Semiologia afectiunilor

esofagiene

Bolile esofagului
Achalazia
Diverticulii esofagieni
Esofagitele
Cancerul esofagian

Semiologia generala a
esofagului
= doar segmentul cervical al esofagului este accesibil
examenului clinic obiectiv, motiv pentru care
ANAMNEZA capata o mare valoare in orientarea
explorarilor paraclinice si a diagnosticului

Semiologia generala a
esofagului
ANAMNEZA
VIRSTA si SEXUL barbat in decada 6-7-a de virsta cancer esofagian
APP (antecedentele personale patologice)
Sindrom nevrotic achalazie
Rezectii gastrice esofagita de reflux
CVM (conditii de viata si munca)
fumatul, alcoolismul cancer esofagian
stress achalazie
SIMPTOMATOLOGIA
Sindromul esofagian
Simptomatologia organelor de vecinatate (tuse, dispnee, modificari ale vocii, aritmii cardiace)
IBA (istoricul bolii actuale)
debutul simptomatologiei: brusc (esofagita caustica) / insidios (cancer esofagian)
evolutia simptomatologiei: intermitenta (achalazie) / continua si progresiva (cancer esofagian)

Semiologia generala a
esofagului
EXAMENUL OBIECTIV
aplicabil numai esofagului cervical !!!

INSPECTIA
Tumefactie laterocervicala stanga, cu dimensiuni variabile de la o examinare la alta
diverticul faringo-esofagian Zencker
Formatiune tumorala care deformeaza unilateral relieful gatului cancerul esofagului
cervical

PALPAREA
Formatiune pseudotumorala cervicala reductibila diverticul faringo-esofagian Zencker
Formatiune tumorala dura, neregulata, fixa cancerul esofagului cervical

Semiologia generala a
esofagului
EXAMINARI PARACLINICE
EXAMENUL RADIOLOGIC BARITAT
exista aspecte caracteristice in achalazie, stenoze postcaustice, diverticuli, cancer

ENDOSCOPIA DIGESTIVA SUPERIOARA ( ESOFAGOSCOPIE)

permite diagnostic de certitudine in urma prelevarii de biopsii din leziunile tumorale.

TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
este obligatorie pentru stadializarea preterapeutica a cancerului esofagian.

SINDROMUL ESOFAGIAN
DISFAGIA = senzatia progresiunii
dificile sau a opririi bolului

HIPERSALIVATIA (ptialism, sialoree)

= exagerarea secretiei salivare

alimentar de-a lungul esofagului

REGURGITAREA = revenirea in

MODIFICAREA STARII GENERALE

cavitatea bucala a alimentelor din

= denutritie, scadere ponderala,

esofag, fara efort de varsatura. (in

deshidratare, scaderea capacitatii de

general regurgitarile nu contin suc

efort (fatigabilitate), astenie,

gastric !!!)

indispozitie, depresie

+/- DUREREA RETROSTERNALA (+/- cu caracter de arsura = pirozis)

+/- ODINOFAGIA (durere in faringele inferior la deglutitie)

Achalazia
(cardiospasm, dolico-megaesofag)
Tulburare functionala de pierdere a sinergismului motricitatii intre diferitele
segmente ale esofagului, cu staza alimentelor in esofag care in consecinta se
dilata si se alungeste.

Achalazia
TABLOUL CLINIC
Boala se manifesta mai frecvent in urmatoarele situatii favorizante:
- stress emoional accentuat
- traumatismele psihice
- cura de slbire prelungit la pacieni cu obezitate morbid

Sindromul esofagian are urmatoarele particularitati:

DISFAGIA - de lunga durata (dateaza de luni de zile)
- intermitenta (survine in episoade, la diferite intervale de timp,
indeosebi in contextul situatiilor favorizante)

- paroxistica (se manifesta brusc cu intensitate maxima)

- paradoxala (se manifesta la lichide si nu la alimente solide)

