine exprimata, predominant
limfocitara.

14
13. Ulcer gastric cronic
Leziune a mucoasei gastrice care intereseaza progresiv submucoasa si musculara
fiind asociata cu o reactive inflamatoare cronica. Se prezinta ca o leziune unica, mai rar
multipla, rotunda sau ovala, de dimensiuni variabile (de la cativa mm  10 cm) cu
marginile taiate abrupt.

Coloratie: H.E.

Microscopic: fundul ulcerului prezinta 4 straturi:


1. Stratul de exsudatie: situat la suprafata, are grosime variabila si este format dintr-o
retea de fibrina in ochiurile careia se pot observa granulocite sau hematii.
2. Stratul necrozei fibrinoide: are grosime variabila si este format din fibrin si din
resturi celulare.
3. Tesutul tanar de granulatie: intrerupe continuitatea stratului muscular al
stomacului. Se compune din numeroase capilare paralele intre ele si perpendicular pe
suprafata ulcerului si dintr-un infiltrate cellular bogat in histiocite, limfocite, plasmocite
4. Stratul de fibroza: dispus in profunzime, sarac in capilare de celularitate redusa, dar
bogat in benzi groase de fibre colagene partial hialinizate.

15
16
14. Apendicita acuta purulenta
Inflamatia acuta a apendicelui care debuteaza la nivelul mucoasei si se extinde
asupra tuturor straturilor

Coloratie: H.E.

Microscopic: lumenul apendicelui contine un exsudat omogen (fibrina) dar si


colectii granulocitare (puroi).
La nivelul mucoasei se pot observa mai multe leziuni primare dar si un infiltrate
inflamator cu numeroase granulocite. Aceasta infiltratie patrunde pana in submucoasa.
In stratul muscular infiltratia este mai putin accentuate, dar este mai evidenta.
Subseroasa este edematiata, prezinta o infiltratie celulara cu leucocite PMN, in timp ce
vasele de la acest nivel sunt dilatate si pline cu hematii.

17
15. Glomerulonefrita acuta

Boala renala bilaterala in care leziunea principal apare la nivel glomerular, celelalte
structure (tubii, interstitial) fiind lezate in mod secundar. Este urmarea unei infectii
streptococice (amigdalita, angina, otita medie, granuloma radicular dentar) si apare
frecvent la copii si la tineri. Prognosticul bolii este favorabil (vindecare in 90% din
cazuri)

Coloratie: H.E.

Microscopic: majoritatea glomerulilor sunt mariti in volum si hipercelularitate


evidenta. Ansele glomerulare sunt tumefiate, limitele dintre ele sunt abia vizibile.
Aceste anse umplu aproape complet spatial capsular din care mai raman doar fante
subtiri.
Epiteliul tubilor renali prezinta leziuni distrofice minime, iar un lumen se pot observa
cilindrii hialini si hematii.

18
16. Glomerulonefrita cronica
Reprezinta faza evolutiva, terminal a mai multor tipuri de Glomerulonefrite cu
evolutie progresiva lenta.
Forma cronica se caracterizeaza prin scleroza glomerulara urmata de atrofia si
disparitia tubilor

Coloratie: H.E.

Microscopic: modificarile glomerulare sunt dintre cele mai evidente si mai variate.
Se pot observa glomeruli tumefiati cu hipercelularitate, dar si numerosi glomeruli
partial sau total hialinizati. Acestia apar ca formatiuni sferice sau globuloase si contin
foarte putine celule conjunctive (deloc)
Modificarile tubiilor sunt de asemenea evidente. Se pot observa tubi atrofiato,
captusiti cu un epiteliu turtit, dar si tubi dilatati, captusiti cu un epiteliu cubic, care
contin in lumen cilindrii hialini.

19
20
17. Carcinom hipernefroid
Alte denumiri: *Carcinom renal cu celule clare; *Tumora Grawitz; *Tumora de sulf;
*Nefrocarcinom

Este cea mai frecventa tumora maligna a rinichiului (la adulti) caracterizata prin
prezenta unor cellule cu citoplasma clara.
Se prezinta ca o formatiune nodulara: 3-15cm, de culoare galbuie, initial bine
delimitate, iar apoi cu character net invazic, localizata la polul superior al rinichiului.

Coloratie: H.E.

Microscopic: tumora este


constituita din cuiburi si
cordoane de celule tumorale
separate prin septuri
conjunctive fine. Aceste cellule
sunt relative mari, de forma
cubica, poligonala,ovala, cu
nuclei mici si rotunzi, cu
citoplasma clara si membrane
celulara net conturata.

21
18. Modificari de sarcina in cavitatea uterina
Materialul eliminat din C.U. in cursul unui avort sau cel extras din aceeasi cavitate
in cursul unei sarcini prezinta un aspect microscopic characteristic permitand stabilirea
cu siguranta a existentei sarcinii.

Coloratie: H.E.

