Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Esofagul are o lungime de 25 cm. Se împarte , dupa regiunile pe care le strabate , în trei segmente :
un segment cervical , un segment toracic si un segment abdominal . În stare de vacuitate, esofagul
are aspectul unei panglici musculare. În stare de distensiune, esofagul prezintă atât porțiuni dilatate,
cât și îngustate. Porțiunile îngustate se numesc strâmtori și sunt descrise trei: strâmtoarea
cricoidiană, strâmtoarea bronho-aortică și cea
diafragmatică.
Distanța dintre dinții incisivi și
Strâmtoarea cricoidiană fascicolul cricoidian este de 15
Strâmtoarea bronho-aortică cm la bărbat și de 13 cm la
Strâmtoarea diafragmatică femeie. La această lungime se
adaugă esofagul și rezultă că e
Esofagul este foarte rezistent, este moale și se lărgește cu
nevoie de 40 de cm pentru ca
usurință, însă este mai puțin extensibil în sens longitudinal.
o sondă să ajungă în stomac.
Din această cauză, este dificil să se anastomozeze
segmentele rămase în urma unui segment extirpat.
STRUCTURA
1. TUNICA MUSCULARĂ este formată din fibre longitudinale (strat superficial) și din fibre circulare
(strat profund). În partea superioară a esofagului, straturile sunt formate din fibre musculare
striate, iar spre partea inferioară esofagului, acestea sunt înlocuite cu fibre netede.
2. TUNICA SUBMUCOASĂ este groasă și foarte laxă
3. TUNICA MUCOASĂ este de culoare albicioasă, este rezistentă și are cute longitudinale. Tunica
mucoasă prezintă mai multe glande: glande esofagiene, glande cardiale.
4. ADVENTIȚIA învelește esofagul la exterior și ajută la legarea esofagului de organele din jur.
VASCULARIZAȚIA
Arterele care irigă esofagul provin din mai multe surse: din artera tiroidiană inferioară pentru
porțiunea cervicală, din arterele eso-traheale, bronșice, intercostale sau chiar aortă pentru porțiunea
toracică, iar pentru porțiunea frenoabdominală din arterele diafragmatice inferioare și din artera
gastrică stângă.
Venele esofagului formează un plex submucos care constituie un plex periesofagian -> venele
tiroidiene inferioare la gât; venele diafragmatice, bronhice, azigos și hemiazigos în torace; vena
gastrică stângă în abdomen. Tot din plexul submucos este realizată și o anastomoză porto-cavă.
INERVAȚIA
Nervii esofagului provin din vag și simpatic și formează două plexuri: unul în stratul muscular și altul
în stratul submucos. Aceste plexuri sunt echivalentele plexurilor Auerbach și Meissner de la intestin.
4. Achalazia
Este cea mai comuna tulburare de
motilitate esofagiana, caracterizata prin
relaxare insuficienta sau absenta a sfincterului
Cioc de pasare
esofagian inferior in timpul deglutitiei si
aperistaltism, creand un obstacol functional in
calea alimentelor spre stomac, fapt care duce
la dilatarea progresiva a esofagului si aparitia Cardie punctiforma
simptomelor.
SE CARACTERIZEAZA PRIN:
Mai frecvent la pacienti care detin animale de companie si cu status socio-economic precar.
E TIOLOGIE
A NATOMO -PATOLOGIE
MORFOPATOLOGIE
Macroscopic – esofag dilatat, initial simetric, ulterior sinuos si considerabil largit, prezinta curbura
spre dreapta (configuratie sigmoidiana), mucoasa normala sau semne de esofagita (datorita stazei).
Microscopic: celulele ganglionare ale plexului mienteric Auerbach diminuate/absente in 2/3 inf ale
corpului esofagian si SEI.
FIZIOPATOLOGIE
Anomaniile functionale ale musculaturii netede se identifica prin manometrie. Unde peristaltice
absente in 1/3 inf. In locul lor pot fi observate unde mici, simultane, neperistaltice (acalazie atona
sau clasica). Sau unde de amplitudine mare (acalazie viguroasa).
La nivelul SEI presiunea este crescuta, in cursul deglutitiei SEI nu se relaxeaza complet, iar presiunea
continua sa fie crescuta.
Clinic
1. Disfagia
Simptomul dominant
Evolueaza timp de mai multi ani
Variabila ca intensitate
Amplificata de emotii si stres
Debut: la alimentele lichide si solide sau paradoxala (mai accentuata la lichide)
Sediu de electie: deasupra apendicelui xifoid
Favorizeaza trecerea alimentelor: hiperextensia gatului, trasul umerilor inapoi,
manevra Valsalva, ingerarea unor mici cantitati de alcool sau lichide carbogazoase,
supraumplerea esofagului.
2. Durerea toracica
Intensa in fazele initiale, scade in timpul dilatarii esofagiene
Persistenta 2-3 ani – acalazie viguroasa
Presiune retrosternala
Iradiere: gat/brate
Colica esofagiana (intermitenta) /continua (inclusiv noaptea)
Se intensifica in timpul alimentatiei – odinofagie.
3. Pirozis
Fermentatie bacteriana a alim ramase in esofag – producere de acid lactic – pirozis
Tardiv postprandial
Nu se amelioreaza la antiacide, antagonisti H2, IPP – spre deosebire de pirozis din
esofagita de reflux
4. Regurgitarea
Alimente nedigerate si saliva fara continut gastric sau bilios
Cateva ore postalimentar
Spontan sau la schimbarea pozitiei corpului sau dupa efort fizic, fie provocata,
pentru diminuarea durerii sau a senzatiei de disconfort retrosternal
Esofagul se dilata – regurgitare mai rara – alimente ingerate cu 1-2 zile inainte –
miros fetid.
Noaptea: regurgitare urmata de tuse si dispnee din cauza aspiratiei.
5. Sughit
Tardiv
Dilatare importanta a esofagului
Explorari diagnostice
1. Examen radiologic
Mediastin largit, dublu contur in dreapta, nivel hidroaeric (1/3 mijlocie)
In plamani zone de condensare – aspiratie
Bula de gaz a stomacului micsorata sau disparuta
Bariu pasaj: esofag dilatat, uneori aspect „sigmoidian”, segmentul terminal stramtat,
aspect conic, simetric, regulat, „in cioc de pasare”. Ortostatism – miscarile
peristaltice in 1/3 inf sunt absente. In clinostatism bariul ramane timp indelungat in
esofag, fara tendinta de evacuare.
2. Endoscopie
Aprecierea mucoasei esofagiene sau alte modificari asociate (hernie hiatala,
diverticuli), diferentierea de cancer esofagian
Esofag dilatat, cu fluid abundent, resturi alimentare, mucoasa vizibila dupa aspirarea
continutului este normala sau eritematoasa, friabila, cu ulceratii, uneori depozite de
candida
SEI se relaxeaza la trecerea endoscopului – dd cu stenoze organice.
La insuflatie cu aer nu se relaxeaza
3. Manometria
Examinarea de electie
Se indica doar in aumite situatii: ex radiologic atipic, dd cu alte boli motorii
esofagiene
Absenta contractiilor peristaltice la jumatatea distala
Relaxare incompleta/normala a SEI
Cresterea presiunii SEI in repaus
Cresterea relativa a presiunii intraesofagiene comparativ cu intragastrica
4. Scintigrafia esofagiana
Cu ajutorul unui radiotrasor adm oral
Se determina timpul de evacuare a esofagului
Pentru aprecierea eficientei terapeutice.