Achalazia
TABLOUL CLINIC
REGURGITARILE - iniial apar precoce postalimentar, sunt reduse cantitativ i
conin alimente recent ingerate
- ulterior, sunt rare, abundente, conin alimente ingerate cu 2-3
zile n urm, au miros de fermentaie (nu acid !), au
caracter
postural (la aplecarea corpului sau
clinostatism - noaptea)
MODIFICAREA STRII GENERALE - este discordant fa de tabloul clinic. Starea
general se menine bun o perioad ndelungat,
cu mici variaii ponderale n funcie de evoluia bolii

Acestui sindrom esofagian i se adauga simptome date prin compresiunea organelor

intratoracice de catre esofagul dilatat:
DISPNEEA apare in clinostatism prin comprimarea traheei si bronsiilor
TUSEA apare la trecerea din ortoststism in clinostatism datorita iritatiei
nervilor recurenti sau aspiratiei de lichid regurgitat

In fazele avansate ale bolii, dupa ani de evolutie, disfagia isi pierde caracterul paradoxal, devine
constanta iar starea generala se altereaza progresiv: scadere ponderala, fatigabilitate, astenie

Achalazia
INVESTIGATIILE PARACLINICE
EXAMENUL RADIOLOGIC BARITAT

Aspect in cioc de pasare

al esofagului terminal

Megaesofag = esofag dilatat

pe toata lungimea

Mega-dolicoesofag = esofag
dilatat si alungit, cudat, cu
aspect de colon sigmoid

Diverticulii esofagieni
= sunt dilatatii excentrice, circumscrise ale
peretelui esofagian
Clasificare
DIVERTICOLUL DE PULSIUNE apare la
locul unde exista un punct slab, un deficit al
musculaturii peretelui esofagian, de exemplu
in regiunea faringo-esofagiana sau epifrenic.

DIVERTICOLUL DE TRACTIUNE apare la

locul unde peretele esofagian este tractionat
printr-un proces inflamator de vecinatate (ex.
adenopatie TBC), de regula in 1/3 mijlocie a
esofagului.

Diverticul Zenker

Diverticulul faringo-esofagian
Zenker
DISFAGIA intermitenta si
capricioasa la inceput, devine
permanenta pe masura cresterii
volumului pungii diverticulare
REGURGITARILE precoce si
mici initial, ulterior abundente cu
continut alimentar vechi de citeva
zile, se insotesc de micsorarea
volumului pungii diverticulare.
HIPERSALIVATIA constanta inca de la inceputul bolii
+/- SIMPTOME PRIN COMPRESIUNE DE VECINATATE: dispnee, lipotimie (compresia glomusului carotidian), sindrom ClaudeBernard-Horner (iritatia simpaticului cervical)

Inspectie: tumefactie rotunda pe marginea stanga a regiunii cervicale care variaza cu gradul de umplere a
pungii diverticulare de la o examinare la alta
Palpare: formatiune pseudotumorala moale/elastica, reductibila prin compresiune - ceea ce poate produce
o regurgitare

Diverticulul epifrenic

DISFAGIA intermitenta si capricioasa

DURERI RETROSTERNALE in timpul

meselor si postprandial

Esofagitele
Sunt afeciuni inflamatorii cauzate de o agresiune chimic asupra mucoasei:

ESOFAGITA DE REFLUX se datoreaza actiunii sucului gastric

acid ajuns in esofag prin REFLUX GASTRO-ESOFAGIAN

ESOFAGITA CAUSTICA se datoreaza inghitirii accidentale sau

voite de substante corozive: acizi, baze, fenoli, diluanti etc

Sindromul de
REFLUX GASTRO-ESOFAGIAN
Indiferent de existenta sau nu (inca!) a leziunilor de esofagita peptica,
refluxul sucului gastric acid in esofag produce urmatoarele simptome care
constituie sindromul de reflux gastro-esofagian:
ARSURA
RETROSTERNALA
(PIROZIS)
-Localizare retrosternala
-Iradiere craniala spre manubriul
sternal pina la mandibula
-Apare in conditii de plenitudine
gastrica la trecerea din orto- in
clinostatism dar si

REGURGITARILE
-Sunt asociate pirozisului
-Mai frecvent lichide, mai
rar cu continut alimentar
-In cantitate mica
-Gust acid/acru

-spontan, nocturn, la distanta de

mese

Apar si in timpul flexiei ventrale a trunchiului

(legarea sireturilor)= Semnul siretului

Esofagita de reflux (peptica)