Microscopic: materialul provenit din C.U. contine structure din invelisurile


embrionului, dar si portiuni de mucoasa endometriala modificata de sarcina.
1. Componenta embrionara este reprezentata de vilozitatile coriale, formatiuni
care apar dupa primele 2 saptamani si intra in alcatuirea placentei fetale. Ele apar ca
formatiuni rotunde sau ovale de diferite dimensiuni si contin fibre conjunctive subtiri,
dar si cellule stellate. Suprafata vilozitatilor este tapetata in prima perioada a sarcinii
de un epiteliu dublu:
-stratul profund: celule cubice mari cu citoplasma clara si nuclei mari
(stratul celulelor Langerhans)
-stratul superficial: stratul sincitial “sincitiotrofoblast”
Dupa luna 3-4 de sarcina, stratul sincitial dispare progresiv, vilozitatile ramanand
tapetate de un singur rand de cellule. Se pot intalnii si vilozitati sau fragmente de
vilozitati lipsite de invelis epitelial.
2. Compoenta materna este reprezentata de endometrul modificat de sarcina
numit si DECIDUA. Fragmentele de decidua au un aspect clar, fiind formate din cellule
relative mari, de forma rotunda sau poligonala, cu citoplasma usor eozinofila si nuclei
rotunzi. Intre cele doua component se pot observa mase importante de sange.

22
23
19. Hiperplazia glandulochistica a endometrului
Ingrosarea mucoasei cavitatii uterine pe seama inmultirii glandelor pordusa de
tulburari hormonale (hipersecretie de estrogeni, insuficienta progesteronica)

Coloratie: H.E.
Microscopic: endometrul apare ingrosat pe
seama hiperplaziei glandelor care apar mai
numeroase si mai lungi, cu traiect serpuitor;
frecvent dilatate chistic.
Glandele sunt delimitate de cellule cilindrice
uneori agglomerate, dand impresia ca sunt
dispuse pe mai multe straturi (pseudo-
stratificare). Vasele sanguine apar si ele
inmultite, au lumene largi si perteti subtiri ceea
ce explica fragilitatea lor si constantele
infiltrate hemoragice

24
20. Adenocarcinomul gastric
Tumora epiteliala maligna localizata cu predilectie in regiunea antro-pilorica.
Formatiune tumorala elevate din mucoasa inconjuratoare, de marime variabila, cu
suprafata neted, de consistenta dura, culoare albicioasa, care infiltreaza in profunzime
peretele gastric.

Coloratie: H.E.
Microscopic: se observa
o stroma conjunctiva de
cantitate redusa in care se
dispun elemente glandulare,
de marimi variabile si forme
neregulate. Epiteliul care
tapeteaza aceste structure
este format din celule
dispuse pe mai multe
straturi. Aceste celule au
talie mare, forma cilindrica
sau alungita si marime
variabila. Citoplasma relativ
redusa, nuclei au forma
rotunda-ovala sau alungita si
1-2 nucleoli proeminenti.

25
21. Carcinomul de col uterin
-una dintre cele mai frecvente forme de boala maligna intalnita la sexul feminine
care porneste din portiunea externa a canalului cervical, se extinde pe suprafata colului
si metastazeaza in ganglionii abdominali.

Coloratie: H.E.

Microscopic: se observa un
tesut tumoral format din
placarde rotunde-ovale-
policiclice, de celule epiteliale
separate printr-o stroma
conjunctiva infiltrate cu
leucocite. Aceste celule au
forma poligonala si prezinta
importante variatii de
dimensiuni.

26
22. Gusa coloida chistica
-este cresterea persistenta in volum a glandei tiroide. Boala prezinta o
etiopatologiecomplexa. Factorii gusogeni se impart in:
1. Factori determinant: carentele de iod sau tulburarea metabolismul iodic ce
poate fi de natura endo/exogena.
2. Factori adjuvanti : traumatisme psihice, surmenaj
3.Factori predispozanti: frecventa sporita a gusei la femei se datoreaza
dezechilibrului hormonal din cursul pubertatii al sarcinii si
al alaptarii

Coloratie: H.E.

Microscopic: se observa
numerosi foliculi tiroidieni de
forma rotunda sau ovala, e
dimensiuni variabile (mici,
mijlocii, mari) fara
preponderenta vreuneia dintre
talii. Foliculii sunt dens captusiti
cu un epiteliu cubic (formele
mici si mijlocii) si de un epiteliu
aplatizat in cazul foliculilor mari
si prezinta un continut eozinofil,
omogen = COLOID

27
23. Hiperplazia nodulara de prostata
-cea mai frecventa leziune a acestei glande in producerea ei fiind incriminate un
dezechilibru hormonal produs in cursul si dupa ANDROPAUZA

Coloratie: H.E.

Microscopic: se
observa numeroase
glande de dimensiuni
si forme variabile
tapetate de un epiteliu
cubo-cilindric sau de
un epiteliu aplatizat in
cazul formatiunilor
dilatate. Acest epiteliu
genereaza formatiuni
papilare
intraglandulare
centrate de un ax
conjunctivo-vascular
subtire. Intre glande se
remarca proliferarea
de tesut conjunctiv
care pe alocuri poate fi
infiltrate cu limfocite si
plasmocite.

28
24. Seminomul
-cea mai frecventa tumora maligna a testicolului care apare cu frecventa maxima
intre 30-50 de ani. Testicolul este marit in dimensiuni, pe sectiune are o culoare
cenusie-albicioasa si consistenta crescuta.

Coloratie: H.E.

Microscopie: se observa
tumora constituita din plaje si
cordoane de cellule rotunde si
poligonale, de talie mare cu
citoplasma palida. Nuclei sunt
mari si rotunzi cu 2-3 nucleoli
proeminenti, printer aceste
celule se pot observa si unele
de talie mica si de forma
rotunda. Stroma conjunctiva
(tumorala) prezenta sub forma
de septuri conjunctive fine intre
plajele si cordoanele de celule
tumorale poate fi infiltrate cu
limfocite.

29