= leziune subacuta sau cronica a mucoasei esofagului terminal provocata de
actiunea coroziva a sucului gastric acid refluat din stomac

Tabloul clinic
Sindromul de reflux gastro-esofagian la
care se adauga:

Mucoasa
esofagiana
normala

DURERE EPIGASTRICA sau la baza

apendicelui xifoid, cu caracter de arsura, cu
iradiere ascendenta substernala, provocata de
trecerea alimentelor (la deglutitie)

DISFAGIA in episoade intermitente cu

accentuari tranzitorii pina la disfagie totala;
disfagie constanta pentru alimente solide in fazele
avansate

Leziuni de
esofagita

Esofagita caustica
= acizii produc la nivelul mucoasei esofagiene o escara de coagulare, aderenta, avind
un oarecare efect protector pentru restul structurilor peretelui esofagian
= bazele produc o necroza lichefianta mai grava care intereseaza in profunzime
peretele esofagian, cu gravitate mai mare (risc de perforatie si mediastinita)

Tabloul clinic
(I) In momentul ingestiei
Durere acuta cu caracter de arsura in bucofaringe si retrosternal de-a lungul
esofagului
Disfagie totala ce nu permite ingestia nici a apei (in ciuda setei intense)
Regurgitari sau varsaturi continind fragmente de mucoasa necrozata
Stare de SOC: tahicardie, hipotensiune, oligurie, tegumente palide-transpirate-reci,
confuzie-obnubilare
Inspectie: arsuri caustice periorale, bucale, faringiene

Esofagita caustica
(II) Dupa 2-3 zile, daca pacientul supravietuieste:
Durerea se amelioreaza
Disfagia diminua, fiind posibila reluarea alimentatiei

(III) Dupa 1-2 luni de la accidentul acut apar cicatrici vicioase care
stenozeaza esofagul la diferite nivele
Disfagie cu evolutie oscilanta, cu perioade de disfagie totala (care cedeaza dupa
citeva zile de repaus alimentar) alternind cu scurte perioade de remisiune; in
evolutie se ajunge la disfagie totala permanenta.
Hipersalivatie cu volum progresiv crescand
Regurgitari in cantitate mica/medie cu continut alimentar + saliva abundenta,
tulbure/purulenta, vascoasa, cu miros fad
Durerile retrosternale sunt inconstante
Modificarea starii generale: denutritie, anemie, deshidratare

Esofagita caustica
EXAMINARI PARACLINICE
Examenul radiologic baritat

Aspect de stenoza
filiforma carte
intereseaza segmente
cu intindere variabila,
fara dilatare
semnificativa a
segmentelor
suprajacente

Cancerul esofagian
ANAMNEZA - Factori favorizani:
- tutunul, alcoolul, ceaiul fierbinte
- antecedentele de carcinoame ale capului i
gtului
- prezena esofagului Barrett
- esofagita postcaustic (hidroxid de sodiu)
- achalazia

Cancerul esofagian
TABLOUL CLINIC
- debut insidios, n decada 6-7 de vrst, la un pacient fumtor i consumator de
alcool
- senzaie de discomfort retrosternal apoi se instaleaz sindromul esofagian
DISFAGIA este cu debut relativ recent (3-6 saptamani), permanent i progresiv
REGURGITRILE sunt frecvente i reduse cantitativ, uneori cu striuri sanghinolente
MODIFICAREA STARII GENERALE: scderea ponderal este rapid i impresionant
DUREREA RETROSTERNALA cu iradiere posterioara este apare tardiv si denota o
invazie locala avansata

Cancerul esofagian
EXAMINARI PARACLINICE
Examenul radiologic baritat

stenoza neoplazic a esofagului inferior

Cancerul esofagian
EXAMINARI PARACLINICE
Endoscopia digestiva

Examenul endoscopic - este examinarea cardinal pentru confirmarea

diagnosticului - citologie sau biopsie i examen histopatologic

Cancerul esofagian
EXAMINARI PARACLINICE
Tomografia computerizata

Precizeaza extinderea locala a tumorii

si adenopatia metastatica, realizind
astfel stadializarea preterapeutica a
cancerului esofagian